RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

Material didactic elaborat în tehnologia ID pentru Învăţământul la Distanţă

Tematici adaptate în baza surselor bibliografice

Titular disciplină: Conf. univ. dr. Carmen Obreja

CONȚINUT UNITATE DE ÎNVĂȚARE IV:

Piața valutară
4.1 Organizarea și funcționarea pieței valutare
4.2 Tipuri de operațiuni derulate pe piața valutară
4.3 Participanții pe piața valutară
4.4 Formarea cursului pe piața valutară
4.5 Grile de autoevaluare
........................... 1
........................... 4
........................... 5
........................... 6
........................... 13

Obiective de studiu: însușirea cunoștințelor despre piața valutară prin intermediul căreia participanții pot
tranzacționa valute, prin operațiuni de cumpărare/vânzare diverse
- piața valutară (piață la vedere, piață la termen)
- curs la termen prestabilit, report/deport
- tranzacții pe piața valutară (la termen ferm, swap valutar, arbitraje valutare, speculații valutare,
opțiuni valutare, contracte futures, contracte forward)

Bibliografie:
“Relații monetare internaționale – concept, interdependențe, tranzacții” – G. Anghelache&C. Obreja, Editura
ASE, București 2017

La nivelul fiecărei economii naționale, dar şi la nivelul pieței internaționale

în ansamblul ei, se organizează şi funcționează o componentă distinctă a pieței monetare, şi anume piața
valutară. Aceasta are drept scop satisfacerea necesităților participanților de a-şi procura diverse valute nu
prin apelarea la operațiuni de finanțare sau creditare în valută, ci prin intermediul tranzacțiilor directe de
vânzare/cumpărare de monede cu circulație internațională.

4.1 Organizarea şi funcționarea pieței valutare

Piața valutară poate fi definită ca un ansamblu de relații financiar-monetare prin intermediul cărora se
realizează operațiunile de vânzare/cumpărare de valute şi devize la nivel internațional, la care se adaugă
reglementările ce ordonează aceste relații.
La nivel mondial, principalele centre valutare sunt concentrate la Londra, New-York, Tokyo, Paris, Zurich,
Frankfurt etc. Importanța acestor centre valutare rezidă din faptul că evoluția cursurilor pe aceste piețe
influențează într-o mare măsură evoluția cursului valutar şi pe alte piețe.
Piața valutară internațională se caracterizează printr-un grad ridicat de unitate şi de lichiditate
determinat de funcționarea sistemelor internaționale ce facilitează transmiterea de informații în timp real şi
de faptul că acest segment al pieței financiare are o funcționare continuă, operațiunile de
vânzare/cumpărare de valute având loc practic fără întrerupere, după cum urmează:
-----˃ Sydney (20,00 – 6,00 GMT)
-----˃ Singapore (0,00 – 9,00 GMT)
-----˃ Tokyo (1,00 – 10,00 GMT)
1 ASE București – FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

-----˃ Frankfurt (7,00 – 16,00 GMT)

-----˃ Londra (8,00 – 17,00 GMT)
-----˃ New-York (13,00 – 23,00 GMT)

Sintetic, piața valutară concentrează cererea și oferta de valute.

Structura pieței valutare cuprinde ca principale componente:

 burse valutare – organisme reglementate legal pentru derularea operațiunilor de vânzare/cumpărare de
valute;
 instituții de credit autorizate/case de schimb valutar – autorizate de banca centrală să desfăşoare
operațiuni valutare;
 persoane/instituții ce acționează pe piața valutară în numele şi contul clienților sau şi în nume şi cont
propriu (brokeri/dealeri).
Piața valutară cuprinde un segment interbancar şi un segment pentru populație. Cel mai reprezentativ
segment al pieței valutare este piața interbancară cu cele două componente ale sale: piața la vedere şi piața
la termen.
 piața la vedere este determinată de tranzacțiile la vedere. Acestea se concretizează în operațiuni de
vânzare/cumpărare de valută cu finalizarea operațiunii în aceeaşi zi (sau maxim la 2 zile lucrătoare) astfel
încât momentul tranzacției coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei respective. Tranzacțiile la
vedere măresc viteza de circulație a valutelor şi uşurează derularea tranzacțiilor de import/export.
 piața la termen este determinată de tranzacțiile la termen concretizate în încheierea lor imediată, dar cu
decontarea sumelor în valută după un termen prestabilit în momentul încheierii tranzacției.

Mecanismul de derulare a tranzacțiilor pe piața valutară presupune existența

şi interconectarea a trei segmente: segmentul primar, segmentul principal şi segmentul terțiar.
 segmentul primar este al participanților care generează cererea şi oferta de valută, piața valutară fiind un
mecanism de legătură între ofertanți şi solicitatori;
 segmentul principal asigură ansamblul operațiunilor până la finalizarea tranzacțiilor, prin concentrarea
cererii şi ofertei de valută, determinarea cursului de schimb în funcție de termenul tranzacțiilor, avizarea
clienților şi efectuarea viramentelor în conturi;
 segmentul terțiar asigură reglementarea şi supravegherea tranzacțiilor pe piața valutară, rolul principal
revenind băncii centrale din fiecare țară.

2 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

Segment terţiar

Ofertanţi Banca Solicitanţi de

de valută valută
Centrală

Ordine de Ordine de

vânzare cumpărare

Bănci
comerciale
Segment primar Bursă Brokeri Segment primar

valutară Dealeri
Case de
schimb

Segment principal

Figura 4.1 Segmentele pieței valutare

Suportul existenței pieței valutare îl constituie piețele monetare naționale. Principalele caracteristici ale
piețelor monetare și valutare sunt evidențiate în figura 4.2.
De ce există?

- permit efectuarea tranzacțiilor cu bani și alte active;

- dimensionează etalonul prețurilor.

Unde se localizează?

- piețele monetare sunt de tip OTC (unele instrumente, ca

de exemplu T-bills, se tranzacționează la bursa);
- piețele valutare se regăsesc în întreaga lume, sunt de tip
PIEȚE OTC, operează 24 de ore/zi (Foreign Exchange Markets
sau piețe FX).
MONETARE
ȘI VALUTARE
Ce instrumente utilizează?

- pe piața monetară: instrumente de credit, instrumente

de plată, repo-uri, instrumente cu discount;
- pe piața valutară: monede convertibile, devize,
instrumente de acoperire a riscului.

Prin ce se caracterizează tranzacția?

- pe piața monetară: o parte ia bani cu împrumut de la

cealaltă parte, cu o anumită rată a dobânzii și pentru o
anumită perioadă;
- pe piața valutară: o parte cumpără o anumită monedă
de la cealaltă parte, în schimbul unei alte monede, sumele
fiind determinate pe baza cursului de schimb.

Figura 4.2 Caracteristici ale pieței monetare și valutare

3 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

Mecanismul formării cursului valutar pe piața schimburilor valutare cunoaşte trei stadii care duc la o
uniformizare a acestuia:
 prima uniformizare are loc la nivelul fiecărui intermediar, prin cererea şi oferta de valută cumulată la
nivelul acestora;
 a doua uniformizare se realizează la nivelul pieței valutare naționale, prin compensare interbancară;
 a treia uniformizare se produce la nivel internațional, prin compensarea între piețele valutare naționale.
Fiecare intermediar de pe piața valutară determină şi comunică (prin afişare electronică sau telefonic)
cursul de schimb al monedei naționale față de principalele valute. Aceste cursuri fluctuează pe parcursul
zilei, având un nivel determinat în funcție de cererea şi oferta pentru valuta respectivă.
Diferența între cele două niveluri ale cursului de schimb (curs la cumpărare şi curs la vânzare), afişat de
intermediari, constituie marja ce revine intermediarilor sub formă de profit din operațiunile respective.
Cursul de schimb reprezintă expresia volumului şi dinamicii ordinelor de cumpărare şi ordinelor de vânzare
de valută, fiind un punct de echilibru între cererea şi oferta manifestată pe piața schimburilor valutare.

4.2 Tipuri de operațiuni derulate pe piața valutară

Tranzacțiile cu valute permit modificarea structurii disponibilităților valutare, asigură mijloacele de plată
necesare derulării comerțului vizibil și invizibil, asigură fructificarea diferențelor de curs și de rată a dobânzii
și pot influența cursul de schimb prin intervențiile tehnice ale băncilor centrale.
Operațiunile derulate pe piața valutară se pot grupa în funcție de mai multe criterii. Astfel, principalele
criterii de clasificare sunt:
a) în funcție de scopul urmărit de clienți:
 tranzacții cu valute efectuate în scop comercial pentru a asigura necesarul de mijloace de plată pentru o
operațiune curentă sau viitoare de import sau pentru a transforma valuta încasată dintr-o operațiune de
export în altă valută sau în monedă națională;
 tranzacții derulate în scopul protecției împotriva riscului valutar care se referă în general, la operațiuni de
acoperire (hedging), prin care se urmăreşte menținerea puterii de cumpărare a unei valute prin operațiuni
succesive la vedere şi la termen;
 tranzacții de arbitraj generate de nevoia de fructificare a conturilor de disponibil, tranzacții care vizează
valorificarea diferențelor de curs valutar pe piețe diferite sau la momente diferite;
 tranzacții de tip speculativ care urmăresc obținerea de profit ca urmare a modificării cursului valutar în
timp sau ca urmare a existenței unei diferențe de dobândă la fondurile exprimate în monede diferite;
 operațiuni inițiate în scopul corecției cursului de schimb, efectuate de către autoritățile monetare prin
care se procedează la intervenții asupra cererii şi ofertei de valută.

b) în funcție de intervalul dintre momentul inițierii tranzacției şi finalizarea acesteia:

 tranzacții la vedere (spot) derulate pe baza cursului de schimb la vedere şi finalizate la 2 zile lucrătoare
de la inițierea tranzacției;
 tranzacții la termen (forward) încheiate la un moment inițial pe baza unui curs la termen prestabilit şi
finalizate în general la termene de 1, 3, 6 luni de la data încheierii tranzacției. În funcție de reglementările
existente, pe anumite piețe valutare se pot derula tranzacții şi la alte termene decât cele considerate

4 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară
obişnuite, şi anume, tranzacții la termene mai îndelungate (9 sau 12 luni) sau tranzacții la termene
intermediare (45 sau 60 de zile).

În cazul operațiunilor desfășurate pe piața valutară interbancară se face distincție între:

- data tranzacției: data la care se încheie tranzacția
- data valutei: data la care se face decontarea tranzacției și care poate fi:
* value today (same day value): data valutei este aceeași cu data tranzacției;
* value tomorrow: data valutei este ziua lucrătoare următoare față de data tranzacției;
* spot: data valutei este la două zile lucrătoare de la data tranzacției;
* forward: orice dată a valutei ulterioară decontării spot.
Se consideră tranzacții la vedere tranzacțiile pentru care data decontării este value today, value
tomorrow sau value spot. Adesea, tranzacțiile la vedere sunt asociate tranzacțiilor spot. Se consideră
tranzacții la termen tranzacțiile pentru care data valutei este mai mare decât data spot.

c) în funcție de natura mijloacelor tranzacționate pe piața valutară:

 tranzacții cu valute efective;
 tranzacții cu valute în cont;
 tranzacții cu monede internaționale.

4.3 Participanții pe piața valutară

Categoriile de participanți care operează pe piața valutară sunt:

- băncile şi agenții nonbancari de schimb valutar;
- persoanele fizice şi juridice;
- arbitrajiştii şi speculatorii;
- băncile centrale şi trezoreriile.
 băncile şi agenții nonbancari de schimb valutar acționează în calitate de brokeri sau dealeri pentru
efectuarea schimbului valutar (vânzare/cumpărare de la sau pentru clienții lor). Venitul lor este reprezentat
de comisionul perceput pentru fiecare tranzacție realizată şi de diferența practicată între cursul de
cumpărare şi de vânzare pentru fiecare valută în parte.
Cele mai simple operațiuni sunt cele practicate de casele de schimb valutar.
În cazul sumelor necesare tranzacțiilor de import/export, operatorii economici se adresează băncilor
comerciale pe baza unor ordine de vânzare/cumpărare de valută, băncile comerciale şi cele de investiții fiind
cei mai importanți operatori pe piața valutară.
Spre deosebire de casele de schimb valutar non-bancare, la casele de schimb valutar care funcționează
în cadrul băncilor, de obicei, diferența între cursul de cumpărare şi cursul de vânzare este mai redusă
(datorită volumului mai mare de tranzacții derulate), se pot derula schimburi valutare încrucişate, iar
numărul valutelor tranzacționate este mai mare.
 persoanele fizice şi juridice acționează pe piața valutară pentru a facilita derularea tranzacțiilor comerciale
sau de investiții. Acest segment se constituiedin importatori/exportatori, investitori internaționali de
portofoliu, firme multinaționale, turişti etc.

5 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară
 speculatorii şi arbitrajiştii realizează profit în interiorul pieței valutare, ei derulând o activitate continuă
pe piața valutară. Speculatorii caută să obțină profit dintr-o modificare în timp a nivelurilor generale de preț,
iar arbitrajiştii urmăresc să obțină profit din diferențele simultane de preț pe piețe diferite.
 băncile centrale şi trezoreriile acționează pe piața valutară pentru a-şi constitui sau modifica rezervele
valutare oficiale, dar şi pentru a influența cursul la care moneda proprie este tranzacționată. Scopul lor nu
este reprezentat în primul rând de obținerea de profit, ci mai degrabă influențarea raportului de
tranzacționare a monedei proprii față de alte valute.
Băncile centrale acționează pe piața valutară utilizând, în principal, două instrumente:
- investiții directe sub forma operațiunilor de vânzare/cumpărare de valute;
- rata dobânzii, al cărei nivel relativ face moneda națională mai mult sau mai puțin atractivă pentru
plasamente sau investiții.
Investițiile băncilor centrale au un caracter sporadic şi îndeplinesc câteva funcții importante:
- executarea ordinelor primite de la clientela proprie – guverne, bănci centrale străine, organisme
internaționale;
- controlul asupra pieței;
- încercarea de a influența cursul de schimb din motive de politică internă sau din necesitatea respectării
unor angajamente internaționale.

4.4 Formarea cursului pe piața valutară

Cursul de vânzare/cumpărare de valută se formează pe baza ordinelor adresate de clienți, ordine care
pot fi:
- „ordine la cursul pieței” (la cel mai bun curs din punct de vedere al intermediarului pe piața valutară) la
care clientul cunoaşte cursul existent pe piață la momentul adresării ordinului şi este de acord ca tranzacția
sa de cumpărare/vânzare de valută să se realizeze la acest curs sau la unul apropiat.
În cazul acestor ordine, clientul este interesat în special de realizarea efectivă a tranzacției şi mai puțin
de cursul la care aceasta se derulează.
- „ordine la curs limită” la care clientul este interesat ca tranzacția sa de vânzare/cumpărare de valută să se
realizeze la un anumit curs pe care el îl precizează în ordin sau la un curs mai bun.
Limita precizată de client este o limită minimă pentru ordinele de vânzare („doresc sa vând cu cel puțin
…”) şi limită maximă pentru ordinele de cumpărare („doresc să cumpăr cu cel mult …”).

Cursul la vedere (spot) este influențat de o serie de factori care acționează

pe termen scurt sau lung, printre care se numără:
 pe termen scurt:
 diferența între dobânzile internaționale: creşterea nivelului dobânzii practicat de către banca centrală
are ca efect sporirea intrărilor de valută în țara respectivă, determinând întărirea monedei naționale;
 sporirea volumului tranzacțiilor încheiate de companiile multinaționale: în cazul în care acestea dețin o
pondere importantă în comerțul țării pe teritoriul căreia acționează, urmarea este creşterea intrărilor de
valută şi întărirea monedei naționale;
 avansurile şi întârzierile în realizarea creanțelor şi plăților în valută care nu sunt acoperite de contracte
la termen sau altă modalitate de acoperire împotriva riscului valutar:

6 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară
 în cazul aprecierii valutei de referință, acțiunile în avans ale importatorilor şi acțiunile cu întârziere
ale exportatorilor vor contribui la întărirea valutei de referință şi la deprecierea monedei
naționale;
 în cazul deprecierii valutei de referință, prin întârziere importatorii reduc cererea de valută, în
timp ce exportatorii desfăşoară acțiuni în avans mărind oferta de valută, urmarea fiind aprecierea
monedei naționale;
 măsuri politice şi economice: naționalizări sau privatizări, schimbarea guvernului, echilibrarea balanței
de plăți etc.;
 acțiunile băncii centrale: prin operațiuni de vânzare/cumpărare de valută sau prin măsuri de modificare
a masei monetare interne se influențează cursul de schimb al monedei naționale.

 pe termen lung:
 ratele relative de inflație: cu cât rata inflației într-o țară este mai mare, cu atât moneda țării respective
se va deprecia mai mult;
 situația balanței de plăți: o balanță cronic deficitară determină deprecierea monedei naționale.

Din punct de vedere teoretic se pune problema determinării cu anticipație a cursului spot. Astfel, el se
prezintă ca un curs previzionat în funcție de evoluția probabilă a puterii de cumpărare. Această anticipație
se bazează pe Teoria parității puterii de cumpărare.
Se consideră că dacă rata inflației pe două piețe ale căror monede se compară este diferită, atunci cursul
de schimb la vedere trebuie să varieze şi el. La baza acestei variații stă următorul raționament:
- se consideră nivelul prețurilor pe piețele respective;
- se consideră rata inflației pe cele două piețe (care influențează direct puterea de cumpărare).
Dacă rata inflației în țara B este mai mică decât rata inflației în țara A, va creşte importul în țara B
deoarece în țara unde rata inflației este mai mică prețul relativ al bunurilor din import este mai scăzut.
Exportul aceleiaşi țări se restrânge pentru că produsele țării în cauză fiind mai scumpe, nu sunt acceptate de
partenerii externi. În aceste condiții, creşterea importurilor şi scăderea exporturilor determină un deficit al
balanței comerciale a țării B care antrenează deprecierea monedei țării B comparativ cu moneda țării A.
Pe baza acestei relații se ajunge la concluzia că variația cursului de schimb la vedere pentru momentul 1
față de momentul 0 este aproximativ egală cu diferența dintre modificarea prețurilor în țările ale căror
monede se compară (cu diferența între nivelul ratei inflației în cele două țări).

Cursul la termen (forward)

Cursul la termen prestabilit este diferit de cursul la vedere (spot). Diferența între cele două cursuri este
dată de creşterea (report sau premium) sau scăderea (deport sau discount) cursului la termen față de cursul
la vedere. În situația în care cursul la termen este egal cu cursul la vedere cele două cursuri sunt la paritate.
Cursul la termen (forward) este un curs calculat față de cursul la vedere (spot) la care se adaugă sau se
scade un număr de puncte. La baza determinării numărului de puncte stă Teoria parității ratelor de dobândă
practicate în țările ale căror monede se compară.
Indicatorii report/deport rezultă din:
- modificările previzionate de intermediar în legătură cu evoluția cursului valutar între momentul T o şi Tn
(dacă el va aştepta momentul Tn pentru a obține moneda solicitată);
7 ASE București - FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară
- diferențele de dobândă înregistrate la fondurile exprimate în monedele tranzacționate (atunci când
intermediarul procură imediat moneda solicitată, folosindu-şi disponibilitățile în altă monedă şi utilizează
moneda achiziționată pentru acordarea unui credit în perioada de aşteptare T o – Tn).

Diferența între cele două cursuri este dată de numărul de puncte (PIPS, puncte forward - FWDS).

- Dacă BID FWDS < ASK FWDS (punctele sunt în ordine crescătoare)  moneda de bază face la termen REPORT
– se apreciază (iar moneda variabilă face deport – se depreciază);
- Dacă BID FWDS > ASK FWDS (punctele sunt în ordine descrescătoare)  moneda de bază face la termen
DEPORT – se depreciază (iar moneda variabilă face report – se apreciază).

REPORT:
- BID FWD = BID SPOT + BID FWDS (numărul mai mic)
- ASK FWD = ASK SPOT + ASK FWDS (numărul mai mare)

EXEMPLU: Spot EUR/RON 4,5412/98

FWDS (3M) 121/219

Punctele sunt în ordine crescătoare (121, 219) → la termen de 3 luni moneda de bază (EUR) face REPORT
(îi creşte cursul, se apreciază), iar moneda variabilă (RON) va face deport (îi scade cursul, se depreciază).

BID (3M) = 4,5412 + 121 p (0, 0121) = 4,5533

ASK (3M) = 4,5498 + 219 p (0,0219) = 4,5717
→ FWD (3M) EUR/RON 4,5533/717

DEPORT:
- BID FWD = BID SPOT – BID FWDS (numărul mai mare)
- ASK FWD = ASK SPOT – ASK FWDS (numărul mai mic)

EXEMPLU: Spot EUR/USD 1,5523/78

FWDS (1M) 34/19

Punctele sunt în ordine descrescătoare (34, 19) → la termen de 1 lună moneda de bază (EUR) face
DEPORT (îi scade cursul, se depreciază), iar moneda variabilă (USD) face report (îi creşte cursul, se apreciază).

BID (1M) = 1,5523 – 34 p (0,0034) = 1,5489

ASK (1M) = 1,5578 – 19 p (0,0019) = 1,5559
→ FWD (1M) EUR/USD 1,5489/5559

Indicatorii report/deport se pot exprima :

- cu semne algebrice (“-” pentru deport şi “+” pentru report);
- prin cursuri (deport dacă FWD < SPOT şi report dacă FWD > SPOT) ;
- în procente (prin rata de report/deport), după relația:

8 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

FWD  SPOT 12
Rata report/deport  * *100
SPOT luni

Cunoscând cursul la vedere şi cursul la termen, se poate determina rata de report/deport pentru
perioada respectivă. Această rată arată cu cât s-au apreciat/depreciat valutele implicate în raportul de
schimb pe intervalul pentru care este determinat cursul la termen. Rata de report/deport exprimă
modificarea procentuală a cursului la termen față de cursul la vedere.

EXEMPLU : Spot CHF/JPY 103,7727/819

FWD (3M) 105,2727/3402

FWD > SPOT → report la valuta de bază (CHF) şi deport la valuta variabilă (JPY) la termen de 3 luni.

105,2727 - 103,7727 12
Rata report/deport la cumparare  * * 100  5,78%
103,7727 3
105,3402  103,7819 12
Rata report/deport la vanzare  * * 100  6,01%
103,7819 3

→ La cumpărare, valuta de bază (CHF) s-a apreciat, iar valuta variabilă (JPY)
s-a depreciat cu 5,78%.
→ La vânzare, aprecierea valutei de bază şi deprecierea valutei variabile a fost
de 6,01%.

În practica internațională numărul de puncte la termen (FWDS) se calculează astfel:

BID FWDS x 
BID SPOT x

y  RDD y  RDÎ x  luni 
y 12  100  RDÎ x  luni


ASK SPOT x  RDÎ y  RDD x  luni
y

ASK FWDS x 
y 12  100  RDD x  luni

RDD = rata dobânzii la depozite (dobânda pasivă a băncii)

RDÎ = rata dobânzii la împrumuturi (dobânda activă a băncii)

EXEMPLU: Spot EUR/DKK 7,7812/54

Rata dobânzii (EUR): 3,1 - 3,5% p.a.
Rata dobânzii (DKK): 4,4 - 4,8% p.a.
? FWD(3M) EUR/DKK ?

9 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară
7,7812  4,4 - 3,5  3
BID FWDS EUR DKK   0,0174  174 puncte
12  100  3,5  3
7,7854  4,8  3,1  3
ASK FWDS EUR DKK   0,0328  328 puncte
12  100  3,1  3

Punctele sunt în ordine crescătoare → la termen de 3 luni valuta de bază (EUR) face REPORT, iar valuta
variabilă (DKK) va face deport.

BID (3M) = 7,7812 + 174 p = 7,7986

ASK (3M) = 7,7854 + 328 p = 7,8182
→ FWD (3M) EUR/DKK 7,7986/8182

Pentru înțelegerea modului în care se determină numărul de puncte la termen

şi cursul la termen, se iau următoarele două exemple:

EXEMPLUL 1: în cazul cumpărării de valută la termen

Un agent economic norvegian realizează un export în valoare de 1 milion USD, sumă ce urmează a fi
încasată peste 6 luni. Pentru a se proteja împotriva riscului de curs valutar ce îi poate afecta în sens negativ
suma ce urmează a fi încasată, agentul economic încheie cu o bancă o tranzacție prin care îi vinde la termen
de 6 luni suma de 1 milion USD.
Pe piața valutară cursul spot USD/NOK este 7,7812/34, iar pe piața monetară rata dobânzii este 5,375%
– 5,625% p.a. pentru USD şi 4,3125% - 4,4375% p.a. pentru NOK.
Banca urmăreşte la rândul ei acoperirea împotriva riscului de curs valutar şi realizează o serie de
operațiuni care au în vedere determinarea unui curs pentru tranzacția la termen, curs pe care îl va propune
agentului economic. Astfel:

- banca ia cu împrumut USD pentru 6 luni astfel încât suma împrumutată + dobânda aferentă să fie egală cu
suma de 1 milion USD pe care banca ştie că o va primi de la agentul economic peste 6 luni.
Credit + Dobândă = 1.000.000 USD
Dobânda percepută = 5,625% p.a.
→ suma luată cu împrumut = 972.644,38 USD

- banca vinde spot suma în USD luată cu împrumut pentru a o transforma în NOK
→ suma obținută = 972.644,38 USD * 7,7812 USD/NOK = 7.568.340,45 NOK

- banca constituie un depozit cu suma în NOK pentru 6 luni la dobânda de 4,3125%

→ suma fructificată = 7.731.532,791 NOK

Concluzie: banca va cumpăra de la agentul economic suma de 1 milion USD la termen de 6 luni şi va plăti în
schimb 7.731.532,791 NOK → cursul la termen propus pentru această tranzacție va fi:

1.000.000 USD = 7.731.532,791 NOK → 7,7315 USD/NOK

10 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

(la termen de 6 luni cursul la cumpărare USD/NOK propus va fi cu un discount de 497 puncte față de cursul
la vedere).

EXEMPLUL 2: în cazul vânzării de valută la termen

Un agent economic norvegian realizează un import în valoare de 1 milion USD, sumă ce urmează a fi
plătită peste 6 luni. Pentru a se proteja împotriva riscului de curs valutar ce îi poate afecta în sens negativ
suma ce urmează a fi plătită, agentul economic încheie cu o bancă o tranzacție prin care cumpără la termen
de 6 luni suma de 1 milion USD.
Pe piața valutară cursul spot USD/NOK este 7,7812/34, iar pe piața monetară rata dobânzii este 5,375%
– 5,625% p.a. pentru USD şi 4,3125% - 4,4375% p.a. pentru NOK.
Banca urmăreşte la rândul ei acoperirea împotriva riscului de curs valutar şi realizează o serie de
operațiuni care au în vedere determinarea unui curs pentru tranzacția la termen, curs pe care îl va propune
agentului economic. Astfel:

- banca plasează USD pentru 6 luni astfel încât suma plasată + dobânda aferentă să fie egală cu suma de 1
milion USD pe care banca ştie că o va plăti agentului economic peste 6 luni.
Depozit + Dobândă = 1.000.000 USD
Dobânda încasată = 5,375% p.a.
→ suma plasată = 973.826,36 USD

- banca cumpără spot suma în USD plasată plătind în NOK

→ suma obținută = 973.826,36 USD * 7,7834 USD/NOK = 7.579.680,09 NOK

- banca împrumută suma în NOK pentru 6 luni la dobânda de 4,4375% p.a.

→ suma datorată = 7.747.854,242 NOK

Concluzie: banca va vinde agentului economic suma de 1 milion USD la termen de 6 luni şi va solicita în
schimb 7.747.854,242 NOK → cursul la termen propus pentru această tranzacție va fi:

1.000.000 USD = 7.747.854,242 NOK → 7,7479 USD/NOK

(la termen de 6 luni cursul la vânzare USD/NOK propus va fi cu un discount de 355 puncte față de cursul la
vedere).

În cazul în care FWD > SPOT, vânzătorul la termen al valutei de bază va beneficia de report (va vinde
valuta de bază la termen la un curs mai mare decât cursul la vedere), iar cumpărătorul la termen al valutei
de bază va suporta reportul (va cumpăra valuta de bază la termen la un curs mai mare decât cursul la vedere).

În cazul în care FWD < SPOT, vânzătorul la termen al valutei de bază va suporta deportul (va vinde valuta
de bază la termen la un curs mai mic decât cursul la vedere), iar cumpărătorul la termen al valutei de bază
va beneficia de deport (va cumpăra la termen valuta de bază la un curs mai mic decât cursul la vedere).

11 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

În cazul în care în schimbul valutar la termen sunt implicate mai multe valute, cursul de schimb se
determină prin metoda încrucişată (cross-rate) pe baza următoarelor relații:

 în cazul monedelor care cotează direct

BID FWD comuna/variabila

BID FWD baza/variabila 
ASK FWD comuna/baza
ASK FWD comuna/variabila
ASK FWD baza/variabila 
BID FWD comuna/baza

EXEMPLU: Spot EUR/CZK 30,1174/203 FWDS(1M) 25/20

Spot EUR/HUF 241,6917/86 FWDS(1M) 30/20
? FWD(1M) CZK/HUF ?

→ cotația EUR/CZK (deport)

FWD (1M) = 30,1149/83

→ cotația EUR/HUF (deport)

FWD (1M) = 241,6887/966

→ cotația încrucişată CZK/HUF

BID (1M) = 241,6887 / 30,1183 = 8,0246
ASK (1M) = 241,6966 / 30,1149 = 8,0258

--> FWD (1M) CZK/HUF 8,0246/58

 în cazul monedelor care cotează indirect

BID FWD baza/variabila  BID FWD comuna/variabila  BID FWD baza/comuna

ASK FWD baza/variabila  ASK FWD comuna/variabila  ASK FWD baza/ comuna

EXEMPLU: Spot USD/JPY 131,7220/2,1695 FWDS(1M) 129/118

Spot GBP/USD 1,4353/89 FWDS(1M) 15/18
? FWD(1M) GBP/JPY ?

→ cotația USD/JPY (deport)

FWD (1M) = 131,7091/2,1577

→ cotația GBP/USD (report)

FWD (1M) = 1,4368/407
12 ASE București - FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

→ cotația încrucişată GBP/JPY

BID (1M) = 131,7091 * 1,4368 = 189,2396
ASK (1M) = 132,1577 * 1,4407 = 190,3996

--> FWD (1M) GBP/JPY 189,2396/90,3996

Ecartul la termen între cursul la vânzare şi cursul la cumpărare este mai mare decât acelaşi ecart între
cursurile la vedere deoarece la termen ecartul include pe de o parte diferența între cursurile la vedere şi pe
de altă parte diferența între ratele de dobândă la monedele care sunt implicate în stabilirea cursului de
schimb la termen.

În ceea ce priveşte cotarea la termen a monedelor, pentru majoritatea valutelor se stabilesc cotații
pentru scadențe cuprinse între 3-6 luni. Pentru scadențe cuprinse între 12-24 luni se stabilesc cotații la
termen doar pentru cele mai tranzacționate monede. Pentru scadențe mai mari de 2 ani se stabilesc
ocazional cotații la termen doar pentru monedele: USD, EUR, CHF, JPY, GBP.

13 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 4: Piața valutară

4.5 Grile de autoevaluare

1. Care dintre enunțurile următoare nu caracterizează tranzacțiile spot:

a) vânzarea/cumpărarea de valută are loc imediat; b) tranzacția spot se finalizează cel mai târziu la 48 de ore
de la inițierea ordinului; c) cursul la care se efectuează tranzacția se determină prin cotația încrucişată; d)
cursul de vânzare sau de cumpărare se alege în funcție de operatorul pieței; e) trazacțiile se încheie pentru
perioade de 1, 3, 6 sau 9 luni.

2. Tranzacțiile speculative:
a) nu se pot derula în cazul inexistenței unui disponibil inițial; b) au la bază previziunea operatorului cu privire
la evoluția viitoare a cursului anumitor valute; c) urmăresc vânzarea de valute aflate în proces de apreciere;
d) nu pot fi amânate la data scadenței dacă operatorul inițiază operațiunea pe poziția descoperit; e) nu
implică asumarea vreunui risc din partea operatorului.

3. Tranzacțiile cu valute se structurează după scopul urmărit în:

a) tranzacții pentru protecție împotriva riscului valutar; b) tranzacții în vederea finalizării la un anumit
termen; c) tranzacții în scop comercial; d) tranzacții speculative; e) tranzacții reprezentând intervenții tehnice
de ajustare a cursului. Alegeți varianta incorectă.

4. Despre piața valutară se fac următoarele afirmații:

a) pentru derularea tranzacțiilor, necesită stabilirea unui curs de cumpărare și de vânzare pentru diferite
valute; b) include un segment terțiar care asigură coordonarea și supravegherea tranzacțiilor derulate; c)
oferă posibilitatea realizării de intervenții asupra ofertei de valută în cazul în care se urmărește dirijarea
cursului de schimb; d) scopul pentru care băncile centrale și trezoreriile desfășoară operațiuni pe această
piață este obținerea de profit în interiorul pieței valutare; e) cursul valutar este o expresie a volumului și
dinamicii cererii și ofertei pe piața schimburilor valutare. Una din afirmațiile de mai sus nu este corectă.
Care?

5. Alegeti afirmația corectă dintre cele de mai jos:

a) tranzacțiile în scop comercial sunt generate numai de nevoile exportatorilor; b) tranzacțiile exprimate în
monede superconvertibile nu pot avea termene mai mari de 6 luni; c) tranzacțiile în scopul acoperirii riscului
nu pot fi generate de operatorii pe piața asigurărilor; d) tranzacțiile speculative pot fi inițiate și fără existența
unui disponibil inițial; e) din tranzacțiile speculative nu pot rezulta pierderi pentru operator.

Răspunsuri
1 e)
2 b)
3 b)
4 d)
5 d)

14 ASE București - FABBV

Departament Monedă și Bănci