Managementul investițiilor în sectorul agroalimentar: Tema 10 – Evaluarea proiectelor investiționale

I. Evaluarea economică a proiectelor de investiții

Evaluarea economică permite aprecierea eficienţei social-economice a
proiectului, ajută la pregătirea şi selecţionarea proiectelor care au cea mai mare
contribuţie la dezvoltarea economică. Pentru aceasta, proiectul se analizează în
strânsă interdependenţă cu întreprinderile furnizoare de materie primă şi
consumatorii produsului finit. În cadrul evaluării proiectului se vor determina atât
indicatorii de sinteză a eficienţei (rata de rentabilitate internă), cât şi măsura în care
valoarea adăugată a proiectului contribuie la creşterea veniturilor administraţiei
publice, a economiilor populaţiei şi întreprinderilor, la ameliorarea balanţei de plăţi
externe a ţării.
În prima etapă a evaluării se calculează costurile şi avantajele proiectului
din punctul de vedere al colectivităţii. Pentru aceasta în calcule preţurile pieţei se
înlocuiesc cu preţuri teoretice sau de referinţă. Problema principală care apare este
stabilirea preţurilor de referinţă, deoarece ele nu sunt unificate, ci trebuie să fie
determinate pentru diferite elemente ale proiectului: capital, forţă de muncă,
bunurile şi serviciile consumate sau produse de proiect, devize etc.
Cu ajutorul preţurilor de referinţă, costurile şi avantajele proiectului pentru
colectivitate se evaluează cu mai multă exactitate decât prin folosirea preţurilor
pieţei. Preţurile de referinţă conferă proiectului o dimensiune mai largă,
deoarece ele reflectă modelele sau strategiile de dezvoltare implicite sau
explicite, rata şomajului, nivelul de dezvoltare al industriei, agriculturii etc.,
situaţia balanţei de plăţi a ţării. Practic, preţurile de referinţă se stabilesc pe baza
preţurilor reale ale pieţei, cărora li se aplică anumiţi coeficienţi de corectare. În
unele circumstanţe, se consideră drept preţuri de referinţă preţurile pieţei externe,
mai ales pentru importuri şi exporturi.
În a doua etapă a evaluării se determină costurile şi avantajele proiectului
pe ansamblul economiei naţionale, folosind preţurile pieţei la nivelul proiectului,
al întreprinderilor ce cooperează cu proiectul pe linia furnizării de materii prime,
materiale etc. şi a prelucrării în continuare a produselor proprii.

1
 Managementul investițiilor în sectorul agroalimentar: Tema 10 – Evaluarea proiectelor investiționale

Pentru adoptarea deciziei finale asupra proiectului se efectuează analiza

economică detaliată folosind metoda efectelor. Metoda efectelor diferă de metoda
preţurilor de referinţă, deoarece, pe de o parte, toate costurile şi avantajele sunt
calculate în preţurile pieţei, iar pe de altă parte, se calculează separat, apoi se
adună cele trei categorii de efecte: directe, indirecte şi „induse” sau de venit.
Efectele directe cuprind cheltuielile şi încasările proiectului însuşi, aşa cum
au fost stabilite în baza studiilor tehnice şi de marketing, a studiului de fezabilitate.
Efectele indirecte sunt avantajele şi costurile suplimentare pe care un proiect
de investiţie le antrenează pentru alte proiecte cu care este legat pe plan tehnologic
şi economic. Dacă nu ar fi proiectul respectiv, aceste efecte nu s-ar produce.
Efectele induse sau de venit apar în urma utilizării veniturilor distribuite.
Economiile băneşti ale întreprinderilor, gospodăriilor şi administraţiei publice pot
servi unor noi investiţii, care vor duce la creşterea producţiei.
Metoda preţurilor de referinţă este facilă, rapidă şi mai puţin costisitoare
pentru o primă apreciere, pe când metoda efectelor, dimpotrivă, este utilizată într-
un studiu mai aprofundat, care permite o mai bună analiză a eficienţei proiectului
pentru societate.
Rezultatele proiectului pentru economie sunt apreciate prin valoarea
adăugată netă, care reprezintă contribuţia proiectului la creşterea venitului naţional.
Desigur, se sumează valorile adăugate directe şi indirecte. La fel se va ţine cont de
valoarea adăugată negativă, adică de pierderile cauzate de suprimarea unor
activităţi în consecinţa realizării proiectului.
Analiza economică trebuie să releve faptul în ce măsură şi cum răspunde
proiectul intereselor economiei naţionale, această raportare fiind efectuată nu
global, ci penrtu diferiţi agenţi economici.
În evaluarea eficienţei proiectului atât sub aspect financiar, dar mai ales
economic, este necesară considerarea a două situaţii la nivelul întreprinderii,
respectiv al economiei naţionale: „cu proiect” şi „fără proiect”. Analiza respectivă
serveşte pentru a evidenţia unele costuri şi efecte ale obiectivului economic care
nu sunt reflectate în veniturile şi cheltuielile acestuia. Deci, se compară situaţiile

2
 Managementul investițiilor în sectorul agroalimentar: Tema 10 – Evaluarea proiectelor investiționale

în care obiectivul respectiv se va realiza sau nu. O întreprindere deja existentă îşi
poate mări productivitatea atât printr-o investiţie, cât şi prin perfecţionarea
pregătirii lucrătorilor, îmbunătăţirea organizării procesului de producţie etc. Prin
urmare, este necesar a cunoaşte sporul rezultatelor ce se pot obţine prin acţiunea
unor factori nelegaţi de proiect, pentru a prevedea contribuţia proiectului la
rezultatele respective. Mai mult ca atât, problema este de a cunoaşte cum se vor
satisface necesităţile, în condiţiile în care producţia nu se ridică la nivelul acestora.
Analiza situaţiilor "cu" şi "fără" proiect ne ajută să stabilim costurile
economice şi preţurile de referinţă ale factorilor de producţie şi ale produselor
oferite de proiect, din punctul de vedere al colectivităţii naţionale.