Recenzie "Pledoarii imposibile"

Walter Block

Walter Edward Block a obtinut doctoratul in economie la Universitatea Columbia.El este autor,editor,si co-editor la numeroase carti care includ:apararea indezirabililor; Economie forei de munc din perspectiva pieei gratuite, Lexicon de gndire economic, Libertatea economic a lumii 1975-1995; controlul chiriilor: Mituri i realiti;etc. De asemenea profesorul Block a scris peste 500 de articole pentru diverse reviste si ziare. Sustinator al liberalismului,in cartea sa " Pledoarii imposibile" confera cititorului o viziune aparte asupra capitalismului si libertatii individului.El incearca sa scoata in evidenta faptul ca anumite paturi ale scocietatii pe care populatia le marginalizeaza,critica si le eticheteaza ca fiind de joasa speta, pot fi formate din eroi ,tocmai din cauza acestui fapt. Liberalismul este un curent a carui doctrina de baza se refera la faptul ca " angajarea n agresiune mpotriva unor non-agresori este ilegitim".Acest curent face referire la faptul ca orice nu implica initierea violentei ,nu este un rau si ca urmare nu trebuie pedepsit. Personajele principale ale carti : prostituatele,pestii,patronii,traficantii de droguri ,camatarii,etc. sunt considerate " ticaloase" ,iar meseriile pe care le practica sunt considerate nocive.Profesorul Block ,contesta viziunea generala a societatii asupra protagonistilor sai,considerand atat ca ei aduc beneficii societatii,cat si ca nu sunt vinovati de nicio fapta rea de natura violenta,si daca le interzicem activitatea vom avea de pierdut.Autorul incearca sa demonstreze faptul ca cu cat societatea desconsidera mai mult acesti tapi ispasitori cu atat ei capata mai multa insemnatate,deasemenea el afirma ca acesti "ticalosi' trebuie priviti ca niste eroi,nu ca niste sfinti,si de indata ce nu ar mai fi tratati cu dispret conotatiile eorice pe care le au insusite ar disparea. Cartea este structurata in 8 capitole,fiecare continand subcapitole, care dezvolta in detaliu fiecare categorie de indezirabili. Primul capitol poarta numele " Sex" si este alcatuit din alte trei subcapitole pe care le vom analiza in detaliu: "Prostituata" ,"Pestele","Porcul de mascul misogin". In subcapitolul "Prostituata" autorul ilustreaza cu argumente logice ,o altfel de imagine a femeii de moravuri usoare. El vede prostitutia ca fiind un simplu "schimb voluntar" de servicii intre vanzator si consumator, incadrand-o in aceeasi categorie cu vanzarea laptelui si a placintelor.De asemenea considera ca prostituata isi practita meseria de buna

voie in schimbul unui onorariu,iar motivul ce determina ca prostitutia sa nu fie legala sunt partile terte ce nu sunt implicate direct in schimb si nu ar trebui luate in seama.Autorul afirma si ca orice relatie ce cuprinde elemente sexuale,dar si plati de orice natura ,ca de exemplu casatoria ,poate fi definita ca prostitutie. In subcapitolul "Pestele",profesorul Block,defineste pestele ca pe un broker,iar vanzarea sexului ca pe o tranzactie.El il incadreaza pe acesta in aceasi categorie cu agentii de valori imobiliare,bursa,asigurari,etc.Functia pestelui fiind una benefica intrucat toate partile au de castigat,atat clientul care este scutit in a pierde timpul,si in cautarea fara rezultat,cat si prostituata care castiga timpul pe care l-ar fi pierdut cautand clienti cat si protectia pestelui. In ultimul subcapitol "Porcul de mascul misogin" este disputata egalitatea dintre barbati si femei,ce are loc doar teoretic,nu si practit si discriminarile fata de femei. Cel de-al doilea capitol intitulat "Medicina" este impartit in doua subcapitole :"Traficantul de droguri" si "Dependentul de droguri".In primul subcapitol autorul dezbate tema traficului de droguri,si a costurilor ridicate pe care le implica acesta din cauza prohibitiei heroinei.El este de parere ca ,daca drogurile ar fi legale ar fi implicit mult mai ieftine,iar dependetii nu ar mai fi nevoiti sa savarseasca infractiuni pentru a si le procura.In cel de-al doilea subcapitol "Dependentul de droguri", profesorul, sugereaza legalizarea drogurilor,considerand ca in momentul de fata se face o violare a drepturilor a celor ce doresc sa le utilizez.El este de parere ca ,daca drogurile sunt legalizate nu pot dauna decat celor ce le folosec. In urmatorul capitol autorul analizeaza in ce masura ne afecteaza libertatea de exprimare a celorlalti, si in ce mod ar trebui sa ne afecteze pentru a fi condamnata prin lege. Pentru a ne face sa intelegem ,economistul prezinta o alta categorie blamata de societate si anume cea a santajistului. Din punctul de vedere al economistului , santajistul este un simplu agent ce se antreneza intr-un schimb, ofera tacere contra unui bun sau bani.Deosebirea dintre un santajist si un barfitor fiind aceea ca santajistul se va abtine sa vorbeasca in schimbul unui pret . Desi calomniatorul este o persoana ce ruineaza reputatii,Walter Block nu o condamna si din contra apara dreptul acestuia la libera exprimare, fiind de parere ca unei persoane nu ii poate fi furata reputatia asa cum nu pot fi furate gandurile altor persoane.Prin expunerea unei alte categorii , cea a persoanei care striga Foc! intr-un teatru aglomerat , autorul recunoaste ca acesta este un caz singular in care libertatea de exprimare nu prezinta aceeasi importanta ca alte drepturi .Putem afirma ca libertaatea de exprimare are anumite limite , libertatea unui om terminandu-se in punctul in care incepe libertatea altui om. In cel de-al patrulea capitol intitulat "In afara legii",autorul trateaza trei grupuri de ticalosi: soferul de taxi pirat,speculantul de bilete, politistul necinstit. In subcapitolul

Speculantul de bilete autorul pledeaza pentru nevinovatia speculantului ( persoana care cumpara si vinde in scopul de arealiza profituri rapide) si sustine ,luand ca exemplu speculantul de bilete, ca este nedrept sa il condamnam deoarece specula este posibila datorita numarului fix si invraiabil de bilete si mentionarea pe bilet a unui pret care se afla sub nivelul de compensare al pietei.Economistii folosesc doua metode de rationalizare a bunurilor care se gasesc in cantitate insuficienta pe care le-au denumit rationalizarea bazata pe pret si rationalizare afara a folosi pretul.Acese rationalizarii favorizeaza specula care la randul sau favorizeaza toate clasele sociale . Cei saraci vor putea cu usurinta sa-si inceapa o afacere avand in vedere ca vor avea nevoie de un capital redus,iar membrii clasei mijlocii sunt deasemenea ajutati pentru ca ei nu au timp sa astepte la cozi pentru cumpararea unui bilet. Cat priveste clasa celor cu venituri mari acesti pot fi beneficia si ei de avantajele utilizarii serviciilor unui sepculant,deoarece acesta ii poate oferi un anumit profit. In capitolul cinci: "Finante" cuprinde subcapitolele :"Falsificatorul", "Zgarcitul", "Mostenitorul","Camatarul" i "Cel care nu da de pomana".Tipul zgarcitului este redat de Charles Dickens n "Colindul de Crciun", prin intermediulavarului Scrooge.Dei zgarcitul este vazut ca pe un om rau, avar, gen Hagii Tudose, autorul ne demonstreaza ca nu este deloc rau sa economisesti. Din contra, datorita acestor tipuri de oameni, puterea de cumparare a banilor creste, pentru c zgarcitul tezaurizeaza i astfel volumul banilor pui n circulaie pe piaa, scade.Deseori mostenitorul este vazut drept o persoana care nu are nicio ocupaie i totui cineva apropiat sau de cineva cunoscut.S-au gasit diverse soluii pentru ndeprtarea acestui tip de "cadou", dar atunci ar trebui indepartat orice alt fel de cadou, indiferent de proveniena lui i indiferent de momentul n care este oferit, ceea ce ar fi aproape imposibil. O soluie propusa a fost taxa de 100% pentru mostenire, dar care ns nu a fost aprobata. Capitol sase,"Afaceri si comert" cuprinde:"Toparlanul", "Proprietarul de locuine din ghetou", "Negustorul din ghetou", "Speculantul", "Importatorul", "Intermediarul" i "Cel care stoarce profituri".Se considera ca speculanii sunt principalii vinovati ai credterii preturilor i respectiv aaparitiei foametei.Pentru a contrazice aceast preconceptie, Adam Smith a explicat cum speculantul face provizii in perioada de abunden, cnd pretul alimentelor este scazut, iar n perioada de foamete le vinde.Daca nu ar exista speculantii de alimente, care involuntar servesc interesul public, nu ar mai exista nici provizii, fapt ce in situaie de criz ar duce la infometare.

In urmatoarele doua capitole , Ecologia si Munca ,autorul probeaza nevinovatia altor clase hulite de societate: Minerul de suprafata ,Cel care face mizerie,Producatorii de deseuri, Spargatorul de greva, Patronul care angajeaza minori. Cea din urma categorie il determina pe economist sa concluzioneze ca toate contractele de munca prinvind tinerii sunt valide daca acestia se angajeaza voluntar in activitate, cuconsimtamantul parintilor. In opinia mea Walter Block in cartea sa urmareste sa socheze sensibilitatea cititorului.Reprezentatd o colectie de eseuri scurte in care apar cele mai dispretuite personaje ale societatii puse intr-o lumina buna. Pana in acest moment niciun economist nu a avut curajul profesorului Block de a aborda insusiriel morale si economice a zeci de profesii batjocoritoare si intelese gresite de catre societate.El indruma cititorul spre o libertate exagerata considerand ca aceasta va diminua considerabil din problemele societatii din ziele noastre. Din anumite puncte de vedere sunt de acord cu profesorul Block,intrucat aceste meserii rau famate exista de sute de ani,si vor exista in continuare,consider ca trebuie puse in legalitate pentre ca cei ce le practica sa plateasca taxe si impozite. In schimb altele ,ca de exemplul traficul de heroina,pot dauna societatii.Cred ca heroina nu ar trebui legalizata niciodata,intrucat numarul consumatorilor ei ar putea creste considerabil.Acest demers cu siguranta ar afecta valul noii generatii.Consider ca heroina nu este un drog pe care ar trebui sa il poata accesa oricine intrucat ea te distruge. Nu cred ca legalizarea acestor meserii conduce la o diminuare in masa a violentei.Consider ca violenta este parte a naturii umane,prin urmare ea nu poate fi diminuata. In concluzie nu toate meseriile prezentate in carte ar duce la o evolutie a societatii,dar unele idei ale autorului ar trebui adoptate si puse in practica.

Ionascu Diana Alexandra ,grupa 1707