Sfidarea la adresa statului

in contextul globalizarii
A EFECTUAT : CIUDIN DANIELA
GRUPA : TIDE191M
A VERIFICAT : CHISTRUGA B. PROF. UNIV
 Problemele contemporane sunt deosebit de
complexe, iar caracterul global al acestora devine
tot mai evident. Rapiditatea transformă rilor din
mediul internaţional actual, multitudinea de
situaţii noi apă rute sau caracterul deja cronic al
unora impun cu necesitate soluţionă ri exprese
întrun timp limitat, rezolvă ri care adeseori se
împotmolesc în mecanismul decizional greoi de la
nivel naţional sau intră în impas datorită
conflictelor de interese existente în mod inevitabil
în cadrul unei organizaţii internaţionale.
Globalizare
 Globalizarea este un proces, sau un set de procese,
care presupune o transformare în organizarea
spaţială a relaţiilor şi tranzacţiilor sociale –
analizate în termenii extensiunii, intensită ţii şi
impactului lor – generâ nd fluxuri şi reţele
transcontinentale sau inter-regionale de
activitate, interacţiune şi exercitare a puterii
 Globalizare
Riscuri
Opurtunitati
 - Mobilitateacapitalurilor conduce la creşterea accesului la  fragmentarea şi slăbirea coeziunii sociale;
fonduri, ceea ce, pe termen lung, poate conduce la o diminuare
a diferenţelor dintre state.  creşterea inegalităţilor pe plan intern şi
 - Internaţionalizarea producţiei, introducerea progresului tehnic, extern;
reducerea costurilor de transport contribuie la scăderea
costurilor de producţie, ceea ce permite reducerea preţurilor  distrugerea sistemului clasic de
bunurilor şi serviciilor şi creşterea accesului populaţiei la bunuri
mai ieftine.
ierarhizare a valorilor;
 - Reglementările internaţionale în materie de liberă circulaţie a  proliferarea armamentului şi a crimei
mărfurilor facilitează accesul din ce în ce mai larg către pieţe.
Taxele vamale au cunoscut o reducere continuă în ultimii ani, la
transnaţionale;
majoritatea produselor industriale şi multe dintre ţările în  sărăcirea valorilor culturale şi naţionale
dezvoltare şi-au schimbat orientarea din ţări predominant
exportatoare de produse primare în ţări exportatoare de sub presiunea globalizării şi extinderii
produse prelucrate. tehnicilor de informare şi comunicare;
 - Sporirea concurenţei conduce la sporirea eficienţei, ceea ce
are efecte benefice asupra producţiei, diversităţii de bunuri şi
 folosirea unor metode legale şi financiare
servicii, la difuziunea cunoştinţelor, a progresului şi, în final, la sofisticate de a atinge limitele
creşterea productivităţii şi satisfacerea cât mai bună a
cerinţelor consumatorilor.
Caracteristicile globalizarii
Criterii
Nu e un fenomen nou
Caracter multidimensional
Caracterizata de:
Actorii principali
Descriere
• Dateaza din imperiile romane, elenistice și
persane
• Timpuri mai moderne în secolele XIX și XX prin
noi tehnologii precum telegraful, căile ferate,
motorul cu abur
Afecteaza toate domeniile
• Politic
• Social
• Tehnologic
• Economic
• Fluxuri rapide fără precedent de bunuri și servicii
• Circulația ideilor și a tendințelor
• Apariția de noi mișcări sociale și politice
• Asociat după extreme: „Câștigătorii o iau pe toți”
se agravează Inechităților
Predomină Statele Unite, Europa de Vest și Japonia
• Principalii actori din G8 reprezintă mai mult de
80% din capital tehnologie și piețe care determină
globalizarea
• Statul național și rolul guvernului critic
Globalizarea acţionează asupra
puterii statale şi asupra celei politice
mondiale, transformâ ndu-le.
 De peste o generaţie, tendinţa politicii mondiale este aceea de
a slă bi statalitatea. În secolul al XX-lea, multe state erau prea
puternice: tiranizau populaţia şi comiteau acte de agresiune
împotriva vecinilor. Pentru perioada de după 11 septembrie
2001, principala problemă a politicii globale nu va mai fi aceea
de a gă si modalită ţi de restrâ ngere a statalită ţii, ci de a o
construi. Pentru societă ţile individuale şi pentru comunitatea
globală , veştejirea statului nu este un preludiu al utopiei, ci al
dezastrului
Statul
 Unul dintre cele mai controversate aspecte legate de fenomenul de globalizare îl
reprezintă rolul statului in acest context. Îndatoririle tradiţionale ale statului s-au
modificat sub impactul transformă rilor economice şi sociale pe care le impune noul tip
de relaţii internaţionale care se nasc. Statele, acţionâ nd în virtutea ideologiei neoliberale
şi adaptâ ndu-se procesului de globalizare, a trecut de la poziţia statului strategic, al
statului dezvoltă rii, la statul competiţional. Statul este de asemenea, producă tor
distribuitor. Acest rol este reflectat de întreprinderile publice, de serviciile de transport
asigurate de că tre stat, de implicarea sa în sistemul financiar şi bancar. De asemenea,
rolul de redistribuitor constituie un alt aspect important al rolului statului. Statul se
implică în redistribuirea veniturilor prin activită ţi ce ţin de menţinerea sau creşterea
bună stă rii generale, acţionâ nd pentru susţinerea claselor defavorizate, prin finanţarea
asistenţei sanitare, asistenţei sociale etc. Fenomenul de globalizare a impus modificarea
tuturor acestor ipostaze sub care statul se implică în societate. Rolul să u de regulator s-a
transformat mai degrabă într-un rol de manipulator, dat fiind faptul că multe din
aspectele ce intrau sub autoritatea statului au devenit preocupă ri internaţionale
 Rolul statului
De unde am pornit Unde sintem
  Acum rolul acestuia este devizat
Rolul inițial a fost creat din pe diferite sectoare cu o diferita
modelul Westfhalian, care masura de implicare si anume:
prezintă statul ca cea mai înaltă
putere cu suveranitate completă,
cu un rol intern care să  Politic
guverneze pentru oameni și un  Social
rol extern de actor în politica
mondială.  Tehnologic
 Economic
Politic
Rolul statului a fost influentat de relatiile internationale consolidate
si a dependentei unele de altele. Statele au fost create pentru a fi
suverane, dar acum aceasta cedează pentru un scop comun si
relatiile lor sint bazate pe conventii si contracte.
Acum e greu sa ne imaginam ca un stat sa activeze individual, fara
a avea relatii, fara a fi influentata sau dependenta de alta. Exemplu
ar fi Marea Britanie care guvernează și acționează ca stat
independent de influența și relația SUA. De la cel de-al Doilea
Război Mondial, Marea Britanie și alte state occidentale au devenit
„dependente structural, militar și financiar de SUA”.
Social
Terorismul
 In urma globalizarii care presupune deschiderea frontierelor,
statul a fost expus riscului social. Principalul exemplu de
impact negativ asupra statului este formarea terorismului. In
aceasta situatie a fost schimbat rolul statul care a devenit nu
controlor ci protector.
 Vechile ră zboaie” ale armatei și bă tă liilor noastre din lume
sunt înlocuite de „noi ră zboaie” în care armele nucleare și
terorismul conduc (Kaldor, 1999)
 . Terorismul este o nouă putere de control cu ​propriul sistem
de rețea, care arată o scă dere a rolului statului social,
deoarece oa12menii își creează propriile autorită ți pentru a-
și controla oamenii și a prelua rolul statului. Noua amenințare
teroristă a determinat statul să lucreze în zone care anterior
nu erau necesare, controlâ nd impactul amenință rii. După
atacurile teroriste din 11 septembrie, SUA au crezut că statele
trebuie să devină mai suverane ca urmare a amenință rilor
teroriste din ce în ce mai mari pentru societatea noastră
(Strategia Națională de Securitate a SUA, 2002)
Boli grave
 Din cauza miscarilor transfrontiliere
amplificate a avut loc si expansiunea
SIDA.
 Deși e o problemă globală, în care
companiile, campaniile și ONG-urile
globale lucrează pentru a ajuta, statul a
avut, de asemenea, un rol important în
combaterea extinderii ulterioare a
acestei boli prin „activarea sistemelor lor
de sănătate publică, atât individual, cât
și prin consultări interguvernamentale
periodice. Rolul statului în acest domeniu
ar trebui să fie îmbunătățit în continuare
ca metodă vitală pentru a opri
răspândirea viitoare a SIDA prin educație.
Tehnologic
 Inteligenţa progresivă permite ca barierele dintre state să fie rupte prin globalizarea
tehnologică. Mass-media este un factor major: ziarele și posturile de televiziune la
nivel mondial sunt acum obișnuite, creând impresia că lumea este un singur stat și
sensibilizând evenimentele din altă parte a lumii, deoarece statele nu mai sunt
separate. Un exemplu de mass-media globalizatoare este BBC Worldwide, propriul
sistem de media al statului nostru care a devenit o organizație globală a cărei misiune
este „maximizarea profiturilor prin crearea, achiziționarea, dezvoltarea și exploatarea
conținutului media și a mărcilor media din întreaga lume” (http: / / bbcworldwide).
Rolul statului s-a schimbat din cauza formării unui suport comun partajat, deoarece
acum a redus controlul asupra informațiilor furnizate oamenilor statului.
 Utilizarea sporită a internetului este un al doilea aspect al progreselor tehnologice care
afectează rolul statului. Oamenii sunt ușor de contactat în întreaga lume, creând relații
mai puternice între state. Similar cu mass-media, internetul pune la dispoziția tuturor
informațiile, astfel încât statul nu are nevoie acum să transfere informații către oamenii
săi. Statul nu mai poate controla toate limbajul și educația internațională din cauza
mass-media globale și, în consecință, statul nu se bazează complet pentru educarea
cetățenilor săi.
Economic
 Rolul statului din punct de vedere economic a suferit cele mai mari modifică ri. Economia globală a fost
creată de serviciile bancare online, piețele bursiere și, în mare parte, francizele globale. Deși aceste
francize sunt adesea reprezentă ri stereotipice ale globaliză rii ușor de vă zut în întreaga lume - cu
întreprinderi precum McDonalds, care acoperă Asia și se dezvă luie în Africa, sistemul global de franciză
este încă depă șit de originea SUA. În 2011, puțin peste 15% din Top 100 francizele globale erau companii
cu origine în afara SUA, iar în top 20 doar una (http: // franchisedirect). America depă șește în continuare
toate statele de pe piața globală , iar rolul să u de stat este mult mai puternic decâ t restul lumii din punct
de vedere economic. Această formă de globalizare a avut un impact pozitiv asupra statelor și relațiilor
interstatale sau permite doar SUA să exercite mai multă putere economică asupra restului lumii decâ t
anterior? Economia globală poate fi privită pozitiv, deoarece a îmbună tă țit comerțul între state și, astfel,
economia și relațiile interstatale beneficiază . Cu toate acestea, în mod negativ, deoarece America are
putere excesivă și alte state nu își pot controla propriile companii globale, deoarece nu se află pe
teritoriile lor. Economiile naționale au avut o scă dere din cauza dezvoltă rii economiei globale și
consolidarea relațiilor interstatale. Brown și Ainley (2009: 180) spun că „câ nd ceea ce se producea erau
lucruri, unde erau produse era crucial și se poate gâ ndi la o economie națională”, însă acum o mare parte
a economiei este legată de active sau de bunuri intangibile. importate, prin urmare, nu ajută economiile
naționale ale statului nostru. Statul nu mai controlează moneda din cauza imobiliză rilor necorporale și a
importurilor, precum și a serviciilor bancare online și electronice și a unei monede partajate între multe
state, ca în mare parte din Europa
Rezultatul Globalizarii asupra statului

Globalizarea a schimbat rolul statului în multe feluri: politic prin
interdependență și independență a statelor, social prin problemele și
amenințările terorismului și a bolilor mortale, tehnologic prin mass-media
și internet și economic prin trecerea de la economiile naționale la cele
globale. Statul a trecut de la un rol de control la un rol de protecție intern
în confruntarea cu problemele pe care le-a provocat globalizarea, dar și
de la o figură autoritară la una dependentă în exterior, între vârsta
statului suveran, la interdependența actuală de nereușit. Deseori,
globalizarea a scăzut importanța statului, dar, în final, statele care vor
rămâne cele mai de succes în fața globalizării sunt cele care se
adaptează la schimbările pe care rolul lor le face. În cuvintele atribuite lui
Charles Darwin, „Nu este cea mai puternică dintre speciile care
supraviețuiește și nici cea mai inteligentă, ci mai degrabă cea mai
sensibilă la schimbare.”
Republica Moldova
 În ţara noastră să ră cia se corelează cu corupţia direct
proporţional, fiind o problemă de acută actualitate care îşi
trage seva în restructurarea continuă a sectoarelor şi
ramurilor economiei naţionale cu eficienţă scă zută , în
moştenirea comunistă şi bineînţeles în propagarea
fenomenului de corupţie. În general, întreaga umanitate se
confruntă cu să ră cia, pâ nă în prezent, în mod paradoxal,
încercă rile statelor în diminuarea acestui fenomen fiind
sortite eşecului.
Importul în Republica Moldova pentru
2000 – 2018
În anul 2018 importurile de mărfuri au constituit 5,8 miliarde dolari
SUA, volum superior celui înregistrat în anul 2017 cu 19,3%
Exportul din Republica Moldova pentru
2000 – 2018
În anul 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 2,7 miliarde dolari
SUA, volum superior celui realizat în anul 2017 cu 11,6%.
Evoluția comerțului internațional cu mă rfuri,
UE-28, 2008-2018
UE- 28 desfășoară aproximativ 15 % din comerțul mondial cu mărfuri. Valoarea comerțului
internațional cu mărfuri este semnificativ mai mare decât cea a serviciilor (de aproximativ
trei ori), ceea ce reflectă natura anumitor servicii care constituie un obstacol în calea
comerțului transfrontalier al acestora.
Republica Moldova

 Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul

2018 a fost de 47,0%, comparativ cu 50,2% în anul 2017.
 Cu țările Uniunii Europene (UE-28) gradul de acoperire a
importurilor cu exporturi în anul 2018 a constituit 65,3% (în anul
2017 - 66,8%), iar cu țările CSI - 28,7% (în anul 2017 - 38,4%).
Who gets What
 STN si nu statele au ajuns sa joace rolul principal in determinarea a “who gets what” in sistemul
mondial de distributie a bogatiei.
1. Statele şi-au retras în mod colectiv trecuta lor participare la proprietatea şi controlul asupra industriei,
serviciilor şi comerţului, şi chiar asupra îndrumă rii cercetă rii şi inovaţiei în tehnologie; (Notă : să neamintim că
aceste prerogative erau caracteristice statului comunist).
2.Privitor la rolul semnificativ jucat de companiile transnaţionale în structurile de putere, spune că investiţiile
fă cute de ele au contribuitmai mult decâ t programele organizaţiilor  internaţionale (finanţate destate) la integrarea
economiilor ţă rilor (în curs) de dezvoltare înreţeaua economiei mondiale, la dezvoltarea acestor state şi lacreşterea
nivelului de trai al locuitorilor lor  şi aceasta graţie în primul râ nd ISD-urilor (Investiţiilor Stră ineDirecte);
  Exemplul cel mai gră itor îl constituie spectaculoasa creştere economică a ţă rilor din Asia de Sud-Est ("tigrii" şi
"leii" asiatici)
 Aşadar rolul benefic pentru economiile-gazdă . Muncitorul de azi din Malaysia, de pildă , o duce mult mai bine şi
are perspective mai bune de viitor decâ t pă rinţii să i. Lui şi, mai ales, copiilor să i le sunt deschise noi
perspective profesionale.
3. Extrem de importanta zonă a relaţiilor management –angajaţi, STN-urile au ajuns să preia de la
guverne rolul principal în rezolvarea sau cel puţin supravegherea conflictelor de interese.
  Se impune, aici, o nuanţare. Multă  vreme, în ţă rile occidentale se considera că protecţia
muncitorilor (a angajaţilor) în faţa patronilor este o responsabilitateprincipală a statului modern.
 Să ne amintim, în acest context, de politica New Deal , lansată de preşedintele american Rooselvelt,
care a dus la reglementă ri naţionale stricte, garantâ nd drepturile muncitorilor de a se organiza în
scopul apă ră rii intereselor lor şi a veniturilor.
 De asemenea, în Japonia şi multe ţă ri occcidentale, statul a iniţiat şi supervizat înţelegeri de tip
corporatist, prin care interesele muncitorilor (angajaţilor) eraureconciliate cu cele ale patronatului
şi investitorilor şi cu strategiile generale ale guvernului.
 Astă zi situaţia s-a schimbat. Din ce în ce mai multe înţelegeri în această direcţie se fac în interiorul
firmei. Statul, practic, şi dacă ar vrea, nu prea mai poate rezolva. 
4. Firmele transnaţionale, prin internalizarea pieţei, diminuiaza politicile de impozitare, precum şi de
altă natură ale statelo, dar după cum se ştie, impozitarea este punctul cel mai direct de intervenţie
dintre guvern şi cetă ţeni, dintre stat şi economie.
  De altfel, încă  din cele mai vechi timpuri conducă torii(guvernanţii) au că utat modalită ţi prin care
să -i facă pe cetă ţeni să plătescă pentru costurile guvernă rii, iar aceştia, la râ ndul lor, au încercat şi
nu de puţine ori au şi reuşit! – să evite să fie impozitaţi. La fel şi STN-urile.
Concluzii:
 Dupa ce atatia ani statul a oferit singurul canal de exprimare,
control sau influenta asupra procesului decizional, acum acesta
isi pierde treptat capacitatea de reglementare politica. Se
vorbeste din ce in ce mai mult de post-suveranitate in aceste
conditii.25Difuzia ambigua a puterii politice face ca sentimentul
de alienare politica a cetatenilor sa nu ne surprinda si poate
explica raspandirea apatiei politice, absenteismul, lipsa
participarii publice. In consecinta se poate vorbi simultan si de o
crestere a deficitului de democratie atat in politica globala cat si
in interiorul statului natiune. Care sunt posibilitatile cetatenilor de
a isi explima opinia sau plangerile atunci cand decizia este
deteritorializata sau apartine unor actori anonimi?
Soluţii:
 Studiile Băncii Mondiale propun strategia „empowerment” sau
împuternicirea săracilor pentru a-şi lua destinele în propriile lor
mâini. Realizarea în practică a acestei strategii se va face numai
în condiţiile existenţei unui îndelungat proces social la scara
istoriei şi a globului, desfăşurat pe ambele dimensiuni ale
existenţei – timpul şi spaţiul, îmbrăcând în fiecare ţară un model
propriu.
 A nu se înţelege că aceste fenomene nu existau şi înaintea
globalizării, însă ritmul lor a fost accentuat de procesul de
globalizare. Elementele cheie ale strategiei empowerment-ului
sunt: accesul la informaţie, participarea, responsabilitatea şi
capacităţile organizaţionale locale ceea de ce societatea noastra
este lipsita.