CAPITOLUL 1

CONCEPTE
FUNDAMENTALE ALE
MACROECONOMIEI

Curs an II, specializarea CIBERNETICĂ

Academia de Studii Economice
Prof. Dr. Mihai Daniel Roman
Introducere
Suport curs:
Ţigănescu, I.E., Roman, M.D. – Macroeconomie. O abordare
cantitativă, Ed. Economică, Bucureşti, 2005
Roman M.D. – Analiză macroeconomică, www.asecib.ase.ro, cursuri
on-line
Roman Mihai Daniel, Popescu Mădălina Ecaterina, Manafi Ioana,
Delcea Camelia , Macroeconomie cantitativă : teorie și aplicații ,
ASE, Bucuresti, 2017
Dornbush,R; Fischer S. and Startz – Macroeconomics, 13th edition,
Ed. McGraw Hill Inc., 2018
Mankiw, N.G. Macroeconomics (11th Edition). MacMillan, 2022

mihai.roman@ase.ro, mihairoman@yahoo.com

Examen:
 60% proba scrisă
 40% activitate seminar: 10% prezenţa, 10% lucrare, 20% referat.
 Supliment: participare la sesiunea de comunicări ştiinţifice
Elemente şi conexiuni

Decidenţii: gospodării, firme, administraţia

publică (guvern, autoritate publică)

Factorii de producţie

Pieţele: piaţa factorilor, piaţa bunurilor şi

serviciilor

Coordonarea deciziilor: economie de piaţă,

economie de comandă, economie mixtă
Elemente şi conexiuni

Politica economică:
 Obiective ale politicilor economice:
 eficienţă;
 echitate;
 creştere economică;
 stabilitate.

Instrumentele analizei macroeconomice

 Teoria economică pozitivă oferă metode şi instrumente prin
care se analizează modul în care a evoluat economia în trecut
şi se previzionează cum va evolua aceasta în viitor.

 Teoria economică normativă oferă judecăţi de valoare

asupra fenomenelor şi proceselor economice.
 Modele macroeconomice

Prin noţiunea de model vom înţelege un mod de reprezentare a

realităţii prin care se efectuează o serie de ipoteze
simplificatoare despre fenomenele şi procesele reale studiate
şi prin care se descrie modul în care se înţelege fenomenul
sau procesul respectiv.

Modele economice: caracteristici

 consistenţă logică
 validitate.
 simplitate

Analiza unei probleme presupune parcurgerea a trei etape:

 observarea fenomenului;
 elaborarea modelului;
 testarea modelului şi efectuarea prognozelor.
 Modele macroeconomice

Datele:
 permit cuantificarea proceselor şi fenomenelor studiate;
 contribuie la testarea modelelor elaborate.
 extragerea şi determinarea datelor relevante pentru
descrierea fenomenului

 Date economice
 Surse de date:
 sursa ”primară” – agenţii economici
 organizaţiilor specializate
Modele macroeconomice

Organizarea datelor

1. Tabele de date

Conţinut:
 titlul tabelului – în care se specifică datele ce sunt conţinute
în acesta;
 informaţii specifice: unităţi de măsură, unităţi temporale,
unităţi de evaluare (moneda în care s-a şi unitatea de
măsură a acesteia), locul în care s-a făcut înregistrarea
precum şi momentul în care s-a efectuat;
 conţinutul efectiv al tabelului – cu informaţiile specifice
cerute;
 sursa de date.
Modele macroeconomice
Modele macroeconomice
2. Serii de timp
 O serie de timp este dată de măsurarea unei variabile la diverse momente
de timp. Informaţiile pot fi prezentate sub formă de tabel sau sub formă
grafică.
Figura 1.2.

Evolutia PIB in Romania in perioada 1990-1999

10.0
Variatie anuala a
PIB (procente)

5.0
0.0
-5.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
-10.0
-15.0
-20.0
Ani Legenda: Romania

Sursa: Transition Report 2000, European Bank for Reconstruction and

Development, 2000, pag. 65
Modele macroeconomice

Un grafic trebuie să conţină următoarele elemente:

 titlul graficului – care va descrie datele prezentate;

 axele gradate, în care pe axa OX vom regăsi timpul,
exprimat în unităţi de măsură corespunzătoare, iar pe axa
OY variabila ce va fi măsurată;
 unităţile de măsură, unităţi de evaluare şi momentul
evaluării;
 reprezentarea efectivă a datelor (sub formă de histogramă
de exemplu);
 sursa de date, respectiv instituţia care a furnizat datele
şi publicaţia din care provin;
 legenda graficului – care va conţine alte informaţii
considerate a fi necesare..
Modele macroeconomice

3. Date încrucişate
 Datele încrucişate evidenţiază, pentru un anumit moment, modul
în care o anumită variabilă economică este corelată cu anumite
grupuri de indivizi sau cu o altă variabilă economică.
Modele macroeconomice

Indici
 indici cu bază fixă;
 indici cu bază în lanţ.
Indici agregaţi
Indicele preţurilor de consum
Variabile nominale şi variabile reale

 Măsurarea dinamicii variabilelor economice:

indicatori
 Indicatori relativi
 Indicatori absoluţi
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii închise
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii închise

 RELAŢII:

output produs = output vândut:

Y=C+I (1.1)
Y=C+S (1.2)

Deci:
C+I=Y=C+S (1.3)

Partea stângă = componentele cererii, iar partea dreaptă = alocarea venitului.

I=Y–C=S (1.4)

Într-o economie simplă valoarea investiţiilor este egală cu valoarea

acumulărilor (economisirii).
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii
deschise

 Sectoare: gospodării, firme, administraţia

publică şi restul lumii (sectorul extern).
 Pieţe agregate: piaţa factorilor, piaţa
bunurilor şi serviciilor, piaţa
financiar/monetară

 Produsul intern brut exprimat la preţurile pieţei

măsoară produsul intern inclusiv taxele indirecte
pentru bunuri şi servicii.
 Produsul intern brut exprimat în costul factorilor
măsoară produsul intern exclusiv taxele indirecte
pe bunuri şi servicii.
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii deschise
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii deschise

 PIB la preţurile pieţei: PIBp = C + I + G (1.6)

 PIB la costul factorilor PIBcf = C + I + G – Te + Sv
(1.7)

Produsul Intern Brut măsoară outputul produs de

către factorii de producţie interni indiferent de
proprietarii acelor factori. PIB reprezintă valoarea
tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse în ţară
într-o perioadă dată.

C + I + G + Nx = PIBp = C + S + NT (1.11)

I = S + (NT – G) + (IM – X)
(1.12)
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii deschise

Aceste relaţii ne permit să identificăm indicatori

agregaţi importanţi ce vor explica mecanismul
financiar al investiţiilor.

 economiile private (ale gospodăriilor):

S = (Y – NT) – C;
 surplusul bugetar al puterii publice:
BS = (NT – G);
 economiile la nivelul naţional:
NS = S + (NT – G) = Y – C – G;
 împrumuturi de la restul lumii:
- Nx = (IM – X).
Fluxul circular al veniturilor şi cheltuielilor. Cazul unei economii deschise

Capital şi Investiţii.
 PNB - deprecierea (consumul de capital) = Produsul
Naţional Net (PNN)
 PIB - deprecierea = Produsul Intern Net (PIN)

Metode de măsurare a fluxurilor

 valoarea totală (agregată) a bunurilor şi serviciilor produse
de sectorul privat şi sectorul public în decursul unui an –
care reprezintă metoda de producţie (outputurilor) sau
metoda valorii adăugate;
 valoarea cheltuielilor totale pentru bunuri şi servicii finale
efectuate în decursul unui an – metoda cheltuielilor;
 valoarea outputului naţional calculată la costul factorilor ca
sumă a plăţilor pentru factorii de producţie utilizaţi –
metoda veniturilor.