Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli

Facultatea de tiine Reale, Economice i ale Mediului

Catedra de tiine economice

Referat la tema:
ANALIZA CRETERII ECONOMICE N REPUBLICA MOLDOVA

Au elaborat:

Bli, 2017
 Cuprins

Cuprins ............................................................................................................................................................... 2
Introducere ........................................................................................................................................................ 3
Capitolul I: Abordarea teoretic a procesului de cretere economic ......................................................... 4
1.1. Teorii ale creterii economice n viziunirea economitilor ............................................................ 4
1.2. Conceptul de cretere i dezvoltare economic .............................................................................. 7
Capitolul II: Creterea economic n Republica Moldova .......................................................................... 10
2.1. Evoluia social-economic n Republica Moldova n primele 9 luni ale anului 2017 ..................... 10
2.2. Factori ce au dus la creterea economic n Republica Moldova n 2017 ....................................... 13
2.3. Prioritile de dezvoltare n Republica Moldova............................................................................... 14
2.4. Prognozele Bncii Mondiale pentru Republica Moldova ................................................................. 16
Concluzii........................................................................................................................................................... 17
Bibliografie....................................................................................................................................................... 18
 Introducere
Actualitatea temei
Economia Republicii Moldova face parte din sistemul economic global integrat i de aceea
este important ca politicile i practicile economice de cretere economic durabil s devin un
obiect de cercetare a prezentei teze. Mai mult ca att, datorit progresului ei economic lent n raport
cu particularitile poziiei sale geostrategice, stabilitatea economic a rii noastre este permanent
supus riscurilor crizelor economice, financiare, monetare i sociale. Lipsa politicilor i practicilor
economice coerente duce la creterea nivelului de vulnerabilitate i la apariia constrngerilor de
ordin social.
Odat cu apariia statului Republica Moldova n calitate de subiect unitar i independent al
dreptului internaional a avut loc i schimbri eseniale ale sistemului i proceselor economice.
Astfel, a avut loc trecerea la o economie de pia cu toate efectele ei pozitive i negative. Lipsa unor
politici i practici economice i reforme constructive a condus la prelungirea excesiv a procesului
de tranziie la economia de pia, ceea ce a avut consecine grave la starea economic i social a
populaiei din R.Moldova.
Scop : de analizat economia Republicii Moldova
Sarcini propuse spre realizare:
- De studiat teoriile creterii economice ;
- De analizat conceptul de cretere economic i factorii care influeneaz ;
- Analiza factorilor macroeconomici n primele 9 luni ale anului 2017 n Republica Moldova ;
- De identificat factorii care duc la creterea economic n Republica Moldova ;
- De cercetat strategiile de dezvoltare economic propuse de Guvern n cadrul proiectului
Moldova 2020.
Nivel de analiz
n cercetarea acestei teme, am utilizat att literatura de specialitate autohton (Dumitru
Moldovanu, Curs de teorie economic) precum i cele din strintate :R.F. Harrod,Economic
Journal, E. Domar, Econometrica. De asemenea, la efectuarea unei analize mai detaileate am
utilizat i resurse de informaii electronice.
Baza metodologicn aceast cercetare am utilizat metoda tabelara, diagrame, analiz
sintez.
 Capitolul I: Abordarea teoretic a procesului de cretere economic
1.1. Teorii ale creterii economice n viziunirea economitilor

In general, exista un consens asupra necesitatii cresterii economice. Teoriile si modelele

cresterii pun in evidenta diferite modalitati prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea
viitoare si identifica sursele care pot conduce la o crestere continua. Aceste teorii au evoluat in timp,
in functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza economica.
1.Teoriile clasice
Autorii clasici englezi au studiat primele elemente ale unei teorii a cresterii economice.
Modelele clasice ale lui A. Smith, Th. Malthus si D. Ricardo au descries evolutia economiei in
termenii pamantului limitat si ai populatiei in crestere.
In momentul in care au fost cultivate toate terenurile, cresterea in continuare a populatiei a
insemnat suplimentarea numarului de lucratori pe aceeasi suprafata. Fiecare nou lucrator produce o
cantitate din ce in ce mai redusa de bunuri ; descresterea produsului marginal al muncii implica
descresterea salariului real. Cat de mult se poate inrautati o asemenea situatie ? Malthus a considerat
ca populatia continua sa creasca atata timp cat salariile se situeaza peste nivelul de subzistenta.
Presiunea exercitata de excesul de populatie aduce economia intr-un punct in care salariile pot sa
scada sub nivelul de subzistenta, ceea ce conduce la cresterea mortalitatii si implicit la scaderea
populatiei. Echilibrul malthusian se atinge atunci cand salariul scade la nivelul de subzistenta, sub
care o oferta de munca nu se mai reproduce la acelasi nivel, iar economia se mentine intr-o stare
stationara. Astfel, in viziunea lui Malthus, in lipsa unei perspective de crestere a productiei pe
locuitor, majoritatea populatiei era condamnata sa traiasca la nivelul de subzistenta, atins prin
functionarea mecanismului de reglare prin dinamica demografica. Potrivit teoriei lui Ricardo,
pamantul nu era obiect al acumularii, ci doar o sursa de renta pentru proprietari. Capitalul era
considerat mai degraba un substitut al fortei de munca si nu o sursa de crestere a productivitatii.
Clasicii au omis sau au subestimat contributia progresului tehnic la sporul productiei.
2.Teoria keynesista si postkeynesista

La inceputul secolului al XX-lea, pe fondul unor serioase distorsiuni economice si sociale cu

care s-au confruntat economiiile nationale si care au culminat cu criza economica din 1929-1933, s-
au intensificat cercetarile orientate spre noi concepte teoretice necesare analizei proceselor
macroeconomice dinamice. Prima si cea mai semnificativa reactie de adaptare a stiintei economice
la cerintele acestor realitati apartine economistului englez J.M. Keynes. Modelul Keynesist de
crestere este un model macroeconomic, potrivit caruia venitul national creste ca raspuns la cresterea
cererii agregate. Keynes a folosit concepte noi legate de cresterea economica.
La inceputul anilor 40, R.F. Harrod1 si E. Domar2 au elaborat modele pe linia
postkeynesista, prezentate ulterior impreuna datorita asemanarilor de fond, caracterizate de
preocuparea pentru stabilitatea economica si somaj, ca si de premise rigide sprecifice analizei pe
termen scurt.
Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme : posibilitatea unei cresteri sustinute ;
probabilitatea unei cresteri sustinute in conditii de ocupare deplina si existenta sau nu a stabilitatii
ratei garantate de crestere. Cadrul general al modelului este suficient de larg pentru a incorpora
progresul tehnic.
3.Teoria neoclasica

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a realizat in plan teoretic sinteza propriu-zisa dintre
abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. Astfel s-au conturat teoria cresterii economice,
ca o componenta a stiintei economice contemporane, la care au contribuit decisiv R. Harrod, E.
Domar, R. Solow, P. Samuelson, J.R. Hicks, M. Kalecki, N. Kaldor, F. Perroux, R. Dornbusch.
Contextul economic era net diferit fata de cel in care s-au format teoriile clasice. Astfel, o
data cu intrarea economiilor capitaliste in secolul al XX-lea, s-au dezvoltat industrii noi si
importante legate de energia electrica, telefon si automobil. Acumularea de capital si noile
tehnologii au devenit Astfel forta dominanta care a determinat cresterea economica. Teoriile
cresterii care incorporeaza acumularea de capital formeaza nucleul analizei moderne.
Modelul neoclasic al cresterii explica modul in care acumularea de capital si schimbarile
tehnologice influenteaza economia.
O noua abordare a fost conceputa de Robert Solow, laureat al Premiul Nobel pentru
contributiile sale la teoria cresterii economice, care a elaborat la mijlocul anilor 50 un model de
crestere stabile, inspirat din modelele lui Harrod si Domar.
In aceeasi perioada, N. Kaldor prezinta o noua teorie, potrivit careia este posibila o stabilitate
seculara pentru o economie in crestere, daca rata economiilor se modifica print-o redistribuire a
veniturilor, astfel incat sa se atinga rata de echilibru a cresterii.
Pornind de la lucrarile lu Solow si Kaldor, au fost dezvoltate un numar impresionant de
modele econometrice si variante ale lor, in care s-a inclus progresul tehnic in diferitele sale forme,
fiind considerat insa exogen in majoritatea cazurilor.

1
R.F. Harrod, An Essay in Dynamic Theory, Economic Journal, 1939.
2
E. Domar, Capital Expansion, Rate of Growth and Employment, Econometrica, 1948
4.Noua teorie a cresterii
La mijlocul anilor 80 a aparut noua teorie a cresterii, promovata de Paul Romer si Robert
Lucas pe linia modelului de crestere neoclasic traditional. Premisa acestei teorii este ca acumularea
de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte.
Noua teorie a cresterii aduce modificari importante :
progresul tehnologic este considerat un produs al activitatii economice, spre deosebire de teoriile
precedente, care au tratat tehnologiaca fiind exogena si produsa de forte din afara pietei. Noua teorie
este denumita si teorie a cresterii endogene, deoarece internalizeaza tehnologia intr-un model de
functionare a economiei ;
se considera ca, spre deosebire de obiectele de natura fizica, cunoasterea si tehnologia se
caracterizeaza prin randamente crescatoare. Ideile pot fi utilizate in comun si reutilizate la infinit,
acestea pot spori fara limita si propulseaza procesul de crestere. Noua teorie reflecta trecerea de la
economia bazata pe resurse la economia bazata pe cunoastere.
presupunand ca aparitia de cunostinte noi constituie o sursa cheie pentru cresterea economica, se
admite ca evenimente mici, dar la momentul potrivit, pot schimba traiectoria de crestere economica.
Astfel, noua teorie contrazice conceptul de echilibru general unic si optim, ceea ce implica insa o
capacitate redusa de a prognoza rezultatele viitoare.
5.Teorii privind rolul institutiilor
Alte abordari ale procesului de crestere evidentiaza forte ale cresterii ce se afla dincolo de
formulele abstracte ale modelelor econometrice. In aceasta categorie mentionam preocuparile legate
de prognoza cresterii prin prisma evolutiei istorice a economiilor nationale (teoria treptelor a lui
W.W. Rostow) sau stidii statistice empirica efectuate pentru a evidentia, intr-o maniera descriptiva,
factori sociologici, demografici si institutionali relevanti pentru cresterea economica.
Cercetarea empirica a fenomenelor de crestere si transofrmare, inceputa in anii 60 de Simon
Kuznets, laureat al Premiului Nobel, s-a ocupat de procesele pe termen lung intr-o analiza
comparativa a experientei natiunilor. Kuznets a introdus conceptul de crestere economica moderna,
care are sens mai larg decat cel definit de alti specialisti, intrucat sunt luate in consideratie si
schimbarile institutionale care favorizeaza schimbarile structurale. Analiza comparativa permite
stabilirea unor trasaturi comune si a unui model, precum si identificarea deviatiilor de model.
Potrivit aprecierii lui Kuznets, exista factori transnationali comuni si un mecnism de interactiune
prin care cresterea economica moderna se produce in lume. Principalii factori transnationali
evidentiati, care in mod potential sunt comuni economiilor nationale in present, sunt urmatorii:

sistemul industrial, respectiv sistemul de productie bazat pe utilizarea potentialului tehnologic

produs de stiinta moderna. Cateva dintre cerintele sistemului sunt : un nivel minim de pregatire
intelectuala, un tip de organizare non-familial si impersonal si un grad ridicat de urbanizare ;
comunitatea de dorinte si aspiratii umane. Aceasta se manifesta printr-o rezistenta relativ scazuta
la difuzarea tehnologiei moderne si prin dorinta larg raspandita de a atinge standarde mai
ridicate de performanta economica si un nivel de trai mai ridicat ;
organizarea lumii in state nationale. Factorii nationali specifici statelor nationale sunt marimea si
localizarea resurselor naturale, religia, mostenirea istorica.
1.2. Conceptul de cretere i dezvoltare economic
Creterea economic este un proces de mrire continu, pe termen lung, a cantitii de bunuri
i servicii create la nivel de ntreprindere, ramur, economie naional sau economie mondial. De
obicei, creterea economic este explimat prin mrimea PIB-ului (PNB-ului) total sau a PIB-ului pe
cap de locuitor.
Cresterea economica este un proces deosebit de complex, influentat de o multitudine de
factori, unii avand o actiune directa si caracter prioritar si decisiv, altii, actiune mediata de primii.
a) Intre factorii cu influenta nemijlocita, decisiva asupra cresterii economice, se inscriu factorii
de productie:

- factorul uman (resursele de munca);

- factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie acumulate);
- factorul informational-tehnologic.
b) Factori cu actiune mediata:
- rata investitiilor;
- cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
- politica financiara, monetara, bugetara, si fiscala a statului;
- capacitatea de absorbtie a pietei interne;
- schimburile internationale;
- politica ecologica etc.
Fiecare factor se abordeaza sub aspect tridimensional: cantitativ, calitativ si structural.
 Dimensiunea cantitativa se refera la volumul global al resurselor corespunzatoare fiecarui
factor. Aportul dimensiunii cantitative a factorilor, la cresterea economica, este de natura pur
extensiva.
Dimensiunea calitativa se refera la randamentul utilizarii resurselor.
Aportul acestei dimensiuni a factorilor la cresterea economica, este de natura pur intensiva si
duce la sporirea eficientei economice generale a activitatii productive.
Dimensiunea structurala ponderea contributiilor de ordin cantitativ si calitativ, in functie
de proportiile in care se combina diferite categorii de resurse si in care acestea se repartizeaza pe
destinatii de utilizare.
1. Factorul uman influenteaza procesul cresterii economice prin cresterea volumului muncii
prestate la scara macroeconomica, precum si a calitatii acestui factor, exprimata sintetic prin
productivitatea muncii.
Acest factor are o latura cantitativa si una calitativa. Din punct de vedere cantitativ el se
evidentiaza in volumul de manopera prestata de populatia ocupata, in cadrul timpului efectiv de
munca. Factorul uman influenteaza procesul cresterii economice, prin dinamica ocuparii populatiei
disponibile. Din punct de vedere calitativ, actiunea factorului uman in procesul cresterii economice,
se exprima prin calitatea acestuia, dependenta de calificare, productivitatea muncii, inzestrarea
tehnica a muncii. Sub influenta progresului tehnic are loc si un progres calitativ al factorului uman.
Specificul dimensiunii calitative a factorului uman al cresterii economice este relevata de
conceptul de capital uman care exprima
totalitatea cunostintelor si componentelor profesionale rezultate din procesul de invatamant si
aplicate si consolidate prin experienta de la locul de munca.
Dimensiunea structurala a actorului uman se refera la structurile specifice ocuparii, respectiv
pietei muncii. In fiecare sistem
economic national exista o ierarhizare a sectoarelor, ramurilor sau grupelor de activitati, in functie
de numarul personalului ocupat, de productivitatea si calitatea muncii in domeniul respectiv.
2. Factorul material al cresterii economice este reprezentat deresurse naturale atrase de
productie si de echipamentul de productie acumulat, care prin combinarea si functionarea lor, devine
capital real.In privinta dimensiunii cantitative a acestui factor ea se prezinta sub forma volumului de
capital real in exploatare si a stocului de bunur capital alocate pentru investitii, intr-o perioada
determinata.
Aceste dimensiuni ale factorului material, au un caracter potential restrictiv, care decurge,
intre altele, si din faptul ca unele surse naturale au character epuizabil, ier reinnoirea capitalului fix
are caracter ciclic. Dimensiunea calitativa a factorului material in procesul cresterii
economice este sintetizata prin productivitatea capitalului real, iar dimensiunea structurala
evidentiaza eterogenitatea resurselor aferente acestui factor.
3. Factorul informational-tehnologic in calitate de neofactor, are in prezent un rol decisiv
in procesul cresterii economice. Acest factor prezinta o importanta deosebita atat la nivel
microeconomic pentru managerii de firme, pentru stabilirea strategiei in afaceri, cat si la nivel
macroeconomic unde apare acel sector al informatiei, specializat in generarea si transformarea
acestei resurse intr-o utilitate intelectuala pentru consumatorii ei. Un rol important il are inovarea
tehnologica privita drept principal generator de informatie cu finalitate aplicativa.
Atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic, inovarea apare, in prezent, drept
principala sursa interna de avantaj, comparative din punct de vedere al eficientei, aceasta fiind o
sursa importanta, strategica, de crestere economica.
Potentialul de inovare tehnologica al unei tari este conditionat, din punct de vedere cantitativ,
de proportia detinuta de investitiile pentru cercetare-dezvoltare in P.N.B., iar din punct de vedere
calitativ inovarea este deosebit de importanta, nu atat prin eficiente si economia directa cat si prin
cea propagata. In epoca contemporana, rolul hotarator al factorilor informationali tehnologici se
explica, in principal, prin urmatoarele:
- informatia este omniprezenta in activitatea umana;
- dintre toate tehnologiile contemporane, cele informationale cunosc o rata de inovare inalta
si virtuala, fara limite;
- printr-un efect de conexiune inversa pozitiva, avansul ehnologiilor informatice se rasfrange
favorabil asupra insusi otentialului de inovare existent la nivelul unei economii nationale,
mplificandu-l si facilitand valorificarea acestuia.Actiunea conjugata a factorilor de crestere
economica pune in evidenta anumite posibilitati de combinare a diferitelor laturi ale acestor factori,
in variante care se definesc drept tipuri de crestere economica.
Se disting doua tipuri fundamentale de crestere economica:
Tipul extensiv al cresterii economice corespunde unei contributii majorate a laturilor
cantitative ale factorilor directi la formarea sporului P.N.B.
Acest tip caracterizeaza tarile care in trecut si in prezent au avut si au nivel economic relativ
scazut.
Tipul intensiv de crestere economica este specific economiilor avansate, cu o structura
diversificata, capabila de a genera si absorbi progres tehnologic si aflate intr-un echilibru deja
consolidat al cererii de oferta de bunuri si servicii. Prin politicile adoptate de antrenare a
 resurselor lor economice, se pune un accent deosebit pe latura calitativa care are o pondere
majoritara asupra rezultatelor macroeconomice.
Tipul de crestere intensiv succede in principiu, celui extensiv. La granita dintre ele se
situeaza tipul intermediar, in car laturile cantitative, respectiv cele calitative, au contributii
relativ comparabile la obtinerea sporului de rezultate macroeconomice .3

Capitolul II: Creterea economic n Republica Moldova

2.1. Evoluia social-economic n Republica Moldova n primele 9 luni ale anului 2017
n anul 2017 economia Republicii Moldova contureaz unele semne de nvigorare:
creterea investiiilor n active imobilizate, intensificarea comerului exterior, a veniturilor i
cheltuielilor publice etc. Creterea real a salariului i majorarea remiterilor de peste hotare au
condus la majorarea consumului. Se nregistreaz evoluii pozitive ale sectorului real. Totodat,
continu aprecierea valutei naionale i intensificarea procesului inflaionist. Datoria de stat intern
i extern i continu trendul ascendent. Vulnerabilitatea fa de factorii externi rmne actual.
Produsul intern brut (PIB) n semestrul I 2017 a nsumat 63,9 mild. lei, majorndu-se
fa de perioada respectiv a anului 2016 cu 2,8% (n preuri comparabile). Cea mai semnificativ
influen asupra creterii PIB a avut valoarea adugat brut (VAB) creat n comerul cu ridicata i
cu amnuntul, transport i depozitare, hoteluri i restaurante cu 1,5 puncte procentuale (p.p.),
construcii i informaii i comunicaii cu cte 0,2 p.p., industria, tranzacii imobiliare i activiti
profesionale, tiinifice i tehnice cu cte 0,1 p.p. etc. Totodat, agricultura a contribuit negativ la
creterea PIB cu 0,2 p.p., fiind determinat de condiiile climaterice nefavorabile din primvara
anului curent.
n luna septembrie 2017 rata inflaiei a constituit 4,4% fa de decembrie 2016,
comparativ cu rata deflaiei de 0,7% nregistrat n aceeai perioad a anului 2016. Asupra
modificrilor preurilor n anul curent au influenat factorii monetari (creterea masei monetare),
precum i nemonetari (evoluia cursului de schimb, preurile mondiale la resursele energetice i
produsele agricole, preurile la produse i servicii reglementate). Rata inflaiei anual a constituit
7,6%, depind nivelul int a inflaiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

3
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Factorii-si-tipurile-cresterii56.php
 Dinamica ratei inflaiei, %

14 12.6 13.2 13.5 13.6 13.4

12 10.3
9.4
10 8.3 7.9 7.6
7.4 7.0 6.6 7.4 7.3 7.3 7.3
8
4.7 5.1
6 3.6 3.0
4 2.5 2.6 2.4 3.0
1.8 1.4 0.9
2 1.2 1.1 0.8 0.7
-0.4 0.0 0.0 0.2 0.6 1.3 1.2 0.5 1.2 1.20.4 0.9
-0.4 -0.4-0.9 -0.4
0 -0.3 -0.9
-2

12.2016
10.2015

11.2015

12.2015

02.2016

03.2016

04.2016

05.2016

06.2016

07.2016

01.2017

02.2017

03.2017

07.2017
09. 2016

10. 2016

11. 2016
09. 2015

01. 2016

08. 2016

04. 2017

05. 2017

06. 2017

08. 2017

09. 2017
Rata inflaiei fa de luna precedent Rata inflaiei fa de luna respectiv a anului precedent

Surs: Biroul Naional de Statistic

Dinamica ratei inflaiei n ianuarie - septembrie 20132017, %

Fa de luna precedent Ianuarie-

Septembrie septembrie
Rata
fa de fa de inflaiei
Septembrie
Februarie

Anii decembrie perioada

August
Martie

Aprilie
Ianuarie

medie
Iunie

Iulie
Mai

a anului similar a lunar

precedent anului
precedent

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 -0,2 1,1 2,3 4,5 0,2

2014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 0,8 1,8 5,2 0,2

2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 1,2 9,5 8,4 1,0

2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 0,6 -0,7 7,7 -0,1

2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 0,9 4,4 6,3 0,5

De la nceputul anului 2017 moneda naional a marcat o apreciere de 11,9% fa de

dolarul SUA n termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pn la
17,61 lei la 30.09.2017). Fa de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,7%. Principalii factori care
au determinat fluctuaiile monedei naionale au fost creterea exporturilor i remiterilor valutare de
peste hotare, oscilaiile dolarului SUA pe pieele valutare internaionale i politica monetar a BNM.
Stocul activelor valutare de rezerv ale BNM la 29.09.2017 a atins o valoare de 2629,4 mil. dolari,
majorndu-se cu 19,2% comparativ cu nivelul nregistrat la sfritul anului 2016 i cu 22,5% fa de
situaia la 30.09.2016.
Masa monetar M3 la sfritul lunii septembrie 2017 a constituit circa 74,7 mild. lei i s-
a majorat cu 7,4% comparativ cu sfritul lunii septembrie a anului trecut. Evoluia masei monetare
M3 a fost determinat de majorarea cu 9,5% a volumului depozitelor n moned naional, n special
a depozitelor la vedere (+28,1%). Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei
similare a anului trecut (-6,7%).
n ianuarie-septembrie 2017 la bugetul public naional au fost acumulate venituri n
sum de 38,4 mild.lei, cu 18,3% mai mult fa de ianuarie-septembrie 2016. Cheltuielile efectuate n
cadrul BPN au fost la nivel de 37,3 mild.lei, n cretere cu 11,2%. n ansamblu, BPN a nregistrat un
excedent de 1162,1 mil.lei, comparativ cu deficitul de 1045,7 mil.lei n ianuarie-septembrie 2016.
Suma total a datoriei de stat (intern i extern) administrat de Guvern la 30
septembrie 2017 a constituit circa 51,2 mild. lei, n cretere cu 37,6% fa de data similar a anului
2016. Datoria de stat intern s-a majorat de circa 2,6 ori (din contul emisiei hrtiilor de valoare de
stat pentru executarea garaniei de stat), iar datoria de stat extern - cu circa 15%.
n ianuarie-septembrie 2017 exporturiles-au majorat cu 15,3%, iar importurile - cu
18,8%. Soldul negativ al balanei comerciale a constituit 1787 mil. dolari SUA, fa de 1463,3 mil.
dolari n ianuarie-septembrie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi n ianuarie-
septembrie 2017 a constituit 48%, fiind mai mic cu 1,4 p.p. dect cel nregistrat n aceeai perioad a
anului 2016.
ntreprinderile industriale din Republica Moldova au produs n perioada ianuarie-august
2017 cu 1,4% mai multe bunuri, n expresie valoric, dect n perioada similar a anului 2016.
Volumul produciei industriei prelucrtoare a crescut cu 1,7%, volumul produciei i furnizrii de
energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat a crescut cu 0,2%, n timp ce volumul
produciei industriei extractive s-a diminuat cu 1,9%.
Producia global agricol n ianuarie-septembrie 2017 a nregistrat o cretere de 3,7%
(n preuri comparabile) fa de perioada respectiv a anului trecut. Majorarea produciei agricole a
fost determinat, n special, de creterea produciei vegetale cu 6,3%, contribuind la valoarea
indicelui produciei agricole cu +4,2 p.p. Totodat, producia animalier a nregistrat o descretere
de 1,5%, avnd o influen negativ la indicele produciei agricole (-0,5 p.p.).
n semestrul I 2017 volumul investiiilor n active imobilizate a nsumat circa 6,2 mild.
lei, cu o cretere de 2,5% (n preuri comparabile) fa de perioada similar a anului 2016.
 ntreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial i aerian au transportat circa 11,9
mil. tone de mrfuri n ianuarie-septembrie 2017 sau cu 21,8% mai mult fa de volumul transportat
n perioada similar a anului 2016.
Volumul cifrei de afaceri n comerul cu amnuntul n ianuarie-august 2017 s-a
diminuat cu 3,9% (n preuri comparabile) fa de ianuarie-august 2016, iar volumul cifrei de
afaceri n servicii de pia prestate populaiei s-a majorat cu 2,2%.
Ctigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naional pentru trimestrul
II 2017 a constituit 5636,7 lei i s-a majorat n termeni cu 13,2% fa de perioada similar a anului
2016. n termeni reali salariul s-a majorat cu circa 5,7%. Veniturile disponibile lunare ale
populaiei pentru semestrul I 2017 au constituit n medie pe o persoan 2181,1 lei, n cretere fa de
aceeai perioad a anului 2016 cu 7,5% n termeni nominali, iar n termeni reali cu 1,7%.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaiei pentru semestrul I 2017 au constituit
n medie pe o persoan 2168,2 lei, fiind n cretere fa de aceeai perioad a anului 2016 cu 4,8% n
termeni nominali, iar n termeni reali n scdere cu 0,9%. Rata omajului (proporia omerilor
(conform BIM) n populaia activ) la nivel de ar pentru trimestrul II 2017 a nregistrat 3,5%, fiind
cu 0,5 p.p. mai sczut fa de trimestrul II al anului 2016.4
2.2. Factori ce au dus la creterea economic n Republica Moldova n 2017
Republica Moldova a nregistrat o cretere economic de 3,1 la sut n primul trimestru
din acest an, n comparaie cu perioada similar din anul trecut, arat ultimele date de la Biroul
Naional de Statistic.Produsul intern brut a nsumat, pe serie brut, 29 de miliarde 670 de milioane
de lei preuri curente de pia, n scdere cu 0,7 la sut fa de ultimul trimestru din 2016.
PIB-ul a crescut datorit urmtoarelor activiti economice.
- comerul cu ridicata i cu amnuntul; ntreinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor;
transport i depozitare; activiti de cazare i alimentaie public (+2%), cu o pondere de 20,1% la
formarea PIB i o cretere a valorii adugate brute (VAB) cu 10,5%;
- informaii i comunicaii (+0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB i o cretere a VAB cu
3,8%;
- industria extractiv; industria prelucrtoare; producia i furnizarea de energie electric i termic,
gaze, ap cald i aer condiionat; distribuia apei; salubritate, gestionarea deeurilor, activiti de
decontaminare (+0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB i o cretere a VAB cu 1,2%;
- activiti profesionale, tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i activiti de

NOTcu privire la prognoza preliminar a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018 2020;
4

Disponibil: http://www.mec.gov.md
servicii suport (+0,2%), cu o pondere de 3,5% la formarea PIB i o cretere a VAB cu 4,4%;
- agricultur, silvicultur i pescuit (+0,1%), cu o pondere de 3,3% la formarea PIB i o cretere a
VAB cu 1,8%;
- construcii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB i o cretere a VAB cu 2,7%;
- art, activiti de recreere i de agrement; alte activiti de servicii; activiti ale gospodriilor
private n calitate de angajator de personal casnic; activiti ale gospodriilor private de producere
de bunuri i servicii destinate consumului propriu (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB i
o cretere a VAB cu 2,6%.
De cealalt parte, o contribuie negativ la creterea PIB au avut-o administraia public i aprare;
asigurrile sociale obligatorii; nvmntul; sntatea i asisten social (-0,2%), cu o pondere de
16,4% la formarea PIB i o diminuare a VAB cu 1,2%.
Din punct de vedere al utilizrii PIB creterea s-a datorat, n principal:
- Consumului final al gospodriilor populaiei (+3,7%), cu o pondere de 86,8% la formarea PIB i o
majorare a volumului cu 4,2%;
- Formrii brute de capital fix (+0,7%), cu o pondere de 22,4% la formarea PIB i o cretere a
volumului cu 3,3%.5
2.3. Prioritile de dezvoltare n Republica Moldova
O analiz diagnostic a constrngerilor pentru dezvoltarea economic scoate n eviden
problemele critice, altfel spus, domeniile n care Republica Moldova este cel mai puternic devansat
de rile comparabile. Aceast abordare6 a fost aplicat cu succes ntr-o serie de state precum
Brazilia, Egipt, Bolivia i Mongolia. n esen, atta timp ct problemele critice rmn a fi
nerezolvate, potenialul investiional al economiei naionale nu poate fi realizat pe deplin. Or, pentru
schimbarea paradigmei de dezvoltare a rii, este necesar s fie nlturate, n mod prioritar, barierele
care mpiedic activitatea investiional.
Pe aceast cale au fost identificate 4 probleme critice: educaia, drumurile, accesul la finane
i mediul de afaceri. Ca urmare a procesului consultativ, Guvernul a stabilit problemele majore, a
cror soluionare ar contribui semnificativ la asigurarea creterii economice i la reducerea srciei.
Astfel, existena unui sistem judiciar ineficient pune n pericol dezvoltarea tuturor domeniilor,
afectnd grav att mediul de afaceri din ar, ct i procesul investiional. Alte dou prioriti, a cror
soluionare este posibil n orizontul de timp oferit pentru implementarea prezentei Strategii i care

5
BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu peste 3 la sut n primul trimestru Disponibil:
http://www.jurnal.md/ro/economic/
6
Growth Diagnostics (2005), Ricardo Hausmann, Dani Rodrik, Andrs Velasco.
au impact direct asupra populaiei srace, snt: consumul de resurse energetice i sistemul de pensii.
Sntatea a fost identificat ca una din problemele critice care conduce la reducerea forei de munc
i a productivitii muncii, iar soluionarea acesteia este posibil prin includerea aspectelor de
sntate n toate prioritile de dezvoltare pe termen lung. Sub aspectul obiectivelor strategice pe
termen lung, Strategia naional de dezvoltare Moldova 2020 este focalizat pe urmtoarele
prioriti de dezvoltare:
1) Racordarea sistemului educaional la cerinele pieei forei de munc, n scopul sporirii
productivitii forei de munc i majorrii ratei de ocupare n economie;
2) Sporirea investiiilor publice n infrastructura de drumuri naionale i locale, n scopul
diminurii cheltuielilor de transport i sporirii vitezei de acces;
3) Diminuarea costurilor finanrii prin intensificarea concurenei n sectorul financiar i
dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;
4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concureniale, optimizarea
cadrului de reglementare i aplicarea tehnologiilor informaionale n serviciile publice destinate
mediului de afaceri i cetenilor;
5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienei energetice i utilizarea surselor
regenerabile de energie;
6) Asigurarea sustenabilitii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea unei rate
adecvate de nlocuire a salariilor;
7) Sporirea calitii i eficienei actului de justiie i de combatere a corupiei n vederea
asigurrii accesului echitabil la bunurile publice pentru toi cetenii.
Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare dintre
dimensiunile nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluionrii problemelor vizate const n
eliminarea barierelor critice care mpiedic valorificarea optim a resurselor. Aceast abordare face
posibil prioritizarea domeniilor de intervenie ale statului i supunerea acestora unui obiectiv bine
definit al Strategiei: asigurarea dezvoltrii economice calitative i, implicit, reducerea srciei.
Republica Moldova va ntreprinde toate eforturile necesare pentru asigurarea tranziiei spre o
dezvoltare economic verde, care promoveaz principiile dezvoltrii durabile i contribuie la
reducerea srciei, inclusiv prin asigurarea unei guvernri mai bune n domeniul dezvoltrii
durabile, prin integrarea i fortificarea aspectelor proteciei mediului n toate domeniile de
dezvoltare social-economic a rii.
Un factor determinant pentru realizarea cu succes a prioritilor identificate i atingerea
obiectivului principal l constituie existena unor instituii ale statului eficiente i moderne.
Accelerarea reformelor instituionale i consolidarea capacitilor autoritilor publice vor viza
fiecare prioritate identificat. Sporirea calitii serviciilor publice prin modernizare, creterea
transparenei i accesibilitii acestora snt inerente procesului de implementare a Strategiei.7
2.4. Prognozele Bncii Mondiale pentru Republica Moldova
Economia Republicii Moldova va nregistra o cretere economic de 3,5 la sut n acest an datorit
unei recolte bune, dar i consumului privat puternic. Sunt estimrile Bncii Mondiale care i-a
prezentat astzi prognozele economice pentru ara noastr.
Potrivit experilor, cele mai nsemnate riscuri pentru economia Republicii Moldova in de
ncetinirea implementrii reformelor necesare pentru sustenabilitatea creterii economice, n special,
reforme ce in de restructurarea sistemului financiar i energetic, dar i eficiena finanelor publice.
Statul de drept slab i diverse interese ar putea n continuare stopa procesul de reform.
Alegerile parlamentare, programate n 2018, pot afecta, de asemenea, ritmul punerii n aplicare a
agendei de reforme, spun experii de la Banca Mondial.
n 2017, pe fundalul unei asistene externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este
prognozat s rmn sub nivelul planificat de 3% din PIB.
Pentru 2018, Banca Mondial estimeaz o cretere economic de 3,8 la sut, iar pentru 2019
- de 3,6 la sut. Odat cu scderea asistenei financiare din partea comunitii internaionale, se
ateapt ca deficitul fiscal s creasc, dar s rmn sub 2,5 la sut din PIB.
Tabelul 2: Principalii indicatori macroeconomici, n procente PIB

7
http://particip.gov.md/public/files/Moldova_2020_ROM.pdf
 Concluzii
Republica Moldova mai rmne o ar cu un model destul de modest al PIB-ului, n acelai
timp ns, ara noastr are posibiliti nsemnate de cretere economic. Pe lng o for de munc
relative calificat care prsete n masa satele i agricultura, Moldova mai dispune de cmpuri
arabile cu o fertilitate excepional, de o infrastructur relative dezvoltat i de o dorin puternic a
unei pri importate a populaiei de a tri asemeni statelor nalt dezvoltate.
Economia Republicii Moldova se impune a fi restructurat n conformitate cu reperele
teoriilor economice precum i a cilor moderne de cretere economic durabil.Prognoza
indicatorilor macroeconomici demonstreaz necesitatea implementrii politicilor economice de
stabilizare i cretere economic lund drept referin conceptele i ideile teoriei echilibrului
economic.
n anul 2017 economia Republicii Moldova contureaz unele semne de nvigorare:
creterea investiiilor n active imobilizate, intensificarea comerului exterior, a veniturilor i
cheltuielilor publice etc. Creterea real a salariului i majorarea remiterilor de peste hotare au
condus la majorarea consumului. Se nregistreaz evoluii pozitive ale sectorului real. Totodat,
continu aprecierea valutei naionale i intensificarea procesului inflaionist. Datoria de stat intern
i extern i continu trendul ascendent. Vulnerabilitatea fa de factorii externi rmne actual.
n anul 2017 PIB-ul a crescut datorit activitii comerului cu ridicata si amnuntul,
activitati de cazare si alimentaie publica cu o pondere de 20,1% si o cretere a valorii adugate
brute cu 10,5% la fel creterea la PIB contribuie industria extractiv distribuia apei, salubritatea cu
o pondere de 15,8%. Activitle profesionale contribuie la formarea PIB-ului 0,2% cu o pondere de
3,55%-cu 0,1%, cu o pondere de 3,3% contribuie agricultura, silvicultura i pescuitul. Consumul
final al gospodriilor populaiei contribuie cu 86,8% i formarea brut de capital fix cu 22,4%.
Un factor determinant pentru realizarea cu succes a prioritilor identificate i atingerea
obiectivului principal l constituie existena unor instituii ale statului eficiente i moderne.
Accelerarea reformelor instituionale i consolidarea capacitilor autoritilor publice vor viza
fiecare prioritate identificat. Sporirea calitii serviciilor publice prin modernizare, creterea
transparenei i accesibilitii acestora snt inerente procesului de implementare a Strategiei.
Recomandare:Una din principalele condiii de amelioarare a situaiei n economie o
constitue integrarea n UE, creterea economic i reducerea srciei. n acest context, unul dintre
factorii determinani este adaptarea sistemului economic naional la criteriile i rigorile Uniunii
Europene, fapt care ar trebui s contribuie la obinerea unor rezultate efective n domeniul creterii
nivelului de trai al populaiei i la liberalizarea activitii economice.

Bibliografie
1. Growth Diagnostics (2005), Ricardo Hausmann, Dani Rodrik, Andrs Velasco.
2. BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu peste 3 la sut n primul trimestru
Disponibil: http://www.jurnal.md/ro/economic/
3. E. Domar, Capital Expansion, Rate of Growth and Employment, Econometrica, 1948
4. http://particip.gov.md/public/files/Moldova_2020_ROM.pdf
5. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Factorii-si-tipurile-cresterii56.php
6. NOTcu privire la prognoza preliminar a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018
2020; Disponibil: http://www.mec.gov.md
7. R.F. Harrod, An Essay in Dynamic Theory, Economic Journal, 1939.