Sunteți pe pagina 1din 13

CUPRINS

Capitolul 1......................................................................................................................1 1.1 Scopul analizei....................................................................................................1 1.2 Etapele procesului de analiz...............................................................................2 1.3 Abordri conceptuale...........................................................................................3 1.4 Surse informationale.............................................................................................6 Capitolul 2......................................................................................................................6 2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total i pe structura. ....................................................................................................................6 2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu salariile...................8 2.2.1 Obiectul analizei:...............................................................................................9 2.2.2 Modelul de analiza:...........................................................................................9 2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile ..................................................11 2.2.4 Concluzii.........................................................................................................12

Capitolul 1
1.1 Scopul analizei

Obiectul de studiu al analizei l formeaz activitatea economicofinanciar a agenilor economici de nivel micro sau macro-economic, pe care o cerceteaz din punctul de vedere al rezultatelor utilizrii resurselor umane, materiale i financiare, n scopul descoperirii i valorificrii posibilitilor de perfecionare n viitor. Activitatea de producie a ntreprinderii este examinat din punct de vedere al interaciunii factorilor simpli, munca i capitalul. Drumul pe care-l parcurge analiza poate fi unul n sensul evoluiei reale a fenomenului, pornind de la procesul de producie i continund cu

rezultatele finale ale acestuia, sau unul n sens invers, pornind de la rezultate spre factori. Cunoaterea realitii are un rol deosebit de important att n stabilirea obiectivelor, ct i n controlul realizrii acestora, n studierea rezultatelor nregistrate n trecut i orientarea activitii viitoare. Acestui scop i servete Analiza economico-financiar, unul dintre instrumentele de baz ale managementului modern performant, o disciplin indispensabil acestuia. Rolul analizei este considerabil amplificat n contextul mecanismelor pieei odat cu creterea gradului de complexitate a activitii economice i financiare a ntreprinderii, cu profunde implicaii n procesul de conducere, care nu se mai poate realiza numai pe baz de experien i rutin, necesitnd n plus analize pertinente care s stea la baza deciziilor operative i strategice.

Pornind de la nelegerea analizei ca disciplin a cunoaterii tiinifice, se poate afirma c aceasta constituie un instrument operaional de urmrire i verificare a funcionrii sistemului economic , n scopul descoperirii disfuncionalitilor aprute n subsistemele acestuia, viznd cauzele acestora i posibilitile de eliminare a lor. O alt funcie a analizei economico-financiare se refer la rolul acesteia n verificarea realizrii obiectivelor prestabilite prin planul de afaceri i crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu i lung.

1.2 Etapele procesului de analiz

Ca activitate practic, coninutul procesului de analiz economicofinanciar necesit parcurgerea mai multor etape, dup cum urmeaz: a) Fixarea obiectului analizei, const n identificarea anumitor fapte, fenomene, rezultate, care se exprim sub forma indicatorilor economicofinanciari. b) Stabilirea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat . Descompunerea n elemente presupune o analiz structural, factorii se stabilesc n mod succesiv, trecnd de la cei cu aciune direct la cei care acioneaz indirect (prin intermediul celor cu aciune direct), pn la stabilirea cauzelor finale. c) Determinarea relaiilor de condiionare dintre fiecare factor i fenomenul analizat pe de o parte, ct i dintre diferiii factori care acioneaz asupra acestuia, pe de alt parte . n acest scop este necesar a se determina relaia cauz-efect, respectiv raporturile de condiionare dintre acetia.

d) Msurarea (cuantificarea) influenelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. n aceast etap intervine analiza cantitativ, care pe baza unei metodologii proprii permite msurarea influenelor, dimensionarea rezervelor interne i aprecierea ct mai exact a rezultatelor. e) Sinteza rezultatelor analizei , constituie etapa stabilirii concluziilor i aprecierilor asupra activitii desfurate (n funcie de obiectul analizei).

1.3 Abordri conceptuale


Cheltuielile de exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare, ele fiind in legatura directa cu obiectul de activitate al intreprinderii, constituind astfel domeniul principal in care se pot initia si realiza cele mai importante masuri de sporire a eficientei economice. Cheltuielile de exploatare cuprind urmtoarele elemente: cheltuieli privind consumul cu materii prime, materiale, combustibil, energie i elemente assimilate; cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, chirii, locaii de gestiune, alte cheltuieli; cheltuieli cu impozitele i taxele suportate de unitatea patrimonial; cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli de exploatare.

n analiza cheltuielilor de exploatare se folosete nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare, ca parte a ntregului folosit anterior, urmrindu-se dinamica i modificrile intervenite n structura cheltuielilor. Acest lucru este important att pentru formarea imaginii asupra modului n care s-a realizat programul stabilit, i n special pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesit o atenie deosebit din partea factorilor de decizie.

Cheltuielile cu personalul Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul In cadrul acestei etape, se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli, in raport si de actiunea unor factori conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea in totalul cheltuielilor si nivelul la 1000 lei venituri din exploatare, respective cifra de afaceri. Structurarea cheltuielilor cu personalul:

elementele componente, salariile tarifare, respectiv, negociate, sporuri acordate (pe categorii), premii, taxe de protectie sociala, impozite etc., prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu poate actiona;

categoriile de personal(muncitori, ingineri, economisti etc) sunt utile pentru marcarea mutatiilor care s-au produs in structura personalului, pentru eventualele comparatii cu firme similare;

formele de salarizare practicate, pentru a caracteriza eficienta acestora; in raport de modul de includere in costuri, este necesara in localizarea rezervelor existente pt sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Fiecare din aceste grupari si altele, sunt utilizate in functie de scopul urmarit. Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor : cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare; cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri; cheltuieli salariale la 1000 lei valoarea adaugata.

Corelaia dintre dinamica productivitii medii anuale a muncii (Wa) i dinamica salariului mediu annual (Sa) Analiza corelaiei dintre creterea productivitii medii anuale a muncii i cea a salariului mediu annual, costituie o parte integrant a politicii salariale a intreprinderii. Devansarea creterii salariului madiu annual de ctre productivitatea medie anual a muncii, conduce la realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se reflect pozitiv n nivelul acestor

cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri i implicit n creterea ratei de eficien a cheltuielilor totale. Corelaia dintre dinamica productivitii medii anuale a muncii(determinat pe baza cifrei de afaceri) i dinamica salariului mediu annual, poate fi analizat i cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.

1.4 Surse informationale

n vederea efecturii analizei care s duc la diagnosticul economicfinanciar se parcurg mai multe etape i se apeleaz la un sistem de date i informaii care trebuie s exprime ct mai real situaia ntreprinderii supuse diagnosticrii. Imaginea care cuprind: Bilanul contabil Contul de profit si pierdere Situaia modificrii capitalului propriu Situaia numrului de salariai patrimoniului unei ntreprinderi este asigurat de contabilitate, care ofer informaiile necesare analizei, documente de sintez

Capitolul 2
2.1 Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total i pe structura. Analiza eficienei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuat n raport de formarea veniturilor i nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri. Realizm aceast analiz pentru datele de mai jos: Denumirea indicatorilor 6 P0 P1 Indice (%)

1.

Venituri

din din 8436 8014 84 338 14,61957 18,34022 -77,1739 53,63636

exploatare,

care: 7360 Producia vndut 6772 Producia stocat 368 Producia imobilizat 220 2. Cheltuieli de exploatare, care: Producia vndut Producia stocat Producia imobilizat 3. Chelt exploatare de la 5412 368 220 din 6000

7000 6578 84 338

16,66667 21,54472 -77,1739 53,63636

1000 lei venituri, din care: 1630,44 Producia vndut 1598,34 Producia stocat i imobilzat 1000 1659,44 1641,62 1000 1,778661 2,707809 1000

n analiza cheltuielilor de exploatare n funcie de criteriul amintit, trebuie s se in seama de modul de formare a veniturilor din producia stocat i imobilizat, respectiv, evaluarea n costuri, ceea ce conduce la un nivel al cheltuielilor la 1000 lei. n consecin, o cretere a ponderii acestor dou elemente are ca efect diminuarea eficienei cheltuielilor de exploatare. 1. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare (lei): P1-P0=1659,44-1630,44=29 lei 2. Influena structurii veniturilor din exploatare: 0,95*1598,34=1518,423 0,05*1000*50,0/1618,42=1,544716

1618,42-1630,44=-12,02 lei 3. Influena cheltuielilor la 1000 lei venituri aferente produciei vndute 1641,62-1618,42=+23,2 Analiza datelor evidentiaza faptul ca structura veniturilor corecteaza in minus sau in plus influenta exercitata de nivelul cheltuielilor aferente productiei vandute, care constituie elementul principal al cheltuielilor de exploatare.

2.2 Analiza cheltuielilor cu personalul-analiza cheltuielilor cu salariile

Societatea ce urmeaz a fi analizat se numete SC Lidas Prod SRL. Sc Lidas Prod srl a luat fiiinta in 2002,in urma hotararii judecatoresti din data de 29 oct 2002,fiind inregistrata la registrul comertului,cu numarul j34/367/2002, avand capitalul social de 100 000 000 lei. Tipul de activitate al firmei,conform clasificarii caen era in 1999 alte activitati de telecomunicatii neclasificate nicaieri,urmand din 2001 radiocomunicatii ,in 2002 alte activitati de televiziune,iar recent telecomunicatii

(380449). Aceast societate ofer servicii de televiziune i internet localitilor din partea de sud a rii. In cele ce urmeaza vom efectua o analiza a cheltuielilor cu salariile in cadrul SC Lidas Prod SRL.

2.2.1 Obiectul analizei:

Analiza pe care o vom efectua asupra acestei societi are ca scop determinarea evolutiei in dinamica a cheltuielilor cu salariile prin prisma respectarii corelatiei dintre cresterea mai rapida a productivitatii medii anulale a muncii si cresterea salariului mediu anual.

2.2.2 Modelul de analiza: Ns t Cs= Ns*CA/ Ns*Cs/CA CA/ Ns wh gi Cs/CA csi

In care: CA/ Ns reprezinta productivitatea medie anuala( wa) calculate pe baza CA. wa= t* wh Cs/CA reprezinta cheltuieli medii cu salariile la 1 leu CA( cs);

cs=( gi*csi)/100 gi reprezinta structura productiei vandute pe produse; csi reprezinta cheltuieli cu salariile la 1 leu productie vanduta pe produse.

Indicatori Cifra afaceri Cheltuieli

Simbol de CA

N-1

(5=4-3)

%(6=(4/3)/100)

94500 cu Cs 15120 140 252000

102120 15318 150 276000

+7620 +198 +10 +24000

108,1 101,3 107,1 109,5

salariile Numar mediu Ns de salariati Fond total de T timp de munca Chelt medii cu cs salariile recalculate la 1 leu CA

0,324 10

Productivitate a medie anuala(1/3) Productivitate a medie orara(1/4) Nr mediu ore

Wa

675

680,8

+762

100,9

Wh

0,375

0,37

-0,3175

98,7

de t

1800

1840

+2400

102,2

lucrate cs 1 108 la 160 102,12 150 -19,8 -10 94,6 93,7 0,16 0,15 -0,01 93,7

intr-un an(4/3) Cheltuieli medii salariile la cu

leu CA Salariu mediu Sa annual(2/3) Cheltuieli cu Cs salariile 1000 lei CA

la 1000 CA

2.2.3 Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu salariile: Cs=Cs1-Cs0=15318-15120=+198 mii lei Din care datorita: 1) influentei modificarii numarului mediu de salariati: Ns=( Ns1- Ns0)* Wa0 * cs0=(150-140)*675=+6750 mii lei 2) influentei modificarii productivitatii medii anuale: Wa= Ns1( Wa1- Wa0)* cs0=150*(680,8-675)*0,160=+139,2 mii lei Din acestea 2.1) influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an: 11

t = Ns1*( t1- t0) Wh0 * cs0=150*(1840-1800)* 0,375*0,160=+360 mii lei 2.2) influentei modificarii productivitatii medii orare: Wh= Ns1* t1*( Wh1- Wh0) 220,80 mii lei 3) influentei modificarii cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de afaceri: cs= Ns1* Wa1*( cs1- cs0 )=150*680,8*(0,15-0,16)= -1021,2 mii lei * cs0=150*1840*(0,370-0,375)*0,160=-

Din acestea 3.1) influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse: gi= Ns1* Wa1*[( gi1*csi0)/100] [( gi0*csi0)/100]= Ns1* Wa1*( cs cs0)=150*680,8*(0,162-0,160)=+202,24 mii lei 3.2) influentei modificarii cheltuielilor cu salariile la 1 leu productie vanduta pe produse csi= Ns1* Wa1*[( gi1*csi1)/100] [( gi1*csi0)/100]= Ns1* Wa1*( cs1 cs )=150*680,8*(0,150-0,162)= -1225,44 mii lei

2.2.4 Concluzii

12

Se constata o depasire a cheltuielilor cu salariile, cu 198 mii lei, respectiv cu 1,3%, situatie care este considerata ca fiind justificata deoarece dinamica sumei veniturilor devanseaza dinamica acestor cheltuieli (Ica>Ics). Procedand la analiza influentelor factorilor constatam: -cresterea numarului mediu de personal cu 10 salariati are ca efect, in conditiile date, evolutia in acelasi sens a fenomenului analizat cu 6750 mii lei. Aceasta situatie nu se apreciaza ca justificata prin aceea ca productivitatea medie anuala a muncii a crescut cu doar 0,9% comparativ cu perioada anterioara. -depasirea productivitatii medii anuale cu 762 mii lei/salariat a condus, luand in considerare conditiile factoriale date, la o crestere a cheltuielilor cu salarile cu 139,20 mii lei. Aprofundand influenta productivitatii medii anuale prin prisma celor doi factori care prin intermediul acesteia concura la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatam ca situatia inregistrata s-a datorat in exclusivitate utilizarii complete a timpului de munca, in timp ce productivitatea medie orara nu s-a realizat, ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil. -sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile, respectiv inregistrarea unui trend descendent al cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu cifra de afaceri se apreciaza in mod favorabil cu atat mai mult cu cat aceasta se datoreaza tendintei de reducere a cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifra de afaceri pe produse. Aceasta se rasfrange in reducerea cheltuielilor cu salariile cu 1021,20 mii lei. Procedand la aprofundarea productiei vandute pe produse, in sensul cresterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu productie vanduta per produse mai mari decat cele medii programate la nivel de intreprindere. Pe ansamblu, cresterea cheltuielilor cu salariile constituie un aspect normal in conditiile corelarii acesteia cu dinamica volumului de activitate. O atentie deosebita trebuie acordata determinarii cauzelor si identificarii masurilor privind cresterea productivitatii fizice a muncii, imbunatatirii nivelului calitativ al productiei si corelarii evolutiei numarului de salariati in functie de conditiile concrete existente in cadrul firmei prin premisele care pot fi create prin evolutia nivelului productivitatii medii a muncii.

13