UNIVERSITATEA ARTIFEX FACULTATEA FINANTE SI CONTABILITATE BUCURESTI

ANALIZA FINANCIARA A S.C AGROALIMENTARA S.A

Proiect la Programarea Calculatoarelor

Student:

Coordonator stiintific: Prof.Univ Dr:Mircea Manole Teletin Nicoleta CIG2

Bucuresti 2013

CUPRINS CAPITOLUL 1 1.1. Analiza diagnostic a SC AGROALIMENTARA S.A 1.2. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei 1.3. Evolutia indicatorilor financiari CAPITOLUL 2 2.1. Analiza diagnostic a domeniului comercial 2.1.1 Piata 2.1.2 Produsele 2.1.3 Pretul 2.1.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii CAPITOLUL3 3.1 Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic 3.1.1 Amplasamentul D.C. Agroalimentara S.A. 3.1.2 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

CAPITOLUL 1 1.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. AGROALIMENTARA S.A. Societatea comercial este o societate pe aciuni. Capitalul este 80% elveian, 20% romnescc. Obiectul de activitate: producia i prepararea specialitilor din carne Investiii: 7 mil dolari pentru producie i 0,5 mil dolari pentru magazine de desfacere (de prezentat cum se face comercializarea n condiii de siguran alimentar). 12 magazine, dar dorete deschiderea a ct mai multor magazine Fabrica a fost dat n funciune n 1993, n oraul Buftea Producie: iniial: 6 tone zilnic, curent: 18 tone zilnic. Capaciatte: 20 t/zi Nomenclatorul de produse: 158 de produse, salam Victoria, crnai de bere, ceaf afumat, oase garf, gordonh bleu, past de mici, salam de var, cabanos, cremwust, muchi file, caltabo, salam cu unc, specialitati, mortadela Condimente naturale, standarde de calitate Livrare cu maini proprii: 5 WV Lt 35 cu o capacitate tehnic de 1,2 t. Transport intern: cu crucioare de 50 kg. Specificul procesului tehnologic este cel caracteristic industriei alimentare este conform standardelor n vigoare unde fluxul materiilor prime nu trebuie s intersecteze fluxul produselor finite. Temperatura pstrat trebuiie s permi declanarea procesului bacteriologic i microbian. Producie mic cu un nomenclator mare de fabricaie. Exist un stoc tampon de materii prime care implic costuri ridicate, dar exist i avantaje (de nominalizat). Deeurile oase i grsimi. Promovare: publicitate direct, pe produs, bazat pe calitatea excepional a produselor. Pliante, cataloage. Furnizorii: abatorul din Peri, pentru carcase din porc (12 t din 15 care este necesarul zilnic), restul de la abatoarele din Glina i Fierbini. Se prelucreaz 100-120 de carcase din poc i 20-30 de carcase din vit. Clienii: 167:de detaliti Sistemul de management: AGA, consiliul de administraie, managerul general, directorul economic, directorul de producie, directorul comercial, tehnic (de fcut organigrama). Sistemul de personal: angajaii a avantaje: micul dejun i dejunul gratuit, oechipament de protecie gratuit, asigurarea fiecrui angajat mpotriva accidentelor, posibilitatea de acordare a creditelor fr perceperea dobnzii care se restituie prin rinerea lunar a unei anumite sume din salariu.

1.1 EVOLUIA INDICATORILOR FINANCIARI NR. INDICATOR CRT. 1. Profit brut 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Profit net Cifra de afaceri Venituri din exploatare Chletuieli din exploatare Numr de salariai Foncul de salarii Productivitatea muncii Capital social 2009 1494391 1494391 8900585 8900585 7488571 98 138599 90822,3 532500 2248615 2502104 1157385 1410874 765456 335647 2010 2904400 2904400 27569125 27569125 24709224 148 496352 186277,9 843237 5320496 5436425 1731979 1842908 1233336 558303 2,03 7,29 22,62 67,69 2011 4084553 4084553 54685676 54685676 50665296 292 1110243 187279,7 84237 12427140 7831390 4045811 3761632 2050000 798442 1,46 5,26 26,63 0,96

10. Capital propriu 11. Imobilizri totale 12. Active circulante 13. Obligaii 14. Trezoreria 15. Stocuri totale

16. Ponderea stocurilor n cifra 3,77 de afaceri 17. Viteza de rotaie a stocurilor 13,58 18. Viteza de rotaie a activelor 48,81 circulante 19. Rata rotaie a activelor 29,12 circulante Se calculeaz si alti indicatori. 4

Total personal: 292 (15 personal de conducere, 20 personal auxiliar, 8 colaboratori, 12 personal tehnic, 140 muncitori direct productivi, 97 personal magazine). - 24 personal cu studii superioare, 9 tehnic, 13 economic, 1 juridic, 1 biologic - 175 cu studii medii, 35 tehnic, 21 economic, 4 alte specialiti, 93 personal cu cultur general.

Pentru realizarea studiilor de diagnosticare se recomanda luarea in considerare a informatiilor referitoare la situatia economico-financiara a societatii comerciale in dinamica in vederea formularii unor concluzii pertinente sub forma punctelor forte, a punctelor slabe si a recomandarilor.

Documentele ce servesc drept sursa pentru informatiile financiare utilizate in cadrul acestei analize sunt: bilantul contabil: mii lei Soldul la sfarsitul anului 2009 2010 2011 2502104 5431425 7831390 1157385 335647 3659489 2248615 532500 1494391 1410874 3659489 1731979 558303 7163404 5320496 843237 2904400 1842908 7163404 4045811 798442 11877201 8115569 843237 4084553 3761632 11877201

Denumirea elementului bilantier ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL din care : Stocuri TOTAL ACTIVE CAPITAL PROPRIU din care: Capital social Profit OBLIGATII TOTAL PASIVE contul de rezultate:

mii lei Denumirea indicatorilor VENITURI DIN EXPLOATARE 2009 8900585 Anul 2010 27569125 2011 54685676

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE REZULTATUL EXPLOATARII

7488571 1412014

24709224 2859901

50665296 4020380

1.2Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei. Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere presupune utilizarea marimilor absolute, dar si relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor. Dinamica elementelor din activul bilantului contabil este prezentata in urmatorul tabel, cu ajutorul indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2003:

Dinamica elementelor din activul bilantului contabil fata de valorile inregistrate in anul 2009 Denumirea elementului bilantier Indicatori fata de anul 2009 in anul: Indicator in marimi relative % ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL TOTAL ACTIV I=T1/T0 *100 Principalele rate de structura a activului % Denumirea Rata activelor imobilizate Rata activelor circulante Rata stocurilor Modul de calcul (active imobilizate / activ total)* 100 (activelor circulante / activ total)* 100 (stocuri / activ total)* 100 2009 68.37% 31.62% 9.17% Anul 2010 75.82 % 24.17 % 7.79% 2011 65.93% 34.06% 6.72% 2009 217.07% 149.64% 195.74% 2010 312.99% 349.56% 324.55% Indicatori in marimi absolute mii lei 2011 2012 2929321 5329286 574594 2888426 3503915 8217712

Rata activelor imobilizate = masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 67,41% fata de 59,06% in 2009 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei 6

rate este influentat nefavorabil in anul 2011de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valorile ramase ale activelor imobilizate. Rata activelor circulante = exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant. Rata stocurilor = ponderea stocurilor in total activ cunoaste o scadere in anul 2011 fata de 2010 si 2009. Dinamica pasivului societatii este prezentata in urmatorul tabel, cu ajutorul indicilor elementelor de pasiv cu baza fixa in anul 2009.

Dinamica elementelor din pasivul bilantului contabil fata de valorile inregistrate in anul 2009 Denumirea elementului bilantier Indicatori fata de anul 2009 in anul: Indicator in marimi relative % CAPITALURI PROPRII Capital social Profit OBLIGATII TOTAL PASIV I=T1/T0 *100 Pentru analiza structurii patrimoniului societatii Agroalimentara S.A. sunt folosite ratele de structura a pasivului, calculate in urmatorul tabel: 1.3 EVOLUIA INDICATORILOR FINANCIARI % Denumirea Rata autonomiei financiare globale Rata de indatorare globale Modul de calcul (capital propriu / pasiv total)*100 (datorii totale / pasiv total)*100 2009 61.44% 38.55% Anul 2010 74.27% 25.72% 2009 236.61% 158.35% 194.35% 130.62% 195.74% 2010 360.91% 158.35% 273.32% 266.61% 324.55% Indicatori in marimi absolute mii lei 2011 2012 3071881 5866954 310737 310737 1410009 2590162 432034 2350758 3503915 8217712

2011 68.32% 31.67%

Rata autonomiei financiare globale = arat gradul de independen financiar a societatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel puin 1/3 din pasivul total constituie o premis esenial pentru autonomia financiar a societatii. n anul 2010 rata autonomiei financiare globale are un nivel mai crescut fata de 2009 deoarece se incheie un imprumut, se manifesta o tendinta de scadere accentuata in anul 2011 datorita contractarii unui alt imprumut. Rata de ndatorare global = reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea n pasivul total al acesteia. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor Activitatile desfasurate de catre o firma sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizarile resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obtinute, ca urmare a consumarii resurselor, prin venituri. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se efectueaza prin aceleasi metode ca si cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura. Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se calculeaza, pentru fiecare categorie de venituri indici. Dinamica categoriilor de venituri in perioada 2009-2011 % Denumirea Venituri din exploatare Indicele fata de anul 2009 2010 2011 309.74 614.40

Veniturile din exploatare se tripleaza in anul 2004 fata de anul 2003 in urma cresterii vanzarii produselor iar in 2005 se dubleaza fata de anul 2004 deoarece produsele au inceput sa fie din ce in ce mai cautate, s-au deschis noi magazine de desfacere iar viteza de rotatie a stocurilor a crescut. Analiza structurala a veniturilor societatii furnizeaza informatii foarte valoroase pentru identificarea acelor activitati pe care societatea le desfasoara in scopul obtinerii de profit, considerandu-le prioritare. Structura veniturilor din exploatare pentru anii 2009-2011 Veniturile S.C. Agroalimentara S.A. sunt reprezentate de veniturile din exploatare si anume: Venituri din vanzarea marfurilor direct din magazinele de desfacere; Venituri din productia vanduta incluzand veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produselor reziduale (oase garf).

Analiza evolutiei in timp a principalelor categorii de cheltuieli ale S.C. Agroalimentara S.A se realizeaza de asemenea prin metoda indicilor. Dinamica cheltuielilor din exploatare in perioada 2010-2011 % Denumirea Cheltuieli din exploatare Indicele fata de anul 2009 2010 2011 329.95 676.56

Cheltuielile deasemenea inregistreaza o crestere majora in perioada analizata, in 2010 se tripleaza fata de 2009 in urma inregistrarii unor cheltuieli cu lucrarile de modernizare iar in in anul 2010 se dubleaza fata de 2011 in urma cresterii cheltuielilor privind marfurilor si pentru noile magazine de desfacere si cresterea cheltuielilor materiale Structura cheltuielilor din exploatare pentru intervalul 2009-2012 Cheltuieli privind marfurile sau costul marfurilor vandute cheltuielile de aprovizionare; Cheltuieli materiale: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli cu energia si apa; Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate; Cheltuieli cu personalul: cu remuneratiile personalului, cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele.

Analiza fondului de rulment Fondul de rulment (FR) reprezinta acea parte din capitalul permanent care este destinata si utilizata pentru finantarea activelor circulante. Fondul de rulment depaseste valoarea activului imobilizat. Acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligatiilor pe termen scurt. FR = CAPITAL PERMANENT ACTIVE IMOBILIZATE CAPITAL PERMANENT = CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

Anul 2009 2010 2011

Fondul de rulment -253489 -110929 284179

Marimea negativa a fondului de rulment semnifica faptul ca imobilizarile nu sunt finantate decat partial din resurse proprii. Pentru a ameliora aceasta situatie societatea a facut apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale. Insa din 2009 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment atingand valori pozitive deoarece societatea a gestionat mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta activele circulante care trebuie finantate din fondul de rulment. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere pe perioada analizata ca urmare a scaderii creantelor si a stocurilor societatii. Trezoreria neta (TN) se determina scazand din valoarea fondului de rulment nevoia de fond rulment si reflecta lichiditatea pura a intreprinderii. TN = FR NFR Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 2010 fata de 2009 si respectiv in 2011 fata de 2010 reprezinta buget ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si profit de reinvestit. Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele folosite vor fi cele curente. In urmatorul tabel sunt prezentate valorile fondului de rulment, si trezoreriei nete pentru intervalul 2009-2011. Evolutia in marimi absolute neactualizate a FR, a NFR si a TN Denumirea Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria neta 2009 -253489 -1018945 765456 Anul 2010 -110929 -1344265 1233336 2011 284179 -1765821 2050000

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Activele circulante reprezinta acea parte a patrimoniului societatii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficienta a activelor circulante consta in eliberarea fondurilor imobilizate de acestea si replasarea acestor sume, in scopul obtinerii de noi castiguri. Analiza eficientei folosirii activelor circulante se realizeaza prin intermediul vitezei de rotatie, indicator ce este exprimat prin durata in zile a unei rotatii. Viteza de rotatie a stocurilor = (stocuri/ cifra de afaceri)*360

10

Viteza de rotatie a activelor circulante = (viteza de rotatie a stocurilor/ cifra de afaceri)*360 zile Denumirea Viteza de rotaie a stocurilor Viteza de rotaie a activelor circulante 2009 13,58 48,81 Anul 2010 7,29 22,62 2011 5,26 26,63

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, iar solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate Denumirea Rata autonomiei financiare globale % Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii partiale Formula de calcul (Capital propriu / total pasiv)*100 (Active circulante / datorii pe termen scurt) (Active circulante - stocuri / datorii pe termen scurt) 2009 61.44% 0.82 0.58 Anul 2010 74.27% 0.93 0.63 2011 68.32% 1.07 0.86

Rata autonomiei financiare globale = arat gradul de independen financiar a societatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel puin 1/3 din pasivul total constituie o premis esenial pentru autonomia financiar a societatii. n anul 2010 rata autonomiei financiare globale are un nivel mai crescut fata de 2009 deoarece se incheie un imprumut, se manifesta o tendinta de scadere accentuata in anul 2011 datorita contractarii unui alt imprumut. Rata lichiditatii generale (indicatorul lichiditatii curente sau indicatorul capitalului circulant) = raportul dintre active curente asupra datorii curente - valoare recomandata in jurul valorii de 2. Nivel scazut al acestui indicator ne indica ca intreprinderea intregistreaza un deficit de lichiditate potentiala in raport cu obligatiile pe termen scurt. Analiza rentabilitatii Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii

11

activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori: rata profitului si rata rentabilitatii economice. Denumirea Rezultatul exercitiului inainte de impozitare Rezultatul exercitiului dupa impozitare Denumirea 2009 1494391 1494391 Anul 2010 2904400 2904400 % Formula de calcul 2009 15.86 Rata rentabilitatii (rezultatul exploatarii / rezultatului venituri din exploatarii in exploatare)*100 functie de venituri Rata rentabilitatii (rezultatul exploatarii / rezultatului cheltuieli din exploatarii in exploatare)*100 functie de cheltuieli Anul 2010 10.37 2011 7.3

2011 4084553 4084553

18.85

11.57

7.9

Chiar daca si profitul a inregistrat o crestere in perioada analizata cresterea veniturilor din exploatare, respectiv a cheltuielilor din exploatare au avut o crestere mai rapida decat cea a profitului. Se preconizeaza ca profitul va mai creste in urmatorii anii deoarece produsele societatii sunt din ce in ce mai cautate si se vor amortiza cheltuielile facute cu modernizarea. Rentabilitatea poate fi calculata si sub alte forme, printre care se regasesc si cele care reflecta eficienta cu care sunt folosite diferite elemente ale patrimoniului, fie ele mijloace de productie sau surse de finantare a activitatii. Evolutia rentabilitatii surselor de finantare si a activelor imobolizate % Denumirea Rentabilitatea financiara a capitalului Rentabilitatea economica a capitalului Formula de calcul (rezultatul net / capital propriu)*100 (rezultat brut / active imobilizate)*100 2009 62.79 56.43 Anul 2010 53.75 52.65 2011 49.53 51.33

12

Rata rentabilitii financiare msoar performanele resurselor proprii angajate n procesul de exploatare, innd cont de influena politicii de finanare a firmei. Evolutia acestei rate este descrescatoare din cauza constituirii unei rezerve din profit. Rata rentabilitii economice msoar performanele resurselor angajate n procesul de exploatare fr a lua n considerare mecanismul de finanare (proveniena surselor de finanare), rezultatul excepional i incidena fiscal (impozitul pe profit). Si aceastea cunoaste o scadere in perioada analizata cauzata de cresterea activelor imobilizate prin deschiderea unor magazine de desfacere. PUNCTELE FORTE ALE DOMENIULUI FINANCIAR Cresterea autonomiei financiare globale din 2010 are ca rezultat aducerea la valori pozitive a fondului de rulment. Datorita scaderii duratei unei rotatii a stocurilor si implicit a cifrei de faceri a scazut nevoia de fond de rulment.

PUNCTELE SLABE ALE DOMENIULUI FINANCIAR Valoarea activelor imobilizate scade in 2011 cauzata de scoaterea din functiune a unui abator. In primii 2 ani de analiza fondul de rulment inregistreaza valori negative fapt ce conduce la situatia ca societatea sa apeleze la un imprumut.

CAPITOLUL 2 2.1 Analiza diagnostic a domeniului comercial 2.1.1 Piata

Piata romaneasca de carne nu a ajuns inca la maturitate si se dezvolta continuu. De asemenea, producatorii autohtoni sunt in plina dezvoltare, investesc pentru a-si mari capacitatea de productie. Structura pietei preparatelor din carne este dinamica, aceasta modificandu-se n fiecare an, desi puterea de cumparare a consumatorilor este relativ scazuta. La ora actuala, in Romania activeaza aproximativ 700 de producatori pe o piata a mezelurilor care a atins circa 700 milioane euro anul trecut conform Asociatiei Romane a Carnii . In 2006, pe reteaua de retail s-au vandut 103.000 tone de mezeluri si produse din carne, cu o valoare de piata de circa 1,3 miliarde lei, respectiv 400 milioane euro conform studiilor de piata realizate de compania Nielsen. Dupa cum se observa exista o diferenta de valoare de 300 milioane euro intre cele doua studii de piata ,iar explicatiile le gasim in: atomizarea pietei; numarul mare de unitati de vanzare proprii, deschise de producatori; faptul ca in cercetarea Nielsen nu s-au luat in calcul alte nise de distributie (retelele cash& carry, locatiile HORECA, spitalele, unitatile militare etc.), precum si volumele exportate.

13

Se estimeaza ca piata va ajunge la aproximativ 850 milioane euro la finele acestui an. Piata are potential mare de crestere consumul anual de carne pe cap de locuitor, este de 40-45 kg, pe cand in UE se consuma intre 90 si 120 kg anual, pe cap de locuitor. Cresterea consumului de carne pe anul 2007 intr-o pondere de minimum 5%, se datoreaza cresterii generalizate a veniturilor si, implicit, a cosului zilnic al cumparaturilor. Consumul de carne pentru acest an este estimat la circa 170.000 de tone, din care mai mult de 75% reprezinta consumul de produse ieftine din gama salamurilor, parizerului si carnatilor. Piata mezelurilor - cotele de piata ale liderilor Piata salamurilor este dominata de afaceri de familie, singurele companii multinationale prezente fiind Tabco-Campofrio si Smithfield, care au cumparat fabrici, respectiv active, de la stat. In ultimii doi ani s-a inregistrat o crestere constanta a pietei mezelurilor din Romania, cu un ritm de aproximativ 20% pe an, trend care se va mentine si in 2007. Consumul de mezeluri din Romania este de aproximativ 10 kilograme pe cap de locuitor. Zilnic in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne preparata si mezeluri. Primele cinci companii in anul 2007 detin aproximativ 45% din cota de piata valorica si circa 42% din cota de piata volumica. Liderul pe piata mezelurilor este compania Cris-Tim, cu o cota de piata de 18%, companie urmata de Tabco Campofrio, Aldis, Caroli&Gourmet si Angst, care detin cote cuprinse intre 10- 12%. Salamurile sunt cel mai bine vandute produse pe piata preparatelor din carne, in 2006 avand o cota de 25%. ,iar vanzarile de salam in unitatile de retail (hiper/supermarketuri, magazine alimentare si magazine de cartier) au fost de 42.217 tone, cu o valoare de piata de aproximativ 175 milioane euro. Cotele de piata ale salamurilor 1. salamul de vara, are o cota de 20,3% din piata; 2. salamul Victoria, cu o cota de 10,8%; 3. salamul taranesc cu o cota de 6,4%; 4. salamul cu sunca cu o cota de 6% ; 5. salamul italian, care are o pondere de 5,6% din piata; 6. celelalte tipuri de salam au, impreuna, 50,8% din piata. Distributia pe piata de retail a mezelurilor Principalul canal de distributie pe piata de retail a mezelurilor in general si a salamurilor in particular, in 2012, au fost alimentarele. Pentru mezeluri, magazinele alimentare au o cota de piata de 68,8% la volume si de 64,8% din punctul de vedere al cifrei de afaceri dezvoltate. Proportii asemanatoare se regasesc si in cazul celui mai bine vandut mezel, salamul. Prin magazinele alimentare s-au vandut volume de marfa reprezentand 67,7% din total, cu valori ce reprezinta 62,8% din totalul pietei. Si intr-un caz si in celalalt,

14

hiper/supermarketurile sunt a doua poarta de desfacere pe lantul de retail, atat valoric, cat si volumic, care au 26,4% din piata mezelurilor si 30% din piata salamului. De subliniat ca in 2012, fata de 2011, a crescut cantitatea de marfa vanduta prin retelele de hiper/supermarketuri, cu aproximativ 7%, atat la salam, cat si la nivelul intregii game de mezeluri. Cotele de piata pe segmente de produse Salamurile reprezinta 41,7% din volumul total al produselor de pe piata mezelurilor si au o cota valorica de 46,7%. Carnatii si cremwurstii sunt al doilea segment ca importanta pe aceasta piata, atat volumic, cat si valoric: 35,3%, respectiv 34,3%. Carnatii bolognezi au o cota volumica de 16,6%, corespunzatoare unei cote valorice de 11,2%. Varietatile de sunca au o pondere de 5,2% la volumele din piata si 6,8% din punctul de vedere al cifrei de afaceri dezvoltate. Cote mici au pateurile si specialitatile mortadella, care detin impreuna 1,1% din totalul volumelor si 1% din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Distributia cotelor de piata pe segmentele de produse arata ca vanzarile in Romania sunt orientate cu predilectie catre salamuri, cremwursti si carnati, produse care sunt, in majoritate, mai ieftine comparativ cu celelalte produse existente pe piata care se incadreaza in sectiunea specialitati. Aceasta concluzie reflecta, in cele din urma, nivelul de trai din Romania, in special veniturile inca modeste realizate la nivelul economiei nationale. Produsele din carne fabricate la SC. Agroalimentara SA sunt destinate cu preponderenta consumului zilnic al populatiei judetului Ilfov si portiuni ale Municipiului Bucuresti. Productia initiala a societatii a fost de 6 tone pe zi, iar in prezent inregistreaza o productie de 18 tone pe zi si are o capacitatea maxima de 20 tone pe zi. Putem trage concluzia ca societatea valorifica intr-un procent de 90% capacitatea acesteia de productie. Valoarea ridicata a acestui procent evidetiaza o calitate deosebita a produselor fabricate in raport cu pretul la care se comercializeaza de unde rezulta un nivel ridicat al cererii consumatorilor pentru aceste produse.

2.1.2 Produsele
Datorita investitiilor care s-au realizat in decursul timpului, societatea comerciala Agroalimentara ,beneficiaza de o gama variata de produse fata de actualii sai competitori care se incadreaza in acelasi profil de activitate. Nomenclatorul societatii cuprinde 158 de produse, cele mai importante fiind: salam Victoria,, carnati de bere, ceafa afumata , oase garf , cordon bleu, pasta de mici , salam de vara , cabanos , cremwust , muschi file , caltabos , salam cu sunca , specialitati , mortadella. Faptul ca societatea dipune de un numar mare de magazine de desfacere a produselor constituie un dublu avantaj, pe de o parte firma furnizeaza pe piata un volum ridicat de produse, iar pe de alta parte isi promoveaza produsele. 15

2.1.3 Pretul
Consumatorii romani de mezeluri prefera produsele vandute sub forma vrac, specialitatile fiind cumparate destul de putin . Aceasta doatrita faptului ca produsele vandute sub forma de vrac, in primul rand au un pret scazut, iar pentru majoritatea romanilor, pretul, este principalul criteriu de achizitie si in al doilea rand pentru ca pot fi cumparate in cantitatile dorite(la felie). Un roman consuma anual in jur de zece kilograme de mezeluri. Productia livrata anul trecut a atins valoarea de 500 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca romanul cheltuieste pe mezeluri cam doi euro pe luna, la care se adauga TVA si adaosul comercial. SC. Agroalimentara SA fabrica produse de calitate la preturi accesibile. Aceasta isi livreaza produsele pe piata fara ajutorul distribuitorilor, care ridica pretul de comercializare al produsului.

2.1.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizorii Pentru fabricarea produselor societatea are nevoie zilnic de 15 tone de carcase din porc. Se prelucreaza 100-120 de carcase din porc si 20-30 de carcase din vita. Furnizorii societatii Agroalimentara sunt: 1. Abatorul din Peris care furnizeaza 12 tone de carcase din porc 2. Abatoarul din Glina 3. Abatorul din Fierbinti. Ultimele doua abatoare furnizeaza 3 tone de carcase. Beneficiarii Consumatorii finali ai produselor fabricate de SC. Agroalimentara SA fac parte din toate categoriile populatiei. Pentru a asigura o valorificare corespunzatoare a productiei realizate, firma utilizeaza mai multe forme de desfacere: 1. livrarea produselor in magazinele proprii de desfacere ale societatii; 2. vanzarea in supermarket-uri, retele de magazine, magazine mici si hipermarket-uri in numar total de 167. Marea majoritate a desfacerilor este realizata in magazine alimentare mici. Transportul prin mijloacele proprii societatii se efectueaza cu cele 5 masini care au o capacitate tehnica de 1,2 tone, iar transportul intern se realizeaza cu carucioare de 50 kg. Concurentii Principalii concurenti, care sunt si lideri pe piata, sunt: 1. CRIS-TIM Reteaua de magazine CRIS-TIM este dezvoltata in principal in Bucuresti unde acopera toate zonele importante, dar si in provincie. Acum se afla in plin proces de extindere la nivel 16

national. Recent, magazinele au adoptat conceptul de fresh market oferind produse necesare cosumului zilnic la calitate ireprosabila. Magazine: Bucurestii Noi Colentina Drumul Taberei Pajura Domenii Matache Berceni Ploiesti-Hala 2. ANGST Retea de distributie directa: 1. Constanta si Tulcea - SC Inter SRL 2. Ploiesti - SC Duo Compact 3. Brasov - SC Travimar 4. Targoviste - SC Cocktail&Vise 5. Caras Severin, Timis, Mehedinti - SC Bruderkraf Supermarket-uri 1. Metro - Constanta, Galati, Bacau, Iasi, Cluj, Oradea, Baia Mare, Timisoara, Craiova, Ploiesti, Sibiu, Brasov, Bucuresti (Otopeni, Militari, Voluntari) 2. Selgros - Brasov, Targu Mures, Bucuresti (Baneasa, Pantelimon, Berceni) 3. Carrefour (Militari + Grozavesti) 4. XXL - Targoviste, Buzau, Sibiu, Bucuresti (Pantelimon) Alaturi de aceste societati se regasesc pe piata produselor din carne: Tabco Campofrio, Aldis, Caroli&Gourmet, Fox, Stenyon etc.

Activitatea promotionala
Cele mai importante actiuni de promovare utilizate de SC. Agroalimentara SA sunt: 1. Sigla si adresa firmei imprimata pe etichetele si ambalajele produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor ce participa la procesul de distributie. 2. Reclame televizate si la radio 3. Cataloage si pliante cu descrierea produselor, preturile practicate si produsele care se afla la promotie.

Puncte forte si puncte slabe ale domeniului comercial

Puncte forte Fabrica se afla in apropierea Bucurestiului, permitand o aprovizionare buna a acestei piete fata de competitori; Timpul necesar transportarii produselor este mult diminuat datorita distantei mici; Costurile transportului sunt implicit mici;

17

 Numarul mare al magazinelor proprii; Raportul calitate pret este foarte bun fapt aratat prin cererea ridicata pentru produse; Calitatea superioara a produselor; Fabrica societatii lucreaza la o capacitate de 90% din puterea maxima de productie asigurand venituri stabile; Gama diversificata de produse; Disponibilitatea societatii de a investi in deschiderea altor magazine; Investitia in modernizarea tehnologiilor de productie; Inexistenta intermediarilor care sa ridice pretul de comercializare al produselor; Viteza mare de rotatie a stocurilor; Puncte slabe Societatea nu lucreaza cu firme de distributie, fapt ce are un impact negativ asupra cantitatii de produse livrate; Numarul mare de personal in raport cu productia; Capacitatea de productie mica in raport cu investitia in utilaje tehnologice; Cheltuieli ridicate cu salariile personalului de conducere;

CAPITOLUL 3
3.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

3.1.2. Amplasamentul D.C. Agroalimentara S.A.

Sediul central al firmei este situat in orasul Buftea, judetul Ilfov. Acesta are o suprafata totala de 30000 m2 si cuprinde intreaga structura de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe. Cladirile detinute de societate sunt, in afara sediului central din Buftea (infiintat in anul 1993), 12 magazine de desfacere in care s-a investit o suma de aproximativ 0,5 milioane de dolari. Acestea reprezinta o modalitate alternativa de desfacere teritoriala a produselor proprii, pe langa livrarea cu mijloace proprii pana la magazinele clientilor si respecta in totalitate cerintele de comercializare in conditii de siguranta alimentara: Au autorizatia Autoritatii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, conformandu-se intocmai prevederilor din Normele sanitarveterinare in vigoare; Spatiile de comercializare a produselor sunt suficient de mari pentru desfasurarea activitatii in conditii igienice adecvate si se supun regulilor generale de igiena din Normele sanitar-veterinare; Curatarea si dezinfecarea sunt efectuate frecvent si prin proceduri care se alinieaza principiilor din sistemele HACCP si GMPs; Produsele pentru intretinere, curatare, deratizare, dezinsectizare si dezinfectare sunt pastrate sub cheie in spatii special destinate, departe de zonele de comercializare;

18

 Produsele neambalate sunt expuse separat de cele ambalate pentru a inlatura orice risc de contaminare; Starea de curatenie a spatiilor, a echipamentului si a personalului nu prezinta neconformitati; Toate produsele comercializate au marca de sanatate; Pentru toate produsele se respecta cu rigurozitate cerintele de pastrare, regimul de refrigerare, data maxima a termenului de valabilitate si, in cazul produselor perisabile microbiologic, data expirarii; Toate produsele comercializate respecta cele mai noi standarde de etichetare; Organizarea teritoriala a activitatii societatii este restransa pe raza judetului Ilfov si a Municipiului Bucuresti, insa se doreste deschiderea a cat mai multor magazine pe viitor, fapt ce va determina si o marire a ariei de comercializare a intreprinderii.

Caile de acces si mijloacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. Agroalimentara S.A. se efectueaza astfel: Pe cale rutiera (acces la DN1); Pe cale feroviara, prin racordarea la liniile de cale ferata care traverseaza zona industriala. La sfarsitul anului curent, societatea avea un parc activ de mijloace de transport alcatuit din: 5 autovehicule marca Wv Lt 35 cu o capacitate tehnica de 1,2 t si cu un grad mediu de uzura de 10%; Transportul intern este asigurat cu ajutorul unor carucioare cu o capacitate de 50 kg fiecare. Intretinerea si repararea mijloacelor de transport se efectueaza in cadrul atelierului auto, care este dotat cu un utilaj de polizare, un aparat de sudura autogen si un compresor pentru vopsit masini.

Resursele energetice si utilitatile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. Agroalimentara S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Sursele de energie si utilitati aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele: Consumul de energie electrica (avand o valoare medie lunara de 114 MW/h); Necesarul de gaze naturale (estimat la cca. 200000 m3 N/luna); Resursele de apa provin atat din reteaua de distributie a S.C. Apa Nova S.A., cat si din straturile de apa freatica, prin aductiunea apei printr-un put de mare adancime

19

(200m). Pentru realizarea acestei alternative societatea dispune de o pompa submersibila; Rezerva de apa este stocata intr-un rezervor cu o capacitate de 400 m 3 si este transportata la destinatiile prevazute cu ajutorul unui sistem de hidrofoare dotate cu pompe; Dedurizarea apei se efectueaza in statia proprie de dedurizare; Energia termica este furnizata de cele doua centrale termice aflate in dotare; Incalzirea cladirilor se realizeaza prin functionarea unei centrale termice automatizate; Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotatacu doua cazane Romstal, cu o capacitate de 140 m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 4 t de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de fierbere a mezelurilor. Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9 t lunar) este achizitionat de la S.C. Rompetrol S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 16 m3; Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. Romtelecom S.A. si de conectare la reteaua de Internet; Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. Rosal Servis S.A.

Descrierea procesului de productie

A. Organizarea productiei Desi initial S.C. Agroalimentara S.A. a fost proiectata ca o platforma industriala de fabricare a produselor din carne, platforma in care fie integrate toate verigile aflate in aval de faza de receptie a animalelor destinate sacrificarii, nu toate obiectivele aflate in proiect au fost puse in functiune.

Verigile sistemului de productie prevazut in proiectul initial de constructie a S.C. Agroalimentara S.A.

20

Receptie animale

Sectia de transare

Porcine Bovine Carcase

Sectie de microproductie Sectia de specialitati

Abator Fabrica de salamuri fierte/afumate Fabrica de salamuri crude

Astfel, fabrica de salamuri crude a ramas in stadiul de executie, iar abatorul, pus in functiune in anul 1994, a fost oprit in anul 2000 in urma unor restructurari pentru eficientizarea activitatii intreprinderii. Verigile sistemului de productie existent in prezent in cadrul S.C. Agroalimentara S.A.

21

Produse din carne

Cumparatori

Receptie carcase

Sectia de transare

Carcase

Sectie de microproductie Sectia de specialitati Fabrica de salamuri fierte/afumate

Drept urmare, in vederea continuarii realizarii celorlalte obiecte de activitate, societatea a renuntat la una din verigile procesului integrat de productie sacrificarea animalelor si s-a orientat spre aprovizionarea cu carcase de la alti producatori existenti pe piata. Organizarea productiei societatii pe compartimente este urmatoarea: 1. Compartimente operationale, organizate dupa principiul obiectului de fabricatie: a. Sectia de transare b. Sectia de microproductie c. Sectia de specialitati d. Sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate Compartimente auxiliare: a. Atelierul mecanic b. Atelierul electric de bobinaj c.Depozitul de materii prime (carcase) d. Depozitul de produse finite e.Laboratorul C.T.C. B. Echipamentele si procesele tehnologice Specificul procesului tehnologic este cel caarcteristic industriei alimentare, conform standardelor in vigoare, fluxul materiilor prime neinterxectand pe cel al produselor finite. Productia este mica, cu un nomenclator mare de fabricatie (158 de produse, printre care se 22

2.

Produse din carne

Cumparatori

numara: salamul Victoria, carnatii de bere, ceafa afumata, oasele garf, gordohn bleu, pasta de mici, salamul de vara, cabanosul, cremwurstii, muschiul file, caltabosul, salamul cu sunca, mortadela si alte specialitati). De asemenea, se foloseste si un stoc tampon de materii prime care desi implica niste costuri mai ridicate, prezinta avantaje precum: inlaturarea perturbarilor de productie (precum lipsa materiilor prime, loturi care prezinta neconformitati etc), asigurarea unei continuitati mai bune ale procesului de fabricatie si atenuarea fluctuatiilor de piata (datorate cresterii preturilor materiilor prime). Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Agroalimentara S.A. presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze atat in cadrul sectiilor (organizate dupa principiul obiectului de fabricatie), cat si in afara acestora. Prima faza a activitatii de productie o constituie receptia cantitativa si calitativa a materiilor prime. Receptia cantitativa a carcaselor se realizeaza prin cantarirea fiecarui sortiment in parte, conform retetelor. Cantarele folosite sunt verificate frecvent pentru a se inlatura erorile de cantarire. Receptia calitativa se face prin efectuarea, in laboratorul C.T.C., a unor teste prin care are loc operatia de clasificare a carcaselor (se primesc zilnic 100-120 carcase porc si 20-30 carcase de vita). La bovine, prin evaluarea conformatiei carcasei, se formeaza 6 clase: S(uperioara), E(xcelenta), U(Foarte buna), R(Buna), O(Suficient de buna), P(Acceptabila), iar prin evaluarea starii de ingrasare se obtin 5 clase: Foarte slaba, Slaba, Medie, Grasa, Foarte grasa. In clasele S si E carcasa nu trebuie sa aiba nicun fel de defect in portiunile esentiale (coapsa, musculatura dorso-lombara si spata). Carcasele de conformatie U, R, O, P trebuie sa prezinte un caracter uniform la nivelul celor 3 portiuni esentiale sau conformatia va fi evaluata luand in considerare doua din cele 3 portiuni esentiale. Pentru porcine, se foloseste grila de clasificare a carcaselor SEUROP, care este obligatorie, din anul 1989, pentru toate tarile U.E. Grila consta in estimarea continutului de carne macra din carcasa dupa cantarirea acesteia, pe baza unor masuratori obiective, din 4 portiuni principale: jambon, cotlet, piept si spata. Astfel, in clasa S peste 60% din greutatea carcasei este carne macra; pentru clasa E procentul e de 55-60%; pentru U 5-50%; pentru R 4550%; pentru O 40-45% iar pentru P procentul este de sub 40%. Aceste masuratori se fac prin metoda Fat-O-Meter in care se utilizeaza aparatul cu acelasi nume. Desi aceste clasificari se pot face si in laboratorul propriu, ele sunt de obicei efectuate in majoritatea abatoarelor care furnizeaza carcasele: abatorul din Peris (care furnizeaza 12 t din necesarul zilnic de 15 t), abatorul din Glina si cel din Fierbinti. Aditivii alimentari (coloranti, emulsificatori, potentatori de aroma s.a.), sarea, apa, adaosurile de origine vegetala (izolat proteic din soia, concentrat proteic din soia si texturat de soia) si de origine animala (emulsie de sorici, subproduse de abator, carne dezosata mecanic), materiile secundare care sunt specifice unor produse (arpacas, orez, pesmet, untura, ulei, supa, sange), materiile auxiliare pentru umplere (sfoara, clipsuri, membrane naturale/artificiale, folii de staniol, celofan s.a.) si celelalte materii prime sunt si ele verificate la receptie din punct de vedere al calitatilor organoleptice sau al starii de prospetime. Carcasele sunt depozitate in camere cu regim de frig controlat unde sunt pastrate la temperaturi si ventilatie in conformitate cu natura si categoria lor fiind ferite de orice sursa de contaminare. Sarea, livrata in saci de hartie, e asezata in stive pe loturi de receptie, in incaperi uscate. Aditivii alimentari sunt pastrati in incaperi curate si uscate in ambalajele originale.

23

Condimentele, avand o incarcatura mare de microorganisme, sunt pastrate in incaperi curate, racoroase, uscate si destinate exclusiv acestora. Repartizarea inegala atat a volumului, cat si a structurii productiei intre sectii are urmatoarele cauze: In sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate se urmareste obtinerea unui volum cat mai mare al productiei, in defavoarea varietatii sortimentale, datorita nivelului crescut al cererii pentru aceste produse; In sectia de specialitati, procesul de fabricatie este adaptat varietatii sortimentelor si, datorita gradului mai ridicat de valoare pe care acestea o incorporeaza, presupune executarea unor operatii mult mai numeroase, specifice fiecarei retete in parte. Fondul mare de timp necesar realizarii tuturor tipurilor de specialitati, corelat cu cererea mai redusa din punct de vedere cantitativ pentru acestea, determina un volum mai mic al productiei; Sectia de de microproductie functioneaza dupa aceleasi conditii ca si cea de specialitati, insa se diferentiaza prin aparitia sezonalitatii produselor fabricate aici. Datorita obiectivelor diferite pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare sectie, dotarea cu utilaje a acestora difera la randul ei atat din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare a materiilor prime si a produselor intermediare, cat si din perspectiva regasirii acelorasi tipuri de utilaje. Datorita existentei unei ponderi mai ridicate a volumului de produse ce se executa in cadrul sectiei de fabricare a salamurilor fierte/afumate in comparatie cu cantitatile totale produse de S.C. Agroalimentara S.A.(14 t/zi din totalul de 18 t/zi), urmarirea fazelor procesului de fabricatie si descrierea echipamentelor se va efectua mai detaliat pentru aceasta unitate productiva. Sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate este dotata cu sase linii de fabricatie: patru linii de fabricatie cu o capacitate de productie de 8 t/zi; doua linii de fabricatie cu o capacitate de productie de 6 t/zi. Carnea si restul ingredientelor se prelucreaza la diferite masini, in functie de tehnologia specifica a sortimentelor. Prelucrarea mecanica se refera la: tocarea carnii, amestecarea cu restul ingredientelor si omogenizarea compozitiei. Pentru tocare se folosesc: volfuri, cutere, microcutere, mori coloidale si masini de taiat slanina. Sectia e dotata cu doua volfuri marca Stephan cu o capacitate totala de 500 kg/h fiecare. Acestea se folosesc la tocarea gorsiera a carnii destinata srotului sau bradtului. Prima tocare se face in bucati mai mari cu un cutit special (pretaietor), tocaturile ulterioare fiind mai mici, in functie de reteta preparata. De asemenea, sectia are in dotare doua cutere si un microcuter marca Banss destinate tocarii fine a carnii sub forma de pasta. Aceasta este mai apoi folosita in compozitia unor sortimente precum: cremwursti, parizer, leberwurst sau caltabos. Moara coloidala din dotare (marca Stephan) poate realiza maruntirea fina a produsului pana la dimensiuni de 30 microni, cu singura conditie ca in prealabil ingredientele sa fie tocate prin volf prin sita de 2-3 mm. 24

Ultima instalatie de tocare utilizata este masina de taiat slanina care e folosita pentru fragmentarea slaninii in cuburi ce se vor folosi pentru sortimente precum: parizer, salam Predeal s.a. In continuare, pentru utilizarea condimentelor acestea trebuiesc trecute prin moara de condimente pentru a putea fi macinate fin. Urmatoarea etapa este introducerea ingredientelor in cele patru malaxoare cu o capacitate maxima de incarcare de 300 kg fiecare. Acestea se folosesc la omogenizarea compozitiei preparatelor. Durata malaxarii difera in functie de natura compozitiei utilizate. Un alt pas important este umplerea membranelor. Pentru produsele intreprinderii se folosesc in special membranele naturale, insa atunci cand aceasta operatie este imposibila, sunt utilizate si membrane artificiale. Acestea sunt pregatite pentru umplere prin inmuiere, dezinfectie si clatire. Mai apoi, umplerea se face cu ajutorul masinilor de umplut automate (sprituri, marca Banss) cu actiune continua, densitatea compozitiei fiind reglata in functie de tipul produsuliu. Dupa umplerea membranelor se formeaza batoane de diferite calibre si lungimi. Legarea acestora se face cu sfoara si cu clipsuri metalice inoxidabile. Deoarece majoritatea membranelor sunt naturale, sfoara vegetala se utilizeaza uda pentru a permite o legare mai buna. I cazul cremwurstilor si a produselor similare se utilizeaza rasucirea membranelor la distante egale, rezultand bucati in sirag. Dupa legare, produsele cu membrane naturale se stufuiesc cu ajutorul unui stufar. Ultimul pas il constituie agatarea pe bete si aranjarea pe rame metalice a produselor la o distanta de 5-7 cm pentru a se evita contactul intre batoanele de salam sau intre bucatile altor grupe de sortimente. Pentru conservare se folosesc atat aditivii alimentari cat si metoda afumarii. Aceasta din urma se face in tunul de afumare tip pater-noster al sectiei. Deoarece intreprinderea nu beneficieaza si de o sectie de salamuri crude, majoritatea produselor sale sunt fierte. Aceasta operatie are loc la temperaturi cuprinse intre 72-95 oC, in cazanul cu apa sau in cele doua celule cu aburi detinute. Durata fierberii variaza in functie de grosimea produsului. Dupa fierbere, produsele din carne sunt supuse imediat unui proces de racire in bazinele cu apa rece din dotare timp de 15-30 minute, in functie de calibrul produsului. Aceasta are rolul de a impiedica dezvoltarea germenilor si incretirea membranei. Mezelurile racite se depoziteaza in spatiile frigorifice la 2-12 oC, dupa caz, uscate si bine ventiate, pana in momentul livrarii. Deseurile rezultate in urma procesului de productie sunt constituite in mare parte din oase si grasimi. C. Capacitatea de productie Capacitatile de productie prevazute in proiectul de constructie al celor trei sectii aflate in stare de functionare (sectia de transare se exclude deoarece furnizeaza produse intermediare destinate productiei din celelalte trei sectii) sunt de 15 t/zi pentru fabrica de salamuri fierte/afumate, 4 t/zi pentru sectia de specialitati si 1 t/zi pentru sectia de microproductie, insumand in total 20 t/zi de productie totala. Capacitatile anuale de productie realizabile conform programuli de lucru adoptat se calculeaza dupa formula:

25

CnQa = CQz * [(Nssapt * ds) / Nhsapt] * T * k

Unde:

CnQa = capacitatea anuala de productie realizabila (recalculata) pentru anul n; CQz = capacitatea zilnica prevazuta in proiectul de constructie; Nssapt = numarul de schimburi saptamanale; ds = durata unui schimb; Nhsapt = numarul de ore dintr-o saptamana; T = numarul de zile dintr-un an; k = coeficientul intreruperilor pentru reparatii.
Astfel, pentru sectia de salamuri fierte/afumate, capacitatea recalculata de productie anuala e de aproximativ: 3467,5 t/an. In ceea ce priveste sectia de productie a specialitatilor, aceasta are o capacitate recalculata de productie anuala de aproape: 925 t/an. Iar pentru sectia de microproductie, care are o activitate sezoniera, in restul anului functionand ca laborator de cercetare-dezvoltare, capacitatea recalculata de productie anuala e de: 57 t/an. D. Calitatea produselor Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia preparatelor din carne, deoarece existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea recunoasterii firmei si asigurarea competitivitatii produselor. Pentru asigurarea unei calitati superioare in momentul livrarii produselor catre consumatorii finali, in cadrul unitatilor de depozitare, productie si ambalare ale firmei Agroalimentara S.A. sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime recomandate de normele in vigoare. De asemenea, toate ingredientele folosite sunt de calitate superioara la fel ca si aparatura care se inscrie in linile de top ale firmelor care le-au furniat. Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si pastrarii calitatii produselor sunt: La receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul laboratorului C.T.C. prin aceste teste se determina proprietatile organoleptice ale materiilor, granulatia condimentelor, aditivilor si a sarii, infestarea cu paraziti, puritatea etc. Aceste teste sunt: examenul organoleptic, chimic si microbiologic; In toatele depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si iluminare pentru evitarea contaminarii si alterarii materiilor prime si a celor finite. De asemenea se iau masuri impotriva aparitiei daunatorilor; Personalul muncitor poarta echipamente de protectie sanitara a alimentelor;

26

 Se iau masuri pentru utilizarea numai a ingredientelor de o calitate superioara, fapt ce confera produselor finale proprietati organoleptice superioare si un continut proteic, de substante minerale si de vitamine ridicat, adica proprietati nutritionale de exceptie. Prin adoptarea masurilor de crestere a calitatii, S.C. Agroalimentara S.A. a urmarit si a realizat diminuarea costurilor de productie, datorita reducerii pierderilor de materii prime si a cresterii vitezei procesului tehnologic. E. Intretinerea si repararea utilajelor Activitatea de intretinere se efectuaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor si ale utilajelor din sectiile de productie. Sarcina de supreveghere a acestei activitati ii revine inginerului sef pentru serviciul mecano-energetic. Gradul ridicat de automatizare al majoritatii utilajelor presupune efectuarea unor operatii de intretinere atenta. Reparatiile echipamentelor de lucru si ale pieselor utilajelor se efectueaza de personalul atelierului mecanic, care are in dotare: Un strung SN 315 O freza verticala; O masina de roluit (indoire tabla cu grosime sub 2 mm); O masina de indoit tabla Apcant; Aparate de sudura; Trei polizoare. Reparatiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse intre 0,15-55 KW/h, se efectueaza in cadrul atelierului electric de bobinaj, celelalte se vor duce la service-uri specializate. F. Igiena si protectia muncii Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie in cadrul societatii sunt prevazute urmatoarele masuri: Medicul veterinar controleaza starea de igiena atat inaintea inceperii procesului de productie, cat si in timpul procesarii carnii; Carnea se pastreaza, pana la prelucrare, in camere de depozitare de maximum +4 oC, separat pe specii si pe loturi de provenienta; Controlul fluxului tehnologic se efectueaza continuu, pe toate fazele, de la sala de transare, pana la depozitele cu produse finite; De asmenea, se fac recoltari periodice de probe pentru examenele de laborator; Produsele de carne se transporta numai cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme, dupa caz; Muncitorii care manipuleaza produsele din carne sunt instruiti si echipati conform normelor sanitare si veterinare; Tunelele de congelare se igienizeaza de doua ori pe luna, dupa decongelare;

27

 Tunelele de refrigerare se igienizeaza zilnic, dupa golirea de produse; Dupa igienizare, peretii si pavimentele spatiilor de congelare se stropesc cu solutie de sulfat feros 5% pentru prevenirea si combaterea mucegaiului; Medicul veterinar verifica daca etichetarea a avut loc corect; Produsele sunt astfel depozitate incat faciliteaza livrarea lor in ordinea vechimii depozitarii.

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

A. Puncte forte: Posibilitate de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime datorata: racordarii la reteaua feroviara, capacitatii mari de stocare, amplasamentului la o distanta relativ mica de principalul furnizor (abatorul din Peris); Stabilitate in realizarea productiei curente datorata: asigurarii apei si a aburului din resurse proprii, existenta in cadrul sectiei de fabricare a salamurilor fierte/afumate a sase linii de productie independente intre ele, existenta unui stoc tampon de materii prime si crearea unor conditii bune de munca. Astfel, se remarca efecte precum: posibilitatea onorarii comenzilor, mentinerea cotei de piata, asigurarea premiselor obtinerii unor venituri sigure si stabile; Flexibilitate mare a liniilor de fabricatie datorata: detinerii unui numar mare de utilaje diversificate si a optiunilor de reglare a acestora. Prin aceasta se asigura: diminuarea riscului de a realiza produse nevandabile, corelarea ofertei cu cererea de pe piata; Procese tehnologice corect proiectate prin: proiectarea liniilor incadrul unui sistem integrat de productie, automatizarea aproape integrala a liniilor de productie, buna specializare a personalului care lucreaza in productie, aparatura moderna. Astfel, se realizeaza: diminuarea considerabila a materialelor si a energiei, functionarea fara intreruperi neprevazute, verificarea calitatii pe toate fazele procesului tehnologic; Activitate organizata de intretinere a echipamentelor de lucru datorata: preocuparii prioritare a conducerii societatii de a mentine in stare buna de functionare a utilajelor detinute, dependenta firmei de activitatea de productie. Astfel, se obtin: conditii igienice si sigure de munca si consumuri de energie si materiale mai reduse; Calitate superioara a produselor fabricate datorata: modernizarii utilajelor, conditiilor optime de depozitare, continutului bogat in elemente nutritive al produselor, testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului C.T.C., folosirii numai a ingredientelor de calitate superioara. De aceea se remaca:

28

o crestere a prestigiului, cresterea comenzilor si a veniturilor si cresterea cotei de piata. B. Puncte slabe: Cheltuieli ridicate cu mijloacele de transport din cauza: consumului mare de combustibil si scumpirea accelerata a acestuia, taxelor de drum, aglomeratiei in trafic. Toate aceste duc la o scaderea a profitului si o accentuare a uzurii autovehiculelor detinute; Inchiderea abatorului din cauza: pierderilor generate de functionarea ineficienta, costurilor mari de intretinere, noilor reglementari care interzic functionarea sa in proprietatea intreprinderii. Astfel, compania pierde avantajul autonomiei in asigurarea materiei prime; Productie mica dar foarte diversificata care are drep efect: imposibilitatea satisfacerii integrale a cererii pentru anumite produse, costuri mari cu achizitia unei game de utilaje cat mai diversificate. Remarcam astfel aparitia unui cost de oportunitate; Ambalaje cu un grad mai redus de atractivitate avand drep cauza investirea fondurilor intreprinderii mai mult in calitatea produsului decat in aspectul acestuia. Efectul negativ se materializeaza in: orientarea unui anumit segment de consumatori spre produsele altor firme, precum si obtinerea unui nivel mai scazut al veniturilor; Activitatea de promovare insuficient dezvoltata din cauza: efectuarii de investitii in alte activitati considerate prioritare, amanarea acestei investitii pana in momentul atingerii calitatii dorite pentru produsele fabricate. Astfel se remarca o lipsa de popularitate a marcii in zonele mai indepartate si dezavantajul in fata marcilor concurente mai cunoscute.

3.1.3 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului total si pe categorii a personalului,motivarea personalului,dinamica productivitatii muncii si conditiile de munca.

29

AGA

Consiliul de Administratie

Managerul general

Director economic

Director de productie

Director comercial

Director tehnic

Structura si dinamica personalului

Denumirea Departament tehnic Departament economic Departament juridic Departament biologic Total Denumirea Departament tehnic Departament economic Alte specialitati Studii superioare 9 13 1 1 24 Studii medii 35 21 4

Personal cu cultura 93 generala Total 175

Renumerarea si motivarea personalului

30

In cadrul societatii S.C. Agroalimentara S.A ,personalul are urmatoarele avantaje: -micul dejun si dejunul gratiut; -echipamente de protectie gratiut; -asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor; -posibilitatea de acordare a creditelor fara perceparea dobanzii care se restituie prin retinerea lunara a unei anumite sume din salariu. Calculul renumerarii brute a personalului S.C. Agroalimentara S.A pentru anul 2011 in comparatie cu anul 2010 Denumirea Nr de salariati Ch salariale Ch anuale cu asigurarile si protectia sociala Anul 2011 292 2,030 2011/2010 2010 148 6,756 1,972 0,300

Productivitatea muncii
Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii,insa toate exprima raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa. In cazul determinarii productivitatii muncii,una din modalitati o constituie raportarea productivitatii anuale de preparate din carne(exprimate in tone) la numarul de salariati ai societatii.

Evolutia productivitatii muncii in perioada 2009-2011 Denumirea UM Anul 2009 8900,5854 98 90822,3 2010 27755,4071 149 186277,9 2011 54685,6721 292 187279,7

Productia de tone preparate din carne Nr de salariati persoane Productivitatea Tone/persoane muncii

Conditiile de munca
Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si protectie,sunt prevazute urmatoarele masuri: 31

-sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare; -in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordate a primului ajutor in caz de accidente; -Regulamentul de Ordine Interioara (inclusiv obligatiile de a cunoaste si respecta deciziile de securitate si sanatatea muncii)

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

Puncte forte -grad ridicat de mecanizare automatizare a procesului tehnologic -onorarea la timp a comenzilor -conditii bune de munca -cresterea productivitatii muncii -cresterea salariilor -cresterea cifrei de afaceri Puncte slabe si -

Analiza diagnostic domeniului managementului

Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea masurii i a eficientei cu care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza, controleaza i evalueaza activitatile firmei. In S.C. Agroalimentara S.A. se imbina doua tipuri de management: cel care se evidentiaza este cel strategic si se desfasoara la nivelul superior al firmei iar celalat tip de management, cel participativ, care este intalnit doar la departamentele de marketing si cercetare dezvoltare.

Organigrama

AGA

Consiliul de Administratie

Managerul general

Director economic

Director de productie

Director comercial

Director tehnic

32

Adunarea generala a asociatilor componenta si atributii Adunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei. Ea este alcatuita din asociatii societatii, managerul general si ai directorii departamentelor. Adunarea Generala a Asociatilor are urmatoarele atributii : stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale societatii ; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil ; alegerea si revocarea membrilor Consiliului Director ; infiintarea de filiale ; modificarea actului constitutiv si a statutului ; dizolvarea si lichidarea societatii, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare. Consiliul director componenta si atributii Consiliului Director este organul executiv al societatii si asigura punerea n executare a hotararilor Adunarii generale a asociatilor. Consiliul Director este alcatuit din 5 membrii alesi de Adunara Generala pentru o perioada de 2 ani. Consiliul Director se preocupa sa mentina un contact continuu cu membii societatii, sa ia initiative si sa stimuleze munca activa in cadrul S.C. Agroalimetara S.A. In exercitarea competentei sale, Consiliul Director : prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectele programelor societatii; aproba organigrama si politica de personal ale societatii; hotaraste asupra schimbarii sediului; se preocupa de gasirea surselor de finantare; decide asupra modului de utilizare a fondurilor in raport de obiectivele stabilite de Adunarea Generala; Puncte forte: structura organizatorica bine definita datorita structurii de tip ierarhic functional avand ca efect un nivel bun al productivitatii muncii si respectarea principiului unitatii de de cizie si actiune; sistem informational bine organizat datorita utilizarii calculatorului pentru prelucrarea datelor, stilului de conducere participativ in unele departamente si a centralei interne de telefoanie, astfel se obtine o prelucrare rapida a datelor, un acces rapid la informatii si rapoarte si o adoptare rapida a deciziilor; eficienta sistemului decizional este datorata utilizarii comunicarii verbale si structurii organizatorice de tip ierarhic functional si a stilului de management participativ in unele compartimente astfel remarcam o adoptare rapida a deciziilor, o crestere a cifrei de afaceri, satifacerea comenzilor la timp si asigurarea aprovizionarii continue cu materii prime si marfuri; 33

folosirea eficienta a functiei de control evaluare multumita influentei deosebite a calitatii produselor asupra nivelului vanzarilor si preocuparii conducerii pentru rentabilizarea activitatii. Se observa o crestere a cifrei de afaceri, satisfacerea cererii clientilor si asigurare unor conditii corespunzatoare de munca.

Puncte slabe: lipsa autonomiei in obtinerea informatiilor despre piata din cauza unui compartiment de marketing slab dezvoltat si a unei distribuiri de fonduri in alte domenii prioritare. Astfel se remarca un dezavantaj concurential si o reducere a timpului de adoptare a deciziilor; Lipsa de preocupare pentru promovarea produselor cauzata de dezvoltarea insuficienta a compartimentului de marketing si de distribuirea fondurilor in alte domenii prioritare. In acest caz se obtine un devanataj concurential; Neaplicarea managementului participativ la nivelul tuturor compartimentelor din cauza lipsei de preocupare a conducerii fata de acest aspect. In consecinta are loc o crestere a timpului de adoptare a deciziilor si o motivare insuficienta a personalului in realizarea deciziilor.

34