TEMATICA 6.

Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

TEMATICA 6: PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA MĂSURĂRII REZULTATELOR

ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ÎN SCN

Conținut
INTRODUCERE................................................................................................................................1
1 PRINCIPIILE MĂSURĂRII REZULTATELOR ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE.........2
2 DE REȚINUT/GLOSAR DE TERMENI:..................................................................................5
3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL:..........................................................................................6
4 BIBLIOGRAFIE:..........................................................................................................................6

Statistica lumii în timp real: https://www.worldometers.info/ro/

INTRODUCERE

Stimați Studenți, în prelegerile anterioare s-a afirmat faptul că complexitatea economiei

naționale face imposibilă caracterizarea sa printr-un singur indicator.
În consecință, sistemul de indicatori macroeconomici (SIM) fiind structurat într-o succesiune
logică pe analiza:
1. Sistemului care caracterizează potențialul economic (efort) (resurse naturale, capitalul
uman, capitalul tehnico-material, capitalul financiar)
2. Sistemului care caracterizează rezultatele activității economice ca urmare a utilizării
potențialului economic (efect) (PIB, PIN, PNB, PNN, VN, VND, VP).
3. Sistemului care caracterizează eficiența utilizării factorilor de producție
4. Sistemului care caracterizează nivelului de trai și calității vieții.
5. Subsistemului care caracterizează mediul înconjurător.
6. Subsistemului care caracterizează participarea țării la circuitul mondial.

Obiectivul acestei prelegeri este analiza conținutului Sistemului care caracterizează

rezultatele activității economice ca urmare a utilizării potențialului economic.
Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt
utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice.
Evaluarea fizică şi valorică, a rezultatelor agenţilor economici în ansamblu permite reflectarea
evoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională.
Măsurarea rezultatelor activații economiei în ansamblul se realizează în cadrul sistemului de
conturi naționale SCN (Contabilitatea națională) care reprezintă un ansamblu coerent și detaliat de
conturi și tabele ce oferă o imagine sistematica, comparabila și completă a activității economice a
unei țări.

Pag. 1 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE
TEMATICA 6. Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

Aceasta clasifica marea varietate de fluxuri economice într-un număr restrâns de categorii
fundamentale și le înscrie într-un cadru de ansamblu ce permite obținerea unei reprezentări a
circuitului economic adaptată nevoilor de analiza, previziune și de politica economică.

1 PRINCIPIILE MĂSURĂRII REZULTATELOR ACTIVITĂȚILOR

ECONOMICE
Evaluarea bazată pe factorii de producție necesită realizări practice care sa
conducă la dimensionarea reală a rezultatelor activității economice. Aceste aspecte
sunt rezolvate în mod unitar în SCN la nivelul ONU sau a UE. Majoritatea tarilor și-au racordat
propriu sistem menținând-se mici deosebiri de la o țară la alta.
Cu toate acestea, putem considera ca din punct de vedere teoretic în toate cazurile sunt
respectate o serie de reguli/principii în măsurarea agregatelor macroeconomice.
Principiul 1. În rezultatele activității economice se cuprind numai bunurile și serviciile care se
realizează pe piață, deci dau naștere Tranzacțiilor.
Acest principiu limitează sfera activităților care sunt luate în considerare la măsurarea activităților
economice. Sunt o serie întreagă de bunuri și servicii greu de evaluat și care nu sunt luate în
considerare. Exemplu tipic este activitatea casnica.
a) Exista o serie de bunuri și servicii care deși nu se realizează pe piață sunt cuprinse în
rezultatele economiei (ex. Autoconsumul – consumul din producția proprie)1
b) Exista bunuri și servicii care deși dau naștere la Tranzacțiile de piață fiind considerate
ilegale, nu sunt luat în calcul (Ex. drogurile2, traficul de arme3, tranzacții financiare
suspecte).

1
Autoconsumul. Ponderea autoconsumului în cheltuielile populației reprezintă un foarte bun indicator al gradului de
saracie. De regulă, cu cât autoconsumul este mai mare, cu atat populatia este mai saraca si se limiteaza la a consuma
produse de stricta necesitate. În altă ordine de idei, autoconsumul reprezinta si o componenta importanta a cheltuielilor
gospodariilor populatiei. Autoconsumul nu presupune schimburi banesti, nu este fiscalizat si deci nu genereaza incasari
bugetare.
Conform Comisiei Nationale de Prognoza, valoarea autoconsumului populatiei în România ca și componenta a PIB în
2010 a fost de 38,7 miliarde lei, reprezentând 7,6% din PIB, procent in scadere semnificativa fata de 2004 când a fost de
12,8% din PIB. În anul 2017 autoconsumul și piața țărănească a reprezentat 3,8% din PIB. Avem insa doua Romanii
complet diferite – in mediul rural, ponderea autoconsumului in cheltuielile populatiei ajunge și la 25%, iar in mediul
urban de sub 5%, discrepanța dintre cele doua medii de rezidentă fiind semnificativă. De exemplu, în anul 2022
contravaloare consumului de produse agroalimentare din resurse proprii în mediul urban a fost de 3,3% iar în mediul
rural de 12,85%.
Atenție! În prezent Autoconsumul de energie electrică este soluția ideală pentru multe gospodării și blocuri de
apartamente, în încercarea de a micșora facturile locuințelor sau costurile obișnuite ale clădirii (ascensor, lumini etc.).
Acum, acest lucru este promovat pentru a realiza autoconsum colectiv, astfel încât mai mulți consumatori să poată fi
asociați la aceeași centrală de producere a energiei electrice – proconsumatori.
Majoritatea statelor UE au lansat programe de sustenabilitate și oferă deja proiecte naționale/ regionale pentru instalarea
și gestionarea panourilor solare pentru autoconsum în blocuri rezidențiale.
2
În Europa, în anul 2019 numărul estimativ de tineri adulți consumatori de droguri a fost de 20 de milioane persoane.
3
Traficul de arme reprezintă comerțul cu arme și muniții de contrabandă. Comerțul legal cu arme de foc variază foarte
mult, în funcție de legislația locală și națională.
Comerțul ilegal de arme este mai greu de estimat, dar piața ilicită de arme de calibru mic a fost estimată la 10-20% din
comerțul mondial cu arme (raport anul 2007).
Pag. 2 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE
TEMATICA 6. Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

Principiul 2. În indicatorii de rezultate se cuprind numai Tranzacțiile cu bunurile și serviciile

produse sau comercializate realizate în perioada de calcul. Trebuie de avut în vedere
și modificarea stocului.
Produsele revândute nu sunt cuprinse în rezultatul activității economice. O astfel de Tranzacție este
cuprinsă în rezultate numai cu unitatea care realizează vânzarea (comisionul).
Principiul 3. În indicatorii de rezultate se cuprind numai bunurile și serviciile finale.
Acest aspect asigură evitarea înregistrărilor multiple. Bunurile și serviciile finale sunt acelea
care părăsesc sfera productiva în perioada de calcul, nu mai sunt prelucrate și pot fi folosite
doar pentru consumul final al populației sau statului pentru investiții sau exportare.
Ex: grâu – 400 u.m.~ (100 produs final +300 intermediar)
făina – 300 u.m +120 cost producție ~ (170 produs final +250 intermediar)
pâine – 250 u.m +160 cost producție =410 u.m produs final

Principiul 4. Indicatorii de rezultate pot fi calculați ca indicatori de tip intern sau de tip național
 de tip intern – cuprind valorile bunurilor și serviciilor finale produse de agenții economici care-
și desfășoară activitatea în teritoriul țării indiferent de naționalitatea lor.
 de tip național – cuprinde valoarea bunurilor și serviciilor finale produse de agenții naționali
indiferent daca-și desfășoară activitatea în interiorul țării sau în străinătate.

Agenți economici Agenți economici Agenți economici

străini în țară naționali în țară naționali din străinatate

“agenți interni“ “agenți naționali”

Opțiunea pentru un tip de indicatori interni sau naționali este data de nivelul de dezvoltare a țării,
de ponderea pe care o are activitatea agenților naționali în străinătate. În general țările dezvoltate
adoptă produsul național, iar țările slab dezvoltate adopta produsul intern.

Principiul 5. Indicatorii de rezultate pot fi calculați ca indicatori de natura bruta și ca indicatori

de natura netă. Indicatorii de natură brută cuprind în structura lor valorică și alocația
pentru consumul de capital fix.
Structura materială – investițiile
Structura valorică – Amortizarea - recuperarea costului mijloacelor fixe pentru înlocuire sau și
lărgire.
În structura materiala (investițiile) indicatorii de natura brută în plus față de cele nete,
investițiile pentru înlocuirea capitalului fix scos din funcțiune.
XBrut= XNet + ACF
PIB=PIN+Am
PNB=PNN+Am
Unde: ACF – Alocația pentru consumul de capital fix – Amortizarea (Am)

Pag. 3 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE
TEMATICA 6. Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

Exemplu: Valoarea adăugată netă (VAN) exprimă diferenţa dintre valoarea adăugată brută (VAB)
şi consumul de capital fix (CCF sau amortizarea - A), astfel:

VAN = VAB – A
Unde:
VAN - Valoarea Adăugată Netă - la nivel de sectoare/ramuri
PIN - Produsul Intern Net - la nivelul economiei naţionale

Principiul 6. Indicatorii de rezultate pot fi exprimați la prețul pieței și la prețul factorilor de

producție
XPp= XPf + IIN
Unde:
X- indicator de rezultate (PIB, PIN, PNB, PNN etc)
IIN- impozite indirecte nete
În care: IIN = II – Subvenții de exploatare
II- impozite indirecte

Diferenţa dintre subvenţiile de exploatare şi impozitele indirecte (diferenţă cunoscută sub

denumirea de impozite sau taxe nete) se ia în calcul atunci când indicatorii macroeconomici sunt
evidenţiaţi în preţurile pieţei.

Exemplu:
PIBpp= PIBpf +II-SV

Prețul de piață reprezintă prețul la care un produs este cumparat/vandut efectiv pe o piata, rezultat
al confruntării directe a cererii cu oferta de mărfuri.

Prețul factorilor de producție reprezintă costul de producție, respectiv totalitatea cheltuielilor,

corespunzătoare consumului de factori de producție, pe care agenții economici le
efectuează pentru producerea și vânzarea de bunuri materiale sau prestarea de servicii.
Principiul 7. Indicatorii de rezultate pot fi calculați ca indicatori nominali și indicatori reali.
 indicatorii nominali se exprimă în preturi curente în perioada pentru care se face calculul;
 indicatorii reali se exprimă în prețuri constante sau prețuri comparabile.
În analizele economice trebuie folosiți indicatorii nominali cât și cei reali. P0Q0; P1Q1; PoQ1
P1Q0 (a se urmări indicii E. Laspeyres, H. Paashe, respectiv IPC și Deflatorul PIB)
Indicatorii nominali se folosesc pentru analiza proporțiilor și relațiilor care se realizează intre
diferitele proporții macroeconomice într-o anumita perioada. Dar daca dorim sa analizam agregarea
rezultatelor în timp este necesar să anulam preturile curente și trebuie să operăm cu prețurile reale.
Indicatorii macroeconomici sunt utilizaţi, în general, pentru determinarea dinamicii economice.
Creşterea economică este relevată de creşterea indicatorilor macroeconomici.
Întrucât aceşti indicatori sunt exprimaţi monetar (valoric), iar creşterea lor se poate datora atât
creşterii preţurilor de la o perioadă la alta (inflaţie) cât şi creşterii fizice a activităţii
Pag. 4 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE
TEMATICA 6. Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

economice, indicatorii macroeconomici se exprimă în preţuri constante (sau comparabile) care

reprezintă preţurile anului şi se numesc indicatori reali (PIB real, PNB real etc.).

Dacă sunt exprimaţi în preţurile curente ale anului de calcul, indicatorii se numesc indicatori
nominali, curenți sau monetari. Raportul dintre PIB nominal şi PIB real se numeşte deflatorul PIB
(D) şi exprimă indicele mediu al preţurilor pe întreaga economie, în perioada analizată, astfel:
D = PIBnominal / PIBreal,
de unde rezultă
PIBreal = PIBnominal / D.
După calcularea PIB real, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluţiei) indicatorului respectiv,
prin calcularea indicelui produsului intern brut (IPIB):
IPIB1/0 = PIBreal1 / PIBreal0.

Stimați Studenți, dinamica nominală și reală a PIB o vom aprofunda în cursurile care
urmează.

2 DE REȚINUT/GLOSAR DE TERMENI:
Factorii de producţie reprezintă potenţialul de resurse productive atrase în circuitul economic. Prin
urmare, factorii de producţie reprezintă resursele economice disponibile şi valorificabile, în măsura
în care sunt atrase şi utilizate în activitatea economică în scopul producerii de bunuri economice.
Munca ca factor de producţie, reprezintă activitatea umană specifică, manuală şi/sau intelectuală,
prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa, ajutându-se în acest scop de
instrumente corespunzătoare, mobilul acestei activităţi fiind producerea bunurilor necesare
satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. Munca, ca factor de producţie, are
următoarele trăsături:
 ea are caracter originar, în sensul că ea este intrinsec asociată personalităţii, neputând fi
reprodusă artificial şi nici disociată de persoana prestatorului;
 ea reprezintă un factor de producţie activ şi determinant, contribuind la transformarea
factorilor de producţie în bunuri economice;
 munca omului se deosebeşte de activitatea animalelor prin aceea, că ea este exercitată în
mod conştient şi contribuie la crearea uneltelor de producţie;
 munca are dimensiuni cantitative şi calitative.
Natura - ca factor de producţie, include toate resursele din natură, care sunt folosite la producerea
bunurilor economice (solul, aerul, apa, mineralele, fondul silvic etc.). Toate resursele brute din
natură intră în categoria factorului natural al producţiei numit „pământ”. Pământul este punctul de
pornire al întregii activităţi economice. Natura oferă oamenilor: condiţii vitale de existenţă; resurse
naturale şi resurse primare de energie; spaţiu de desfăşurare a activităţii umane.
Trăsăturile naturii ca factor de producţie:
 natura are un caracter primar, originar. Elementele naturii nu sunt reproductibile în mod
artificial, deşi ştiinţa contemporană oferă omului posibilitatea de a interveni în circuitul
formării şi regenerării multora din resursele naturale;
 natura, ca factor de producţie, se manifestă în formă materială şi în formă de energie;
 natura se caracterizează prin raritatea resurselor;
 natura dispune de dimensiuni cantitative şi calitative.
Capitalul - ca factor de producţie, în practică, este numit „capital real”
Pag. 5 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE
TEMATICA 6. Principiile care stau la baza măsurării rezultatelor activităţilor economice în SCN Emilia Gogu

După modul specific în care se consumă şi se înlocuiesc componentele capitalului real el se

grupează în: capital fix şi capital circulant.
 Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului productiv (real, tehnic) format din bunuri de
lungă durată ce servesc ca instrument ale muncii oamenilor în mai multe cicluri de
producţie, care se consumă treptat şi se înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare.
 Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului productiv care se consumă în
întregime în decursul unui singur ciclu de producţie şi care trebuie înlocuit cu fiecare nou
circuit economic.
Capitalul productiv – fix şi circulant – este un capital în funcţiune. În procesul circuitului capitalului
în funcţiune el trece prin trei stadii:
a) proces prin care banii se transformă în capital productiv;
b) utilizarea şi transformarea capitalului productiv în bunuri-marfă;
c) trecerea formei marfă în forma bănească, însă cu un spor cantitativ, reprezentând valoarea
adăugată.
Corespunzător celor trei stadii ale fluxului circular al capitalului, acesta îmbracă trei forme – bani,
bunuri-capital, marfă – fiecare din aceste forme îndeplinind anumite funcţiuni. Dintre cele trei
forme funcţionale ale capitalului, numai una – bunurile-capital reprezintă capital real, funcţionează
în calitate de factori de producţie. Banii şi mărfurile funcţionează aici în calitate de capital numai în
legătură cu capitalul productiv şi exprimă forme derivate ale acestuia.
Reluarea permanentă a acestei mişcări reprezintă rotaţia capitalului, iar timpul necesar pentru
parcurgerea unui circuit complet reprezintă durata de rotaţie a capitalului.

3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL:
1. Enumerați principiile de măsurare a indicatorilor macroeconomici
2. Care este diferența între indicatorii de natură brută și netă
3. Care este diferența între indicatorii de tip intern și național
4. Care este diferența între indicatorii exprimați la prețul pieței și la prețul
factorilor de producție
5. Ce exprimă factorii de producție
6. Indicatori în termeni nominali și reali.

4 BIBLIOGRAFIE:
1. Anghelache, C.,Mitrut C.,Voineagu V, Statistica macroeconomică, Editura
Economică 2013
2. Anghelache,C.,Isaic-Maniu Al.,Mitrut C.,Voineagu V, Sistemul Conturilor
Nationale, Economica, Bucuresti, 2009, România

Pag. 6 din 6
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică și Economică, ASE