SISTEMUL COSTURILOR PARTIALE 1.

Caracterizarea sistemului costurilor partiale -siatemul de calcul a costurilor partiale reprezinta un model de analiza a evolutiei costurilor in conditiile modoficarii variabilelor produsctiei respective a volumului productiei, pretul practicat si a marjei de profit, stabilite ca obiective ale managementului sau chiar moificari ale structurii de productie. -in cadrul sistemului costurilor partiale, repartizarea costurilor de structura asupra costului produselor este mai putin oportuna, datorita acestor criterii subiectiviste, insistandu-se asupra contributiei fiecarui produs la acoperirea ch de structura considerate drept ch ale perioadei generate de timp si nu de activitatea entitatii. -organizarea calculatiei costuri lor in cadrus sistemului costurilor partiale se fundamenteaza pe gruparea ch in functie de comportamentul fata de evolutia nivelului productiei operand-se cu 3 categorii de ch: variavile, semivariabile si ch fixe. 2.Organizarea calculatiei costurilor in sistemul costurilor partiale -metodele de calculatie a costurilor partiale se bazeaza pe incorporarea in costuri numi a acelor ch care pot fi efectuate in modul cel mai rational produselor fabriacate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, eliminand calculele, uneori, deosebit de laborioase de repartizare a cheltuielilor indirect. -exista 3 categorii de capacitate de productie si anume: a)capacitatea ideala de productie -reprezinta nivelul maxim de productie ce se poate realiza intr -un anumit interval de timp in conditiile in care utilajele si instalatiile tehnologice functioneaza in parametrii optima fara intrerupere b) capacitatea practica reprezinta capacitatea ideala ajustata cu intreruperile normale si probabile ale activitatii de productie, datorita defectiunilor tehnice , utilizarii tehnice, reparatiilor utilajelor sau pauzelor de lucru ale salariatilor c) capcitatea normal de productie reprezinta nivelul mediu annual al capacitatii de productie, necesar pt a satisface cererea potentiala de produs care este corectata de schimbarile sezoniere si de ciclurile economice si de activitate. -evolutia diferitelor categorii de ch este apreciata in functie de nivelul de realizare a activitatii de productie respectiv a utilizarii capacitatilor de productie. -capacitatea de prod reprezinta nevelul superior al potentialului productive al unei entitati luand in considerare resursele pe care le controleaza. -capacitatea de productie poate fi exprimata in unitati de masura: nr total de ore de munca, nr total de ore de functionare a utilajelor, cantitatea totala de unitati fizice realizate -organizarea calculatiei costurilor partiale se poate realize , indifferent de specificul productiei,prin urmatoarele metode: metoda costurilor variabile si metoda costurilo r directe. Metoda costurilor variabile -caracterizarea metodei : aplicarea acestei metode a costurilor asigura determinarea operative a unor structure de costuri, precum si stabilirea unor indicatori cu valente managerial sporite in conducerea eficienta a activitatii entitatilor. -organizarea calculatiei costurilor variabile: esenta aplicarii acestei metode consta in faptul ca pt calcularea costului unui produs se ia in considerare numai cheltuielile variabile, ceea ce permite determinarea unei marje totale a costurilor variabile, pornind de la marjele costurilor variabile a produselor realizate, determinandu se si alti indicatori de gestiune cum ar fi pragul de rentabilitate si alti indicatori specifici. - costul unitar pe unitate de produs Cuv=cost unitar variabil pe produs, lucrare, serviciu Chv=cheltuieli variabile totale Qf= productie fizica realizata -metoda costurilor variabile pune in evident, alaturi de costul unitar variabil si alti indicatori cum ar fi: cifra de afaceri ( reprezinta ansamblul veniturilor inregistrate din vanzarea productiei, putand fi individualizata si la nivel de produs, lucrare, serviciu sau activitate realizata), marja bruta-(se determina ca diferenta intre cifra de afaceri si costurile variabile aferente intregii produc tii, se det pe baza relatiei: M=CA-CV la nivel global sau Mi=CAi-CVi la nivel de produs, lucrare; rezultatul R se det la nivel global ca dif intre marja bruta globala sic h fixe pe baza relatiei: R=CA-CV-CF). Procedeul celor mai mici patrate-are urm etape de lucru: a)Determinarea volumului fizic mediu al productiei realizata intr-o perioadata determinate de timp,in care se poate evidential comportamentul diferitelor categorii de cheltuieli.Volumul fizic mediu al

productiei:Q timp luata in

.b)Stabilirea ch medii pt perioada de considerare Ch= . C)Stabilirea

abaterilor volumului fizic al productiei din fiecare perioada de timp luata in calcul,fata de volumul fizic mediu al productiei obtinute Q. d)Stabilirea abaterilor ch de productie din fiecare perioada de gestionare luata in considerare,fata de valoarea medie a acestora: . e)Stabilirea ch variabile unitare: CVu= . f)Stabilirea ch fixe in fct de ultima

perioada de gestiune luata in considerare,din perspective unui trend constant pt perioada curenta: CF= Procedeul punctelor de max si min- se bazeaza pe utilizarea urm model de calcul al ch variabile unitare: C Etapele de lucru a metodei directe costing simplificat Inregistrarea cifrei de afaceri in conturile cofrelor de afaceri deschide pe produs, lucrare sau serviciu; Inregistrarea ch compensate ale costurilor partiale in conturile de costuri deschise pe produse, lucrari si servicii carora le sunt afectate; Determinarea contributiei brute la acoperirea ch perioadei si la formarea rezultatului ec-fin; Decontarea ch perioadei pe seama contributie brute totale si determinarea rezultatului ec-fin total; Etapele de lucru a metodei directe costing evoluat constau in gruparea ch de structura in doua categorii: a) Ch specifice de structura generate de posesia si utilizarea capacitailor de productie alocate structurii tehnico-organizatorice care realizeaza familia de produse si care sunt trataurtte ca si ch directe fata de acea structura, insa indirecte fata de familia de produse, supundu-se repartizarii si incorporandu -se in costul familiei de produse fabricate.; b) Ch generale de structura, a caror repartizare pe produse, lucrari sau servicii nu se poate face pe baze rationale, deci nu se include in consturi, cise deconecteaza pe seama rezultatului ec-fin global. Etape de lucru a metodei costurilor directe. Gestiunea costurilor directe poate fi realizata si prin preluarea extracontabila a ch si veniturilor din contabilitatea financiara in care ar urma sa se codifice: -cifrele de afaceri(veniturile din exploatare)realizate din vanzarea fiecarui produs, lucrare sau serviciu(PLS -uri), iar aceste coduri sa fie atribuite ca analitice a costurilor din grupa 70xVenituri din vz de produse, mf, servicii prestate si din alte activitati -ch directe, indentificabile in momentul efectuarilor de produse fabricate, lucrari executate si servicii prestate(PLS-uri), iar aceste coduri sa fie atribuite ca analitice ale costurilor din clasa 6 Ch(cu exceptia conturilor de ch neincorporabile in conturi) -atribuirea unui cod unic tuturor ch indirecte, neindentificabile in momentul efecturarii lor pe produse, lucrari si servicii(PLS-uri), care sa fie atribuite ca analitic a fiecarui cont din clasa 6ch in care se inregistreaza astfel de ch.

Cap 10 Def.Bugetul de Venituri si ch reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati,prevazuta in planul afacerilor elaborat pe termen lung pe un orizont temporal incadrat in limitele unui exercitiu financiar. Necesitatea elaborarii bugetelor de V si CH -se transpune activitatile trecute in termenii predictibilitatii -se asigura o coerenta si convergenta a responsabilitatilor si obiectivelor defalcate a entitatii -se asigura o monotorizare permanenta a activitatilor in cadrul entitatii si compararea rezultatelor efective cu cele planificate -se furnizeaza informatii pertinentetocmai la timpin porcesul decisional in contextul evolutiei sistemelor economice. Se asigura un echilibru intre V sic h intre incasari si plati Buget indeplineste 3 roluri: -are rolul de a orienta entitatea spre un anumit scop: rentabilitate,lichiditate,diminuarea riscurilor. -rolul bugetelor ca instrumente de planificare financiara consta in coordonarea eforturilor tuturor compartimentelor functionale -elaborarea bugetelor va facilita implementarea unui system eficace de control ptin compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun. Functiile activitatii de bugetare: -ancoreaza procesul de management a entitatilor pe cordonatele planificarii,realizand planificare operational anuala -asigura cadrul necesar ,analizei si ajustarii performantelor -coordoneaza activitatile diferitelor functiuni si departamente -asigura comunicarea intre diferite centre decizionale in vederea antremnarii tuturor factorilor de decizie -motiveaza categoriile de manageri si reponsabili in procesul de realizare a obiectivelor -evalueaza performantele managerilor Elaborarea si modelarea sistemului de bugete: -stabilirea cadrului de elaborare a bugetelor,V sic h -stabilirea unei porceduri constand intr -un ansamblu de etape de lucru ce urmeaza a fi parcurse in elaborarea bugetelor -stabilirea si aplcarea unor principii in modelarea bugetelor -elaborarea unui model de gestiune bugetara care sa asigure realizarea unui control bugetar eficient Cadru de intocmire a bugetelor : -elaborarea bugetului sa se realizeze cu implicarea si sprijinul managementului general -la momentul elaborarii bugetului trebuie sa fie definite obiectivele pe termen lung a entitatii,elaborarea bugetului realizandu-se in limitele acestor obiective -fundamnetarea obiectivelor sa se realizeze intr -o maniera realista -sa fie definite si previzionate obiectivele pe fiecare centru de responsabilitate. -bugetul sa contina obiective care pot sa fie revizuibile in caz de modificari ale micro si macro mediului economic -bugetul sa poata fi administrat in mod flexibil Etapele elaborarii bugetelor: -comunicarea politicii bugetare , afilozofiei bugetelor si a instructiunilor de elaborare a acestora -detrminarea factorilor restrictive in elaborarea bugetelor cum ar fi cererea pe piata a produselor -elaborarea bugetului vanzarilor,denumit buget -vector in elaborarea celorlalte bugete -prepararea sau intocmirea initiala a diferitelor bugete de catre responsabil -negocierea bugetelor cu factorii de decizie -coordonarea intocmirii bugetelor -acceptarea bugetelor in situatia unui nonsens -refacerea sau ajustarea bugetelor Pricipiile bugetare: -principii stabilite in concordant cu limitele business planului,planului strategic sau pe termen lung -principii care furnizeaza obiectivele si orizontul de timp cel mai apropiat elaborarii bugetelor -principii care au in vedere procedurile de elaborare a bugetului si factorul munca antrenat in activitatea de bugetare -princiipii referitoare la activitatea de elaborarea a bugetelor -principii care au in vedere realizarea controlului bugetar Aspecte teoretico-metodologice privind elaborarea bugetelor de V si ch 1.stabilirea obiectivului activitatii bugetate 2.dimensioanrea V sic h bugetate respective a rezultatelor Aspecte privind metodologia de lcuru privind proiectia bugetelor de V si ch: -generatorii de V si purtatorii de ch -stabilirea locurilor sau sectoarelor de V sic h

Metode utilizate in bugetarea V si ch sunt :-metoda analitica -metoda sintetica Metoda analitica: 1.procedeul ponderii cantitatilor cu preturile sau tarifele practicate de entitate sau de partenerii de afaceri 2.procedeul aplicarii unor cote procentuale asupra unor valori absolute 3. procedeul abonamentelor sau a defalcarii V si ch in raport cu nr perioadelor de gestiune.

Metoda de calculatie pe comenzi Metoda de calculatie a costurilor pe comenzi este o metoda de calculatie de tip absorbant(full-costing)aplicata in cadrul entitatilor in care productia este realizata fie pe baza unor comenzi individuale, fie pe baza unor secvente de procese care se repeta sau nu si necesita o anumita continuitate ,denumita si metoda de calcul a costului pe contracte sau metoda costului terminal. Metoda costului se aplica in entitati cu productie individuala si de serie mica din industria constructoare de masini,industria electonica ,ind mobilei si alte ramuri. Fiind o metoda de calculatie de tip absorbant, metoda pe comenzi presupune derularea lucrarilor de calculatie in mod succesiv,specific metodelor integral e. In aplicarea acestei metode de calculatie obiectul calculatiei costurilor il reporezinta comanda, in raport cu care se colecteaza chelutielile directe si se repartizeaza cheltuielile indirecte de productie prin procedeele conventionale cunoscute. Obiectul comenzii difera in fct de tipul de productie, individuala, organizata de regula in varianta fara semifabricat, sau prod de serie organizata atat in varianta fara semifabricat cat si in varianta cu semifabricat. Organizarea calculatiei costurilor in ca drul metodei pe comenzi Costul unitare se calculeaza,dupa terminarea comenzii,prin impartirea acestor cheltuieli la numarul de unitati produse din fiecare comanda.La decontarea partiala,cheltuielile ce se repartizeaza asupra produselor terminate si predate la magazie,nu vor putea depasi suma cheltuielilor efective, inregistrate la comanda in cauza.Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului pt aceleasi produse,se mentine pana la sfarsitul anului.eventualele diferente care apar la terminarea comenzii se include in costul efectiv al ultimului lot. Caracteristicile tipului de productie in cadrul met de calculatie al costurilor pe comenzi consta in rumatoarele aspecte: 1)in cadrul acestei forme de organizare se obtine un sg exempar sau un nr redus de exempla re si care nu se mai repeta , pe baza comenzilor primite de la clienti; 2)costurile se colecteaza la nivel de comanda, fiecare comanda se identifica cu celelalte comenzi; 3)fiecare comanda prezinta trasaturi tehnico -economice specifice si un tratament contabil specific; 4)in cazul executiei productiei neterminate ,la finele perioadei de gestiune aceasta difera de la o comanda la alta; 5)produsul unciat sau de serie, ce reprezinta componenta comenzii poate rezulta si prin ansamblarea partilor componente; 6)purtatorul de cheltuiala este produsul si nu comanda,care doar ajuta la delimitaerea cheltuielilor pe purtator 7)obiectivele contabilitatii calculatiei costurilor,in cadrul metodei pe comenzi se rezuma la urmatoarele aspacte:a)calculul costului unitar al produsului ce reprezinta obiectul comenzii b)stabilirea rezultatului comenzii c)evaluarea productiei in curs de executie cand este cazul. a) )calculul costului unitar in cadrul metodei pe comenzi se realizeaza iun fct de obiectul comenzii astfel: 1) in cazul in care obiectul comenzii il reprezinta produsul unicat ,realizat in varianta fara semifabricat ,calculul costui comenzii se realizeaza fara separarea cheltuielilor pe partile sale componente dupa modelul:

Aceasta forma de evaluare transloca nivelul abaterilor asupra ultimelor produse rezultate din comanda respectiva. Cadrul de organizare al contabilitatii manageriale 3) in cazul in care obiectul comenzii il constituie productia de serie in varianta cu semifabricat in care produsul finit se realizeaza rpin ansamblarea componentelor, costul produsului finit se det pe baza reletiei: In cadrul metodei de calculatie pe comenzi organizarea contabilitatii manageriale are in vedere 2 aspecte: 1)Intocmirea doc justificative pentru evidentierea detaliat a a cheltuielilor angajate in cadrul procesului de executie a comenzii precum si a componentelor costului total. 2) atasarea unor conturi de calculatie in vederea determinarii nivelului si structurii costului fiecarei comenzi 1)Intocmirea doc justificative asociate unei comenzi Lansarea unei comenzi de fabricatie este insotita de deschiderea unui document denumit fisa comenzii in care se consemneaza urmatoarele elemente: -cheltuieli cu materii prime consumate in baza documentelor primare (bon de consum, fisa limita de consum) -cheltuielile cu manopera directa stabilite in functie de tipul lucrat,tarif orar si cantitatea de rpoduse realizate pe baza doc primare( bon de lucru,situatia lucrarilor executate,stat de salarii intocmit separat pentru muncitorii direct productivi) -cheltuieli indirecte de productie conecatate cheltuielilor directe pe baza unor coeficienti de repartizare stabilite conform situatiilor de eepartizare a cheltuielilor indirecte. Elementele de identificare a comenzii,inserate in fisa comenzii,intocmita cu ocazia lansarii in productie a comenzii, trebuie sa includa un set minimal de informatii dupa cum urmeaza: -numarul comenzii -descrierea comenzii -codul comenzii -nr de comanda al clientului -nr comenzilor de materiale, operatii efectu ate,utilaje folosite -cantitatea comandata -data inceperii comenzii -data terminarii comenzii -cantitatea de produse obtinute care intrunesc standardele de calitate si cantitate inregistrata ca rebuturi 2)Organizarea contabilitatii calculatiei costurilor,i n cadrul metodei pe comenzi va putea fi realizat in 2 moduri: 1)in sistemul autonom al contab manageriale 2)in sistemul integrat al contab manageriale 1)Organizarea calculatiei costurilor in cadrul unui sistem autonom al contab manageriale,prin utilizarea conturilor din clasa a9a conturi de gestiunese rezuma la urmatoarele aspecte: -initierea une3i comenzi implica desfasurarea in conturi analitice a contului 921 chelt ale actictivitatii de baza pe fiecare comanda ,prin asocierea unui simbol cifric din registrul comenzilor ,simbol care se insereaza si pe doc justificative in care sunt consemnate consumurile directe. Contul 923 chelt indirecte de productie se dezvolta in analitic pe fiecare centru sau sectie de productie parcursa de fiecare comanda ,prin care se colecteaza si repartizeaza costurile indirecte in fiecare comanda. Contul 922 chelt activitatii auxiliare se detaliaza in conturi analitice in conditiile in care la realizarea unei comenzi participa si sectii prestatoare de servicii conexe Contul 931costul productiei obtinute va reflecta la sf perioadei de gestiune ,pentru productia finalizata a fiecarei comenzi,valoarea acesteia stabilita pe baza costurilor

b)stabilirea rezultatului comenzii se realizeaza dupa calculul costului comenzii, prin deducerea acestuia din pretul negociat cu clientul. c)stabilirea si evaluarea pro ductiei in curs de executie se realizeaza la finele perioadei de gestiune inainte de finalizarea comenzii prin evaluarea acestuia la un cost standard asoviat unor produse similare realizate anterior produselor partial finalizate din comanda curenta si predate clientilor inainte de finalizarea comenzii. Determinarea si evaluarea productiei in curs de executie se realizeaza doar in conditiile in care aceasta prezinta variatii mari de la o perioada la alta, cum este in cazul entitatilor cu productie individuala si de serie mica care realizeaza productia in baza comenzilor primite de la clienti . Determinarea si avealuarea productiei in curs de executie reprezinta o importanta deosebita nu numai asupra determinarii costului productiei finite, ci are o influenta asupra altor indicatori economico-financiari Pentru determinarea si avealuarea productiei in curs de executie se realizeaza prin 2 moduri: 1)metoda directa 2)metoda indirecta 1)Metoda directa In cadrul acestei metode determinarea si avealuarea productiei in curs de executie se realizeaza prin intermediul inventarierii care se poate realiza fie pe stadiile tehnologice de prelucarre a materiei prim din faza de semifabricat pana la nivel de produs finit , fie pe operatii tehnologice care pot fi delimitate in cadrul procesului tehnologic de ansamblu. Se poate realiza in 2 maniere a)evaluare productiei in curs se realizeaza in fct de gradul de finisare tehnica stabilit de comisia de inventariere, care se pondereaza cu costul antecalculat sau cu costul efectiv ut ilizat in evaluarile din perioadele precedente, calcului costului realizandu-se fie in structura pe elemente de cheltuieli ,fie pe articole de calculatie. b)evaluarea productiei in curs la nivel de piesa sau operatii , utiliza in industria constructoare de masini,utilizandu-se informatiile dinfisele tehnologice.unde sunt prezentate consumurile specifice de materii prime, materiale si manopera,atasateb fiecarui stadiu de finisare. Costul efectiv al productiei terminate se determina astfel:la cheltuielilte totale inregistrate in cursul perioadei se adauga cheltuielile productiei in curs de executie de la inceputul perioadei de gestiune din care se exclud cheltuielile aferente productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei de gestiune. Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor totale astfel determinare la cantitatea de produse finite realizate. 2) Metoda indirecta Denumita si metoda contabila, se bazeaza in evaluarea productiei in curs, prin utilizarea informatiei furnizate de contabilitate.Astfel cheltuielile afrente comenzilor nefinalizate la sf parioadei de calculatie sunt afecate productiei in curs de executie. In situatia in care comnzile au fost finalizate partial si predate clientilor sau la depozite de produse finite,atunci val productiei in curs de executie se determina prin deducerea cheltuielilor produselor finite,evaluata la cost antecalculat din toatlul chelt ocazionate cu ocazia comenzilor.

2)In cazul in care obiectul comeznii il reprezinta mai mule unitati din acelasi produs, costul unitar al unui produs din cadrul comenzii se det pe baza relatiei:

prestabilite sau la nivelul pretului comenzilor similare din perioadele anterioare. Constul 933costul productiei in curs de executieva reflecta la sf perioadei de gestiune costul calculat aferent comenzilor nefinalizate ,in funtie de nivelul de finisare,la nivel de cost antecalculat prin metoda directa sau indirecta. 2)organizarea contabilitatii costurilor pe comenzi in sistemul integrat al contab manag se realizeaza prin codificarea conturilor de cheltuieli si venituri ale contabilitatii financiare dupa urmatorul model: 2.1 pt conturile de cheltuieli codificarea acestora s -ar putea realiza astfel: -clasa 6xx comanda format din 1 sau 2 cifre in funtie de nr comenzilor-6xx.1 pt comanda 1 Aceasta codicare se realizeaza pt cheltuielile directe ale fiecarei comenzi.Pentru evitarea unei codificari incarcate in conditiile unui flux de comenzi se realizeaza codificarea comenzilor pe perioade de gestiune de la 1 la n comenzi lansate in fabricatie In situatia in care comenzile se realizeaza in mai multe sectii de productie,codificarea se continua cu atribuirea unor coduri cifrice sectiilor astfel:6xx.1.1 comanda 1 realizata in sectia 1,6xx.1.2,6xx.1.3 Codificarea cheltuielilor activitatilor auxiliare,indirecte sau generale ale administratiei se poate realiza in 2 maniere : a)utilizand o codificare cu nr naturale in continuarea codificarii cheltuielilor directe aferente comenzilor - se utilizeaza pentru codificarea pe secrii si at eliere -se preteaza in conditiile unui nr restrans de comenzi in cursul fiecarei luni b)utilizand o codificare a cheltuielilor cu simbolul conturilor din clasa a 9a se utilizeaza in cazul unui nr ridicat de comenzi ,putandu-se detalia pe sectii,ateliere si alte decupaje tehnicoproductive 2.2 Pentru conturile de venituri asociate comenzilor ,codificarea acestora se realizeaza prin atribuirea unui cod numeric fiecarui venit asociat unei comenzi. (7xx.1 - venituri aferente comenzii nr 1) Comparativ cu celelalte metode de calculatie de tip absorbant, metoda pe comenzi reprezinta avantajul ca asigura un calcul separat si detaliat pe fiecare pridus al comenzii ,asigurand un nivel al costului unitar apropiat de cel real . Ca dezavantaje ale metodei calculatiei costurilor pe comenzi amintim: -imposibilitatea realizarii unui constol operativ al costurilor in cadrul conenzilor de lunga durata -nu asigura la sf perioadelor de gestiune cunoasterea nivelului real al costurilor in cazul in care comanda se realizeaza pe parcursrul mai multor perioade de gestiune. -implica un volum mare de munca in situatia in care la sf perioadelor de gestiune apar un nr ridicat de comenzi nefinalizate ,care trebuie inventariate si evaluate.