INTERPRETAREA INDICATORILOR ECONOMICI

1) Ce este un indicator economic? Indicatorul economic - este o caracteristica derivata care ntr-o formulare scurta si concisa exprima ntr-un mod ct mai clar esenta termenului sau aspectului economic la care se refer ; Ex: PIB = valoarea bruta de piata a bunurilor si serviciilor finale produse ntr-o perioada de timp (de regula un an) de agentii economici de pe teritoriul unei tari. 2) Ce acopera acestia? Care este continutul acestora? Continutul indicatorului economic trebuie sa fie stabilit foarte precis, printr-o metodologie clara si unitara care sa permita att comparabilitatea n timp dar si comparabilitatea n spatiu (comparatii internationale). Ex: Indicatorul "populatie ocupata" Care sunt persoanele care intra n cadrul populatiei ocupate. Referirea este facuta la populatia "curent ocupata" sau la populatia obisnuit ocupata". Cum au fost stabilite acestea. Care este metodologia de construire a indicatorului? 3) Care este semnificatia indicatorului economic? Ce informati ne sunt aduse la cunostinta prin intermediul acestuia? De ce sunt necesare informatiile furnizate prin intermediul indicatorilor economici? Informatiile furnizate de indicatorul economic a carui analiza se face, exprima o stare de fapt si urmeaza a fi utilizate n vederea luarii unei decizii referitoare la activitatea viitoare pentru: obtinerea celui mai bun profit de pe urma unei investitii; sa se evalueze companiile si produsele acestora; o mai buna ntelegere a modului cum functioneaza o economie; a judeca politicile economice ale guvernului; cunoasterea capacitatii si structurii unei economii nationale; ntocmirea de prognoze. 4) Unde si cnd sunt publicati acesti indicatori? Este foarte important ca datele sa fie preluate de la institutii ct mai credibile (Banca Nationala, Ministerul Comertului, Guvern, Institute nationale specializate n statistica, etc.). n functie de specificul datelor, acestea pot fi preluate si de la organizatii private specializate. De asemeni, este importanta periodicitatea datelor, si momentul cnd acestea sunt publicate. 5) Ct de credibili sunt indicatorii publicati? Credibilitatea indicatorilor economici este influentata de mai multi factori: a) Continutul indicatorului si modul de determinare. Astfel, indicatorii care se refera la cheltuielile bugetare ntr-un anumit domeniu (nvatamnt, sanatate) pot fi considerati credibili pentru ca ei sunt determinati pe baza executiei bugetului de stat, sau a bugetelor unor institutii si au la baza calcule exacte. n schimb, indicatorii care se refera la marimea fortei de munca, la somaj sau la structura cosului zilnic sunt deseori lipsiti de credibilitate, ntruct ei au fost estimati pe baza unor sondaje si n plus nimeni nu garanteaza asupra datelor primare. b) Institutia care ofera datele Fiecare indicator economic necesita anumite date pentru a fi determinat si ca atare un anumit volum de munca calificata. Se pune problema: dispune de aceste date institutia care l publica? Este capabila, n limita personalului disponibil si a fondurilor de care dispune sa determine indicatorul publicat? Ex: O institutie privata poate oferii date lunare sau despre un anumit domeniu de activitate dar rareori poate calculat PIB-ul sau indicatori financiari la nivel macroeconomic. 6) Indicatorii economici publicati vor ramne definitivi sau vor fi revizuit periodic? Sunt indicatori care o data publicati ramn definitivi, ei nemaifacnd obiectul unei revizuiri (productia industriala, productia agricola, indicele preturilor de consum) Alti indicatori sunt revizuiti de mai multe ori (PIB, PNB, PIN, PNN, VN).

n masura n care datele sunt revizuite de mai multe ori, trebuie avut n vedere, pentru a fi credibile, cine le publica. Pentru ca nu este acelasi lucru daca ele sunt oferite de Institutia Nationala de Specialitate (INSE) sau de o companie de cercetare a pietei nca necunoscuta. 7) la ce perioada se refera datele? O valoare dorita a unui indicator, aparent rezonabila, poate fi foarte buna daca se refera la un trimestru, dar nesatisfacatoare daca se refera la un semestru sau la un an. 8) Care au fost punctele de nceput si de sfrsit ale schimbarilor n cazul utilizarii n analize a seriilor dinamice? Alegerea punctului de pornire si pune amprenta asupra interpretarii evolutiei fenomenului. 9) Cum ramne cu inflatia? Daca atunci cnd preturile se modifica, s-a tinut seama de aceasta modificare a preturilor n tratarea n evolutie a indicatorilor globali. Masurarea activitatii economice: PIB, PNB, PNN PNN = cea mai cuprinzatoare masura a activitatii economice are valoare practic scazuta datorita problemelor legate de calcularea deprecierii. PIB si PNB sunt mult mai folosite. PIB este o masura mai buna dect PNB, diferentele dintre cei doi indicatori sunt relativi mici. Exista si situatii acestea sunt semnificative (ca urmare a veniturilor......... provenite din proprietati). Metodele de determinare a PIB Omisiuni deliberate Transferuri de la bugetul statului; Activitati casnice neplatite; Tranzactiile la mna a doua; Tranzactiile intermediare; Timpul liber - proces de productie mbunatatita da mai mult timp liber - este nregistrat n conturi la fel ca si vechiul proces productiv; Epuizarea resurselor; Conturi legate de mediu; Deduceri pentru schimbarile de calitate; Omisiuni neintentionate - rezultate ca urmare a utilizarii sondajelor si esantioanelor Omisiuni intentionate datorate tranzactiilor nenregistrate ca urmare a evaziunii fiscale Tranzactiile tainuite economia subterana Apare n tarile cu un nivel nalt al impozitarii si o birocratie sufocanta. Unele tari (Italia, SUA) si ajusteaza PIB n functie de economia subterana. Cele mai multe tari nsa nu si ajusteaza PIB. Ex: 4 - 33% SUA 3 - 28% Germania 2 - 15% Marea Britanie 1/3 - PIB Italia urmata de Spania, Belgia si Suedia Cel mai redus nivel - Japonia si Elvetia 4%. Credibilitatea PIB Ct de des sunt revizuite cifrele; Tehnicile utilizate ct de credibile sunt; Indicele preturilor ct este de vulnerabil. (sunt unele state care iau n calcul la IPC un esantion de produse al caror pret este subventionat, si omit bunuri al caror pret creste prea repede.) Productie, cheltuieli, venituri Calculul PIB n functie de productie se face prin metoda valorii adaugate brute (VAB). PIBpt= VABpt - Sbancare VAB = Pglobala - Consum intermediar Consum intermediar = valoarea intrarilor (materii prime, materiale, subansamble, energie, combustibil, apa etc.) Ponderea productiei n PIB depinde de nivelul de maturitate al unei economii: Economii slab dezvoltate = pondere mare a griculturii n PIB (Africa). 2

 Economii n curs de dezvoltare = pondere mare a industriei (ASIA-Pacific) Economii dezvoltate (mature) - ponderea mare a sectorului tertiar -servicii. (OECD) Clasificari: repartizarea pe ramuri ale economiei nationale a diferitelor activitati. Trebuie acordata o deosebita atentie la ncadrarea pe ramuri a unor activitati, atunci cnd se procedeaza la comparatii internationale, deoarece n pofida tendintelor de unificare si standardizare a informatiilor exista tari care utilizeaua nomanclaturi diferite. Ex. Marea Britanie a adoptat n ceea ce priveste ramurile economiei nationale clasificarea internationala standard impusa de Natiunile Unite (CIIS) n timp ce tarile vest europene utilizeaza nomenclatorul general de activitati din comunitatea europeana (NACE). Romnia foloseste clasiicarea activitatilor din Economia Nationala (CAEN) care este o adaptare la specificul economiei romnesti a NACE. Ex. Conform CIIS calculatoarele personale ar fi ncadrate la categoria echipamantelor de birou, care n cadrul celorlalte nomenclatoare sunt parte a industriei electronice. Ex. Fibrele sintetice sunt ncadrate la industria textila si nu asa cum este normal la industria prouselor chimice. Metoda cheltuielilor PIBpp=Cprivat + Cguv + Investitii + (Export - Import) Consumul privat - reprezinta circa 60% din PIB si cuprinde cheltuielile menajelor cu bunurile si serviciile de stricta necesitate si de folosinta ndelungata. n tarile sarace - C privat depaseste 60% n tarile dezvoltate - unde PIB/loc este ridicat nivelul consumului privat (ca pondere) depinde si de implicarea statului n economie, prin intermediul cheltuielilor guvernamentale. Consumul guvernamental - reflecta rolul si gradul de implicare a statului n economie, n general consumul guvernamental reprezinta 10 - 20% din PIB. n statele n care statul duce o politica sustinuta n domeniul social (Danemarca, Suedia) - existnd si posibilitatile practice de sustinere a unei astfel de politici, nivelul cheltuielilor guvernamentale este mai ridicat. O atentie aparte trebuie acordata cheltuielilor guvernamentale cu apararea si ordinea publica, deoarece exista pericolul ca sa apara o supraevaluare a cheltuielilor guvernamentale si implicit a PIB-ului, datorita unui nivel ridicat, si uneori nejustificat al cheltuielilor militare. Investitiile - pot fi privite sub dublu aspect: Ca un fundament al dezvoltarii viitoare a economiei (investitie) Ca o cheltuiala prezenta n contul unei dezvoltari viitoare. Investitiile cuprind cheltuieli pentru construirea de noi fabrici, pentru procurarea de instalatii, echipamente, imobile, destinate bunei desfasurari a activitatii economice n viitor, precum si valoare cresterii stocurilor.(investitii n stocuri) Atentie! - investitia n stocuri poate fi considerata un factor pozitiv, daca exista perspectiva valorificarii acestor stocuri ( prin productie - stocuri de materii prime sau prin vnzare - stocuri de produse finite). n caz contrar, investitia n stocuri poate avea efecte nedorite, ea constituindu-se ntr-o imobilizare de fonduri ntotdeauna, una din problemele cu care s-au confruntat economistii la nivel macroeconomic a fost stabilirea proportiei consum-investitii (consum-acumulare). Atribuirea unei cote mai mari consumului (privat+public) - peste 75%, poate conduce n mod nemijlocit la o stagnare a cresterii economice, chiar la un regres a acesteia, n perioada curenta, duce n mod nemijlocit la o ncetinire a dezvoltarii, si la sacrificarea generatiilor viitoare. Acordarea unei cote mai mari investitiilor (acumularii - n general) asigura dezvoltarea viitoare, dar scade consumul n perioada curenta. Aceasta scadere a consumului poate fi privita, ca o sacrificare a generalitatilor actuale n folosul dezvoltarii. Dar trebuie avut n vedere faptul ca ntr-o economie de piata ntre cerere(consum) si oferta(productie) exista o legatura functionala (cererea conditioneaza oferta). Ori n conditiile unei scaderi a consumului (cererii) a urmare a atribuirii unei cote mai mari pentru investitii activitatea economica are de suferit (supra oferta de produse). Acest lucru genereaza dezechilibrari economice. Se considera ca nivelul optim al cotei acordate investitiilor ntr-o economie dezvoltata este de circa 20% din PIB. ntotdeauna exista o tendinta de subevaluare a investitiilor, ca urmare a metodologici de calcul a PIB. Astfel, elemente care prin natura lor fizica si functionala, ar trebui sa intre n categoria investitiilor, sunt cuprinse ca elemente ale consumului privat sau public: 3

Bunuri de folosinta ndelungata (inclusiv autoturisme) - Consum privat Bunuri n Leassing - sunt considerate consum intermediar. Cheltuieli pentru infrastructura (structura, cai ferate etc.) sunt considerate consum public. Cheltuieli cu educatia - nu sunt considerate ca o investitie n factorul uman ci ca o cheltuiala publica. Chiar si cheltuielile cu apararea ar putea fi considerate o investitie atta timp ct nu exista un conflict armat. De aceea de foarte multe ori se foloseste un indicator global - cheltuieli totale interne - care cuprind att cheltuielile pentru consum ct si investitiile, caz n care nu mai este facuta distinctia ntre cele doua categorii - consum si investitii. Exportul si importul sunt indicatori ce trebuie analizati n interdependenta deoarece exportul genereaza venituri n valuta, care duc la cresterea PIB, n timp ce importurile conduc la scurgeri din PIB n exteriorul tarii. Importanta acestor indicatori este cu att mai mare cu ct ponderea acestora n PIB este mai mare. Ex. Importanta scazuta pentru SUA (10% PIB) Importanta mare pentru Hong Kong (aproape 100% din PIB) Metoda veniturilor PIBpt= VFpt+A. PIBpt= Venituri din munca angajata + Veniturile patronilor ce lucreaza n propria companie + profiturile companiilor + surplusuri comerciale(dobnzi) + rente Datele privitoare la venituri provin din cifrele care se bazeaza pe conventiile contabile obisnuite si mai putin pe principiile contabilitatii materiale profiturile companiilor includ orice crestere sau descrestere a stocurilor, chiar daca aceasta modificare apare ca urmare a unei reevaluara si nu a unei activitati economice reale. n mod natural PIB calculat prin oricare din cele trei metode ar trebui sa conduca la acelasi rezultat. n realitate apar unele diferente ce nu trebuie sa depaseasca 1-2% si care sunt nlaturate dupa ce se face verificarea certitudinii calculelor utiliznd Tabelul Input-Output (dureaza circa 3-4 ani PIB corectat si revizuit are mai mult valoare istorica dect operationala. Discrepantele pot fi mult mai mari n functie de: Nivelul si corecta aprecierea economiei subterane. Nivelul inflatiei Modificarile bruste si uneori imprevizibile ale preturilor unor bunuri (energie, petrol etc) Cel mai demn de ncredere este PIB determinat pe baza metodei de productie (valorii adaugate) pentru perioade scurte (date oparationale) si prin metoda cheltuielilor pentru perioade mai lungi de timp ( cu toate ca indicele preturilor bunurilor de consum - IPC, care masoara modificarea preturilor pentru bunurile destinate consumului privat este revizuit foarte rar).