Sunteți pe pagina 1din 18

Ce este profitabilitatea ?

Profitabilitatea reprezinta capacitatea sau potentialul unei companii de a obtine profit


dupa achitarea tuturor cheltuielilor, exemplificand prin indicatorii sai starea de sanatate a
afacerii.
Pentru a determina profitabilitatea unei afaceri se analizeaza vanzarile si cheltuielile. Pe
parcursul acestor analize, se identifica si se evalueaza influenta tuturor factorilor interni si
externi ai firmei care influenteaza obiectului analizei si se evidentiaza relatia dintre efecte si
eforturi.
Pe langa aceste elemente, se va analiza contextul general al mediului de afaceri si
contextul local al pietei in care firma isi desfasoara activitatea: nivelul cererii de produse si
servicii, concurenta si avantajele concurentiale.
Scopul analizei economico-financiare:
-evaluarea profitabilitati afacerii, in scopul maximizarii acesteia
-stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe
re!terea profitabilit"#ii este esen#ial" pentru dezvoltarea unei afaceri. $n acest scop,
companiile dispun de modalit"#i prin care %!i pot cre!te profitabilitatea cum ar fi:
-integrarea pe vertica
-extinderea in mediul online
-dezvoltarea de produse si servicii noi
Factori care influenteaza negativ profitabilitatea
Pana acum, in &omania s-au facut mai mult afaceri speculative, care au exploatat la
maxim situatiile favorabile existente pe orice piata emergenta. 'nsa, cresterea concurentei si
asezarea economiei nationale pe principiile unei economii de piata functionale au inceput sa
reduca drastic marjele profitabilitatii unei companii.
Pe termen scurt, profitabilitatea este afectata de factori interni si externi (concurentii,
furnizorii, distribuitorii, etc.), iar pe termen lung este influentata de factorii externi si de lipsa
unei viziuni.
Productivitatea scazuta a angajatilor, nereglarea fluxurilor din cadrul unei companii si lipsa
unor mecanisme eficiente de control si reglare a activitatilor sunt doar unii din factorii interni
care in momentul actual cauzeaza scaderea profitabilitatii companiilor.
*actorii externi care influenteaza negativ profitabilitatea unei companii sunt de natura
sociologica, tehnologica, economica si politica. 'n &omania, factorii sociologici (schimbarea
comportamentului de consum al populatiei) si cei economici (cresterea concurentei si
cresterea volatilitatii pietelor) predomina. ele mai vizibile domenii in care rata profitabilitatii
a scazut drastic ar fi comertul si telecomunicatiile.
+n alt factor ce duce la scaderea profitabilitati este lipsa unui plan de afaceri serios
fundamentat printr-o analiza de piata.
Solutii pentru mentinerea profitabilitatii
'n domeniile afectate de factori externi care scad profitabilitatea (comertului sau
telecomunicatiilor) companiile ar trebui sa isi faca planuri de afaceri pe termene mult mai
lungi si sa analizeze foarte bine piata inainte de a lansa un business. ,e asemenea, o solutie de
-
a castiga profituri mai mari decat rata medie ar fi sa indentifice si sa creeze nise de piata in
aceste domenii.
'nfluenta pe care o au asupra profitabilitatii campaniile de fidelizare a clientilor depinde foarte
mult de domeniu si de specificul fiecarei piete. Pentu pietele in care durata ciclului de
revanzare este redus, o campanile de fidelizare poate stimula recumpararea cu efecte benefice
asupra profitabilitatii, daca costurile campaniei de fidelizare sunt mai mici decat revanzarile
facute. 'n alte domenii, o campanie de fidelizare poate sa nu aiba nici un efect sau sa aiba un
efect negativ, daca costurile campaniei sunt foarte mari.
Promovarea companiei poate influenta in sens pozitiv profitabilitatea, in cazul in care este
eficienta. .ltfel, poate sa influenteze protitabilitatea in sens negativ, pentru ca genereaza
cheltuieli suplimentare, fara a aduce venituri care sa depaseasca acele cheltuieli. a principiu,
orice campanie de promovare ar trebui sa urmareasca profitul. Pe termen lung, si castigul la
nivel de imagine se pot traduce in profituri mai mari.
Concepte apropiate (pe sfer i coninut) profitabilitatii sunt:
$n stiinta economica notiunea de eficienta a patruns %ndeosebi %n secolul nostru, desi anumite
referiri indirecte pot fi %nt/lnite %nca la 0. Pett1 si .dam Smith, ultimul abord/nd problema
maximizarii rezultatelor fara sa se refere la minimizarea cheltuielilor. .laturi de acestia, unul
din economistii cu contributii importante %n definirea conceptului de eficienta economica a
fost, fara %ndoiala, italianul 2ilfredo Pareto. oncluziile acestuia s-au identificat %n secolul
trecut cu conditiile de echilibru ale unei economii de piata cu concurenta perfecta.
$n sens strict etimologic eficienta arata calitatea unei activitati economice de a produce un
efect pozitiv. ,e altfel, aprecierea calitativa prin prisma rezultatelor obtinute apare ca necesara
pentru toate activitatile umane.
3
ele mai importante forme de manifestare ale eficientei economice sunt productivitatea
muncii si rentabilitatea.
Productivitatea muncii
+na din cele mai importante forme de manifestare a eficientei economice este productivitatea
muncii. 4umeroase argumente vin sa sustina si sa %ntregeasca aceasta afirmatie. Simpla lor
enumerare ar fi, de altfel, imposibila, fara a mai socoti ca lista va ram/ne aproape %ntotdeauna
incompleta. 5otusi, dintre acestea c/teva sunt de natura a ne retine %n mod particular atentia.
4ici un alt indicator nu reflecta mai bine capacitatea de performanta a unei %ntreprinderi sau a
unei economii nationale ca productivitatea muncii
$nainte de toate trebuie sa subliniem ca nici un alt indicator nu reflecta mai bine capacitatea de
performanta a unei %ntreprinderi sau a unei economii nationale ca productivitatea muncii.
.ceasta deoarece, p/na la urma, toate formele de eficienta economica, indiferent de domeniul
de activitate, depind si sunt %n cea mai mare masura expresia, directa sau indirecta, a cresterii
productivitatii muncii. &eprezent/nd factorul determinant de sporire a productiei,
productivitatea muncii influenteaza dinamica bogatiei unei tari.
*ormele productivit"#ii se determin" ca:
Productivitate medie
Productivitate marginal"
Productivitatea medie a muncii:
6
Se determin" ca raport %ntre produc#ia total" !i cantitatea de munc" utilizat"
(num"rul de salaria#i, de ore-munc")
0

=
L
Q
Lm
Productivitatea medie a capitalului:
Se calculeaz" ca raport %ntre rezultatele ob#inute %ntr-o anumit" perioad" de timp !i
capitalul tehnic utilizat.
0

=
K
Q
Km
Productivitatea medie a pmntului:
Se determin" ca raport %ntre efectul util ob#inut !i suprafa#a total" de teren utilizat
pentru ob#inerea produc#iei, !i exprim" eficien#a medie a factorului de produc#ie p"m/nt
utilizat %n activitatea economic".
0

=
P
Q
Pm
Productivitatea medie global a factorilor de producie:
&eprezint" raportul dintre rezultatul total ob#inut !i factorii de produc#ie utiliza#i.
0
P K L
Q
gm
+ +
=
Productivitatea marginal:
7
8xprim" eficien#a ob#inut" prin modificarea cu o unitate a unuia sau a tuturor
factorilor de produc#ie. unoa!terea productivit"#ii marginale este foarte important" pentru
fundamentarea deciziei %ntreprinz"torului privind viabilitatea modific"rii (cre!tere sau
sc"dere) cantit"#ii factorilor de produc#ie utiliza#i.
Productivitatea marginal" sau randamentul factorului este descresc"tor de la
%nceput !i, c/nd produc#ia total" %ncepe s" scad", ajunge s" fie negativ". S" presupunem c"
%ntr-o %ntreprindere se men#in constante instala#iile, ma!inile, cantitatea de materii prime
aplicate !i cantitatea de energie contractat", dar %ncepem s" cre!tem num"rul de lucr"tori. 9a
%nceput produc#ia va cre!te, dar va veni un moment %n care la c/#i muncitori noi intr", nu se va
reu!i s" se creasc" produc#ia nici m"car cu o unitate: inclusiv este posibil ca un mare num"r de
lucr"tori s" serveasc" doar pentru a-i deranja pe ceilal#i, %mpiedic/ndu-i s" munceasc" eficient
!i astfel se va reduce produc#ia total". .dic", conform legii randamentelor descresc"toare,
productivitatea marginal" a muncii, la fel ca oricare alt factor de produc#ie, descre!te p/n"
c/nd devine nul" !i inclusiv negativ".
Productivitatea marginal a muncii:
8xprim" eficien#a ultimei unit"#i de munc" implicat" %n activitatea economic" !i se
determin" ca un raport %ntre varia#ia absolut" a rezultatelor ob#inute !i varia#ia cantit"#ii de
munc" utilizat".
0
L
Q
Lmg

=
Productivitatea marginal a capitalului:
Se determin" ca un raport %ntre varia#ia absolut" a rezultatelor !i varia#ia absolut" a
capitalului tehnic utilizat, exprim/nd astfel, eficien#a ultimei unit"#i din capitalul tehnic atras
!i utilizat %n activitatea economic".
;
0
K
Q
Kmg

=
Productivitatea marginal a pmntului:
8xprim" randamentul ultimei unit"#i de teren atras %n activitatea economic" !i se
determin" ca raport %ntre varia#ia absolut" a produc#iei !i varia#ia absolut" a suprafe#ei de
teren.
0
P
Q
pmg

=
Productivitatea global marginal:
8xprim" eficien#a ultimei unit"#i din to#i factorii utiliza#i %n cadrul activit"#ii
economice !i se determin" ca raport %ntre varia#ia absolut" a rezultatelor !i varia#ia absolut" a
tuturor factorilor de produc#ie.
0
P K L
Q
gmg
+ +

=
entabilitatea
&entabilitatea reprezint" caracteristica unei societ"#i comerciale de a ob#ine un venit mai mare
dec/t cheltuielile. &entabilitatea apare astfel ca un instrument hot"r/tor al mecanismului
economiei de pia#" at/t %n orientarea activit"#ii de produc#ie c/t !i %n orientarea utiliz"rii
resurselor materiale, umane !i financiare. Profitul este scopul !i ra#iunea ac#iunii economice,
mobilul principal al investirii capitalului, fiind criteriul principal de analiz" al eficien#ei
economice.<aximizarea profitului constituie motiva#ia agentului economic de a ac#iona %ntr-
=
un anumit domeniu de activitate lucrativ", deci este un criteriu de fundamentare a op#iunii
sale, privind orientarea capitalului !i restructurarea produc#iei.
>
Se m"soar" cu indicatori exprima#i %n m"rime absolut" !i relativ"
! profit( P) (%n m"rime absolut")
P "Cifra de afaceri # C$eltuieli totale
- rata rentabilitii ( %n m"rime relativ")

- comercial: c" (%&C')( )** , unde &c ? rata comercial"
&8 ? rezultatul exerci#iului(profit
net)
. ? cifra de afaceri (%ncas"ri)
- economic: e" (%&'t) ( )**+ unde &e ? rata economic"
.t ? active totale
- financiar: f " (%&,)()** , unde &f ? rata financiar"
@ - capitaluri
8ficien#a social" este dificil de exprimat %n indicatori cantitativi. 8xist" posibilitatea
exprim"rii calit"#ii serviciilor, prin reducerea diferen#ei dintre nivelul a!teptat de consumatori.
8xist" c/#iva indicatori care analizeaz" par#ial fenomenul eficien#ei sociale:
A num"rul de unit"#i (comerciale, de %nv"#"m/nt, de s"n"tate etc.)
A num"rul de locuitori la un medic
A num"rul de studen#i la >BBBBB de locuitori
A timpul cheltuit pentru cump"r"turi, pentru transport etc.
>
www.referat-e.ro/cauta/referate/rentabilitate.html - 28k
C
Pt atingerea scopului oric"rei firme - ob#inerea profitului - managementul trebuie s"
g"seasc" solu#iile optime %n cadrul unui proces economic.
Dptimizarea opereaz" cu maximizarea i minimizarea ca opera#ii aritmetice %n leg"tur"
cu func#iile %ntreprinderii.
-'./-/0'%'
profitului
produc#iei
randamentului
productivit"#ii
-/1/-/0'%'
cheltuielilor
costurilor
normelor
<inimizarea costurilor !i maximizarea profitului sunt obiective majore ale oric"rei
%ntreprinderi. <"rimea %ntreprinderii este condi#ionat" de asigurarea desfacerii produc#iei
fabricate %n condi#iile utiliz"rii unor pre#uri mici !i realizarea unui profit maxim.
E
2elimitari teoretice si %(emple
Prima corporatie moderna dateaza inca din >;B>, an in care regina 8lisabeta ' a creat
compania 8ast 'ndia 5rading. 'n scurt timp, compania britanica 8ast 'ndia 5rading a venit
simbolul potentialului de imbogatire. ,upa ce corporatia a primit drepturi exclusive asupra
comertului cu .frica si 'ndiile de 8st si avantaje acordate pentru o perioada de >7 ani,
investitia initiala aduce castiguri de >7BF deja din >;>>.
Critici
'n pofida dezvoltarii rapide a corporatiilor, aceste entitati nu au dus lipsa de critici. .dam
Smith (>=-3->=EB), parintele economiei, este unul dintre principalii combatanti ai
>B
corporatismului. 'n lucrarea G.verea natiunilor, .dam Smith spune ca forma de organizare a
companiilor este pe actiuni. <otivul tine de separarea managementului de proprietari. .dica,
directorii unor astfel de companii nu administreaza investitiile la fel de bine precum daca ar fi
proprii lor bani.
.stfel, in managementul unor astfel de companii predomina neglijenta si risipa, considera
.dam Smith. 'n anii >=BB, companiile pe actiuni aveau un consiliu de guvernatori care
urmareau activitatile zilnice. ,ar in acea perioada, managementul era limitat de geografia
secolului al H2'''-lea. Spre exemplu, timpul alocat navigarii intre 'ndia si <area Iritanie
dura cateva luni. 'ar un drum dus-intors puate dura chiar mai mult de un an. 'n acest context,
managerii corporatiilor de atunci au transferat populatiei toate costurile.
'n plus, coruptia a fost Gmostenita de acest model de organizare, pe masura ce managerii
locali incercau sa scape de controalele consiliului de guvernatori sau de cele ale politicienilor.
Smith considera ca divizarea dintre management si actionari, alaturi de raspunderea limitata,
avea la baza faptul ca investitorii vor fi indiferenti la diversele activitati ale companiei, atat
timp cat managerii obtineau profit.
+n alt critic al corporatiilor este profesorul Joel IaKan din cadrul +niversitatii Iritish
olumbia. .cesta descrie corporatiile moderne ca pe niste Ginstitutii psihopate. 'n
documentarul Gorporatia, Joel IaKan spune ca aceste entitati sunt Gniste masini de
externalizare (isi transfera costurile operationale catre organizatii externe) in aceeasi maniera
in care un rechin este o masina de ucis.
Si 4oam homsK1, filosof american (si fondatorul gramaticii generative), spune ca dupa ce
corporatiile erau niste entitati artificiale, fara niciun drept, acum au mai multe drepturi chiar
decat persoanele cu care sunt egale. orporatiile sunt nemuritoare si detin o avere si o putere
>>
extraordinare. 'n plus, multe dintre restrictiile care limitau primele corporatii nu mai exista in
prezent.
Profitabilitate+ dar nu asa3333
Pentru a prezenta cat mai corect relatia dintre etica si profitabilitate am ales unul dintre cele
mai neconventionale exemple , dar de actualitate , un exemplu socant , un exemplu pe care nu
multi dintre noi il cunosc .
4u vom vorbii despre etica si profitabilitate intr-o companie anume ci despre etica si
profitabilitate in cea mai mare afacere a lumii .
ea mai profitabila afacere a lumii la momentul actual este : Razboiul .
a sa putem vorbii despre profitabilitatea in razboi intai trebuie sa vorbim despre bani . 2om
lua ca exemplu Statele +nite ale .mericii .
%(emplul Pozitiv
>-
4racle omania # o companie profitabila din toate punctele de vedere
ea mai mare companie de softLare
Profit >6.6 miliarde de dolari
-=7.BB lienti
;7.BB .ngajati
Dpereaza in >67 de tari,printre care si &omania
9ider de piata
.ctiuni cheie ce au propulsat Dracle pe primul loc pe piata aplicatiilor pentru sectorul
financiar:
.linierea initiativelor '5 cu misiunea de afaceri a bancii.
Solutiile '5 trebuie sa imbunatateasca eficienta operationala.
9uarea deciziilor de investitie pe baza unei strategii '5 pentru >BM ani.
*lexibilitate in relatiile de sourcing extern si intern.
'mpartirea riscului cu furnizorii cheie pentru a diminua 5D.
Selectarea acelor initiative care sustin excelenta operationala sau
executia.
>3
&evizuirea continua a progresului in comparatie cu planul: metricile
trebuie sa genereze performanta.
Stiati caNO
'n lume
>B din top >B banci folosesc Dracle .pplications
>- din primele >7 companii de asigurare lucreaza cu Dracle
.pplications
'n &omania
>B din primele >B banci din &omania lucreaza cu Dracle
= din primele >B companii de asigurare din &omania lucreaza cu Dracle
Dracle considera &omania un punct strategic infiintant aici entre regionale de servicii si
de tehnologie (suport clienti si parteneri, implementare, dezvoltare, instruire etc.) in care
activeaza peste >BBB de specialisti.
'ntre Dracle si Puvernul &omaniei exista un parteneriat strategic existand un transfer
continuu de tehnologie si KnoL-hoL intre &omania si aceasta firma de top, extrem de
profitabila.
>6
>7
5ibliografie:
www.referat-e.ro/cauta/referate/rentabilitate.html - 28k
http:QQLLL.startups.roQtutorialeQcum-sa-ai-un-business-profitabil
<anagement Public, 9ucica <atei, 8ditura 8conomica -BB>
http:QQLLL.bizcit1.roQanalizeQanalizele-economice-si-profitabilitatea- afacerii-
-CC-E.html
>;
>=
>C