Studiile de fezabilitate

STUDIILE DE FEZABILITATE – NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. Structura studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate constituie un instrument destinat sa stimuleze initiatorul unui

proiect sa ia o decizie asupra propunerii de investitie din studiu. Pentru a facilita aceasta decizie,
se convine sa se prezinte clar costurile de investitie si de productie, tinand seama ca rentabilitatea
unui proiect depinde, in ultima instanta, de volumul si structura costurilor de investitie si de
productie, ca si de esalonarea lor in timp.

Necesitatea unui studiu de fezabilitate apare in urmatoarele cazuri:

- extinderea unei intreprinderi;

- infiintarea de noi unitati industriale in cadrul aceleiasi linii de productie;

- extinderea pietei unui / unor produse in afara tarii de origine.

Studiul de fezabilitate trebuie sa serveasca drept baza (tehnica, economica si financiara)

deciziei de investitii intr-un proiect. El trebuie sa defineasca si sa analizeze elementele esentiale
ale produsului in discutie, cat si diversele procedee de productie utilizate. Un astfel de studiu
trebuie sa prezinte un proiect al capacitatii de productie bine definit, pe un amplasament bine ales
si utilizand una sau mai multe tehnologii speciale in functie de materialele si de factorii de
productie exacti, de costurile de investitie si de productie bine identificate si de un volum al
vanzarilor care sa asigure un randament dat al investitiei.

Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie sa se faca apel la un proces interactiv, cuprinzand
un ciclu de actiuni si de relatii pentru diversele variante posibile ale programelor de productie, de
localizare si de amplasare, de tehnologie, de instalatii, de echipament mecanic si electric, de
lucrari de constructii civile cat si de organizare, aspecte care se pot armoniza in asa maniera incat
sa reduca la minimum costurile de investitie si de productie. Ca regula generala, un studiu de
fezabilitate nu va fi satisfacator decat daca analizeaza toate elementele principale si implicatiile
de baza ale unui proiect de investitii.
 Studiul de fezabilitate trebuie sa tina seama de factorii de productie disponibili, de
conditiile locale ale pietei si ale productiei, ceea ce necesita o analiza care sa poata fi transpusa in
termeni de costuri si incasari. In masura in care aceste studii nu sunt legate de factorii de
productie locali sau nu sunt adaptate acestora, ele risca sa genereze confuzie si sa antreneze o
afectare negativa a resurselor unui investitor.

Studiul de fezabilitate nu reprezinta un scop in sine, el este doar un mijloc care permite sa
se ajunga la o decizie de investitie, fara ca aceasta sa fie in mod necesar in conformitate cu
concluziile studiului.

Evaluarea financiara a proiectului de investitii se realizeaza pentru a se vedea daca

investitia este suficient de rentabila la nivelul intreprinderii, daca se obtin venituri care sa asigure
recuperarea cheltuielilor si un profit. Deci, pentru un initiator care doreste sa-si investeasca
capitalul in proiectul propus, obiectivul de baza al analizei financiare este sa determine daca
investitia ii va genera pe viitor un flux de venit care sa regleze sau sa depaseasca costul de
substitutie al capitalului.

Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza:

bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant. Analiza financiara vizeaza exclusiv activitatea
agentului economic ca unitate de baza a economiei nationale. In analiza financiara, preturile
luate in calcul sunt cele nominale, platite sau obtinute efectiv. La venituri se includ sumele
realizate din vanzarea produselor, imprumuturile facute, sumele obtinute din valorificarea
activului la scoaterea obiectivului din functiune.

La analiza economica se vizeaza, fata de analiza financiara, si influenta unor factori de

mediu asupra activitatii agentului economic, cum sunt subventiile, impozitele, epuizarea
resurselor de materii prime, efecte indirecte, educatie, asistenta medicala, calitatea vietii.

Pe baza preturilor de referinta sunt calculate numai efectele directe ale proiectului, ceea
ce releva interesul investitiei respective pentru agentul economic. Practic, preturile de referinta
sunt stabilite pe baza preturilor reale ale pietei carora li se aplica anumiti coeficienti de corectare.
In unele situatii se considera drept preturi de referinta preturile pietei externe, mai ales pentru
importuri si exporturi. La stabilirea lor se tine seama de: raritatea sau abundenta factorilor de
productie, politica guvernului in utilizarea acestor factori etc.

In vederea adoptarii deciziei finale asupra proiectului se face analiza economica detaliata,
folosind metoda efectelor. Metoda efectelor difera foarte mult de metoda preturilor de referinta,
pe de o parte pentru ca toate costurile si avantajele sunt calculate in preturile pietei, iar pe de alta
parte pentru ca se calculeaza in mod separat si apoi se aduna cele trei categorii de efecte:

Efectele directe constand in cheltuielile si costurile proiectului insusi. Efectele indirecte

fiind avantajate de costurile suplimentare pe care un proiect de investitii le antreneaza pentru alte
proiecte cu care este el legat pe plan tehnologic si economic. Efectele “induse” sunt generate de
utilizarea veniturilor distribuite. Astfel, economiile banesti ale gospodariilor familiale,
administratiei publice si intreprinderilor pot servi unor noi investitii ce vor duce la cresterea
productiei.

Rezultatul proiectului pentru economie este apreciat prin valoarea adaugata neta, aceasta
reprezentand contributia proiectului la cresterea venitului national, dar, pe langa aceasta, trebuie
sa se releve si repartitia acestei valori intre diferiti agenti economici definiti de contabilitatea
nationala.

In cazul economiei nationale nu se pot transpune, pur si simplu, metodele analizei

financiare. Nu putem considera ca rata de randament economic, prin asimilare, rata interna de
rentabilitate financiara (RIRF), drept rata de profit pentru societate.

Analiza economica trebuie sa releve cum proiectul raspunde intereselor economiei

nationale, iar acestea trebuie luate in calcul nu global, ci pe diferiti agenti economici.

O alta parte importanta a studiului de fezabilitate este analiza de sensibilitate. Aceasta

analiza studiaza modificarea nivelului criteriului de eficienta sub presiunea modificarii unor
parametrii ai proiectului. Se recomanda ca analiza sa fie facuta in raport cu variabilele cheie, care
au importanta cruciala pentru proiect, cum ar fi modificarile de preturi, de curs de revenire, de
costuri, dobanzi, inflatie.

2. Tipologia studiilor de fezabilitate

Practica a aratat ca, tinand seama de destinatia lor exista mai multe categorii de studii de
fezabilitate si anume pentru:

- obiective noi, de productie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii de prefezabilitate
in scopul restrangerii numarului de variante analizate si clarificarii unor aspecte tehnice, de
marketing si financiare;

- dezvoltarea societatilor comerciale existente care au un profil bine definit, o piata de desfacere
sigura (interna si externa), un profit apreciabil si resurse proprii de dezvoltare;
- restructurarea societatilor comerciale existente care nu au profit (sau un profit minim) urmarind
pe aceasta cale rentabilizarea si obtinerea unui profit corespunzator;

- privatizare; aceasta priveste sectiile nerentabile din cadrul unei societati comerciale ce se
gasesc sub acoperirea financiara a celor rentabile; se va putea propune privatizarea intregii
societati sau a numai a sectiilor rentabile; in cazul ca studiul releva ca prin restructurare nu pot fi
rentabilizate si sectiile nerentabile, se propune lichidarea acestora;

- desprinderea unei sectii dintr-o societate comerciala, in conditiile in care partea ramasa din
societate continua a fi rentabila, ca si sectia desprinsa;

- lichidarea societatii comerciale, pe baza unui studiu de fezabilitate in care se arata ca nu exista
conditii de restructurare si rentabilizare si ca singura solutie ramane lichidarea societatii,
propunandu-se si metodele ce pot fi folosite.

Fiecare din aceste categorii de studii de fezabilitate si de restructurare au specificul lor

decurgand din obiectivele urmarite. Deosebiri in continutul acestor studii vor exista si dupa
domeniile studiate; industrie, agricultura, transporturi, comert, servicii; principalul scop urmarit
ramane insa acelasi, respectiv ameliorarea rezultatelor economice. De aceea, analiza economico-
financiara detine o pozitie dominanta in elaborarea acestor studii.

3. Acte normative privind studiile de fezabilitate pentru

proiectele de investitii in Romania
Dupa anul 1990, elaborarea studiilor de fezabilitate si de restructurare au facut obiectul
mai multor masuri legislative, din care mentionam:

- Legea 31/1990 si HG 250/1991 referitor la desprinderea unei sectii dintr-o societate comerciala
si transformarea ei in societate independenta; aceasta actiune se va face pe baza unui studiu de
fezabilitate;

- HG 64/1991, prin care s-a prevazut obligativitatea elaborarii de catre fiecare societate
comerciala a unui studiu de fezabilitate intr-un termen foarte scurt; s-a constatat ca lipsa de
experienta in acest domeniu a condus la lucrari neconcludente, termenele de cele mai multe ori
fiind depasite chiar cu unul-doi ani;

- HG 780/1993 in care se arata necesitatea intocmirii studiilor de restructurare in vederea trecerii

la privatizarea societatilor comerciale;
- Legea 66/1993 a contractului de management, care prevede ca la stabilirea candidatului pentru
postul de manager, acesta sa prezinte propuneri cu privire la restructurarea, relansarea si
privatizarea societatii comerciale;

- Ordinul 792/1994 al Ministerului Finantelor pentru normele metodologice privind continutul

cadru al proiectelor pe faze de proiectare, a documentelor de licitatie, a ofertelor si a contractelor
pentru executia investitiilor;

- HG 13/1995 in legatura cu restructurarea societatilor comerciale;

- Ordinul 1743/1996 al Ministerului Finantelor pentru normele metodologice privind continutul

cadru al proiectelor pe faze de proiectare a documentelor de licitatie, a ofertelor si a contractelor
pentru executia investitiilor.

La acestea se adauga:

- Instructiunile 32/1993 ale Ministerului Finantelor privind continutul cadru al studiilor de

fezabilitate.

- H.G.28/2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente

investitiilor publice precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investitii si lucrari de interventii.

In aceste norme metodologice se prevede defalcarea continutului cadru al proiectelor pe

faze de proiectare a investitiilor publice in: continutul cadru al studiului de prefezabilitate,
continutului cadru al studiului de fezabilitate si continutul cadru al proiectului tehnic.

Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehlnico-economica prin care persoana

juridica achizitoare fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de
investitii.

Continutul studiului de prefezabilitate cuprinde parti scrise si parti desenate. Partile scrise
se refera la datele generale privind denumirea obiectivului de investitii, elaborarea studiului de
prefezabilitate, ordonatorul principal de credite, entitatea achizitoare (investitorul),
amplasamentul, tema cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei. In cadrul partilor
scrise sunt cuprinse evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate si a studiului de
fezabilitate avand in vedere valoarea totala estimativa a obiectivului de investitii, a cheltuielilor
aferente obtinerii avizelor legale. Tot in cadrul partilor scrise sunt cuprinse datele tehnice ale
investitiei cum sunt: suprafata si situatia juridica a terenului, caracteristicile geofizice ale
terenului, inclusiv zona seismica si nivelul maxim al apelor freatice, caracteristicile principale ale
constructiilor, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri, lungimi si diametre pentru
retele, utilajele din dotare, utilitati. In partile scrise se cer si date privind finantarea investitiilor in
procente (valoarea totala, surse proprii de finantare, credite bancare, de la bugetul de stat sau
local, fonduri special construite sau credite externe). Partile desenate privesc planul de amplasare
in zona si planul general.

Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale si

indicatorii tehnico-economici ai investitiei, din care trebuie sa se asigure utilizarea rationala si
eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor materiale pentru satisfacerea cerintelor
economice si sociale din domeniul respectiv. Continutul cadru al studiului de fezabilitate,
cuprinde pe langa datele mentionate anterior, date privind forta de munca si numarul de locuri de
munca nou create; devizul general al investitiei; devize pe categorii de lucrari cuprinzand
cheltuielile directe cu materialele, manopera, utilajele de constructii si mijloacele de transport,
cheltuielile generale si profitul estimat; principalii indicatori tehnico-economici cum ar fi
valoarea totala a investitiei, esalonarea investitiei, durata de realizare a investitiei. Indicatorii:
fluxul de lichiditati, rata interna de rentabilitate, raportul cost-profit, rata dobanzii la credite
bancare, rata de schimb, rata inflatiei si se analizeaza in functie de conditiile financiare de
realizare a obiectivului.

Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat, etapa in care au

fost stabilite elementele si solutiile principale ale lucrarii si au fost obtinute toate avizele,
acordurile si aprobarile executiei lucrarii in conformitate cu prevederile legale.

Scopul acestor norme este de a asigura indrumarea metodologica unitara pentru aplicarea
principiilor si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii licitatiilor publice, precum si a
adjudecarii executiei investitiilor publice.

4. Continutul cadru al studiului de fezabilitate conform

metodologiei Ministerului Finantelor Publice.

A. PARTILE SCRISE
DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii;
1.2 Elaborator (proiectantul, dupa caz, persoana juridica achizitoare);
1.3 Ordonatorul principal de credite;
1.4 Persoana juridica achizitoare (investitor);
1.5 Amplasamentul (judet, localitate, strada);
1.6 Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de
prefezabilitate;
1.7 Descrierea functionala si tehnologica, inclusiv memorii tehnice pe specialitati.
2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
2.1 Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupata de obiectivul de investitii
(definitiv si/sau temporar);
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismica; natura terenului de
fundare si presiunea conventionala; nivelul maxim al apelor freatice);
2.3 Caracteristicile principale ale constructiilor;
2.3.1 Pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata, numar de nivele si inaltimea acestora,
volumul construit;
2.3.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale.
2.4 Structura constructiva.
2.5 Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare,
ascensoare).
2.6 Instalatii aferente constructiilor. Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de
iluminat, apa, canalizare.
2.7 Utilitati. Se va descrie modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate.
3. DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA DUPA REALIZAREA INVESTITIEI
3.1 Total personal, din care - personal de executie
3.2 Locuri de munca nou create.
4. DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI
Valoarea totala a obiectivului de investitii, cu detalierea pe structura devizului general, conform
prevederilor legale.
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
5.1 Valoarea totala a investitiei, din care: - constructii - montaj
5.2 Esalonarea investitiei (INV/C+M): - Anul I; Anul II etc.
5.3 Durata de realizare a investitiei (luni).
5.4 Capacitati (in unitati fizice).
Principalii indicatori se vor completa dupa caz cu date privind:
- conditiile financiare de realizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de
actualizare, rata interna de rentabilitate, analiza raportului cost-profit, rata impozitului, perioada
de scutire de impozit, influenta variatiei in timp a preturilor, rata dobanzii la credite bancare, rata
de schimb valutar);
- masini si utilaje necesare procesului tehnologic (lista principalelor utilaje, echipamente si dotari
cu indicarea capacitatii tehnice a acestora);
- productia si desfacerea (lista produselor, capacitatea teoretica anuala pe produse, durata
proiectata pentru functionarea capacitatii pentru fiecare produs, pretul unitar pe fiecare produs,
pretul de vanzare a produselor similare fabricate in tara sau procurate din import);
- materiile prime, materialele, combustibilii, si energia consumata pentru fiecare produs in parte
si preturile de procurare ale acestora;
- manopera (cu detalierea pe structura de personal);
- cheltuieli generale ale unitatii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii si
amortismente, cheltuieli de administratie si marketing).

6. FINANTAREA INVESTITIEI
Din valoarea totala a investitiei:
. . . . . mii lei din surse proprii, . . . mii lei din credite bancare, . . . . mii lei din fondurile bugetului
de stat sau ale bugetului local, . . . . mii lei din fondurile special constituite prin lege, in afara
acestor bugete, . . . mii lei din credite externe garantate sau contractate direct de stat.
7. AVIZE SI ACORDURI
Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:
- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii
investitiei;
- certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat
potrivit legii, precum si regimul juridic al terenului;
- avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canal,
telecomunicatii);
- avizele pentru consumul de combustibil;
- avizele pentru protectia mediului si a apelor;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.
B. PARTILE DESENATE
1. Plan de amplasare in zona (1 : 25.000 - 1 : 5000).
2. Plan general (1 : 5000 - 1 : 500).
3. Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii.
NOTA:
La faza studiu de fezabilitate este interzisa angajarea de cheltuieli pentru pregatirea
documentelor privind organizarea licitatiei, prezentarea ofertelor si adjudecarea executiei
investitiei publice (proiect tehnic, caiete de sarcini, instructiuni pentru ofertanti, publicitate,
onorarii).
Aceste cheltuieli se pot efectua numai dupa aprobarea studiului de fezabilitate potrivit
competentelor valorice stabilite de Legea privind finantele publice nr. 72/1996 si dupa asigurarea
fondurilor bugetare - la nivelul primului an de executie stabilite prin Acordul Ministerului
Finantelor - prin listele de investitii, anexa la bugetul de stat, dupa caz local, aprobate potrivit
legii.
Studiul de fezabilitate aprobat sta la baza obtinerii autorizatiei de constructii si la
elaborarea proiectului tehnic (proiectul de executie).

5. Beneficiarii studiilor de fezabilitate

In functie de obiectul studiului de fezabilitate si de scopul urmarit prin realizarea sa,
beneficiarii studiilor de fezabilitate pot fi:

- Institutiile administratiei de stat: ministere, primarii, Agentia pentru Administrarea

Participatiilor Statului etc. Aceste institutii solicita studii de fezabilitate in scopul selectarii
variantei optime de proiecte de investitii, sau evaluarea celor existente la nivel macroeconomic.

- Bancile solicita intocmirea studiilor de fezabilitate pentru proiecte de investitii, pentru

reducerea riscului de acordarea creditelor.

- Societatile de asigurari solicita studii de fezabilitate pentru stabilirea valorii de asigurare a

obiectelor de asigurat (cladiri, utilaje, mijloace de transport, instalatii individuale etc.)

- Societatile comerciale. Acestea utilizeaza studiile de fezabilitate pentru diverse activitati cum ar
fi: investitia optima, evaluarea in scopul infiintarii, retehnologizarii, fuzionarii, desfiintarii,
privatizarii. Antreprizele in constructii, societatile imobiliare, intreprinderile de utilaj greu pentru
constructii si clientii lor utilizeaza studiile de fezabilitate in momentul solicitarii unor credite
bancare sau pentru participarea la licitarea lucrarilor de constructii.

- Organele financiare (in unele cazuri) pentru stabilirea nivelului de impozitare.

 Fiecare dintre acesti beneficiari ai studiilor de fezabilitate solicita o anumita structura a
studiilor de fezabilitate care sa fie conforma cu necesitatile lor. Astfel, ponderea diverselor tipuri
de analize (de marketing, economico - financiara, de impact sau mediu, analiza logica) ce se fac
cu ocazia intocmirii studiilor de fezabilitate este diferita in functie de beneficiar.

Studiile de fezabilitate nu reprezinta preocupari de moment, ele urmand a se elabora, pe

etape, in continuare, ori de cate ori managementul societatii va sesiza schimbari importante
aparute in ceea ce priveste activitatea sa. Realizarea unor studii de fezabilitate pertinente,
sustinute de utilizarea unei metodologii corespunzatoare, constituie una dintre conditiile
dinamismului si eficientei activitatii societatilor comerciale. Fiecare intreprindere reprezinta o
entitate aparte cu probleme specifice, motiv pentru care studiile de fezabilitate sunt orientate
catre rezolvarea concreta a problemelor majore ale acesteia.

Cu toate acestea, indiferent de scopul propus, de particularitatile specifice fiecarei

intreprinderi, metodologia elaborarii studiilor de fezabilitate este comuna si are la baza ipoteze si
premise cu privire la evolutia viitoare, care impreuna cu realizarile perioadei trecute stau la baza
intocmirii variantelor de perspectiva.

Ca instrument fundamental al managementului strategic, studiul de fezabilitate trebuie sa

prezinte o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung, cu precizarea activitatilor in care se
va actiona, a rezultatelor economice probabile, a efortului necesar, etapizarea acestuia si
preconizarea realizarii obiectivelor propuse.