Tema.

CRETEREA ECONOMIC

1.Concept,indicatori,tipuri,factori
Creterea economic const n sporirea cantitativ a activitilor i rezultatelor
acestora pe ansamblul economiei naionale n strns legtur cu factorii care
contribuie la aceast sporire.
Creterea economic exprim mrirea real intr-o anumit perioad de timp, a
unui indicator economic agregat, pe total sau pe locuitor, ntr-un anumit spaiu
economic.
Indicatorii macroeconomici:
Rezultatele activitatilor economice la nivel macroeconomic se masoara prin
urmatorii indicatorii:
- produsul global brut (PGB) - exprima (n forma monetara) productia de bunuri
si servicii a agentilor economici dintr-o tara, ntr-o perioada de timp, incluznd si
consumul intermediar (CI);
- produsul intern brut (PIB) - exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si
serviciilor finale care au fost produse n interiorul unei tari de catre agentii economici
autohtoni si straini, de regula, ntr-un an (PIB): PIB = PGB - CI;
- produsul intern net (PIN) - reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor
economice finale care au fost produse n interiorul unei tari de catre agentii economici
autohtoni si straini, ntr-un interval de timp. Se poate calcula scaznd din produsul
intern brut consumul de capital fix (amortizarea - Am): PIN = PIB - Am;
- produsul national brut (PNB) - exprima valoarea productiei finale brute
obtinute de catre agentii economici nationali att n interiorul tarii, ct si n exterior;
- produsul national net (PNN) - exprima marimea valorii adaugate nete, a
bunurilor si serviciilor obtinute de agentii autohtoni care actioneaza att n interiorul
tarii, ct si n exterior, exprimata n preturile pietei: PNN = PNB - Am. Evaluat la
preturile factorilor de productie, PNN este denumit venit national (VN).

Factorii i tipurile creterii economice

Creterea economic este condiionat de resursele poteniale existente i de modul
cum snt utilizate acestea. Factorii direci care o determin snt:
a) resursele umane (oferta de munc, educaie, disciplin, motivaie);
b) resursele naturale (pmnt, resurse ale subsolului, combustibili, condiii
climaterice);
c) stocul de capital tehnic (maini, echipamente, cldiri, ci de transport);
d) tehnologia (tiin, inginerie, organizare, management, antreprenoriat,
inovare).
Toate rile dispun de aceti factori, ntr-o msur mai mare sau mai mic, nu exist
ns o formul unic de a-i utiliza pentru a asigura creterea economic.
O influen important asupra creterii economice o au factorii indireci, cu aciune
imediat: dimensiunea cererii agregate, respectiv, capacitatea de absorbie a pieei
interne; eficiena sistemului financiar bancar; rata economiilor i rata investiiilor;
mediul internaional; migraia forei de munc i a capitalului; politica bugetar i
fiscal a statului.
 n afar de creterea economic cu efect pozitiv, n economie se utilizeaz
conceptul de cretere economic zero i cretere economic negativ.
Creterea economic zero este situaia n care rezervele absolute i
populaia total sporesc n acelai ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rmnnd
constant.
Creterea economic negativ este acea situaie n care rezultatele
macroeconomice pe locuitor are o tendin de scdere meninndu-se sub control o
serie de corelaii fundamentale de echilibru, ceea ce presupune compromisuri
rezonabile pe planul eficienei economice i a bunstrii sociale. Exprim o
perspectiv nefavorabil.
n funcie de contribuiile relative ale factorilor de producie la sporul produciei i
al venitului naional, prin laturile lor cantitative i calitative pot exista dou tipuri
principale de cretere economic: extensiv i intensiv.
1) Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin contribuia preponderent
a laturilor cantitative ale factorilor direci la sporirea PIB sau a altui indicator
macroeconomic. Acest tip de cretere este specific economiilor aflate n perioade de
acumulri susinute, bazate pe efort investiional ridicat, orientat preponderent ctre
creterea capacitii de producie n anumite ramuri.
2) Creterea economic intensiv presupune o contribuie preponderent a laturilor
calitative ale factorilor la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Creterea
intensiv este specific rilor avansate economic, care au structuri tehnologice i
economice capabile nu numai s absoarb progresul tehnic, ci i s-l genereze
permanent. Autoaccelerarea continu prin crearea surselor ce cretere a eficienei n
interiorul sistemului permite o cretere practic nelimitat a eficienei economice.
2. Modelele echilibrului creterii economice.
Teoriile i modelele creterii economice pun n eviden diferite modaliti prin
care activitatea prezent o influeneaz pe cea viitoare i identific sursele care pot
conduce la o cretere continu.
Modelele clasice ale lui A. Smith i D. Ricardo au descris evoluia economiei n
termenii pmntului limitat i ai populaiei n cretere.
Modelul keynesist de cretere este un model macroeconomic, potrivit cruia
venitul naional crete drept rspuns la creterea cererii agregate.
Modelul Harrod-Domar evideniaz trei mari probleme: posibilitatea unei creteri
susinute; probabilitatea unei creteri susinute n condiii de ocupare deplin i
existena sau nu a stabilitii ratei garantate n cretere.
Modelul neoclasic al creterii explic modul n care acumularea de capital i
schimbrile tehnologice influeneaz economia.
Noua teorie a creterii economice expune c o acumulare de capital trebuie s se
asocieze, de regul, cu o acumulare de cunotine. Noua teorie are dou modele de
baz: 1) modelul "nvare prin practic" i 2) modelul "inovaiei". Cel de-al doilea
model se concentreaz asupra unor factori care influeneaz dorina de a inova n mod
contient i sistematic.
Modelul creterii economice este o construcie logico-matematic care evideniaz
ansamblul de factori care concur la creterea PNB pe ansamblu i pe locuitor. Pentru
modelele creterii economice este caracteristic urmtoarele: ele acoper ntreg spaiul
Economiei Naionale i snt modele dinamice, adic reflect modificarea n timp a
valorilor diverilor parametri specifici ai creterii economiei.
Clasificarea modelelor se face dup mai multe criterii.
1. Dup criteriul cuprinderii:
a) modele interramurale - reflect interdependena ntre ramuri economice;
b) modele sectoriale - cuprind relaiile dintre sectoarele Economiei Naionale.
2. Dup intervalul de timp:
a) modele staionare - pe un interval foarte scurt creterea fiind posibil la orice
nivel;
b) modele dinamice - timpul e considerat o variabil economic ce implic
modificarea structurii, creterii, avnd loc n condiiile unor restricii determinate de
modificarea structurii.
3. Dup scopul utilizat:
a) modele decizionale;
b) modele previzionale.
Cile de cretere economic snt aceleai pentru toate rile. ns rile se
deosebesc unele de altele dup posibilitile de a-i mbunti situaia economic n
decursul timpului.
3.Cresterea economica si mediul inconjurator

Mediul inconjurator si dezvoltare economica sunt indisolubil legate, primul

reprezentnd locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea
mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica,
creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural.
Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin
producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative
asupra mediului. In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa
consume ct mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la
urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere
exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii
prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru
multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:

nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in

procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un
procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau
se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pnzei freatice;
consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a
determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;
agricultura datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a
pesticidelor si ingrasamintelor chimice a devenit, pe lnga consumatoare de resurse
neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele
cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept
rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;
industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari
aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti
poluanti.
 Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub
mai multe aspecte:
biologic infestarea cu substante nocive s.a.;
estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.
functional afectarea factorilor de mediu.

In aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si

aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii
economice si asupra calitatii vietii.
Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor
neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea
atitudinii si gndirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura
integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamnt.
Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si
constrngerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica
economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei.
Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de
imbunatatire ecologica.
In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai
ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse
problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte,
tarile subdezvoltate care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave
probleme sociale nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea
naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos,
factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de
dorit.

Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate progres

att din partea de cerere ct si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin
beneficiile pe care le aduce cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului
inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile
subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare
pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila.
In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este
necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu
mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea
rationala a resurselor naturale si adoptarea unor decizii intelepte cnd este necesara
extinderea in industrie si. Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu
natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica,
progres social si economic.