CIFRA DE AFACERI:

= un indicator sintetic fundamental ce caracterizeaza activitatea

unei intreprinderi;
= exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale
curente, masurand in felul acesta performantele economice ale
intreprinderii;
= practic, aceasta determina pozitia intreprinderii pe piata.
a) Cifra de afaceri (CA) Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza cruia se
apreciaz volumul activitii ntreprinderii. n termeni concrei, ea face parte din categoria
indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea i evaluarea
economic a ntreprinderii, la estimarea eficienei managementului practicat.
Exista mai multi indicatori operationali in privinta cifrei de afaceri :
1. CIFRA DE AFACERI NETA:
= este determinata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzari de
bunuri, lucrari si servicii aflate in categoria activitatilor curente ale
intreprinderii, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa ce s-au
scazut reducerile comerciale;
= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activitatii
unei intreprinderi.
2. CIFRA DE AFACERI MEDIE:
= venitul ce revine unei unitati de produs sau serviciu;
= raportul dintre cifra de afaceri totala (Ca) si volumul fizic al
vinzarilor (Q):

3.CIFRA DE AFACERI MARGINALA

= variatia cifrei de afaceri de la un nivel de baza la un nivel realizat;
= raportul dintre variatia cifrei de afaceri (CA) si variatia productiei
fizice vindute, sau cati lei se obtin la o unitate de spor de productie
(Q):

4. CIFRA DE AFACERI CRITICA

= evidentiaza pragul de rentabilitate al intreprinderii;
= reprezinta acel nivel al veniturilor realizat din vinzari necesar
acoperirii in intregime a cheltuielilor de exploatare:

:unde,

= nivelul cheltuielilor fixe;

= cheltuieli variabile in total

cifra de afaceri;
=

nivelul

cheltuielilor

variabile,

Exemplu :
CA = 25.420 mii lei; Ch f = 5.472 mii lei; Ch v = 12.520 mii lei

mii lei
CIFRA DE AFACERI se analizeaza in :
1-dinamica = de la o perioada la alta pentru a scoate in evidenta
tendinta acestui indicator;
2-structural = pentru a pune in evidenta elementele componente in
sensul cresterii acestora (vanzari de marfuri, prestari servicii,
productie vanduta);
3-factorial = pentru a scoate in evidenta factorii care influenteaza
variatia indicatorului cifra de afaceri.
1 - ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI
Pentru o anumita perioada de timp, o asemenea analiza se realizeaza pe
baza :
1 - variatiei in marimi absolute:

2 - indicilor de crestere a cifrei de afaceri:

sau

, cu baza fixa;

sau

, cu baza in lant.

3 - ritmului mediu anual de crestere :

, unde: n = numarul anilor

Exemplu :
ANUL 2004
12.430

CIFRA DE AFACERI

ANUL 2005
14.040

ANUL 2006
18.520

Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera

informatii despre activitatea intreprinderii si tendinta ei prin incadrarea
acesteia sau a obiectului de activitate in una dintre fazele ciclului de viata
ale produsului: lansare, crestere, maturitate, declin.
Pentru o apreciere corecta a realitatii este necesara corectarea
indicatorului de exprimare valorica cu rata inflatiei, altfel compararile sunt
hazardate. Aceasta corectare se face prin :
a) - deflatarea indicatorilor = cifra de afaceri corectata (reala) este
de forma :

unde:

cifra

de

afaceri

reala

(corectata);
cifra de afaceri concreta;

indicele preturilor.
b) - inflatarea indicatorilor = presupune actualizarea indicatorilor
valorici la ultimul an al perioadei implicate in analiza, conform relatiei:

2 - ANALIZA STRUCTURALA A CIFREI DE AFACERI

Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de
anumite elemente componente in totalul incasarilor realizate de o
intreprindere. Analiza structurala se poate realiza pe diferite trepte :
1 - pe tipuri de activitati = punand in evidenta astfel contributia
activitatilor unor intreprinderi la realizarea cifrei de afaceri
(productie, prestari servicii, comert, turism);
2 - pe grupe de produse = se scot in evidenta grupele de produse sau
anumite produse care contribuie la cresterea cifrei de afaceri;
3 - pe tipuri de clienti = acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si
performantele activitatii oricarei intreprinderi.
3 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
Scopul analizei factoriale este acela de a determina factorii directi
si indirecti care influenteaza variatia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri fiind
un indicator valoric ce reprezinta efectul, in analiza factoriala vom depista
factorii care influenteaza pozitiv si in sens favorabil si factorii care
influenteaza negativ si in sens nefavorabil variatia cifrei de afaceri.
Utilizatorii acestor informatii sunt, in principal, agentii economici,
institutiile finantatoare, actionarii, statul, salariatii.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in
functie de obiectul de activitate al intreprinderii (productie, industrie,
agricultura, prestari servicii, comert, turism).
3.1 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI IN CAZUL
INTREPRINDERILOR CU ACTIVITATE DE PRODUCTIE
3.1.1 - IN CAZUL PRODUCTIEI DE NATURA INDUSTRIALA
Exista mai multe modele factoriale de analiza a cifrei de afaceri :
in raport cu forta de munca, dotarea tehnica, volumul stocurilor, etc.
Principalele tipuri de modele utilizate sunt :

a) - MODELUL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI CARE PUNE IN

EVIDENTA CORELATIA DINTRE FORTA DE MUNCA (NUMARUL MEDIU DE
PERSONAL) SI CIFRA DE AFACERI
Modelul factorial este urmatorul:

unde:

numarul mediu de salariati;

productivitatea muncii;

gradul de valorificare al
productiei fabricate.
Schema factoriala corespunzatoare este:
CA

Determinarea actiunii factorilor:

Ca = Ca1 Ca0 ,
Din care :

1.

2.

3.

Se verifica daca este respectata corelatia:

Ca = Ca(Ns) + Ca(Qf/Ns) + Ca(Ca/Qf)
Se observa ca, orice modificare a unuia din cei trei factori cu
actiune directa exercita o influenta in acelasi sens si asupra CA. In anumite
perioade, daca indicele productiei obtinute destinate livrarii (I Qf)
devanseaza indicele de crestere a numarului de personal (I Ns)) IQf > INs,
productivitatea muncii va inregistra o crestere care se va reflecta favorabil
si asupra CA.
Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a
productiei obtinute destinate livrarii (ICa > IQf ), gradul de valorificare a
productiei marfa creste, determinand si o crestere a CA.
In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a
productiei marfa fabricate sa inregistreze si valori supraunitare, in situatia
in care intreprinderea vinde si din productia stocata a anilor anteriori.
b) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI ATUNCI CAND
LUAM IN CALCUL SI INFLUENTA NUMARULUI MEDIU DE PERSONAL
OPERATIV (ANGAJATI DIRECT PRODUCTIVI)

Pentru exemplificare folosim datele din tabelul de mai jos :

INDICATORI

SIMBOL

Cifra de afaceri
(mii lei)
Productia marfa fabricata
(mii lei)
Numarul mediu de personal
Ponderea
personalului
operativ
Productivitatea muncii
(mii lei)
Numar mediu de personal
operativ
Gradul de valorificare a

Ca

REALIZAT IN PERIOADA
ANTERIOARA
CURENTA
900.000
125.399

DINAMICA %
(curent:anterior)
13,93

Qf

100.000

131.998

131,998

Ns
Nop/Ns

100
0,8

110
0,9

110
112,5

Qf/Nop

1.250

1.333,33

106,66

Nop

80

99

123,75

Ca/Qf

0,9

0,95

105,55

productiei fabricate
Determinarea actiunii factorilor:

= 125.399 90.000 = 35.399 ,

Din care:

1.

2.
,

Se verifica corelatia:

35.399 = 9.000 + 12.375 + 7.424,7 + 6.599,9835

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, aatat din
punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

c) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI DAT DE RELATIA:

,
unde:

= numarul mediu de salariati;

= numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un

salariat;
= numarul mediu de ore lucrate intr-o zi de un
salariat;
= productivitatea orara.
Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, atat din
punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

, T = fondul de timp de munca al intreprinderii

exprimat in ore

= timpul mediu de munca al unui salariat;

,

= productivitatea medie zilnica pe un salariat;

= productivitatea anuala pe un salariat.

d) - MODELE DE ANALIZA CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE POTENTIALUL

TEHNIC SI CIFRA DE AFACERI

1.

, unde:
= numarul mediu de salariati;
= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

= dotarea tehnica sau inzestrarea tehnica a muncii (cite

mijloace revin pe un salariat);

= eficienta utilizarii mijloacelor fixe sau valoarea productiei

fabricate destinate vinzarii la 1 leu mijloc fix;

= gradul de valorificare a productiei fabricate.

2.

, unde:

= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace

fixe;

= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive.

Dupa cum se poate observa, cel de-al doilea model factorial este o
forma dezvoltata a primului. In orice intreprindere nu toate mijloacele fixe
sunt direct productive, de aceea este necesar sa se puna in evidenta
ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe si
influenta pe care o exercita aceasta pondere asupra variatieicifrei de
afaceri.
Gradul de inzestrare tehnica este pentru intreprindere un indicator
important care reflecta materializarea efortului investitional pe care
intreprinderea l-a facut. Acest grad de dotare tehnica trebuie analizat insa
in dinamica si corelat cu indicatorul CA, deoarece exista situatii cand
ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusa in total mijloace
fixe, ca urmare a unor dezafectari de sectii, sectoare, ateliere, dar si ca
urmare a unor deficiente in sistemul de aprovizionare tehnico-materiala.
Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea
mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe si se recomanda
ca in analiza in dinamica a acestui indicator (raport) sa se aprecieze

pozitiv daca valorile lui tind catre 1, ceea ce ar insemna ca toate

mijloacele fixe ar fi productive.
Pentru exemplificarea modelului factorial de analiza a CA care stabileste
corelatia dintre nivelul acesteia si dotarea tehnica ne folosim de
datele prezentate in tabelul urmator :
INDICATORI
Cifra de afaceri
(mii lei)
Productia marfa fabricata (mii
lei)
Numarul mediu de personal
Valoarea medie anuala a
mijloacelor fixe (mil.lei)
Valoarea medie anuala a
mijloacelor
fixe
direct
productive (mil.lei)
Productivitatea (mii lei)
Gradul de inzestrare tehnica a
muncii
(mil. lei)
Ponderea mijloacelor fixe
direct productive in total
mijloace fixe
Randamentul mijloacelor fixe
direct productive
Cifra de afaceri medie la 1 leu
productie fabricata (lei)

SIMBOL
CA

REALIZAT IN PERIOADA DE BAZA

ANTERIOARA
CURENTA
37.406,25
42.000

Qf

39.375

10.000

101,58

Ns
__
Mf
__
Mf

105
483

100
490

95,23
101,45

289,8

343

118,36

Qf / Ns
Mf / Ns

375
4,6

400
4,9

106,67
106,52

Mf / Mf

0,6

0,7

116,67

Qf / Mf

135,87

116,62

85,83

CA / Qf

0,95

1,05

110,52

Model :
Ca = Ca1 Ca0 = 42.000 37.406,25 = 4.593,75 mil lei
care :

1.
135,87
= -178,25 mil lei

DINAMIC
(curent:anterio
112,28

din

= (100-105) x 4,6 x 0,6 x 0,95 x

2.
135,87 x 0,95

= 100 x (4,9-4,6) x 0,6 x

= 2.323,37 mil. lei

3.
135,87 x 0,95 = 6.324,74 mil. lei

= 100 x 4,9 x (0,7-0,6) x

4.
135,87) x 0,95 = -6.272,61 mil

=100 x 4,9 x 0,7 (116,62-

5.
(1,05-0,95)

= 100 x 4,9 x 0,7 x 116,62

= 4.000 mil lei

Verificam corelatia :
Ca = Ca(Ns) + Ca(Mf/Ns) + Ca(Mf/ Mf) + Ca(Qf/Mf) + Ca(Ca/Qf)
4.593,75 = - 1.781,25 + 2.323,37 + 6.324,74 6.272,61 + 4.000

4.593,75 = 4.593,75
CONCLUZII :
Se constata o crestere a CA comparativ cu baza de raportare, cu
4.593,75 mil lei, adica 12,28%.
1- Reducerea numarului de angajati cu 5 persoane in conditiile
mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, a determinat in mod

justificat si o diminuare a CA cu 1.781,25 mil lei. Scaderea numarului de

salariati poate avea cauze diferite :
a)-restructurarea activitatii prin cresterea gradului de dotare
tehnica;
b)-pensionari;
c)-transferuri;
d)-restringerea activitatii.
Asemenea cauze difera de la o intreprindere la alta.
2 - Comparativ cu perioada de baza, gradul de inzestrare tehnica a
crescut si s-a reflectat favorabil asupra Ca, in sensul cresterii acesteia cu
2.323,37 mil lei.. Din datele prezentate in tabel se observa ca inzestrarea
tehnica a crescut pe de o parte, datorita efectuarii de noi investiri, iar pe
de alta parte, ca urmare a reducerii numarului de personal.
3 - Structura mijloacelor fixe s-a modificat in directia cresterii
ponderii celor direct productive cu 10%. Aceasta a influentat CA pozitiv si
in sens favorabil cu 6.324,74 mil lei.
4 - Randamentul mijloacelor fixe s-a diminuat cu 14,17% in anul
curent fata de anul anterior, ceea ce a insemnat o influenta negativa si in
sens nefavorabil asupra CA de 6.272,61 mil lei. O astfel de stare pe termen
lung conduce la cresterea costurilor de productie si la diminuarea
principalilor indicatori economico-financiari.
5 - Gradul de valorificare a productiei obtinute destinat vinzarii a
crescut cu 0,52% deoarece in perioada curenta societatea a vindut
produse si din stocurile perioadei precedente.
Pentru exemplificarea modelului 2, ne folosim de datele prezentate in
tabelul urmator:

INDICATORI

SIMBOL

REALIZAT IN PERIOADA
ANTERIOARA
CURENTA

DINA

(cu
Cifra de afaceri (mii lei)
Productia marfa fabricata
(mii lei)

Ca
Qf

114.912.000
120.960.000

119.342.450
132.602.730

anteri
10
10

Numarul mediu de personal

Valoarea medie anuala a mijloacelor
fixe (mii lei)
Valoarea medie anuala a mijloacelor
fixe direct productive (mii lei)
Productivitatea
Gradul de inzestrare tehnica a muncii
(mii lei)
Ponderea mijloacelor fixe direct
productive in total mijloace fixe
Randamentul mijloacelor fixe direct
productive (lei)
Cifra de afaceri medie la 1 leu
productie fabricata (lei)

Ns
__
Mf
__
Mf
Qf / Ns
Mf / Ns

400
6.000.000

390
6.500.000

9
10

4.800.000

5.525.000

11

302.400
15.000

340.007
16.667

11
11

Mf / Mf

0,8

0,85

10

Qf / Mf

25,2

24

Ca / Qf

0,95

0,9

Model :

e) - MODELE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI SI

GRADUL DE ASIGURARE A RESURSELOR UMANE (FORTA DE MUNCA)
CU ACTIVELE CIRCULANTE (STOCURI DE MATERII PRIME)

, unde St= stocuri;

= volumul stocurilor ce revin in medie pe un

salariat sau gradul de asigurare cu stocuri a
angajatilor;

= viteza de rotatie a stocurilor;

= viteza de circulatie a activelor circulante.

Intr-o asemenea analiza este important sa cunoastem nu numai

volumul stocurilor ce revin pe un salariat, ci si structura acestora.

Stocurile de resurse materiale reprezinta un element esential in

procesul de productie, atata timp cat ele sunt optim dimensionate.
Depasirea unui anumit nivel poate crea serioase probleme de
trezorerie intreprinderii, pentru ca inseamna imobilizari banesti
nejustificate. In practica curenta se intalneste categoria de stocuri
supranormative (acele stocuri create peste necesarul optim).
Stocurile supranormative se impart si ele in 2 categorii :
1-stocuri cu miscare lenta;
2-stocuri fara miscare.
O asemenea viteza de rotatie ofera o imagine asupra eficientei
muncii, a calitatii si structurii stocurilor.
Corelatiile realizate prin analiza factoriala intre CA, numarul mediu
de salariati, valoarea medie a mijloacelor fixe si stocurile medii evidentiaza
in fapt contributia potentialului intern al intreprinderii la realizarea
obiectului de activitate.
f) - MODELE FACTORIALE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE VOLUMUL
PRODUCTIEI VANDUTE SI CIFRA DE AFACERI
Modelele factoriale utilizate sint construite in cazul in care avem :
1-productie omogena
2-productie neomogena
A) In situatia in care avem de-a face cu grupe de produse omogene, in
care se calculeaza productia vinduta, se foloseste urmatorul model
factorial :

, unde:
Q = productia grupei respective de produse;
= pretul mediu de vinzare pe unitatea de
produs.

, unde:

gi =

structura

productiei

pe

tipuri

de

produse;
pi = pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs
pe tipuri de produse .

Modelul factorial devine:

,
Cu schema factoriala:

B ) In situatia in care productia

nu are caracter omogen :

,
unde qvi = volumul productiei vindute pentru
produsele de tip i.

1.2 -ANALIZA FACTORIALA A CA IN CAZUL FIRMELOR DIN COMERT SI

TURISM
1) Model factorial care exprima corelatia dintre CA si suprafata retelei
comerciale :

unde Ca = suprafata medie de vinzare;

= CA exprimata valoric la o unitate de

suprafata de vinzare.

2) - Model factorial ce exprima corelatia dintre CA si unitatile cu activitate

turistica:

unde Nt = numarul de turisti;

= incasarile medii pe un turist .

APLICATIA 1 Sa consideram o intreprindere industriala cu profil complex

care produce 5 grupe de produse. Datele necesare sunt prezentate
in tabelul urmator :
Produse

Cifra de afaceri realizata in perioada

Anterioara

A
B
C
D
E
TOTAL

Curenta
700
1.300
1.100
500
100
3.700

900
1.600
1.200
400
50
4.150

Indice de
crestere a
productiei
vindute (Iqv)
1,2
1,05
1,01
0,5
0,8
0,985

Cifra de afaceri
recalculata
840
1.365
1.111
250
80
3.646

Indicele
preturilor Ip
1,0714
1,172
1,0801
1,6
0,625
1,138

Cifra de afaceri realizata in perioada anterioara:

Cifra de afaceri realizata in perioada curenta:
Cifra de afaceri recalculata este data de productia fizica realizata in
anul curent ori cea exprimata in preturi medii de vinzare ale anului
anterior : qv1 x p0

qv1 x p0 = Iqv x qv0 x p0

Modelul de analiza :

Ca = Ca1 - Ca0 = 4.150 3.700 = 450 mil lei

1)

din care :

= 3.646 3.700 = - 54 mil lei

volumul fizic al productiei vindute a influentat negativ variatia CA;

2)

= 4.150 3.646 = 504 mil lei

pretul de vinzare a influentat pozitiv variatia CA si favorabil.

Verificam
504

corelatia

450

54

CONCLUZII :
CA a crescut cu 450 mil. lei comparativ cu anul anterior, ceea ce
inseamna in marimi relative o crestere de 12,16%. La aceasta variatie au
contribuit 2 factori cu actiune directa : volumul fizic al productiei si pretul
de vanzare. Din calculele efectuate rezulta ca variatia pozitiva a CA s-a
datorat in exclusivitate influentei pretului de vanzare.
Volumul fizic al productiei vandute s-a redus la nivelul societatii cu 10,985 = 0,015 adica cu 1,5% , iar in conditiile mentinerii constante a
preturilor de vanzare a determinat in mod justificat o diminuare a CA cu 54
mil lei.
Analizand evolutia vanzarilor (CA) pe grupe de produse (A, B, C, D,
E) se constata ca la grupele D si E volumul fizic al vanzarilor s-a diminuat
semnificativ cu 50% si, respectiv 20%, anuland efectul favorabil al
celorlalte 3 grupe de produse, ceea ce a insemnat o influenta negativa si
nefavorabila ( - 54 mil lei). Printre cauze pot fi mentionate :
a)-reducerea cererii pentru anumite categorii de produse;

b)-aparitia unor produse de substitutie;

c)-cresterea concurentei;
d)-cresterea preturilor de vanzare peste nivelul mediu al
sectorului de activitate.
Cel de-al doilea factor, pretul de vanzare (factor calitativ) a
influentat direct si in sens favorabil CA cu 504 mil lei. Pretul de vinzare a
crescut pe ansamblul celor 5 grupe de produse cu 13,8% (1,138 1 =
0,138)
La produsul D este posibil ca majorarea pretului de vanzare cu 60%
sa fi generat diminuarea volumului vanzarilor si implicit a CA, ca urmare a
reducerii cererii.
La produsul E se observa ca, desi pretul de vanzare s-a diminuat cu
37,5% volumul fizic al productiei s-a redus cu 20%. Rezulta ca pentru
aceasta categorie cererea de asemenea produse se afla in declin.
La celelalte 3 produse (A, B, C) nu se impune o analiza de detaliu,
deoarece cresterile de preturi nu au afectat substantial volumul fizic al
productiei, produsele respective avand in continuare cautare pe piata.
Cai de crestere a CA :
a)-diversificarea productiei, ofertei;
b)-asigurarea unui raport optim intre calitate-pret;
c)-imbunatatirea imaginii firmei prin actiuni promotionale;
d)-prospectarea pietei;
e)-practicarea unor preturi sub nivelul concurentei;
f)-fidelizarea clientilor;
g)-asigurarea unor servicii suplimentare;
h)-certificarea produselor cu standardele internationale.

4. EFECTELE MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA

PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1) - Influenteaza profitul brut:

2) - Influenteaza cheltuielile salariale

3) - Influenteaza rata rentabilitatii economice:

4) - Influenteaza viteza medie de rotatie a activelor circulante:

, unde: T = perioada de analiza (1 an, 1 trimestru, 1 luna)

5) Influenteaza eficienta muncii

6) - Influenteaza suma cheltuielilor totale:

5. ANALIZA COTEI DE PIATA

In determinarea cotei de piata a activitatii unei intreprinderi, un rol
important il are indicatorul valoric cifra de afaceri. Cota de piata se
calculeaza in baza a 2 indicatori :
a)-cota de piata absoluta (sau globala);
b)-cota de piata relativa.
COTA DE PIATA ABSOLUTA (GLOBALA) = reprezinta raportul dintre cifra de
afaceri pe care o inregistreaza intreprinderea si suma totala a

cifrelor de afaceri
asemanator:

inregistrate

de

intreprinderile

cu

profil

Evaluarea cotei de piata absolute depinde, pe de o parte, de

dinamismul sectorului de activitate, iar pe de alta parte de satisfactia
clientilor.
Cota de piata absoluta poate creste daca ritmurile de crestere ale
sectorului de activitate si ale intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica
cifrei de afaceri a intreprinderii este mai mare decit dinamica cifrei de
afaceri a sectorului.
Cota de piata a intreprinderii poate sa creasca si in conditiile in
care ritmul de crestere al sectorului este negativ sau nul, iar ritmul de
crestere al cifrei de afacere al intreprinderii este pozitiv.
Cota de piata absoluta poate sa creasca si in situatia in care ritmul
de crestere al activitatii sectorului este negativ si ritmul de crestere al
activitatii intreprinderii este de asemenea negativ, insa ritmul de crestere
al intreprinderii este mai mare.
COTA DE PIATA RELATIVA = acest indicator pozitioneaza activitatea unei
intreprinderi in raport cu principalii lideri din domeniul de activitate:

sau

unde:
cifra
de
afaceri
a
important concurent de pe piata;

celui

mai

cifra de afaceri a primilor trei concurenti

de pe piata.