9.

Evaluarea proiectelor de investi ii

“Omul trebuie s înve e s - i dezvolte sensul responsabilit ii,

pentru c orice lucru pe care-l face va avea consecin ele sale”
(Proverb chinezesc)

9.1 Conceptul de eficien economic

Studiul economiei politice a statuat faptul c , atât la nivelul unei

economii na ionale, cât i la nivel de companie sau individ, necesit ile sunt
nelimitate i, de aceea, este foarte important s se foloseasc judicios
resursele limitate de care se dispune în scopul satisfacerii acestor necesit i.
Eficien a este atributul oric rei activit i umane de a produce efectul util
dorit.
În acest fel se atinge problema eficien ei economice, concept
fundamental, sinonim cu consumul ra ional al resurselor în vederea ob inerii
cu randamente cât mai mari de efecte utile dorite. Îns i aceast explica ie
prezint eficien a economic ca pe un termen relativ ( i nu absolut) în raport
cu anumite criterii.
În principiu, eficien a economic se m soar prin raportarea efectelor
ob inute (în expresie fizic sau monetar ) la eforturile depuse (resursele
utilizate). Astfel, criteriul fundamental al eficien ei economice este valoarea,
anume valoarea acestui raport eforturi-efecte. Întrucât valoarea este un
concept subiectiv, determinarea eficien ei economice pe baza valorii se face
conform mai multor modele de m surare a acesteia, definite ca modele de
eficien . Dintre ele pot fi enumerate:
- eficien a Pareto (o alegere are eficien a Pareto atunci când nu se
poate face o alt alegere astfel încât starea unui individ s se îmbun t easc
f r ca aceea a altui individ s se înr ut easc );
- eficien a Kaldor-Hicks (o alegere este eficient în acest caz
atunci când indivizii a c ror stare se îmbun t e te pot teoretic s îi
compenseze pe cei a c ror situa ie se înr ut e te, astfel încât s se ajung la
eficien a Pareto);
- eficien a X (este expresia economic pentru eficien a cu care o
organiza ie î i utilizeaz resursele sale existente pentru a produce rezultate;
nu ia în considerare în ce m sur resursele utilizate sunt cele mai bune sau în
ce m sur rezultatele ob inute sunt cele mai bune);

166
 - eficien a aloc rii (semnific modul în care resursele sunt alocate
pe pia în a a fel încât s ating maximum de beneficiu net, atins prin
utilizarea lor);
În viziunea economistului Peter Drucker, exist o leg tur între
conceptul de eficacitate i cel de eficien . Eficacitatea reprezint alegerea
c ilor i priorit ilor, deci a lucrurilor necesar a fi f cute (engl.: „doing right
things”), fa de eficien care semnific faptul c , o dat aleas calea,
lucrurile trebuie f cute cum trebuie, corect (engl.: „doing things right”).
Caracterizarea eficien ei unei activit i presupune raportarea la o
baz de compara ie spa io-temporal care poate fi nivelul atins în alte
activit i similare sau variante de proiect.
Studiul eficien ei unei activit i are la baz urm toarele tipuri de
corela ii :
a) compara ie între nivelul resurselor;
b) compara ie între nivelul efectelor;
c) compara ie de timp; efort /efect i efect /efort;
d) compara ie între nivelurile de eficien .
Când vorbim de eficien a economic a resurselor de consumat,
criteriul eficien ei este de a realiza o economie a acestora; dar când vorbim
de resurse consumate ne referim la gradul de utilizare, adic de ob inere de
efecte economice mari pe unitatea de resurse consumate.
Mijloacele de manifestare a eficien ei economice sunt: cre terea
productivit ii, a rentabilit ii, a calit ii produselor, reducerea consumurilor
de materii prime, materiale, energie, combustibili etc.
Analiza eficien ei economice r spunde la întreb ri cum ar fi: cum
sunt utilizate resursele i cum sunt consumate pentru a cunoa te gradul de
utilizare i economia ob inut .
Efectele economice sunt :
- directe: identificabile cu obiectul realizat prin investi ie;
- indirecte: ca rezultat al efectului de propagare asupra altor sectoare
de activitate.
Ca o consecin a efortului investi ional se ob in diverse efecte
economice reflectate în plan financiar, dintre care putem enumera :
- reducerea costurilor de exploatare a utilajelor (gra ie noilor
echipamente);
- reducerea cheltuielilor cu mâna de lucru (gra ie moderniz rii i
aplic rii inova iilor);
- cre terea rentabilit ii (gra ie investi iilor de dezvoltare);
- ob inerea de efecte dup o perioad lung de timp, adesea
indirecte.

167
 9.2 Caracteristicile eficien ei economice a investi iilor

Eficien a economic prezint caracteristici1, precum :

a) este o parte a întregii activit i productive; depinde de ac iunea în
comun a tuturor factorilor i fazelor procesului de reproduc ie; reflect atât
modul cum au fost concepute i realizate lucr rile de investi ii, cât i
elementele procesului de produc ie.
b) se stabile te prin raportarea diverselor efecte scontate sau ob inute
la cheltuielile necesare ob inerii lor; manifestarea ei se amplific , în func ie
de natura efectelor i efortului de investi ii, în cadrul unei game largi de
indicatori.
c) nivelul ei se evalueaz pe baz de previziune, deoarece calculele
respective se fac într-o etap care precede atât executarea obiectivului, cât i
func ionarea acestuia. Previziunile se refer la nevoia social pentru anumite
produse sau servicii, modific ri ale volumului i structurii produc iei, ale
cerin elor de consum, ale pre urilor, ale tehnologiilor de fabrica ie.
d) raportul efect - efort se ia în strâns corela ie cu factorul timp,
datorit existen ei decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de
investi ii i cel al ob inerii efectelor economice. Influen a factorului timp se
ia în considerare mai ales prin folosirea tehnicilor de actualizare a valorilor
viitoare.
e) eficien a economic a investi iilor îmbrac o form absolut , dar
se calculeaz i în form relativ pentru a face compara ii între variantele de
proiect. Nivelul eficien ei economice absolute este în func ie de parametrii
de efort i efect ai fiec rei variante. Nivelul eficien ei economice relative
este determinat de parametrii rezulta i prin compara ii între variante. Din
aceste dou forme prima este cea care se reg se te i d inuie în decursul
activit ii productive, cea care st la baza ritmului de cre tere.
f) determinarea eficien ei economice a investi iilor trebuie s se
bazeze pe o abordare sistematic , datorit interdependen ei dintre procesele
economice, dintre firme i ramuri, deoarece efectele favorabile ale
investi iilor nu se manifest doar asupra activit ii acesteia, ci i în economia
altor întreprinderi cu care se afl în rela ii de cooperare productiv .

9.3 Evaluarea financiar a proiectelor de investi ii

Evaluarea financiar se face pentru a vedea dac investi ia este

suficient de rentabil la nivelul agentului economic, dac se ob ine profit.
Conceptele de beneficiu i de cost se limiteaz la intr rile i ie irile
de bani aferente proiectului de investi ie. Fluxurile de cheltuieli i de venituri
sunt estimate în pre urile pie ei, pe durata de via a proiectului, iar

1
Românu I., Vasilescu I., (1999), Managementul investi iilor, Ed. M rg ritar, p.110

168
viabilitatea proiectului se apreciaz în termeni de valoare net actual i de
rat de rentabilitate intern , folosind pentru aceasta rata de actualizare
financiar .
Evaluarea financiar se face în dou etape2. Prima etap const într-o
analiz financiar sumar , ce se face cu ocazia identific rii proiectului i
elabor rii studiului de fezabilitate, pentru a facilita alegerea tehnologiei de
fabrica ie i a utilajelor. Analiza vizeaz alegerea celei mai bune variante de
proiect, în urma compar rii variantelor concurente, pe baza unei aprecieri
pertinente a valorii intrinseci a investi iei, înainte de a se introduce
obliga iile financiare i fiscale.
A doua etap const în analiza financiar detaliat , ce se face cu
ocazia elabor rii definitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. Ea
are scopul de a releva rentabilitatea capitalurilor investite de întreprindere,
delimitând resursele proprii de cele împrumutate, luându-se în considerare
de data aceasta dobânzile la împrumuturile bancare, impozitele pe venit
(profit), taxele vamale etc.
În cadrul studiului financiar ce se elaboreaz î i g sesc rezolvarea
probleme cum sunt :
• structura optim a surselor de finan are;
• analiza capacit ii de autofinan are;
• verificarea echilibrului de trezorerie;
• rentabilitatea capitalului investit de firm .
Un rezultat al analizei financiare detaliate este evaluarea capacit ii
maxime de autofinan are în moned curent . Pentru calculul acesteia se
porne te de la încas rile i cheltuielile de exploatare în moned constant , pe
baza c rora se ob ine marja brut în moned constant . Aceast marj brut
se corecteaz cu rata infla iei (pe durata acesteia) i se ob ine marja brut în
moned curent . Se continu calculele ob inându-se, prin sc derea dobânzii
la credit i a amortismentului, profitul impozabil; apoi se calculeaz
impozitul pe profit, care se scade, iar în final se adun profitul net (dup
impozite) cu amortismentul.
Un alt rezultat al studiului detaliat îl reprezint analiza trezoreriei
previzionale, a echilibrului dintre resurse i nevoi. Proiectul va fi apreciat ca
bun, viabil, dac rezult un sold net al trezoreriei, cumulat, mereu pozitiv,
compensându-se eventualele solduri anuale negative. În caz contrar, se
reanalizeaz solu ia financiar , urm rind adaptarea resurselor financiare la
nevoile proiectului de investi ie.
Scopul întregului studiu financiar este de a calcula rentabilitatea
definitiv a proiectului, apelându-se în acest scop la criteriile contabile sau la
cele bazate pe tehnica actualiz rii. Criteriile contabile, mai des utilizate,
sunt: marja brut / investi ii, beneficii nete / investi ii, capacitatea maxim de

2
Ibidem, p.273

169
autofinan are / investi ii. Cu ajutorul tehnicilor de actualizare se calculeaz
rata intern a rentabilit ii, folosind o suit de fluxuri financiare e alonate pe
întreaga durat de via a proiectului. În fluxul financiar se ia capitalul
propriu afectat investi iei, cu semn negativ, pentru a avea în final valoare
net . Rata de rentabilitate intern rezultat ne permite s apreciem investi ia,
dac este acceptabil sau nu, iar investitorul poate s cunoasc i s compare
avantajul investi iei sale, în proiect, cu cel al altor plasamente posibile ale
capitalului de care dispune.

9.3.1 Indicatori de apreciere a eficien ei economice f r luarea în

considera ie a factorului timp (Indicatori statici)

1) Investi ia specific reprezint totalitatea cheltuielilor

investi ionale necesare pentru crearea unit ii de capacitate de produc ie.

Ii Ii
Pentru o investi ie nou : i sp = sau i sp = ,
qi Qi
unde : i = varianta, I = investi ia; q = capacit i în unit i naturale;
Q = capacit i în unit i valorice.

Ii
Pentru o investi ie de dezvoltare (modernizare): i sp = sau
qi − q0
Ii
i sp = , unde : i = varianta, I = investi ia; qi - q0 = sporul de capacitate
Qi − Q0
în unit i naturale; Qi - Q0 = sporul de capacitate în unit i valorice.

Se va alege varianta de investi ie care minimizeaz volumul de

resurse investi ionale necesare pentru cre terea unei unit i de capacitate.

2) Termenul de recuperare a investi iei este num rul de ani în care

investi ia se recupereaz pe baza beneficiilor anuale. În cazul în care
beneficiile anuale sunt constante :

Ii
- pentru firme noi : T = ;
Bi
Ii Ii
- pentru dezvoltare, modernizare : T= sau T= ,
Bi − B0 C0 − Ci

unde : B0 = beneficiul anual înainte de dezvoltare, modernizare; Bi =

beneficiul anual dup realizarea moderniz rii unei variante de proiect; C0 - Ci
= diferen a dintre costurile de produc ie.

170
 I i − I i −1 I −I
- pentru compara ia între variante : T = sau T = i i − 1
B i − B i −1 C i − 1 − Ci

Se va alege varianta de proiect care minimizeaz num rul de ani de

recuperare a investi iei.

3) Rata medie de rentabilitate a investi iei exprim - în sens larg i

generic - valoarea beneficiilor anuale ce se ob in la 1 leu investit. Când B=ct:
Bi 1
- pentru firme noi : e = =
Ii T
Bi − B0 1
- pentru dezvolt ri, moderniz ri : e= = sau
Ii T
C0 − C i 1
e= =
Ii T
Bi − Bi −1 C − Ci
- eficien a relativ : e = sau e = i − 1
Ii − I i −1 I i − I i −1

Acest indicator trebuie s fie cât mai mare i cel pu in egal cu

coeficientul de eficien normat pentru ramura economic respectiv .

4) Cheltuielile echivalente, echivalate sau recalculate însumeaz

eforturile de investi ii cu eforturile reprezentând cheltuielile de produc ie,
varianta optim fiind aceea în care suma este minim .

K = I i + Ci × Tn , unde : Tn = termenul normat de recuperare

La nivelul unui an :

Ii 1
K= + C i , unde = e n = coeficient de eficien normat
Tn Tn

K = I i × e n + Ci

5) Randamentul economic exprim valoarea beneficiului net la 1

leu investit, beneficiul net reprezentând beneficiul total pe toat durata
eficient de func ionare mai pu in investi ia. Indicatorul trebuie s aib o
valoare cât mai mare.

B net B total − I B total

R= = = −1
I I I

171
 În cazul beneficiilor constante:

B an × D − B an × T D
R= = − 1 = en × D − 1
B an × T T

În cazul în care beneficiile nu sunt constante:

D T D
Bh − Bh Bh
h =1 h =1 h =1
R= T
= T
−1
Bh Bh
h =1 h =1

9.3.2 Indicatori de apreciere a eficien ei economice cu luarea în

considerare a factorului timp (Indicatori dinamici)

Schema procesului investi ional este reprezentarea derul rii pe

parcursul timpului a principalelor etape de realizare a unui proiect de
investi ii.
Q, C
Q
Q=C

S C

p d Tr Def
timp

m s t v

Nota iile semnific : Q = valoarea produc iei; C= cheltuielile de

produc ie ; I = cheltuielile cu investi ia. Se observ c I reprezint suprafa a
S. La momentul de timp Tr = termenul de recuperare a investi iei, cheltuielile
cu investi ia I vor fi recuperate pe baza beneficiilor ob inute în procesul de
exploatare (Q - C).
Momentele de referin (de actualizare) sunt : m = momentul lu rii
deciziei de investi ii ; s = momentul începerii lucr rilor de execu ie a

172
investi iei ; t = momentul intr rii în exploatare a investi iei ; v = momentul
ie irii din exploatare a investi iei. Între aceste momente de timp se reg sesc
perioadele : p = perioada de proiectare a investi iei ; d = durata de execu ie ;
Def = durata eficient de func ionare a investi iei.

Actualizarea la momentele de referin

Pentru compararea valorilor referitoare la cheltuieli i venituri se
face actualizarea fluxurilor de numerar la un moment de actualizare stabilit
(unul din cele 4 precizate în schem ). În func ie de modul de realizare a
fluxurilor de numerar (anterior sau posterior momentului de referin ales) se
utilizeaz coeficien ii specifici calculului valorii în timp a banilor.
La momentul m La momentul s La momentul t La momentul v
1. Investi ia total actualizat
La 1 ianuarie : La 1 ianuarie : La 1 ianuarie : La 1 ianuarie :
p + d −1 d −1 d−1 d −1
Ih Ih
Im = Is = h
It = I h (1 + i )d − h Iv = I h (1 + i )d + D − h
h
h=p (1 + i ) h = 0 (1 +
i) h=0 h=0
La 31 decembrie : La 31 decembrie :
La 31 decembrie : d
Ih d La 31 decembrie :
p+d Is = It = I h )(1 + i )d − h d
Ih h = 1 (1 + i )h h =1 Iv = I h (1 + i )d + D − h
Im = h
h = p + 1 (1 + i ) h =1

2. Beneficiul total actualizat

p+d+D d+D D D
Bh Bh Bh
Bm = Bs = h
Bt = h
Bv = B h (1 + i ) D − h
h = p + d + 1 (1 + i ) h = d + 1 (1 + i ) h = 1 (1 + i ) h =1

3. Randamentul actualizat al investi iilor

B B Bt Bv
Rm = m − 1 Rs = s − 1 Rt = −1 Rv = −1
Im Is It Iv
4. Termenul actualizat de recuperare a investi iei
B B B
log[ d
] log[ ] log[ ]
B − i I s (1 + i ) B − iI t Iv
Ts = Tt = B−i
log(1 + i ) log(1 + i ) (1 + i ) D
Tv =
log(1 + i )

5. Cheltuieli totale actualizate recalculate (se calculeaz numai la momentul s)

d −1 d+ D
Ih Ch
h
+ h
h = 0 (1 + i ) h = d + 1 (1 + i )
CTAS s = d+ D
Qh
h
h = d + 1 (1 + i )

173
 9.3.3 Aspecte specifice în evaluarea proiectelor de investi ii pe
baza metodologiei B ncii Mondiale

Rolul B ncii Mondiale este de a sprijini statele membre cu fonduri

pentru reconstruc ie i dezvoltare. Creditele se acord într-o manier clasic
(în condi ii de pia ), cu obliga ia utiliz rii lor eficiente. B.I.R.D. poate
acorda sau garanta împrumuturi (sau participa la acordarea de împrumuturi)
tuturor statelor membre sau întreprinderilor de pe teritoriile statelor membre.
Condi iile cerute sunt urm toarele:
• statul sau banca central sau orice alt organism analog, agreat de
B.I.R.D., s garanteze integral rambursarea împrumutului;
• solicitantul s nu poat ob ine altfel împrumutul în condi ii
rezonabile pentru el;
• printr-un raport scris, un comitet competent va recomanda
proiectul, dup un examen aprofundat al cererii;
• B.I.R.D. estimeaz ce dobând i ce taxe financiare sunt bine
adaptate la natura proiectului;
• în acordarea i garantarea împrumutului, Banca va examina cu
meticulozitate probabilitatea în care împrumutatul i garantul sunt în m sur
s fac fa obliga iilor aferente împrumutului.
Procedura preliminar în vederea acord rii unui credit B.I.R.D.
presupune urm toarele :
• solicitarea de principiu a unei ri membre în baza unui studiu de
fezabilitate a investi iei;
• raportul unei comisii de exper i BIRD în urma vizitei efectuate în
ara solicitatoare i a analiz rii oportunit ii investi iei;
• negocierea Acordului de Împrumut de c tre reprezentan ii
desemna i de Banca Mondial i de ara solicitatoare;
• aprobarea i semnarea Acordului de Împrumut de c tre
Parlamentul rii solicitatoare.
În graficul de implementare a proiectului sunt stabilite jaloanele
temporale obligatorii pentru proiectarea în detaliu, întocmirea caietelor de
sarcini pentru licita ii, organizarea licita iilor, evaluarea ofertelor i
desemnarea firmei furnizoare câ tig toare, negocierea i semnarea
contractelor comerciale cu firma furnizoare, precum i implementarea pe
faze a proeictului i punerea sa în func iune.
Banca Mondial acord credite numai pentru obiective concrete de
investi ii i numai pentru acelea care se justific a avea o înalt eficien
economic . Caracterizarea eficien ei economice a obiectivelor ce vor fi
eventual creditate se va face printr-un sistem de indicatori elaborat special
pentru acest scop. În prezent, acest sistem de indicatori a fost adoptat i de
b ncile române ti.

174
 Indicatorii metodologiei B ncii Mondiale sunt:
d+D
1
1) Angajamentul de capital : K sta = I sta + Csta = ( I h + Ch ) ,
h =1 (1 + a )h

unde : Ktas = angajamentul total de capital actualizat la momentul s (al

începrii lucr rilor de investi ii); I tas = investi iile totale actualizate la
momentul s; Ctans = costurile totale actualizate la momentul s; I h = investi iile
anuale; Ch = costurile anuale; a = coeficientul de actualizare; d = durata de
execu ie a lucr rilor de investi ii; D = durata eficient de func ionare a
obiectivului. Se va alege proiectul cu cea mai mic valoare a acestui
indicator.

2) Raportul dintre veniturile totale actualizate i costurile totale

actualizate:
d+ D
1
Vh
Vta h =1 (1 + a) t
= d+ D
;
K ta 1
( I h + Ch )
h =1 (1 + a)h

Raportul trebuie s fie mai mare decât 1 pentru ca proiectul s fie

viabil.

3) Valoarea (venitul) actualizat net :

- când durata de realizare a proiectului de investi ii d < 1 an

D
1
VAN = − I t + CFh
h =1 (1 + a )h

- când d > 1 an
d D
1 1 1
VAN = − Ih h
+ d
CFh
h =1 (1 + a ) (1 + a ) h =1 (1 + a)h

Pentru interpretare vezi capitolul 5.

CFta VN ta
4) Indicele de profitabilitate : k a = = 1+ >1
I ta I ta

5) Rata intern de rentabilitate

A se vedea capitolul 5.

175
 6) Cursul de revenire net actualizat :

CTa (lei ) CTa (lei )

CRN a = sau CRN a = ,
VN ta ( valuta ) EN ta ( valuta )

unde : CTa = costuri totale actualizate, respectiv angajamentul de

capital K 1t lei ; VN ta = valoarea net actualizat total sau cumulat , în
valut ; EN ta = economia net actualizat total , în valut .
Acest indicator exprim costul în lei al unei unit i de valut extern
ob inut prin exportul de produse sau economisit prin înlocuirea importului,
în urma realiz rii investi iei. Valoarea acestui indicator trebuie s fie mai
mic decât cursul de schimb valutar oficial.

9.4 Evaluarea economic a proiectelor de investi ii

Evaluarea economic pune în eviden eficien a i utilitatea

investi iei pentru societate în ansamblu, relev contribu ia sa la dezvoltarea
economico-social . Criteriul sintetic de apreciere este rentabilitatea na ional
a proiectului.
Într-o prim etap 3 se face m surarea costurilor i avantajelor
aferente proiectului din punctul de vedere al colectivit ii, pentru aceasta,
substituindu-se în calcule pre urile pie ei cu pre uri teoretice sau de referin .
În a doua etap se m soar costurile i avantajele proiectului pe
ansamblul economiei na ionale (la nivelul proiectului, al firmelor ce
coopereaz cu proiectul pe linia furniz rii de materii prime, materiale etc., i
a prelucr rii în continuare a produselor sale), folosind pre urile pie ei.
Calculele privind costurile i avantajele utilizeaz pre urile pie ei. Se
calculeaz în mod separat i apoi se adun cele trei categorii de efecte :
directe, indirecte i induse sau de venit.
Efectele directe constau din cheltuielile i încas rile proiectului
însu i, a a cum au fost stabilite pe baza studiului de fezabilitate.
Efectele indirecte sunt avantaje i costuri suplimentare pe care un
proiect de investi ie le antreneaz pentru alte proiecte cu care el este legat pe
plan tehnologic i economic.
Efectele induse sau de venit sunt generate de utilizarea veniturilor
distribuite. Astfel, economiile b ne ti ale întreprinderilor, gospod riilor
familiale i administra iei publice pot servi unor noi investi ii, care vor
conduce la cre terea produc iei.
Costul social al proiectului exprim tot ceea ce societatea în
ansamblu va trebui s aloce efectiv din resursele sale cu ocazia realiz rii
proiectului.
3
Ibidem, p.278

176
 Beneficiul social al proiectului este apreciat în mod sintetic prin
valoarea ad ugat net (suma valorilor ad ugate directe i a celor indirecte).
Trebuie inut cont, totodat , de valoarea ad ugat negativ , adic de
pierderile datorate suprim rii unor activit i prin realizarea proiectului.
Compararea beneficiului social cu costul social ne permite s
calcul m eficien a investi iei în termeni de valoare net actual i de rat
intern de rentabilitate.
Valoarea ad ugat implicat de realizarea proiectului exprim
contribu ia acestuia la venitul na ional numai în m sura în care este
distribuit i consumat în ar . În calculele de evaluare se acord aten ie
ambelor componente ale valorii ad ugate nete : costuri de prelucrare i
salarii pe de o parte, venit net pe de alt parte.
Criteriul valorii ad ugate poate fi interpretat fie sub form global
(contribu ia proiectului la cre terea net a produc iei interne brute), fie prin
aspectele sale sectoriale (de exemplu, reparti ia acestei valori în conturile
administra iei i exteriorului), f cându-se o ierarhie a importan ei
rezultatelor proiectului dup unele priorit i .a.

Cele dou tipuri de analiz a proiectului - financiar i economic -

de i pot avea rezultate diferite, se dovedesc a fi, în acela i timp,
complementare.
Între analiza economica si cea financiara exista urmatoarele deosebiri
foarte importante:
· În analiza economica, anumite preturi pot fi modificate pentru a
reflecta mai bine adevaratele valori sociale si economice. În analiza
financiara sunt folosite întotdeauna preturile pietei care includ impozite si
taxe.
· În analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati
transferate. Ele fac parte din beneficiul total al proiectului care este transferat
societatii ca un întreg.
Dimpotriva, o subventie este un cost pentru societate deoarece ea
este o cheltuiala de resurse pe care economia o face pentru a executa
proiectul. În analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar
subventiile asemanator unui câstig. În analiza economica, dobânda pe capital
nu este scazuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total
al capitalului disponibil pentru societate.

177
 Întreb ri

1. Prezenta i conceptul de eficien economic .

2. Ce modele de eficien economic pot fi eviden iate?
3. Care sunt caracteristicile eficien ei economice?
4. Ce semnifica ie i ce scopuri are evaluarea financiar a unui
proiect de investi ii?
5. Prezenta i indicatorii statici ai eficien ei economice a investi iilor.
6. Eviden ia i indicatorii dinamici ai investi iilor.
7. Explica i schema procesului investi ional.
8. Analiza i indicatorii B ncii Mondiale.
9. Preciza i etapele i scopurile urm rite prin evaluarea economic a
proiectelor de investi ii.

Problem rezolvat

S se calculeze cursul de revenire net actualizat pentru exportul

produselor rezultate în urma realiz rii i exploat rii unui proiect de investi ii.
Se cunosc, pe de o parte, cheltuielile de investi ii i cheltuielile de exploatare
în LEI, iar, pe de alt parte, cheltuielile cu investi ia, cheltuielile de
exploatare i veniturile din exploatare în DOLARI. Durata de execu ie este
de 2 ani, durata eficient de exploatare este de 6 ani, iar rata de
actualizare este de 12%.

Rezolvare :
CT actualizate (lei)
Formula este : CRNA =
VAN (dolari)

Calculul cheltuielilor totale actualizate (lei)

- în milioane de lei –
Anii Cheltuieli de Cheltuieli de Factor de Cheltuieli totale
(t) investi ii exploatare actualizare actualizate
(It) (Ct) 1 (CTact LEI)

(1 + i ) t
1 5.000 - 0,892 4.460
2 9.000 - 0,799 7.191
3 - 35.000 0,711 24.885
4 - 35.000 0,635 22.225
5 - 37.000 0,567 20.978
6 - 37.000 0,506 18.722
7 - 37.000 0,452 16.724
8 - 37.000 0,403 14.911

178
 Calculul valorii actualizate nete (dolari)
- în milioane dolari -
Anii Cheltuieli Cheltuieli de Venituri de Flux de Factor de Flux de
(t) de investi ii exploatare exploatare numerar actualizare numerar
(It) (Ct) (Vt) (CFt) 1 actualizat
(CFt act)
(1 + i ) t
1 25 - - - 25 0,892 -22,30
2 35 - - - 35 0,799 - 27,96
3 - 10 30 20 0,711 14,22
4 - 9 30 21 0,635 13,34
5 - 11 35 24 0,567 13,54
6 - 9 35 26 0,506 13,16
7 - 8 35 27 0,452 12,20
8 - 8 35 27 0,403 10,88
VAN = 27,08

CT actualizate (lei) 130.096 lei

CRNA = = = 4.804,136 lei/$
VAN (dolari) 27,08 $

Acest rezultat se compar cu nivelul cursului de schimb valutar de

pe pia pentru a vedea dac proiectul de investi ii poate fi acceptat pentru
câ tigul adus prin exportul de produse.
În cazul unui curs de schimb oficial de 15.000 lei/$ rezult c
proiectul este rentabil deoarece aduce în ar dolarul la un cost (pre ) mult
mai sc zut.

Probleme propuse

1. S se calculeze indicatorii statici ai eficien ei economice pentru dou

variante de proiect de investi ii cunoscând urm toarele date:

Element Varianta de proiect

A B
Investi ii totale 1.000 2.000
Beneficii anuale 1.300 3.350
Cheltuieli de exploatare 700 650
Produc ia anual 100 200
Pre de vânzare unitar 20 20
Termen normat de recuperare a investi iei 4 4

179
 2. Pentru construirea unei fabrici de es turi s-au elaborat dou
variante de proiect pentru care se cunosc urm toarele date:

Indicatori UM Variante de proiect

Volum investi ii mil. RON 6.500 8.900
din care:
- anul 1 1.500 1.800
- anul 2 2.800 3.100
- anul 3 2.200 4.000
Capacitate de produc ie mii mp 3.000 3.600
Încas ri din vânz ri mil. RON 11.000 15.000
Costul de produc ie mil. RON 9.600 11.500

S se determine varianta optim pe baza indicatorilor statici.

3. Determina i varianta optim de proiect pe baza urm toarelor date:

Indicatori UM Situa ia Variante de proiect

existent A B
Volum investi ii mil. RON - 2.800 2.300
Produc ia buc 18.000 60.000 50.000
Venituri vânz ri mil. RON 2.880 7.200 6.000
Costul produc iei mil. RON 2.690 5.820 4.950

S se calculeze indicatorii de eficien economic ai investi iilor

pentru cre terea respectiv datorat investi iei noi.

4. S se determine varianta optim de proiect tind c :

Indicatori UM Var.I Var.II

Produc ia mil. to. 2 2,5
Investi ii totale mil. RON 600 750
E alonare investi ii mil. RON
An 1 150 180
An 2 200 220
An 3 250 350
Pre de vânzare unitar RON/to. 200 200
Cost de produc ie unitar RON/to. 140 130
Durata eficient de ani 20 25
func ionare

180
 Rata de actualizare este de 10%. S se calculeze indicatorii: rata
medie de rentabilitate, termenul de recuperare static i cel dinamic prin
actualizare la momnetul începerii execu iei lucr rilor de investi ii.

5. S se determine indicatorul cursul de revenire net actualizat pentru

un proiect de investi ii cunoscând:

Ani Investi ia Cost produc ie Investi ia Cost Valoare

(mld. RON) (mld. RON) (mil. USD) produc ie Produc ie
(mil. USD) (mil. USD)
1 100 - 8 - -
2 125 - 10 - -
3 150 - 20 - -
4 - 95 - 12 50
5-15 - 100 - 25 60

181