-Sistemul preturilor in Romania-Preturi si concurenta-

Bucuresti 2013

Cuprins
Capitolul I: Descrierea temei tratate Capitolul II: Aspecte teoretice 2.1. Conceptul de pret si baza preturilor. Functii, categorii, relatii 2.2. Functiile preturilor 2. 2.! 2." Structura si categoriile de preturi Corelatiile dintre preturi Interdependentele dintre preturi

Capitolul III: Studiu de caz Capitolul I#: Aspectele negative ale liberalizarii preturilor Capitolul #: Masuri luate de autoritate $ne%e &ibliogra'ie

Capitolul I: Descrierea temei tratate

Am ales aceasta tema deoarece mi se pare foarte interesant ceea ce se intampla in zilele noastre cu preturile din tara noastra si in functie de criteriile de calcul si a factorilor externi ce le influenteaza. Tara noastra are nevoie de liberalizarea preturilor. Sistemul bazat pe o economie centralizata re!lementat prin le!ea 1"#1"$1 a creat distorsiuni prin deformarea costurilor reale de productie din ramurile de baza in conditiile unor cursuri de sc%imb mentinute artificial. Principala contradictie din economia planificata a fost aceea ca planul diri&a productia spre o anumita structura care de multe ori nu coincidea cu piata in timp ce preturile erau stabilite de stat fara a avea le!atura cu realitatea. 'n (omania liberalizarea preturilor a cunoscut mai multe etape cele mai importante fiind) 1. 'n baza *e!ii nr. 1+#1""0 privind reor!anizarea unitatilor economice de stat ca re!ii autonome si societati comerciale s-a elaborat ,.-. 110"#1""0 in scopul eliminarii abaterilor si distorsiunilor din sistemul de preturi existent la acea data pentru ca intreprinderile sa foloseasc. cu maxima eficienta resurselor materiale financiare si umane iar preturile interne sa se apropie de cele externe 2. ,.-. nr. 23"#1""1 care stabilea pentru acel moment) - masuri pentru prevenirea practicarii preturilor de specula sau de monopol/ - ca preturile cu ridicata si tarifele pentru produsele si serviciile din import se formeaza pe baza preturilor externe in valuta exprimate in lei la cursul oficial 0 taxe vamale 0 impozitul pe circulatia marfurilor 0 comisionul societatii de import-export / - ca pentru in!rasaminte c%imice antidaunatori medicamente de uz uman se acorda subventii/ etc 3. ,.-. nr. 112#1""2 stabileste principii clare cu privire la modul de ne!ociere a preturilor si tarifelor in conditiile liberalizarii cursului de sc%imb al leului/ 1. ,.-. nr. 202#1""3 stabileste necesitatea de comunicare a intentiei de ma&orare a preturilor si tarifelor catre beneficiari cu cel putin 30 de zile inainte de aplicare si obli!atia a!entilor economici de a aduce la cunostinta consumatorului preturile si tarifele practicate. Procesul de liberalizare a continuat si 3n 1""2 apare le!ea concurentei cu mentiuni specifice iar in 1""" le!ea a&utorului de stat.

Capitolul II: Aspecte teoretice

2.1. sau serviciu. Sub aspect economic pretul este expresia baneasc. a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul sc%imbului si constituie o cate!orie economica. Pretul exprima relatiile banesti care apar si se deruleaz. intre a!entii economici intre acestia si populatie intre cetateni intre diferite firme si state cu privire la exprimarea in bani a valorii marfurilor care fac obiectul sc%imbului. 'n prezent pretul nu se limiteaz. doar la valoarea bunurilor si serviciilor care fac obiectul sc%imbului ci cuprinde in sfera sa si alte acte si fapte putandu-se astfel vorbi de) pretul actiunilor al obli!atiunilor si al altor titluri de valoare pretul concesiunilor 4redeventa5 pretul locatiilor de !estiune pretul capitalului imprumutat 4dobanda5 sau a celui utilizat 4amortizarea c%iria5 etc. 2.2. Functiile preturilor: Principalele functii indeplinite de catre pret intr-o economie de piata sunt urmatoarele) 1. Functia de calcul si masurare a c(eltuielilor ai rezultatelor consta in aceea ca prin intermediul preturilor indicatorii eforturilor si efectelor ce caracterizeaza activitatile economico-sociale capata o expresie baneasca concreta. 'n acest context pretul apare ca instrument de fundamentare a deciziilor adoptate de a!entii economici in toate fazele circuitului economic) aprovizionare-productie-desfacere/ 2. Functia de in'ormare a agentilor economici prin intermediul careia pe de o parte factorii de productie sunt orientati spre utilizarile cele mai eficiente iar consumatorii spre ale!erile cele mai convenabile. Pretul este acela care in determina pe producator sa extinda sa restran!a sau sa abandoneze anumite activitati. 6in acest punct de vedere el este cea mai importanta sursa de informatii in adoptarea deciziilor de alocare si realocare a resurselor pe diverse domenii/ . Functia de stimulare a agentilor economici producatori prin recuperarea c%eltuielilor si asi!urarea profitului ca premisa a continuitatii activitatilor economice. 7fertantii sunt stimulati sa creasca productia acelor bunuri pentru care se ofera preturi avanta&oase pe piata in 1 Conceptul de pret si baza preturilor. Functii, categorii, relatii

Pretul reprezinta o suma de bani primita sau platita pentru cedarea respectiv obtinerea unui bun

acelasi timp preturile actioneaza ca factor de presiune asupra reducerii costurilor de productie in scopul cresterii profiturilor incasate/ !. Functia de parg(ie economica &ustificata in primul rand prin aceea ca preturile cuprind in structura lor elemente valorice considerate fiecare ca fiind par!%ii economice si anume) salarii impozite contributii dobanzi taxe profit comisioane si adaos comercial etc./ 'n al doilea rand prin aceea ca pretul unui produs se incadreaz. intr-un sistem de preturi ale altor produse cu care se afla in raporturi de proportionalitate 4denumite si preturi relative5 iar in al treilea rand prin aceea ca preturile au implicatii complexe in !estiunea a!entilor economici actionand in doua faze importante) in faza aprovizionarii prin preturile factorilor de productie si in faza desfacerii prin preturile produselor livrate/ ". 'n anumite situatii si in special cand se practica preturi administrate, pretul este un 'actor de redistribuire a )eniturilor *i patrimoniului intre diferite cate!orii de a!enti ramuri si sectoare de activitate. 2. Structura si categoriile de preturi Tinand seama de stadiile si veri!ile pe care le parcur! marfurile in miscarea lor de la producator la consumator de variatia marimii c%eltuielilor in functie de aceste stadii de particularitatile circulatiei marfurilor 4unele circula numai intre a!entii economici altele a&un! la consumatorul final5 de elementele structurale ale preturilor si de deosebirile dintre sfera productiei si cea a serviciilor in practica economica se folosesc mai multe cate!orii de preturi si anume) - preturi cu ridicata; - preturi cu amnuntul; - tarife. a) Preturile cu ridicata sunt preturile care se ne!ociaza si la care circula produsele in !eneral intre a!entii economici. 8le cuprind costurile si profitul ca re!ula !enerala iar unele produse precizate prin acte normative preturile cu ridicata cuprind si accizele datorate bu!etului de stat. Preturile cu ridicata sunt le!ate in special de producatorii de bunuri materiale. Preturile cu ridicata nu contin taxa pe valoare adau!ata dar ele constituie baza de impozitare baza de calcul pentru aceasta taxa. b) Preturile cu amanuntul sunt preturile la care se desfac sau se revand populatiei diferite produse de catre unitatile comerciale specializate sau de catre ma!azinele proprii ale unitatilor producatoare. Preturile cu amanuntul se aplica si la vanzarile prin reteaua comertului cu amanuntul catre unitatile de stat cooperatiste sau private si or!anizatii obstesti. Aceste preturi se practica mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. c) Tarifele reprezinta cate!oria de preturi care se practica intr-un anumit domeniu specific de activitate in domeniul prestarilor de servicii. 'n functie de +

cate!oria beneficiarului tarifele au caracterul de preturi cu ridicata 4cand serviciile se presteazs de re!uls a!entilor economici5 sau de preturi cu amanuntul. 2.! Corelatiile dintre preturi sunt raporturile dintre preturile din aceeasi cate!orie 4intre preturile cu ridicata ale diferitelor produse sau intre preturile cu amanuntul5. Acestea pot fi) - cu caracter general ca de exemplu) intre preturile 4cu ridicata sau cu amanuntul5 marfurilor alimentare si preturile marfurilor industriale/ intre aceleasi preturi ale diferitelor marfuri nealimentare 4industriale5/ intre preturile produselor a!ricole si preturile produselor industriale etc./ - cu caracter special) intre preturile marfurilor ce se pot inlocui reciproc 4cu insusiri diferite dar pentru aceleasi utilizari5/ intre preturile marfurilor ce nu se pot inlocui reciproc 4cu insusiri diferite5 dar care in anumite conditii pot fi folosite unele la fabricarea celorlalte/ intre preturile marfurilor ce pot fi folosite ca atare si cele care necesita o prelucrare suplimentara. 6aca corelatiile cu caracter special nu sunt asi!urate poate avea loc un proces de substituire a bunurilor. 2." Interdependentele dintre preturi exprima raporturile complexe dintre nivelul diferitelor cate!orii de preturi ale unor produse pe de o parte si nivelul costurilor sau al preturilor produselor care se obtin din primele produse pe de alts parte. 8ste vorba deci de raporturile dintre diferite cate!orii de preturi ale diferitelor produse care se folosesc unul la fabricarea celuilalt. 9odificarea pretului dintr-o cate!orie la un anumit produs atra!e dup. sine modific.ri nu numai in ce priveste nivelul si structura acestui pret ci propa!a influente asupra costurilor si preturilor la alte produse. Astfel nivelul preturilor cu ridicata sau cu amanuntul al unui produs este in dependenta de nivelul si miscarea preturilor la materiile prime si auxiliare a combustibililor a tarifelor pentru serviciile utilizate la fabricarea acelui produs. Aceasta interdependenta se manifesta sub forma unor influente care pot fi de dou feluri: - in lant, sau intr-un sin!ur sens sau de succesiune de la pretul materiilor prime la costurile produsului finit si mai departe asupra pretului acestuia. 6e exemplu) lapte-branzeturi/ carnepreparate din carne/ minereu : font. : fier : otel : laminate : piese : subansamble : produse finite/ lemn : celuloza : %artie/ sfecl. de za%ar : za%ar : produse za%aroase etc. - reciproce (flux reflux5 sunt atat influente ale preturilor materiilor prime asupra preturilor produselor unei ramuri si mai departe asupra altor ramuri cat si influente ce se intorc asupra primei ramuri. 6e exemplu) cresterea preturilor cu ridicata ale combustibililor influenteaza costurile in transporturi si mai departe tarifele de transport. Acestea la randul lor influenteaza preturile combustibililor. ;ele mai frecvente influente de reciprocitate apar la produsele din ramura combustibililor ener!iei electrice <i transporturilor datorits le!sturilor strsnse dintre aceste ramuri) productia de combustibil nu poate fi realizata fara

ener!ie electrica si mi&loace de transport/ productia de ener!ie electrica prin folosirea resurselor termice nu poate avea loc fara combustibili transportati la locul de consum) transportul nu se poate realiza fara combustibili sau ener!ie electrica.

Capitolul III: Studiu de caz

Pentru un bun produs in tara si destinat consumului populatiei se cunosc urmatoarele elemente) P( = 200.000 A;- = 1+> 4la pret de cumparare ne!ociat5 A;6 = 30> 4la pret de cumparare acceptat in urma ne!ocierii cu an!rosistul5.

T?A = 21>. Stabiliti) a5. preturile ne!ociate intre a!entii economici b5. preturile inscrise pe factura c5. pretul cu amanuntul d5. T?A incasat la bu!etul de stat de la fiecare platitor. Producator P( = 200.000 T?A col = 3@.000 P( fact = 23@.000 An!rosist 6etailist T?A ded = 3@.000 T?A ded = 13.$00 P= P(A1 1+ = P6 = P-A1 3 = 230.000A1 3 200.000A1 1+ = 230.000 = 2"".000 T?A col = 230.000A21> = T?A col = +2.@10 +2200 P- fact = 2$3.$00 P6 fact = Pr cu amanuntul = 3++.@10

a5. P- = 230.000 / P6 = 2"".000 b5. P( fact = 23@.000 / P- fact = 2$3.$00 / P6 fact = 3++.@10 c5. Pretul cu amanuntul = 3++.@10 d5. T?A col : T?A ded Producator) 3@.000 An!rosist ) 13.$00 : 3@.000 = +.$00 6etailist = +2.@10 : 13.$00 = 13.110 Bn importator intocmeste urmatoarea declaratie vamala) ?aloare in vama = 1.000 euro Taxa vamala = 20> ;omision vamal = 0 2+> acciza = 3+> curs euro = 3+.000 lei#euro. $

a5. ;are este pretul afisat daca produsul este vandut prin ma!azinul propriu al importatorului iar cota de adaos comercial = 1+>C ;are este T?A datorat la bu!etul de statC b5. 'mportatorul doreste sa exporte produsul si efectueaza c%eltuieli de ambalare = +0 euro curs euro = 3+.+00 lei#euro. Stiind ca doreste sa obtina D=30> determinati pretul de export.

a5.?aloare vamala = 1.000 A 3+.000 = 3+.000.000 Taxa vamala = 3+.000.000 A 20> = $.000.000 ;omision vamal = 3+.000.000 A 0 2+> = @$.+00 Acciza = 4?aloare vamala 0 Taxa vamala 0 ;omision vamal5A3+> = 11.$30.220 Pret import = ?aloare vamala 0 Taxa vamala 0 ;omision vamal 0 Acciza = +2.@1@.12+ T?A ded = +2.@1@.12+A1"> = 10.$"+.111 Pret afisat = Pret import A 1 1+ A 1 1" = $$.$++.201 T?A coletat = $$.$++.201 A 1" = 12.111.$20 11" T?A plata = 12.111.$20 - 10.$"+.111 = 1.21".312 b5. Pret export = 4Pret import 0 +0euroA3+.+00 lei#euro5A1 30 = $2.1$1.022 SIS+,-./ I0F1R-$+I10$/ $/ 0I#,/./.I SI ,#1/.+I,I 2R,+.RI/1R 'n anul de baza salariul unei persoane este de 2+0 (7E iar structura lunara de consum) cate!oria ' : produse alimentare = +0> cate!oria '' : produse nealimentare = 30> cate!oria ''' : servicii : 20> Fiecare cate!orie de bunuri si servicii cuprinde 3 !rupe) !rupa ' : 1+> !rupa '' : 3+> !rupa ''' : 20> 'n anul curent se inre!istreaza cresteri ale nivelulu mediu al preturilor pentru fiecare !rupa din fiecare cate!orie) @

;ate!oria ' 1. 2. 3.

;ate!oria ''

;ate!oria ''' 30> 2$> 10>

1+> +> 1>

+0> 10> -1+>

a5. 6eterminati indicii de pret pe cate!orii de bunuri si servicii si indicele !eneral al preturilor. b5. determinati indicii veniturilor reale daca in anul curent se acorda compensatie pentru produsele alimentare si nealimentare din !rupa '. c5. calculati marimea procentuala a cresterii salariale necesara pentru ca prin compensatie si cresterea salariala puterea de cumparare sa nu se modifice. ;ate!ie ' 4+0>5 =32+(7E '' 430>5 =1"+(7E ''' 420>5 =130(7E T7TA* = @12 22 a5. Ip 3 42156 3 Ip1 7 Ip2 7 Ip = 3"3 " 0 220 32+ 0 1@@ 13+ = 1 212 0 1 33+ 0 1 11"+= 42656 = 3 ""2+ " 32+ 1"+ 130 -rupa > 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1+ 3+ 20 1+ 3+ 20 1+ 3+ 20 An de baza 4?E0=2+0(7E5 112 2+ 113 $+ 2+ @$ $+ 2@ 2+ 3" +@ + 1+ + 22 >G 1+ + -1 +0 10 -1+ 30 2$ 10 An curent 4?E15 ?E0A410>G5 212 022+ 11" 13$+ 22 1 131 22+ "+ ++ 33 1+ $2 0+ $+ "@+ 32 1 Total 3"3 "

220 32+

1@@ 13+

I82 3 #01 = @12 22 = 1 2"21 #06 2+0

SAB I82 3 Ip1 9 6," 7 Ip2 9 6, 7 Ip 9 6,2 b5. I#R 3 I#0 = 1 12@$+ = 0 "01+ I82 1 2"21

'?E = ?E1 = ?E0 0 compensatii = 2+0 0 10" 2@$+ = 1 12@$+ ?E0 ?E0 2+0

;ompensatie = 4212 022+ : 112 2+5 0 4131 22+ : @$ $+5 = 10" 2@$+ c5. GPutere de cumparare = '?( : 1 = 0 H '?( = 1 H '?E = '-P H ?E 1 = ?E0 A '-P H ?E0 A '-P = ?E0 0 compensatii 0 I A ?E0 H I = ?E0 A '-P - ?E0 : compensatii = 2+0 A 1 2"21 : 2+0 : 10" 2@$+ = 0 12$2+ ?E0 2+0

10

Capitolul I#: Aspectele negative ale liberalizarii preturilor

1. eliminarea dis'unctionalitatilor in domeniul preturilor: -caracterul administrativ al stabilirii preturilor/ -existenta monopolului producatorului !enerator de dezec%ilibre intre cerere si oferta/ -penuria !eneralizata si dornica a marfurilor/ -aplicarea de subventii unor intreprinderi/ -aplicarea de mecanisme incrucisate de compensare a influentelor din import si export/ -dependenta economiei nationale pe piata mondiala. 2. inlaturarea anacronismului creat in 'unctionarea mecanismuluipreturilor preturile reflectau costurile mari de materii prime ener!ie manopera te%nolo!ii neperformante etc . e%primarea prin preturi a procesului )aloric al 'ormarii si repartizarii )eniturilor in economie a conexiunii dintre preturi si sistemul financiar/ existenta unor preturi fara a avea le!atura cu costul normal rate de rentabilitatefara fara a avea le!atura cu factorii determinanti 4capital dobanda etc5 !. racordarea ni)elului si e)olutiei preturilor interne la preturile mondiale Functionarea sistemului specific economiei de piata in (omania a presupus abro!area sistemului de preturi mostenit bazat pe mecanismul planificarii excesive si pe monopolul statului. -enerarea mecanismelor pe piata pentru marfuri si servicii pentru capital si forta de munca si creearea conditiilor pentru functionarea lor. Sistemul de preturi din economia de piata din (omania cuprinde ) - preturi libere formate prin mecanismul cerere : oferta/ 11

- preturi re!lementate stabilite cu avizul oficilui concurentei. Se distin! doua mari structuri) preturi pentru marfuri si sevicii care cuprind preturile factorilor de productie/ preturile speciale in care se include dobanda salariul pretul pamantului etc.

Se definesc urmatoarele cate!orii de preturi) 1. preturi cu ridicata a produselor industriale unde) nivelul pretului se stabileste prin ne!ociere/ cuprinde contravaluarea c%eltuielilor de productie si a profitului producatorului.

2. pretul de contractare si pretul de ac(izitie la care se cumpara produse agricole la 'ondul de stat si care asi!ura acoperirea c%eltuielilor de productie si o cota de profit/ . pretul de )anzare al produselor agricole: sunt preturi cu care se livreaza produsele a!ricole catre a!entii economici de la fondul de stat cuprind preturi de cumparare si comisionul intreprinderilor ac%izitionate

1. pretul mar'urilor din import sunt stabilite ca atare sau formate pe baza preturilor externe in valuta la cursul valutar in vi!oare la care se adau!a taxele vamale accizele T?A si comisionul intreprinderii care realizeaza importul si exportul/ +. pretul produselor destinate e%portului cuprind c%eltuieli pentru producerea pre!atirea si transportul pana la !ranita precum si comisionul societatii de export/ 2. preturile de de)iz sunt cele folosite pentru determinarea pretului de lucrari de constructii : monta& si reparatii/ $. pretul cu amanuntul ) folosite pentru desfacerea produsului pentru populatie/ cuprinde) pretul cu ridicata 4de cumparare5 ne!ociat adaosul comercial 4acopera c%eltuielile de circulatie si profitul unitatii comerciale5 adaosul an!rosistului daca marfurile se procura din depozitele en-!ros T?A/ @. tari'ele: sunt preturi pentru serviciile prestate de a!entii economici si se stabilesc dupa re!urile !enerale de formare a pretului.

12

'n ansamblul lor preturile si tarifele din cadrul cate!oriilor de preturi reprezentate mai sus pot fi)

1. preturi libere: sunt stabilite prin contracte inc%eiate intre a!entii economici si sunt afisate pentru toate marfurile expuse pentru vanzare / ele reprezinta ponderea cea mai mare a pretului. 2. preturi 'i%e care se stabilesc de !uvern sau de or!anele imputernicite de acesta/ . preturi limita care pot fi) a. preturi cu limita ma%ima :preturi pla'onate5) se aplica produselor de mare importanta pentru populatie la care pretul se coreleaza strict cu valoarea populatiei/ plafonarea pretului atra!e acordarea de subventii de catre stat/ aceste preturi se situeaza sub pretul de ec%ilibru/ b. preturi cu limita minima) ub aceste preturi nu se admite stabilirea preturilor in tranzactii/ se aplica in tarile unde !uvernul prote&eaza anumite ramuri si in care statul se implica in or!anizarea pietelor de desfacere/ se situeaza deasupra pretului de ec%ilibru. Preturile fixe si limita se prezinta ca o exceptie de la re!ula !enerala de formare a preturilor si se refera la urmatoarele situatii ) 1. preturile resurselor de baza ale economiei pentru care sepromoveaza o politica de prote&are si de folosire rationala/ 2. preturi la unele produse strate!ice pentru economia nationala/ 3. preturile si tarifele pentru productia si serviciile subventionate temporar de stat 1. preturile acelor produse care alcatuiesc obiectul sarcinilor de livrare stabilite de !uvern sau de or!anele imputernicite prin ne!ocieri cu a!entii economici. 2. -ecanismul 'ormarii preturilor 13

1. Formarea preturilor cu ridicata a producatorilor sau importatorilor Preturile cu ridicata sunt preturi practicate in tranzactiile comerciale dintre a!entii economici. Sunt preturi libere si deci ne!ociabile nivelul si structura acestor preturi se formeaza in contextul re!lementarilor le!ale astfel) a. la materiile prime de baza, combustibili, energie si principalele resurse naturale preturile cu ridicata se stabilesc la nivelul preturilor mondiale in functie de: - tendinta de durata a evolutiei preturilor externe/ - modificarile intervenite in structura cererii si ofertei a cursului valutar a rezultatelor ne!ocierilor cu a!entii economici. (elatia: 2R 3 2-, unde) P( reprezinta pretul cu ridicata/ P9 reprezinta pretul mondial. b. la materiile prime, piese de schimb, utilaje, instalatii destinate productiei si investitiilor provenite din import preturile se calculeaza dupa relatia: 2R 3 ; 2,FFR 7 C+$ 7CI< 7 +# 7 -I = 7 +#$ P8 = pretul extern franco-frontiera : romana ;TA = c%eltuieli de transport si asi!urare externa ;'6 = c%eltuieli de incarcare : descarcare ;? = cursul valutar in lei sau dolari T? = taxa vamala de import 9' = mar&a sociala comerciala de import c. la toate categoriile de produse, lucrari si servicii preturile se stabilesc dupa relatia) 1. daca nu are accize) 2R 3 22 7 +#$ unde PP reprezinta pretul producatorului 2. daca are accize 2R 3 22 7 $ccize 7 +#$ 11

2. Formarea pretului de comercializare 2returile der comercializare cuprind 2 'eluri de preturi: a. preturi en : !ros care se aplica la desfacerea produselor in cantitati mari de societati comerciale specializate pentru desfacrea produselor en : !ros si se formeaza dupa relatia 4fara T?A5) P- = P( 0 A;- 0 T?A P- = pret de en :!ros/ A;- = adaosul comercial al an!rosistului/ P( = pretul cu ridicata b. pretul cu amanuntul se formeaza) - daca unitatea comerciala se aprovizioneaza direct de la societati en- !ros fara T?A) 2$ 3 28 7 $C$ 7 +#$ PA = pret cu amanuntul/ A;A = adaos comercial/ daca se aprovizioneaza direct de la producator) 2$ 3 2R :'ara +#$> 7 $C$ 7+#$ nivelul adaosului comercial se stabileste liber de catre comercianti odata cu nivelul pretului de vanzar . <elimitarea elementelor structurale ale pretului si ale mecanismului impozitelor indirecte

1+

La frontiera

Importator

En-grosist

!. Formarea preturilor si interactiunea lor cu +#$ 'n procesul formarii pretului sub incidenta T?A-ului se delimiteaza 2 cate!orii de preturi) a> pretul 'ara +#$: - evalueaza cifra de afaceri a intreprinderii/ - sunt preturi libere ce se ne!ociaza la piata/ - reprezinta baza de impunere pentru T?A. b> pretul cu +#$: - marimea T?A-ului calculata in functie de pretul de vanzare cumuleaza toate T?A platite de a!entii economici in amonte 4inainte5 fiecare reprezentand un stadiu de la primul producator pana la comerciantul detailist catre consumatorul final. Relatia de calcul:- daca T?A nu este prins in pretul cu ridicata +#$ colectat 3 2# 7 cota +#$ ? 166 +#$ de platit 3 +#$ colectat - +#$ deductibil - daca T?A este cuprins in pret) +#$ colectat 3 2# % cota +#$ ? :166 7 cota +#$>

12

Capitolul #: Masuri luate de autoritate

Printre masurile concrete care s-au luat cele mai importante au fost) -abo!area sistemului de preturi de productie cu rentabilitati plafonate/ -ma&orarea si !arantarea miscarii pretului de contactare si ac%izitie a produselor a!ricole direct de la producatori la fondul de stat/ -modificarile aduse sistemului fiscal re!lementarea impozitului/ -le!iferarea disciplinei concurentei a loialitatii cuncurentilor/ -pre!atirea or!anizarea suprave!%erea si controlul formarii pretului si a fiscalitatii in vederea evitarii evaziunii fiscale/ -liberalizarea salariilor. *iberalizarea pretului in tara noastra a condus in ma&oritatea cazurilor la ma&orarea pretului si aceasta datorita urmatoarelor cauze) -oferta se situeaza cu mult sub nivelul cererii/ -concurenta intre producatori nu se poate manifesta din lipsa de oferta si a!enti economici/ -intreprinderea nu lucreaza la capacitatea de productie productivitatea este slaba iar costurile ridicate/ -uzura morala a te%nolo!iilor nu a permis realizarea unei productii ridicate/ -aducerea pretului la materiilor prime si a ener!iei electrice la nivelul pretului mondial si eliminarea subventiilor. 9a&orarea pretului prin liberalizare a creat si creeaza atat pentru a!entii economici cat si pentru populatie in calitate de cumparator socuri puternice. Premisele necesare pentru functionarea mecanismului preturillor libere sunt) 1. cresterea si stabilizarea productiei la un nivel care sa asi!ure necesarul de consum si ec%ilibrarea cererii cu oferta/ 2. restructurarea si restran!erea monopolului producatorului economici/ difersificarea a!entilor

3. crearea mecanismului financiar monetar pentru a re!la procesele economice si monetare si a impiedica presiunea asupra pretului/ 1. stabilirea cursului valutar al leului la un nivel in economie/ 1$

+. diminuarea interventiei directe a statului in economie/

$ne%e

1@

1"

&ibliogra'ie
Cursuri -2ret si concurenta- pro'esor Cristian Stanica ,manuel-@te'an -arinescu. :266 > Pret si concurenta. &ucuresti. ,ditura ,conomica &eAu, #. :2666> .Preturi. &ucuresti: ,ditura ,conomica. <umitrescu, <alina :2666>. Preturi i concurenta. &ucuresti: ,ditura <idactica si 2edagogica. (ttp:??BBB.m'inante.ro (ttp:??BBB.scrigroup.com?a'aceri?economie? (ttp:??BBB.creeaza.com?a'aceri?economie? BBB.romanialibera.ro

20