1.Obiectul și metodologia teoriei economice. Specificul analizei macroeconomice.

Macroeconomia este acea parte a teoriei economice care studiază funcţionarea

economiei naţionale în ansamblu cu utilizarea mărimilor agregate.
Obiectul de studiu al macroeconomiei îl constituie legităţile funcţionării economiei ca
sistem integral, comportamentul agregatelor ei, mecanismul interacţiunii subiecţilor prin
sistemul conexiunii pieţelor.
Metodele teoriei eonomice
In analiza macroeconomică sunt utilizate metode universale, comune pentru teoria
economică în general (studiate în volumul I, capitolul 2), dar şi metode specifice.
Din metodele universale de cercetare, în macroeconomie, se utilizează pe larg:
♦ metoda abstracţiei ştiinţifice;
♦ principiul: „ceteris paribus", „pe termen scurt şi pe termen lung";
♦ îmbinarea inducţiei şi deducţiei;
♦ metoda analogiei;
♦ combinarea analizei pozitive şi normative.
Metodele specifice ale cercetării macroeconomice sunt:
♦ modelarea macroeconomică:
♦ metoda anticipativă;
♦ metoda agregării macroeconomice.
Unitatea inducţie-deducţie . Inducţia presupune trecerea de la cercetarea faptelor unice la
concluzii generale (de la particular la general, de la fapte la generalizări
teoretice). Deducţia presupune trecerea de la generalizări comune la concluzii particulare (de la
general la particular, de la teorie – la fapte).
Abstracţia ştiinţifică reflectă cercetarea unei laturi a fenomenului economic, determinarea
esenţialului acestuia. Orice abstracţie ştiinţifică reflectă în conştiinţa omului realităţi obiective.
De ex., valoarea mărfii este o abstracţie, însă ea exprimă realităţi concrete (cheltuieli de muncă,
capital, resurse materiale etc.).
Unitatea dintre analiză şi sinteză . Analiza ştiinţifică înseamnă descompunerea,
dezmembrarea procesului cercetat în elemente şi cercetarea fiecărui element ca parte a unui tot
întreg. Sinteza presupune unificarea elementelor fragmentare, a cunoştinţelor "parţiale"
obţinute în cadrul analizei într-un tot întreg.
 Metoda analogiei presupune utilizarea comparărilor şi confruntărilor (cu procesele
biologice, fizice, istorice).
Specificul analizei macroeconomice
Specificul analizei macroec. constă în faptul că în procesul de elaborare a politicilor
macroec. trebuie sa se ţina cont de factorul “lagul timpului” (întirzierea). Pentru economie,
lagul reprezintă perioada de timp de la momentul investirii anumitor mijloace sau elaborarea
politicilor macroec. până la primirea rezultatului (efectul de la acţiunea acestei politici)
Analiza macroeconomică are ca scop fundamentarea deciziilor politicii economice
Analiza economică se manifestă în următoarele forme:
 analiza calitativă – reflectă conţinutul fenomenului sau procesului economic (de ex.,
analiza procesului de privatizare, care reflectă schimbarea relaţiilor de proprietate în
societate);
 analiza cantitativă – reflectă măsura de desfăşurare a fenomenelor economice;
 analiza statică – reflectă realitatea economică la un moment dat;
 analiza dinamică – reflectă schimbările survenite în procesele şi fenomenele economice
într-o anumită perioadă de timp;
 analiza microeconomică – reflectă studierea fenomenelor şi proceselor economice la
nivelul unităţilor economice, la nivelul firmei;
 analiza macroeconomică – reflectă cercetarea fenomenelor şi proceselor economice la
nivelul societăţii
2.Indicatorii macroeconomici si calcularea lor(PNB, PNN, PIB, VN, VP, VD).
Metodele de calculare a PNB.
Produsul Intern Brut (PIB) exprimă valoarea monetară de piaţă a bunurilor şi
serviciilor finale produse într-o perioadă de timp, de regulă un an, de toţi agenţii economici
rezidenţi autohtoni şi străini care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul ţării date.
PIB=C+Iq+G+Nx
Produsul naţional brut (P.N.B.) reprezintă producţia totală realizată cu munca sau
capitalul deţinut de rezidenţii din tara.
Produsul national brut se calculeaza în urmatorul mod:
Se porneste de la PIB la care:
+ se adauga valoarea productiei finale a agentilor economici nationali ce îsi desfasoara
activitatea în afara granitelor tarii
 - se scade valoarea productiei finale a agentilor economici straini ce îsi desfasoara
activitatea în interiorul granitelor tarii
Calculul PNB se realizeaza apelând la urmatoarea formula:
PNB= PIB + Δ
Δ - soldul (pozitiv sau negativ) dintre valoarea productiei finale a agentilor
economici nationali ce îsi desfasoara activitatea în afara granitelor tarii si valoarea productiei
finale a agentilor economici straini ce îsi desfasoara activitatea în interiorul granitelor tarii.
1)Metoda cheltuielilor:
a) cheltuielile de consum ale menajelor;
b) cheltuieli investiţionale ale business-ului;
c) cheltuieli guvernamentale pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor;
d) cheltuielile suportate de sectorul extern. PNB = C
+ Ig + G + Xn
2)Metoda veniturilor:
a) cheltuieli şi plăţi care nu sînt legate de plătirea veniturilor;
b) salariul + plăţile de rentă
c) dobînda;
d) plusprofitul.
Produsul national net (PNN)taxe indirecte nete
Reprezinta valoarea de piata a bunurilor si serviciilor realizate de agentii economici
nationali fara a se tine cont de consumul de capital fix (amortizare).
PNN= PNB - A
PNN= PIN + Δ
Venitul național(VN)-venitul total obținut din utilizarea factorilor de producție într-o
anumită perioadă de timp.
VN=PIN-Taxe individuale nete
Venitul personal (VP), care reprezintă veniturile menajelor obţinute din activitate,
proprietate şi plăţi de transfer pe parcursul unui an. VP= Sal+R+D+Profit din proprietate
ind.+ Div.+TR-CAS
Venitul disponibil (VD) este venitul ramas la dispozitia indivizilor dupa plata
impozitelor si taxelor (TP).
VD = VP - TP
 3.Modelul cererii agregate(AD). Factorii care determină schimbările cantitative și
calitative în cererea agregată
Modelul cererii agregate reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de toti agentii
economici agregati pentru procurarea de bunuri si servicii create in economia nationala intr-o
perioada de timp si in anumite conditii ale ocupatiei resurselor economice.
Grafic cererea agregată se prezintă printr-o curbă cu înclinație negativă care exprimă
relația invers proporțională între nivelul general al prețurilor(P) și cantitatea PIB-ului creat în
ecomonie și ceruți de agenții economici
P

P2 AD

P1
Y
Y1 Y2

Pentru a explica înclinația negativă a curbei AD în macroeconomie se utilizează

două abordări:

1. Abordarea neoclasică - teoria cantitativă a banilor: P =>M/P =>AD =>Y

2. Efectele cererii agregate sau abordarea keynesistă

Factorii non-preț a cererii agregate(schimbările calitative)

Influența acestor factori în condițiile unui preț constant poate modifica cantitatea cerută ceea ce
pe grafic se prezintă prin deplasarea curbei AD în poziția AD1

La factorii non-preț se referă:

 modificarea bunăstării consumatorilor și anticipării lor

 variația dobînzii și a cotelor fiscale
 oscilația cursului valutar
 modificarea conjuncturii pe piețele externe
 reformele politice
 modificarea tehnologiilor
 modificarea ofertei monetare și a vitezei de circulație a monedei.
4.Modelul ofertei agregate(AS).Segmentele curbei AS și factorii care determină
schimbările cantitative și calitative în oferta agregată.
 Oferta agregată reprezintă cantitatea de bunuri și servicii disponibile pentru vînzare
într-o economie națională în funcție de nivelul general al prețurilor și într-o anumită perioadă
de timp
Între AS și nivelul general al prețului este dependență direct proporțională cu anumite
excepții. Factorii preț ai ofertei agregate conduc la deplasarea unui punct dealungul curbei
ofertei agregate.
Factorii non-preț ai AS oferă deplasarea în spațiu a curbei AS
 are loc modificarea tehnologiilor
 modificarea preturilor la resurse economice
 modificarea volumului de resurse utilizate
 modificarea structurala a pietei
 modificarea nivelului productiei resurselor economice
 modificarea impozitelor si taxelor.
factori, numiţi condiţiile ofertei agregate:
1. Productivitatea factorilor de producţie. Dacă productivitatea factorilor de producţie
are tendinţa de creştere, atunci are ca efect reducerea costurilor de achiziţie a factorilor, are loc
creşterea volumului producţiei şi ca rezultat creşte oferta agregată, şi invers.
2. Volumul factorilor de producţie. Dacă volumul factorilor de producţie creşte, atunci
creşte şi oferta agregată, şi invers.
3. Preţul factorilor de producţie. Dacă preţul factorilor de producţie creşte, atunci se
reduce oferta agregată.
P

Y
5.Deplasarea curbelor AD si AS: stagflarea și inflația prin cerere, stagflare și
ocupația totală. Efectul mecanismului cu clichet.
Factorii non-preț produc modificarea cererii agregate: la creșterea AD , curba ei se va
deplasa spre dreapta, AD1 AD2, și invers , la micșorarea AD are loc deplasarea curbei la
stînga, AD3 AD1
 Modificarea factorilor non preț(volumul factorilor de producție, costurilor și
productivității lor, tehnologiilor aplicate, impozitelor și subvențiilor) va determina modificarea
ofertei agregate. La creșterea AS, curba AS se va deplasa la dreapta în jos(AS 1). iar în cazul
reducerii AS, curba AS se va deplasa la stînga în sus(din AS1 în AS2).

În figura de mai sus, la unul și același nivel al prețului P1, sunt reprezentate 3 volume
diferite ale AS, în orice ordine crescătoare : Y1, Y2, Y3.
Inflația prin cerere apare ca urmare a creșterii cererii agregate, într-o anumită perioadă
de timp, într-un ritm mai mare decît oferta agregată.
Creșterea cererii agregate poate fi explicată prin:
 emisiunea excesivă de monedă în circulație, care generează o inflație prin monedă
 expansiunea creditului bancar, care conduce la o inflație prin credit
 scăderea inflației spre economisire, care detremină inflația prin dezeconomisire.
Efectul inflației prin cerere:
6.Oferta agregată în perioada scurtă și lungă de timp și problemele șomajului.
Oferta pe termen lung și scurt
Modelul keynisist al ofertei agregate descrie economia pe termen scurt si se bazeaza pe
urmatoarele conditii:
 Ocuparea incompleta a resurselor(inclusiv a fortei de munca)
 Inflexibilitatea,regiditatea preturilor si salariului nominal
 Marimile reale sunt flexibile(volumul de productie)
 Stimularea cererii agregate de catre stat
In aceste conditii curba AS va fi reprezentanta printro linie orizontala

Pg

ASSr

modelul keynisist al ofertei agregate

Curba ofertei agregate AS poate obtine o inclinatie pozitiva produsa de efectul costurilor de
productie:pe masura cresterii PIB cheltuielile pentru o unitate de productie cresc.
Modelul clasic al ofertei agregate este caracteristic pe termen lung si se bazeaza pe urmatoarele
conditii:
 Ocuparea deplina si utilizarea completa a altor factori de productie
 Volumul de productie real este egal cu PIB potential
  Volumul productiei e determinat de cantitatea factorilor de productie si tehnologiile
existente dar nu de nivelul preturilor
 Existenta concurentei perfecte pe toate pietele
 Egalitatea cererii agregate si ofertei agregate a investitiilor si economiilor
 Flexibilitatea preturilor si salariilor(indicatorilor nominali)capabile sa restabileasca
automat echilibrul pietii
Din aceste considerente modelul clasic e denumit modelul salariilor si preturilor flexibile.
Problemele șomajului
- oferta de forţă de muncă este mai mare decât cererea de forţă de muncă din partea agenţilor
economici.
- voinţa individuală a celui care se află în ipostaza de şomer;
- restructurarea activităţilor economice, insuficienţa creşterii economice, caracterul ciclic al
evoluţiei economiei şi explozia demografică.
- inutilizarea şi irosirea unei părţi din resursele de muncă ale unei ţări, aspect cu atât mai
negativ cu cât societatea suportă cheltuieli însemnate cu educaţia şi pregătirea forţei de muncă
neocupate, cheltuieli care rămân încă nerecuperate
- conduce la reducerea veniturilor populaţiei şi la creşterea tensiunilor sociale, constituind un
factor de scădere a standardului de viaţă şi de înrăutăţire a calităţii vieţii;

- contribuie la creşterea costurilor sociale pe care o economie trebuie să le suporte sub forma
ajutoarelor de şomaj.

7.Teoria clasică și keynsistă a ocupației resurselor economice

8.Modelul keynisist a consumului și economiilor (interpretarea grafică). înclinația
marginală spre consum și spre economii.
9.Curba cererii pentru investiții. Factorii care influențează asupra cererii pentru
investiții.
Cererea de investiţii (CeI) este relaţia dintre nivelul planificat al investiţiilor şi rata reală a
dobânzii, dacă celelalte elemente rămân nemodificate. În figura 3.2 se prezintă curba cererii de
investiţii pentru rata medie a profitului aşteptat:
Factorii cei mai importanti care influenteaza investitiile sunt:
• asumarea riscului de catre intreprinzator;
• cererea de investitii si rata dobanzii;
• starea generala a economiei nationale;
• raspunderea statului pentru investitiile sectorului public;
• eficienta economica a investitiilor, care influenteaza in mod hotarator imboldul de a investi;
• conjuctura economiei mondiale.
10.Volumul echilibrat al producției în modelul keynisist . Metoda compunerii cheltuielilor
și rezultatului producției .
11.Metoda „ sustragerii inecției” și determinarea PNN cu ajutorul ei.
12.Modificarea PNN echilibrat și efectul de multiplicare . Esența multiplicatorului
Graficul „Crucea lui Keyns”
Multiplicatorul este un coeficient numerar care arată cum se modifică venitul ca urmare a
modificarii cu o unitate a investițiilor .Multiplicatorul este raportul ce se formează între
creșterea veniturilor și creșterea investițiilor
Crucea keynesistă reprezintă interpretarea grafică a modelului „ venituri-cheltuieli”, în care
echilibrul macroeconomic este determinat de punctul intersecției curbei cheltuielilor agregate
(cererii agregate) cu bisectoarea -linia venitului agregat(oferta agregata). pE grafic acest punct
este notat cu A, punctul „economisirii 0”
A