INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

Aplicaţii propuse

Noţiuni introductive
[1] Un investitor din România are de făcut plăţi peste 9 luni în valoare de 6,6 milioane
RON iar în acest scop el va primi 1 milion EUR şi 1 milioan USD. Cursurile de schimb
în prezent sunt 1 EUR = 3,6 RON şi 1 USD = 3 RON. Ratele dobânzilor sunt
reur = 5%, rusd = 4%, rleu = 6%. Cercetaţi dacă investitorul poate utiliza o schemă de
hedging utilizând contracte forward (cu suport EUR şi USD) astfel încăt să obţină o
acoperire completă.

Relaţia de paritate put-call

[2] Se cunoaşte că: S = 100 ; E = 110 ; T − t = 6 luni ; r = 10% şi C = 7,9263 . Aplicând
relaţia de paritate put-call, să se calculeze prima put.

[3] Primele call, respectiv put, având ca suport aceeaşi acţiune sunt: C = 17, 2808 şi
P = 12,9118 . Se ştie că S = E = 105 , iar T − t = 6 luni . Să se calculeze rata dobânzii
r.

Modelul Binomial
[4] Să considerăm un PUT european pe o acţiune ce nu distribuie dividende. Preţul acţiunii
( S ) este egal cu 87€ la data 0. Se cunosc următoarele date de piaţă: preţul de exercitare
al opţiunii ( K ) este egal cu 83€; durata de viaţă a opţiunii este de 3 luni; rata dobânzii
fără risc anuală şi continuă ( r ) este de 7%, volatilitatea anuală a preţului acţiunii ( s )
este de 15%. Determinaţi prima opţiunii PUT la data 0 utilizând modelul Cox-Ross-
Rubinstein (modelul Binmial) cu 4 perioade.

[5] Să considerăm o opţiune put europeană al cărei activ suport are preţul S la data 0. La
data 1, acest activ suport poate avea două valori: S ×(1 + i ) cu o probabilitate egală cu
q şi S ×(1- i ) cu o probabilitate egală cu 1- q . Folosind noţiunile de portofoliu fără
risc şi de absenţa a oportunităţilor de arbitraj (AOA),

i) Determinaţi prima opţiunii put ştiind că preţul de exercitare este egal cu S (opţiunea este
la bani) şi că rata dobânzii fără risc este r ;

Virgil DAMIAN 1
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

ii) Determinaţi prima opţiunii put utilizând un model binomial cu două perioade. Valorile
2 2
finale ale activului suport sunt (la data 2): S ×(1 + i ) ; S ×(1 + i )×(1- i ) şi S ×(1- i ) ;

iii) Reluaţi primele două cerinţe ale exerciţiului considerând că: S = 1000 , i = 10% şi
r = 0% .

Aplicaţii la Lema Ito

[6] Determinaţi procesul urmat de variabila stochastică Z (t ) (ecuaţia diferenţială
stochastică) pentru următoarele situaţii:

a) Z (t ) = e x ( t ) unde dx(t ) =  dt +  dBt , x(0) = x0 .

b) Z (t ) = x(t ) 2 unde dx(t ) =  x(t )dt +  x(t )dBt .

1
c) Z (t ) = unde dx(t ) =  x(t )dt +  x(t )dBt .
x(t )

[7]

a) Se cunosc:  = 0,14 ;  = 24% şi S0 = 100 . Să se determine cu o probabilitate de 99%

intervalul în care se va afla preţul activului la momentul T = 3 luni .

b) Se cunosc:  = 0, 05 ;  = 15% şi S0 = 200 . Să se determine cu o probabilitate de 95%

intervalul în care se va afla preţul activului la momentul T = 18 luni .

Modelul Black-Scholes şi indicatori de hedging

[8]

a. Să se calculeze prima opţiunilor put şi call având ca suport o acţiune. Se cunosc

următoarele elemente:

S = 150; E = 150; T − t = 18 luni; r = 5%;  = 15%.

b. Pentru cele două opţiuni să se determine indicatorii de senzitivitate:

 (Delta);  (Gamma);  (Nabla) şi  (Rho).

Virgil DAMIAN 2
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

c. Ştiind că un investitor are un portofoliu format din N1 = 500 opţiuni call, poziţie long
şi N 2 = 1.200 opţiuni put, poziţie short, să se calculeze suma investită, precum şi
indicatorii:

 (Delta);  (Gamma);  (Nabla) şi  (Rho)

ai portofoliului.

d. Să se precizeze numărul de acţiuni care trebuie cumpărate sau vândute, astfel încât
portofoliul să devină  − neutral .

[9] Pentru problema 8 să se determine noile prime call şi put, precum şi noua valoare a
portofoliului dacă:

a. S devine 149;

b. E devine 151;

c. r devine 4%.

[10] Se cunoaşte că S = 80 ;  = 35% şi r = 10% . Un investitor cumpără un portofoliu

format din 2.000 opţiuni call cu E = 90 şi T − t = 6 luni şi 3.000 opţiuni put cu E = 90
şi T − t = 6 luni . Să se calculeze:

a. Suma de bani plătită de către investitor;

b. Indicatorii  şi  ai acestui portofoliu.

[11] Preţul spot al unei acţiuni este S0 = 1.570 . Pentru o opţiune call ce are ca activ suport
acţiunea precedentă se cunosc: indicatorii de hedging  = 0,5240 şi  = 0, 0012 şi
preţul opţiunii call C0 = 126,1165 . Să se determine noul preţ al opţiunii call, dacă
preţul spot al acţiunii suport devine S1 = 1.450 .

[12] Preţul o opţiune put se cunosc: P0 = 43,5654 S0 = 1.050 ;  = 25% ; T − t = 15 luni şi

d1 = 0, 7615 . Să se determine noul preţ P1 al opţiunii put, dacă preţul spot al acţiunii
suport devine S1 = 1.250 .

Evaluarea frmei utilizând Modelul Black-Scholes

Virgil DAMIAN 3
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

[13] Valoarea activelor unei firme este A0 = 100.000 , iar volatilitatea este  A = 60% .
Valoarea nominală a creditului este F = 80.000 , cu scadenţa T = 7 ani . Rata dobânzii
este r = 12,5% . Să se calculeze:

a. Valoarea D0 a creditului;

b. Valoarea E0 a capitalului propriu;

c. Prima de risc  percepută de creditor;

d. Volatilitatea  D ( 0 ) debitului în momentul iniţial.

[14] Valoarea activelor unei firme este A0 = 500.000 , iar volatilitatea este  A = 85% .
Valoarea nominală a creditului este F = 300.000 , cu scadenţa T = 15 ani . Rata
dobânzii este r = 5% . Să se calculeze:

a. Valoarea D0 a creditului;

b. Valoarea E0 a capitalului propriu;

c. Prima de risc  percepută de creditor;

d. Volatilitatea  D ( 0 ) debitului în momentul iniţial.

Virgil DAMIAN 4
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

Rezolvări

[1] Rezolvare:

Riscul pentru investitor este de scădere a cursurilor date. Calculăm:

Feur = S0eur ×e( rron - reur )×T = 3, 627ron / eur

.
Fusd = S0usd ×e( rron - rusd )×T = 3, 045ron / usd

Investitorul va lua poziţie short pe 1 mil USD şi 1 mil EUR cu scadenţa peste 9 luni. La
scadenţă va obţine exact 6,672 mil. RON adică suficient pt. a-şi face plăţile în valoare de
6,6 mil. RON.

Obs. Dezavantajul acoperirii prin forward constă în faptul că valoarea finală a investiţiei
este fixată. Spre deosebire de forward, o acoperire prin long PUT are avantajul că limitează
riscul pierderii din scăderea cursului dar în acelaşi timp lasă posibilitatea obţinerii unor
câştiguri din evoluţia favorabilă a cursului (în acest caz creşterea cursurilor mondei
naţionale) dar contra plăţii primei la iniţierea operaţiunii de hedging.

[2] Conform relaţiei de paritate put-call:

− r (T − t )
p + S = c + E e .

− r (T −t )
Obţinem p = c +  E  e − S  = 12,5615 .
 

[3] Din relaţia de paritate put-call:

1 ( p − c) + S 
r=− ln   = 27,9967% .
T −t  E 

[4] Arborele binomial arată astfel:

Virgil DAMIAN 5
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

At each node:
Upper value = Underlying Asset Price
Lower value = Option Price
Values in red are a result of early exercise.

Strike price = 83
Discount factor per step = 0.9956
Time step, dt = 0.0625 years, 22.81 days
Growth factor per step, a = 1.0044 101.0796
Probability of up move, p = 0.5491 0
Up step size, u = 1.0382 97.35929
Down step size, d = 0.9632 0
93.77592 93.77592
0 0
90.32444 90.32444
0.206897 0
87 87 87
0.782255 0.460837 0
83.79791 83.79791
1.49045 1.02646
80.71368 80.71368
2.758656 2.286317
77.74297
4.894699
74.88159
8.118406
Node Time:
0.0000 0.0625 0.1250 0.1875 0.2500

[5]
q S(1+i) iar pu = 0
S 1-q
S(1-i) iar pd = E - ST = S - S ×(1+ i )= S ×i

E = S = 1.000; i = 0,1; r = 0%.

er − (1 − i ) er − (1 − i )
q= = = 0.5 şi p0 = e− r {q  0 + (1 − q)  S  i} = S  i  (1 − q)  e− r = 50
1 + i − (1 − i ) 2i

Virgil DAMIAN 6
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

S(1+i)2 iar pu2 = 0

q S(1+i)
S S(1+i)(1-i) iar pud =S - S ×(1- i 2 ) = S × i 2
1-q S(1-i)
2
S(1-i)2 iar pd 2 = S - S ×(1- i ) = S ×i ×(2 - i )

pu = e− r {q  0 + (1 − q)  S  i 2 } = 5
pd = e− r {q  S  i 2 + (1 − q)  S  i  ( 2 − i )} = 100
p0 = e− r {q  5 + (1 − q) 100} = 52,5 .

[6] Prin aplicarea lemei Ito, pentru fiecare caz se obţine:

a) Z (t ) = ea ×x ( t ) unde dx(t ) =  dt +  dBt , x(0) = x0 .

¶Z ¶Z ¶Z2
= 0; = a ×ea ×x (t ) ; 2 = a 2 ×ea ×x (t )
¶t ¶x ¶x
1
dZt = (m×a ×ea ×x (t ) + ×s 2 ×a 2 ×ea ×x (t ) )dt + s ×a ×ea ×x (t ) dBt
2

b) Z (t ) = x(t ) 2 unde dx(t ) =  x(t )dt +  x(t )dBt .

¶Z ¶Z ¶Z2
= 0; = 2 x; 2 = 2
¶t ¶x ¶x
dZ t = (2 ×a ×x + s ×x 2 )dt + 2 ×s ×x 2 dBt = 2 x 2 ×(a + s 2 )dt + 2 ×s ×x 2 dBt .
2 2

1
c) Z (t ) = unde dx(t ) =  x(t )dt +  x(t )dBt .
x(t )

¶Z ¶Z 1 ¶Z2 2
= 0; =- 2; 2 = 3
¶t ¶x x ¶x x
2
a s s s2- a s
dZ t = (- + )dt - dBt = dt - dBt
x x x x x

[7] Intervalul în care se va afla cursul peste T ani este dat de expresia:

Virgil DAMIAN 7
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

 1 2  1 2
  −  T −  T   −  T +  T
S 0  e 2 
 ST  S 0  e  2 

a) Se obţine intervalul: 75, 4425; 140,1299 ;

b) Se obţine intervalul: 147,8750; 303,8449 .

[8]

a. Formulele de evaluare Black-Scholes:

C = S  N ( d1 ) − E  e  N ( d 2 ) şi P = E  e  N ( −d 2 ) − S  N ( −d1 ) , unde
− r (T −t ) − r (T − t )

S  2
ln   + (r + ) (T − t )
d1 =  
E 2
şi d 2 = d1 −  T − t .
 T −t

Dacă se cunoaşte valoarea uneia dintre prime, call sau put, valoarea celeilalte se poate
determina folosind relaţia de paritate put-call:
− r (T − t )
P + S = C + E e .

a. Obţinem: d1 = 0,5001 ; d 2 = 0,3164 ; N ( d1 ) = 0, 6915 ; N ( d2 ) = 0, 6241 ;

C = 16,8675 şi P = 6, 0291 .

b. Indicatorii de senzitivitate pentru opţiunea call:

d12
−
2
1 e
 c = N ( d1 ) ; c = ;  c = −e ( )  N ( d 2 ) ;  c = ( T − t )  E  N ( d 2 ) e ( ) .
− r T −t − r T −t

S   T − t 2

Obţinem:  c = 0, 6915 ;  c = 0, 0128 ;  c = −0,5790 şi c = 130, 2860 .

c. Indicatorii de senzitivitate pentru opţiunea put:

 p = c − 1 = −1 + N ( d1 ) = − N ( −d1 ) ;

d12
−
2
1 e
 p = c = ;
S   T − t 2

Virgil DAMIAN 8
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

N ( −d 2 ) ;
− r (T − t ) − r (T − t )
 p = c + e =e

 p =  c − ( T − t )  E  e − r (T −t ) .

Obţinem:  p = −0,3085 ;  p = 0,0128 ;  p = 0,3487 şi  p = −78, 4563 .

d. Costul portofoliului (poziţiile long se introduc cu semnul plus iar cele short cu semnul
minus) este:

 = N1  c − N 2  p = 1.198,8947 .

Indicatorii de senzitivitate pentru portofoliu sunt:

 = N1  c − N2   p = 715,9506 ;  = N1 c − N2  p = −8,9427 ;

 = N1 c − N2  p = −707,9580 ;  = N1  c − N2   p = 159.290,5439. .

e. Pentru a forma un portofoliu D -neutral investitorul tranzacţionează activul suport S :

p1 = p + x ×S
D p1 = D p + x = 0 Þ x = - D p = - 715,9506

Trebuie vândute   = 715,9506 acţiuni.

[9]

C1 − C0 C P
a. Avem: = = C ; =  P ; S = −1 .
S1 − S0 S S

C =  C  S = −0, 6915 ; P =  P  S = 0,3085 .

C1 = C0 + C = 16,176 ; P1 = P0 + P = 6,3376 ; 1 = −478, 4384 .

C P
b. Avem: = C ; =  P ; E = 1 .
E E

C =  C  E = −0,5790 ; P =  P  E = 0,3487 .

C1 = C0 + C = 16, 2885 ; P1 = P0 + P = 6,3778 ; 1 = −486, 4611 .

Virgil DAMIAN 9
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

C P
c. Avem: = C ; =  P ; r = −0, 01 .
r r

C = C  r = −1,30286 ; P =  P  r = 0, 784563 .

C1 = C0 + C = 15,5646 ; P1 = P0 + P = 6,8136 ; 1 = 429, 0603 .

[10]

a. Obţinem: d1 = −0,1501 ; d 2 = −0,3976 ; N ( d1 ) = 0, 4403 ; N ( d2 ) = 0,3455 ;

C = 5, 6518 şi P = 11, 2624 ;  = 45.090, 7133 .

b.   = −798,3669 ;   = −1.210, 6674 .

[11]

1
C1 − C0 = C  ( S1 − S0 ) + C  ( S1 − S0 ) .
2

Se obţine: C1 − C0 = −54, 24 şi c1 = 71,8765 .

d12
−
2
1 e
[12] N ( d1 ) = 0, 7768 ;  P = N ( d1 ) − 1 = −0, 2232 şi  P =  = 0, 0010 .
S   T − t 2

1
Folosind formula: P1 − P0 =  P  ( S1 − S0 ) +  P  ( S1 − S0 ) , obţinem: P1 = 18,9254 .
2

[13] Creditorii deţin un portofoliu format dintr-o obligaţiune, poziţie long şi o opţiune put,
având preţul de exerciţiu F , poziţie short:

D0 = F  e− rT − P ( 0, A0 ) = F  e− r1T .

Acţionarii deţin o poziţie long pe o opţiune call, având preţul de exerciţiu F :

E0 = A0  N ( d1 ) − F  e  N ( d2 ) .
− r (T −t )

Virgil DAMIAN 10
 INGINERIE FINANCIARĂ – PROBLEME RECAPITULATIVE

Relaţia bilanţului:

A0 = D0 + E0 .

a. D0 = 22.191, 0143 .

b. E0 = 77.808,9857 .

1 D 
c. Prima de risc se obţine din formula  = r1 − r , unde r1 = −  ln  0  . Obţinem
T  F 
 = 5,82% .

A0
d. Volatilitatea debitului este  D ( 0 ) =  A   N (− d1 ) . Obţinem  D ( 0 ) = 18,58% .
D0

[14]

a. D0 = 25.251,5075 .

b. E0 = 474.748, 4925 .

c.  = 11,50% .

d.  D ( 0 ) = 35,73% .

Virgil DAMIAN 11