Diploma Profesionala in Management de Proiect

- Workbook -

2. Fezabilitatea proiectelor
O samă de cuvinte...

“Sunt atât de multe de spus despre

un proiect eşuat... Este mult mai
interesant decât unul de succes.”
Max Beerbohm
Obiective:

 identificarea metodelor de analiză a oportunităţii proiectelor

 deprinderea lucrului cu instrumente de analiză (tehnică
și financiară)

Efectuarea unei evaluări complete a fezabilităţii unei propuneri repre-

zintă în sine un proiect substanţial. Evaluarea fezabilităţii necesită înţelegerea
tuturor factorilor (STEEP):

Sociali
Tehnologici hard
Ecologici
Economici soft (SSA=soft system analyses)
Politici

Pentru toate propunerile care merită să fie acceptate trebuie constituită

o echipă care să întreprindă studii de fezabilitate. Un asemenea studiu trebuie să
genereze scenarii de soluţii potenţial acceptabile.

scenariu = o scurtă descriere a unui sistem, proces, set de

proceduri prin care ar putea fi realizate obiectivele

2.1. Fezabilitatea tehnică

Pentru orice propunere, trebuie să stabilim în primul rând dacă tehnolo-
gia este matură, sigură şi aplicabilă.

Trebuie să reţineţi că criteriul de cost nu este, sub nici o formă, singurul

factor determinant în evaluarea unui proiect, deşi uşurinţa cu care poate fi
măsurat tinde să-i ofere o importanţă exagerată.

Metoda: Analiza atributelor

Pentru comparare se folosesc alte criterii decât costul.
Paşii unei analize a atributelor:

 Identificare atribute = trebuie identificate acele atribute care

corespund unor cerinţe vitale sau foarte importante pentru rezultatul
final al propunerii. Fiecărui atribut i se alocă o pondere (fracţiuni de
unitate) relativă la celelalte incluse în analiză, în funcţie de importanţa
atributului în asigurarea conformităţii produsului cu obiectivele
proiectului. Suma acestor ponderi trebuie să fie 1.

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 19
 Diploma Profesionala in MANAGEMENT DE PROIECT
- Workbook -
 Identificare elemente constitutive = fiecare atribut identificat
devine o categorie care conţine un anumit număr de elemente
constitutive
 Se întocmeşte lista elementelor
 Se acordă o pondere (un punctaj) pentru fiecare element constitutiv
(suma punctajelor pentru elementele unui atribut trebuie să fie 100)
 Acordaţi note (puncte) pentru fiecare element constitutiv
 Adunaţi punctele de la elementele unui atribut
 Înmulţiţi suma punctelor cu ponderea alocată atributului respectiv
 Adunaţi rezultatele obţinute pentru toate atributele şi astfel se
obţine, pentru fiecare produs analizat, cifra de merit (indicele de merit)
(Figure of Merit = F.O.M.)

În mod normal se alege produsul cu FOM cel mai mare.

În afară de maturitatea tehnologică, pot fi luaţi în seamă şi alţi factori

tehnici:
 utilitatea tehnologiei (de exemplu în alegerea unui sistem
computerizat);
 modul de folosire a sistemelor;
 întreruperile cauzate de instalare sau construcție;
 îmbunătăţirea unei infrastructuri existente sau dezvoltarea uneia
noi;
 noţiunile de utilitate socială generală;
 vandabilitatea.

Decizia dacă o anumită tehnologie este potrivită sau nu pentru o anumită

situaţie depinde de situaţie şi de obiectivele organizaţiei.

2.2. Factorii ecologici şi sociali

În evaluarea fezabilităţii oricărui plan, importanţa factorilor ecologici a
crescut din ce în ce mai mult. Implicaţiile ecologice pot fi generate de sentimentul că
clienţii potenţiali şi existenţi ai organizaţiei preferă să cumpere produse care sunt
mai puţin dăunătoare mediului. De asemenea, luarea în calcul a aspectelor
ecologice poate fi determinată şi de grija manifestată de angajaţi sau acţionari, ori
poate fi impusă de legislaţia referitoare la sănătate şi securitate.

Proiectul trebuie analizat pe toată durata lui de viaţă.

De asemenea, în studiile de fezabilitate devine din ce în ce mai obişnuit să

se evalueze şi factorii sociali. Astfel, pot fi luaţi în considerare factorii sociali legaţi
de un grup, efectele sociale ale unui proiect major, a unui proces sau a unui produs
care trebuie dezvoltat, sănătatea muncitorilor sau a cetăţenilor în general sau
problemele de securitate şi de cultură locală.

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 20
Diploma Profesionala in Management de Proiect
- Workbook -

2.3. Fezabilitatea financiară

Înainte de a investi resurse în selectarea şi realizarea unui proiect potenţial tre-
buie să răspundem la două seturi de întrebări:

1. Va merita să investim resurse într-un anumit

proiect? Cât de valoros este acesta?
2. În cazul în care există mai multe oportunităţi pentru
investirea resurselor, care dintre ele este cea mai
avantajoasă?
( vezi Harold KERZNER vol. 2, 14.21 pag. 627)

Analiza cost-beneficiu
Tehnica folosită aproape întotdeauna într-un studiu de fezabilitate este
analiza cost-beneficiu. Aceasta presupune:

 identificarea, specificarea şi evaluarea costurilor, care includ costurile de

achiziţie, construcţie, întreţinere, reparaţii şi exploatare aferente unei
propuneri pe perioada sa de viaţă prevăzută;
 identificarea, specificarea şi evaluarea beneficiilor aferente propunerii pe
perioada sa de viaţă prevăzută.

Efectul timpului asupra valorii

Beneficiile corespunzătoare proiectului, obţinute la începutul vieţii aces-
tuia, valorează mai mult, în termeni reali, decât aceleaşi beneficii obţinute la un
moment dat în viitor. La fel, cheltuielile produse la începutul proiectului au un
impact mai mare decât cele care se produc mai târziu. Metodele de evaluare
bazate pe perioada de recuperare şi pe media ratei de rentabilitate anuale ignoră
acest fapt, deoarece se bazează pe ipoteza nerealistă că fiecare unitate de cost
sau beneficiu (într-o anume unitate monetară) este aceeaşi, indiferent când este
cheltuită sau obţinută şi indiferent de rata dobânzii plătite sau percepute pe par-
cursul timpului. Numai metodele bazate pe fluxul de numerar actualizat ţin cont
de efectul timpului şi al ratei dobânzilor asupra valorii banilor luaţi în calcul.

Alegerea unui număr corect de ani

A decide care este numărul de ani pentru care
să se evalueze o propunere se poate dovedi o sarcină
foarte dificilă. O perioadă prea scurtă poate masca
posibilitatea reală a proiectului de a oferi beneficii pe
termen lung. Multe proiecte, în special cele din
domeniul producţiei industriale, se dovedesc
neprofitabile în primii ani dar, odată consolidate, produc o creştere rapidă şi
substanţială a veniturilor pe termen mediu şi lung, ceea ce poate justifica pe
deplin deficienţele fluxului de numerar din primii ani.

Pe de altă parte, a evalua un proiect pe o perioadă de timp aşa de lungă poate

duce la ideea că se încearcă justificarea investiţiei prin beneficii care sunt atât de
departe în timp încât poate că nu vor fi obţinute niciodată. Cu cât perioada de

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 21
 Diploma Profesionala in MANAGEMENT DE PROIECT
- Workbook -
timp luată în calcul este mai lungă, cu atât posibilitatea de a lua o decizie
greşită referitoare la o propunere creşte.

Stabilirea unei metode de calcul a valorii

În această secţiune vom discuta trei metode de evaluare a unei propuneri
de proiect din punct de vedere financiar.

Metoda perioadei de recuperare

Perioada de recuperare a unui proiect este timpul care se scurge până la
recuperarea investiţiei iniţiale în proiect, pe baza fluxurilor de numerar aşteptate.

Metodele bazate pe fluxul de numerar actualizat

Valoarea actuală netă (NPV= Net Prezent Value) este valoarea obţinută prin
actualizarea fluxurilor de numerar în raport cu anul în care au loc, luând astfel în
considerare evoluţia în timp a valorii banilor.

Orice sumă de bani economisită sau cheltuită în viitor are o valoare mai
mică decât dacă ar fi economisită sau cheltuită în prezent. Cauza principală este
capacitatea potentială a banilor de a genera profit.

Metoda ratei interne de rentabilitate (IRR)

Rata internă de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pen-
tru care valoarea actuală netă a proiectului este zero. Aceasta se obţine prin
aproximări succesive încercând diverse rate de actualizare până când valoarea NPV
este aproape de zero. Este o metodă care ţine cont de evoluţia în timp a valorii
banilor pentru perioada luată în calcul.

2.4 Luarea deciziilor

Propunerile trebuie să aibă coerenţă:

 internă (legătura dintre diferite părţi)

 să adere la obiectivele organizaţiei

Coerenţa e utilă în procesul de comparaţie (se compară lucruri asemănătoare).

Metode de asistare a deciziilor

a) Arbori decizionali
b) Formula de ierarhizare a propunerilor
c) Indicele de selecţie al propunerii
d) Listele de verificare
e) Liste de verificare exprimate numeric

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 22
Diploma Profesionala in Management de Proiect
- Workbook -

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 24
Diploma Profesionala in Management de Proiect
- Workbook -

Capitolul 2 – Fezabilitatea proiectelor

Pagina 25
Diploma Profesionala in Management de Proiect
- Workbook -

Capitolul 2 - Fezabilitatea proiectelor

Pagina 26