Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de științe economice

Referat la tema:
„Imozitele directe în țările în tranziție la economia de piață”

Elaborat de studenta gr.

CT21Z:
Popa Evelina
Verificat de: lect. univ.
Cazac I.

Bălți, 2017
 Cuprins:

Introducere ............................................................................................................................... 3
Capitolul I ................................................................................................................................. 4
1.1 Conținutul și rolul impozitelor ...................................................................................... 4
1.2 Tipurile de impozite directe și caracteristica acestora .............................................. 4
Capitolul II ............................................................................................................................... 9
2.1.Impozite directe în țări în tranziție la economia de piață ........................................... 9
2.2 Evoluția impozitelor directe pe anii 2012-2015 în Republica Moldova .................. 12
Concluzii: ................................................................................................................................ 15
Bibliografie: ............................................................................................................................ 16
Anexa 1.................................................................................................................................... 17
Anexa 2.................................................................................................................................... 17

2
 Introducere
În evoluția lor, impozitele directe au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece
ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități, fie pe venit sau
avere. Datorită faptului că sunt individualizate, această categorie de impozite reprezintă cea
mai veche formă de impunere, impozitele directe practicându-se și în orînduirile prealabile
epocii moderne, dar au evoluat și s-au diversificat mai ales în epoca modernă.
La începutul secolului al XX-lea, în schimbul impozitelor așezate pe obiecte materiale
ori pe diverse activități - sau pe avere - mobiliară sau imobiliară -, adică impozitele personale,
care au generat impunerea prin aducerea printre plătitorii de impozite și a muncitorilor și
funcționarilor.
Înepînd cu ultimile decenii ale secolului al XIX-lea, se realizează treptat o creștere
majoră a cheltuielilor publice, suplimentul de venituri obținut de stat prin instituirea
impozitelor de tip personal nu a fost îndeajuns pentru acoperirea acestora, astfel încît asistăm
și la amplificarea impozitelor directe. Așadar, impozitele directe avînd caracter nominativ,
dar și un cuantum și termene de plată stabilite precis, fiind cunoscute din timp de plătitori,
sunt mai echitabile, deci de preferat impozitelor indirecte, întrucît la acestea din urmă
onsumatorii de mărfuri și servicii, de obicei, nu știu dinainte în ce moment și mai cu seamă
cît vor achita statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte.1
Impozitele directe, de regulă, sunt suportate efectiv de subiecții lor, de persoana fizică
sau juridică care obține venituri, posedă avere, practică activități ce constituie materia
impozabilă. Întrucît se cunoaște exact mărimea obiectului impozabil, se poate judeca despre
puterea contributivă a subiectului impozitului, fapt ce admite posibilitatea diferențierii cotelor
de impozitare în funcție de venitul, averea sau situația personală a contribuabilului. în aceasta
constă însușirea centrală a impozitelor progresive. Impozitele directe au termene de plată
precis stabilite. Astfel datorită individualizării, diferențierii și progresivității impunerii,
impozitele directe, corespund într-o măsură mare principiului de echitate fiscală. Acest fapt
motivează ponderea sporită și rolul important al impozitelor directe în formarea resurselor
financiare publice în țările dezvoltate economice.2

1
Prezentarea generală a impozitelor directe.I. Văcărel...Finanțe publice Ediția a VI-a.-București. Editura
Didactică și Pedagogică. 2007. 689p.
2
Impozitele directe. Armanova N., Budevici-Puiu L. Finanțe și credit :(curs univ.). - Ch.:Valinex SA, 2008.-
211p.

3
 Capitolul I
1.1 Conținutul și rolul impozitelor
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea
persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație
directă din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înțeles în sensul ca plata acestora către
stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau juridice care realizează venit dintr-
o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza
impozit.
Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice și/sau juridice
care realizează venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic și social, cel mai
important fiind rolul impozitelor care se manifestă pe plan financar, deoarece acesta
constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea
cheltuielilor publice. Pe plan social, rolul impozitelor se concretizează in faptul că prin
intermediul lor, statul procedează la redistrubuirea unei părți importante din produsul intern
brut între grupuri sociale și indivizi, între persoanele fizice și cele juridice.
1.2 Tipurile de impozite directe și caracteristica acestora
Caracteristicile impozitelor directe:
a) sunt nominative (stabilite pe numele persoanei fizice şi juridice);
b) se stabilesc pe veniturile/averea persoanelor fizice şi juridice;
c) se determină pe bază de documente: ştate de plată, roluri fiscale;
d) prevăd suma ce trebuie plătită de fiecare contribuabil;
e) sunt stabilite înainte de termenul de plată;
f) termenul de plată e stabilit prin lege (deci cunoscut de
contribuabili).
Impozitele reale
Impozitele de tip real au cunoscut o largă raspandire in perioada capitalismului
ascendant. Astfel, in primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand pamantul constituia
forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost
introdus impozitul funciar (pe pamant). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite
criterii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului,intinderea
terenurilor cultivate si calitatea acestora, marimea arenzii, pretul pamantului etc.

4
 Cu timpul, cladirile (folosite ca locuinte, pravalii, magazine etc) devin, alaturi de
pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul urban. In vederea
impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea tot
in baza unor critirii exterioare, cum sunt: numarul si destinatia camerelor, suprafata
construita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu permiteau o
impunere echitabila, deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine completa asupra
marimii obiectului impozabil.
Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si desfasurerea altor activitati
libere au condus la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor, liber-
profesionistilor.
Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale,
comerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezate diferite criterii
de ordin exterior, si anume: marimea localitatii in care intreprinderea considerata isi
desfasura activitatea, natura intreprinderii, marimea capitalului, numarul muncitorilor. Prin
urmare, nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea
contributive reala a platitotului.
Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de credit, a
bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de
persoane care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in operatii
speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitele pe capitalurile banesti. Acest
impozit se stabilea fie in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru
capitalul luat cu imprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa
pentru capitalul dat cu imprumut.
Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in considerare produsul net
real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce ii
dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza pe marii producatori care au conditii pt a
realia un venit mai mare decat cel mediu.
Impozitele personale
Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat. Astfel, in
unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al-XIX-lea, iar in altele, in
primele decenii ale secolului XX. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se
datoreaza mai multor cauze.
In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant,
muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi

5
supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruel impozitelor indirecte care le
afecta din plin puterea de cumparare.
In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece
impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar impozitele reale
prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui
sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure
impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimului neimpozabil si
acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase.
Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de
marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce de fapt a
marcat trecerea la sistemul impozitelor personale.
Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si, respectv, a
impozitelor pe avere.
Impozitele pe venit:
Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor
realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului
muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor,
comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor
funciari care care obtineau venituri sub forma rentei.
In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizice si cele
juridice care realizeaza venituri din diferite surse:
Impozitul pe venitul persoanelor fizice:
La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta
intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe
teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.
De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si
familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile
publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil.
Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite
cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primare,
primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj,
precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de
calamitati naturale.

6
 Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot
individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea
acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie.
In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor
persoanelor fizice:
1.Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe
venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin
instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita
sursa.
2.Sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o
persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui
singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie
etc.
Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu
mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea
veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive.
Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Numarul
transelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta. Ca tendinta pe plan mondial, se remarca
faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele
fizice cunosc o crestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in
buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor
juridice.
De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite
in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt copii,pensile de intretinere,
bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor, dobanzile acordate pentru titlurile de
stat, precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau
bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate
de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane, etc.
Impozitul pe profitul persoanelor juridice:
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se
foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un
sistem distinct.
La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea personala a
actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actele si faptele societatii

7
numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se
repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende, cat si societatii pentru constituirea unor
fonduri. Prin urmare, in cazul societatilor de capital putem vorbi de profitul societatii inainte
de repartizare, de profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas
la dispozitia societatii.
In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de societatile de
capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii:
1. in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprietarul
capitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor de stat de interes national
este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor de interes local cu 42%;
2.cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se
obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta, Germania, Bulgaria si
Romania;
3.nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatii (
Marea Britanie);
4.utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al
bugetului de stat sau al bugetelor locale;
5.utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principala este de
33%, iar pentru societatile mici se foloseste o cota de 25%.
In Germania intalnim cota cea mai ridicata (50%), iar in majoritatea tarilor cota
impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta sa nu aiba un caracter
descurajator pentru agentii economici.
Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, anual, pe baza
declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impoitele stabilite conform celor mai sus
mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul de rol.
Impozitele pe avere:
Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca diferite
persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele
forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul
de avere sau pe cresterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra
averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite
pe substanta averii. Acestea din urma conduc la micsorarea materiei impozabile, deoarece se
platesc chiar din substanta averii supuse impunerii, motiv pentru care se intalnesc foarte rar

8
ca impozite cu caracter permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe
avere, care se percep o singura data (de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi).
Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem aminti:
impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma
impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie
valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate pivind
bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute. Apelarea la impozitele pe
terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin financiar ( procurarea de venituri
pentru bugetul statului), cat si din alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este
conceput si ca un instrument de influentarea a a modului de folosinta a fondului funciar. In
acest sens, cotele de impozit sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a
terenului, cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitul asupra activului net are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o
detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate
activele care pot fi evaluate, in realitate se impun doar patrimoniul agricol si cel forestier,
fondul funciar, bunurile mobile si imobile utilizate pentru desfasurarea de activitati
comerciale, profesii libere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pentru
calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cote proportionale, fie cote progresive.
Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de
proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie
intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe actele de vanzare-
cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor.
Capitolul II
2.1.Impozite directe în țări în tranziție la economia de piață
România
Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere de 11,7%, în principal ca
urmare a evoluției încasărilor de la agenții economici care au crescut cu 13,9%,în timp ce
încasările de la băncile comerciale ce au fost inferioare comparativ cu anul anterior cu 217,1
milioane lei.
Încasările din impozitul pe venit și salarii au înregistrat o creștere cu 4,2% pe fondul
creșterii numărului de salariați cu 3,4% şi al câștigului salarial mediu brut cu 13,0%.

9
 De asemenea, influențe pozitive asupra încasărilor din impozitul pe venit au mai avut-
o şi creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, creșterea valorii
punctului de pensie de la 830,2 lei în anul 2015 la 871,7 lei pentru anul 2016.
Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate au înregistrat o creștere cu 2,8%
comparativ cu anul 2015, iar ca raport în PIB s-au menținut la același procent de 0,8%, gradul
de realizare al programului fiind de 100,2%.
Creșterea încasărilor comparativ cu anul precedent s-a datorat în principal evoluției
încasărilor la bugetele locale ce au crescut cu 6,1%. La bugetul de stat impozitele și taxele pe
proprietate au fost mai mici cu 10% (-0,12 mld. lei) ca urmare, în principal, a evoluției
negative a impozitului pe construcții -12%(-0,13 mld. lei) influențată de modificarea cotei de
impozitare (de la 1,5% la 1%) și a bazei de impozitare (prin excluderea unor categorii de
construcții).3
Marea Britanie
Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Cotele impozitului pe venit sunt de 20% şi
respectiv 40%. O cotă mai mare (50%) se aplică veniturilor anuale peste 150.000 GBP din
2010, care urmează să fie redusă la 45% începând cu aprilie 2013. Deducerile personale mai
ridicate sunt valabile pentru cei cu vârsta minimă de 65 de ani. Cotele impozitului veniturilor
din capital începând cu iunie 2010 sunt de 18% şi 28% în funcţie de venitul total. O cotă de
10% se aplică pentru câştigurile din activităţi antreprenoriale. Pentru dividente se aplică 3
cote: 10% cota iniţială, 32,5% cota superioară şi 42,5% o cotă adiţională. Deducerile pentru
taxele succesorale sunt îngheţate la nivelul din aprilie 2009 pentru persoane fizice, până în
2014-2015. O cotă de 40% se aplică peste acest prag.
Impozitul pe profit: Există două cote: o cotă standard de 24% începând cu aprilie 2012
şi o cotă pentru profituri reduse de 20% începând cu aprilie 2011. Un credit fiscal pentru
R&D este disponibil pe baza a două scheme în funcţie de mărimea companiei/ organizaţiei.
Impozitul pe proprietate: Taxa de timbru pentru terenuri şi proprietăţi variază între
0% şi 4%, în funcţie de valoarea tranzacţiei (cu deduceri semnificative în calitate de prim
cumpărător). Din 2012 o nouă cotă de 7% se aplică la achiziţia unei proprietăţi rezidenţiale
peste 2 mil. GBP.
Franţa
Impozitul pe venitul persoanelor fizice: se percepe anual, aplicându-se asupra
venitului anual global, pe un sistem de cote progresive. Pentru 2012, cea mai mare cotă de

3
http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=buletin&categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-
trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-unitatiilor-administrativ-teritoriale

10
impozitare este de 41%8 . O caracteristică de remarcat a sistemului este numărul mare de
praguri şi scutiri aplicate. Ca răspuns la criză, în anul 2009 s-a introdus o reducere temporară
a impozitului pentru gospodăriile cu venituri mici. Veniturile din investiţii şi câştigurile din
capital sunt impozitate cu o rată fixă de 19%. În anul 2006, nivelul de impozitare a veniturilor
a fost revizuit prin reducerea numarului de tranşe de venit şi scăderea cotelor de impozitare.
Creditul fiscal pe venitul câştigat a fost majorat cu 50%. Valoarea totală a impozitelor plătite
de către persoanele fizice, inclusiv a impozitului pe venit, pe avere şi a taxelor locale, a fost
plafonată la 50% din venitul lor (bouclier fiscal). Acest sistem va fi desfiinţat începând cu
anul 2013.
Impozitul pe profit: Acest tip de impozit se aplică tuturor profiturile realizate în Franţa
de către companii şi alte entităţi juridice. Cota standard este de 33,33%. IMM-urile sunt
impozitate cu o cotă redusă de 15% pentru primii 38.120 € din profit. Companiile mari sunt
supuse la o cotă suplimentară de 3,3%. Rata efectivă de impozitare este de 34.43%. Pentru
2012 şi 2013, se aplică o cotă suplimentară de 5% la societăţile cu venitul brut de peste 250
mil. de euro (înainte de a folosi creditele fiscale).
Ungaria
Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Începând cu 1 ianuarie 2011, sistemul de
impozitare progresiv a fost înlocuit cu cota unică de 16%. Acesta se aplică nu numai la
salarii, ci la toate categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, cum ar fi vânzarea de
bunuri imobiliare, dividende şi dobânzi. Tot atunci, a fost introdus un nou sistem privind
creditul fiscal. Guvernul a crescut în mod semnificativ alocaţiile copiilor. Familiile cu unul
sau mai mulţi copii pot reduce plata impozitului pe venit cu până la 110 euro/copil.
Impozitul pe profit: În ultimii ani a existat o tendință puternică de reducere a cotelor
impozitului pe profit, în special în noile state membre. În acest context, a introdus o cotă a
impozitului pe profit de 18% în 1995, diminuată până la 16% în 2004. Deși începând cu 1
ianuarie 2010, a fost lărgită baza de impozitare, iar cota a fost majorată până la 19% (cu
excepţia cotei de 10% încă aplicabilă pentru baza de impozitare mai mică de 500 mil HUF3 ),
aplicarea taxei de solidaritate de 4% a fost întreruptă, conducând la scăderea poverii fiscale
cu 1 pp. Întreprinderile mici4 pot alege regimul simplificat de impozitare al profitului cu o
cotă totală de 37% din cifra de afaceri. Municipalitățile mai pot percepe o taxă pe afacerile
locale de până la 2% pentru anumite activităţi. Începând cu anul 2010 o fost introdusă o
suprataxă pe activitatea instituțiilor financiare.4

4
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf

11
 2.2 Evoluția impozitelor directe pe anii 2012-2015 în Republica Moldova
Evoluția impozitelor directe pe anii 2012-2015 se prezintă în următoarea diagramă:
Figura nr.1

Sursa http://www.gov.md
Ponderea impozitelor pe venit în totalul impozitelor directe vor constitui 30,1 la sută,
însumînd 5 203,0 mil.lei. Ca pondere în PIB, veniturile în cauză vor atinge nivelul de 4,4 %
și, se mențin la nivelul anului 2014.
În structura impozitelor directe, încasările impozitului pe venitul persoanelor juridice
se prognozează în sumă de 2 583,6 mil.lei, şi sporeşte faţă de suma executată în anul 2014 cu
153,1 mil.lei sau 6,3 la sută. În totalul veniturilor bugetului public naţional impozitul dat
deţine 5,7 la sută şi în totalul impozitelor directe - 15,0 la sută. Ponderea impozitului dat în
PIB, se menţine la nivelul anului 2014 şi va constitui 2,2 la sută.
La determinarea bazei impozabile a impozitului pe venitul persoanelor juridice pentru
anul 2015, concomitent cu prognoza parametrilor dezvoltării sectorului real și suma
facilităților acordate agenților economici conform legislației, s-a ținut cont și de datele
generalizate ale declarațiilor fiscale a agenților economici la acest impozit prezentate pe anul
2013 și estimările pe anul 2014.
Conform calculelor, cota efectivă către profitul impozabil a impozitului pe venitul
persoanelor juridice pentru anul 2015 (în mediu pe cele trei cote) se estimează la nivel de
8,53%, față de cotele stabilite prin lege - 12%, 7% și, respectiv 3 %.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice se prognozează în volum de 2 619,4 mil.lei,
ceea ce constituie 5,8 la sută din suma totală a veniturilor bugetului public național și 15,2 la

12
sută din suma totală a impozitelor directe. Ponderea veniturilor date în PIB va constitui 2,2%.
Totodată în comparație cu executat în anul 2014 aceste încasări vor spori cu 172,4 mil.lei sau
cu 7,0 la sută.
Pronosticul încasărilor impozitului pe venitul persoanelor fizice se axează pe fondul
de remunerare a muncii pe economia națională, numărul mediu de salariați luat ca bază
pentru calcularea salariului, cîștigul venitului mediu lunar pe economie prognozat pe anul
2015, scutirile personale și pentru persoanele întreținute, scutirile pentru contribuțiile
individuale în bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile obligatorii de asistență medicală
și cotele pentru venitul impozabil stabilite pentru anul 2015 în proiectul obiectivelor politicii
bugetar-fiscale. Conform calculelor, cota efectivă medie a impozitului pe venitul persoanelor
fizice se estimează la nivel de 8,2% către fondul de remunerare a muncii prognozat pentru
anul 2015.
Impozitele pe proprietate se prognozează în volum de 371,8 mil. lei și rămîn a fi
nesemnificative ca pondere atît în veniturile directe cît şi în PIB - 2,1% şi 0,4 %, respectiv,
reieșind din faptul că în anii 2015-2017 vor fi implementate următoarele etape a evaluării și
reevaluării bunurilor imobiliare.
Prognozele încasării impozitului funciar și a impozitului pe bunurilor imobiliare pe
anul 2015 au avut ca bază prevederile Titlului VI ”Impozitul pe bunurile imobiliare” al
Codului Fiscal și Legii cu privire la punerea în aplicare a Titlului IV al Codului Fiscal și
estimările prezentate de către autoritățile publice locale pe aceste impozite.
Din suma totală a împozitelor pe bunurile imobiliare încasările de la impozitul
funciar vor constitui 185,8 mil. lei, iar impozitul pe bunurile imobiliare – 186,0 mil. lei.
Contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii sunt estimate în sumă de 9 082,9
mil. lei, ceea ce constituie 52,7 la sută din cuantumul impozitelor directe ale bugetului public
național. În comparație cu încasările anului 2014, veniturile în cauză se vor majora cu 720,3
mil.lei sau cu 8,6 la sută.
Estimarea încasărilor contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, a fost
efectuată reieșind din fondul de retribuire a muncii prognozat pentru anul 2015, mărimea
contribuțiilor stabilite pentru angajatori (23%), contribuțiile individuale ale salariaților
angajați (6%), și plățile individuale, stabilite pentru unele categorii de persoane asigurate în
dependență de mărimea cîștigului salarial mediu lunar pe economie prognozat pentru anul
2015.
Încasările primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2015
au fost estimate reieșind din prognoza fondului de retribuire a muncii și tariful primei de

13
asigurare obligatorie de asistenți medicală stabilite pentru angajatori (4,0%) și angajați
(4,0%). În afară de aceasta au fost luate în calcul și sumele încasate de la unele categorii de
cetățeni, neasigurate de către angajatori și care individual procură polițele medicale reieșind
din costul pachetului unic pentru acordarea serviciilor medicale, 4 320,0 lei după intrarea în
vigoarea a Legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Încasările primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2015 se
estimează în sumă de 2 576,1 mil.lei, cu 161,6 mil.lei mai mult decît executat 2014. În suma
totală a veniturilor bugetului public național veniturile date vor deține 5,7 la sută și în
cuantumul impozitelor directe - 14,9 la sută.
Evoluţia impozitelor directe pe anii 2012-2015 se prezintă în următorul tabel:5
Tabelul nr1:

Sursa http://www.gov.md
Impozitul pe venit este o parte a venitului Bugetului Public Național. Cel mai mare
venit se constituie din impozitul pe venit reținut din salariu care în perioada de 01.01.2017-
31.10.2017 constituie 2820140,0 mii lei, fiind urmat de impozitul pe venit obținut din
activitatea de întreprinzător cu 2327618,7 mii lei apoi de impozitul pe venit reținut din suma
dividentelor achitate și veniturilor îndreptate fondatorilor-interprinzătorilor individuali
constituind 375012,8 mii lei. (Anexa1)
Fiecăruia dintre noi atît persoanelor fizice cît și juridice se rețin imozite din venit, dar,
în dependență funcția și statutul fiecăruia se aplică diferite cote care sunt reprezentate în
tabel(Anexa)6

5
Impozitele directe.Disponibil: http://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr03_10.pdf
6
http://www.fisc.md/Upload/LinkedPDF/pct%203.pdf

14
 Concluzii:
Ratiunea de a fi a impozitelor directe este de ordin financiar. Pentru a functiona, statul
are nevoie de bani, iar pentru a-i procura, pretinde impozite. De aceea, prima si cea mai
insemnata functie a impozitelor a fost si continua sa ramana functia lor de mobilizare de
venituri pentru stat.
În decursul timpului, impozitele directe au evoluat o dată cu dezvoltarea economiei,
ele stabilindu-se pe diferite obiecte materiale, genuri de activităţi, pe venituri sau pe averi.
Fiind individualizate, impozitele directe constituie cea mai veche formă de impunere.
Tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă modernă, eficientă este un
proces relativ îndelungat care în mod inevitabil generează dificultăţi economice şi costuri
sociale obiective. O asemenea realitate este determinată de faptul că economia trebuie să
funcţioneze pe noi baze: noi structuri, noi mecanisme de reglare, noi mentalităţi etc.
In domeniul impozitului pe profit se va avea in vedere diminuarea bazei impozabile
pentru calculul impozitului pe profit, prin acordarea unei deduceri suplimentare pntru
activitatile de cercetare-dezvoltare
In domeniul impozitului pe venit se urmareste: incurajarea contributiilor la fondurile
de pensi prin majorarea cuantumului contributiilor deductibile la stabilirea bazei de calcul
penru veniturile din salarii; simplificarea sistemului de deduceri personale acordate
persoanelor fizice care realizeza venituri din salrii la functia de baza.
Taxele și impozitele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei economii
concurențiale, politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și sociale ce
urmează a fi atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor. Ca rezultat, politica
bugetară din R. Moldova este modernizată continuu și tinde să constituie un sistem
transparent și stimulatoriu pentru desfășurarea activității economice.

15
 Bibliografie:
1. Prezentarea generală a impozitelor directe.I. Văcărel...Finanțe publice Ediția a VI-a.-
București. Editura Didactică și Pedagogică. 2007. 689p.
2. Impozitele directe. Armanova N., Budevici-Puiu L. Finanțe și credit :(curs univ.). -
Ch.:Valinex SA, 2008.-211p.
3. Impozite directe. Franț Florin. Finanțe publice., București., Editura
Economică.,2013.,154p.
4. Impozitele directe rapoarte .Disponibil: http://www.mfinante.ro/ pagina.html?
pagina=buletin&categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-
semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-unitatiilor-administrativ-teritoriale Accesat
28.11.2017
5. Sistemele impozitelor directe în UE . Disponibil: http://discutii.mfinante.ro
/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf. Accesat
28.11.2017
6. Impozitele directe în RM. Disponibil: http:// www .fisc. md/Up load/Link edPDF /
pct% 203 .pdf . Accesat 01.12.2017
7. Impozitul pe venit. Disponibil: http:/ /www.gov.md/ sites/ default/ files/ document/
attachments/intr03_10.pdf. Accesat 01.12.2017

16
 Anexa 1

Impozite pe venit pe perioada 01.01.2017-31.10.2017 Tabel nr.1

Sursa:www.statistica.md
Anexa 2

Sursa:www.fisc.md

17