PROBLEME Examen

ATENTIE!!!
Pentru examen ( test curs, test seminar) aveti de pregatit doar problemele
insemnat cu E.
E. Societatea X are un capital social de 30 milioane u.m. constituit din
acţiuni comune cu o valoare nominală unitară de 500 u.m. S-a repartizat
acţionarilor, sub formă de dividende, 48% din profitul net obţinut, fiecare
acţionar primind un dividend de 15 u.m. pentru fiecare acţiune deţinută. Pentru
un preţ de piaţă al acţiunii de 112 u.m., raportul preţ-câştig va fi:
a) 2,08;
b) 5,54;
c) 3,58;
d) 4,12;
e) 1,98.
Rezolvare:
Fie P = profitul net/acţiune. Atunci:
48% …………………15 u.m.
100%…..……………….P
100%  15u.m. 1500u.m.
P   31,25u.m.
48% 48
Raportul preţ-câştig (PER) este:

C 112u.m.
PER    3,58
P 31,25u.m.
unde C = cursul acţiunii.

Răspuns: c) 3,58.
1
E Se cumpără cinci opţiuni de vânzare PUT (dimensiune standard) la preţ
de exercitare 3.900 u.m./acţiune, prima 100 u.m./acţiune. Acţiunile A, care
constituie suport al contractului, cotează pe piaţă la 3.500 u.m./acţiune. La un
curs de 3.850 u.m./acţiune rezultatul tranzacţiei este:
a) +35.000 u.m.;
b) –25.000 u.m.;
c) –50.000 u.m.;
d) +30.000 u.m.;
e) –35.000 u.m.
Rezolvare:
Pr etul _ unitar  nr.optiuni _ vanzare _ PUT   pret _ de _ exercitare   cursul _ curent  prima   
 5   3.900   3.850  100   5    50  250u.m.
Re zultatul _ tranzactiei  pretul _ unitar  dim ensiunea _ s tan dard _ a _ optiunilor 
 250  100  25.000u.m.
Răspuns: b) –25.000 u.m.
2
E. Se încheie un contract de stelaj1 pentru 1.000 de acţiuni B la un curs de
9.000/11.000 u.m. Acţiunea B este tranzacţionată la termen ferm la 10.100 u.m./
acţiune. La scadenţa tranzacţiei de stelaj, cursul acţiunii B este de 8.800 u.m./
acţiune. Rezultatul pentru cumpărătorul stelajului va fi:
a) –200.000 u.m.;
b) –150.000 u.m.;
c) +200.000 u.m.;
d) -50.000 u.m.;
e) +300.000 u.m.
Rezolvare:
Valoarea _ contractului   Pr etul _ de _ exercitare _ PUT  Pr etul _
 Numar _ actiuni   9.000  8.800   1.000  200  1.000  200.000
Răspuns: c) +200.000 u.m.
1
Stelaj = pe piaţa de la Paris, combinaţie de opţiuni prin cumpărare şi vânzare de call şi put la preţuri de
exercitare şi scadenţe identice. Preţ de exercitare = nivelul predeterminat al preţului contractului futures sau al
mărfii de bază, stabilit pentru exercitarea opţiunii. Zi de zi pot fi stabilite noi preţuri în completare la cele care
deja se tranzacţionează şi/sau sunt disponibile pentru tranzacţionare, dacă fluctuaţiile pieţei futures fac necesară
această acţiune.
3
Acţiunile M&N cotează pe o piaţă eficientă, având coeficientul de
volatilitate beta = 1,2. Pentru anul viitor se estimează că preţul acţiunii va fi
P1  84u.m., iar mărimea dividendului va fi de D1  3u.m. Se ştie că
rentabilitatea aşteptată a portofoliului pieţei este: E  RM   15%, iar rentabilitatea
activului fără risc este R f  6,5%. Preţul actual P0 al acţiunii M&N este:
a) 74,55 u.m.;
b) 81,69 u.m.;
c) 84 u.m.;
d) 87 u.m.;
e) 78,87 u.m.
Rezolvare:
D1 P
Va   1 ,
1 k 1 k
unde:
Va  valoarea acţiunii;
D1  valoarea dividendului încasat într-un an;
P1  preţul de piaţă al acţiunii la sfârşitul perioadei;
k  rata de rentabilitate financiară.
Atunci:
3 84 87
Va     81,69u.m.
1  0,065 1  0,065 1,065
4
Un investitor îşi formează un portofoliu cu risc minim utilizând două
active cu următoarele caracteristici: E  R1   14% şi  1  8%; E  R2   30% şi
 1  24%. Portofoliul de risc minim format are următoarea structură: x1  75% şi
x 2  25%. Riscul portofoliului de risc minim va fi:

a) 8%;
b) 4%;
c) 2%
d) 0%
e) 14%.
Rezolvare:
 2p  x12   12  x 22   22  2  x1  x 2   1   2  1, 2
Unde:
 1, 2  coeficientul de corelaţie al celor două active (= 0, fiind
nespecificat).
Atunci:
 2p   75%  2   8%  2   25%  2   24%  2  2   75%    25%    8%    24%   0 
 0,5625  0,0064  0,625  0,0576  0,0036  0,036  3,96%
p  3,96 %  2%
Răspuns: c) 2%.
5
Portofoliul pieţei are următoarea structură: x1  24%, x 2  42%, x3  34%.
Coeficienţii de volatilitate ale primelor două active sunt:  1  0,24;  2  0,42.
Coeficientul de volatilitate al activului 3 este:

a) 0,34;
b) 1,349;
c) 1;
d) 2,253;
e) 1,873.
Rezolvare:
x
i 1
i   i  100 ,
unde:
xi  ponderea activului i în portofoliul pieţei;
i  coeficientul de volatilitate al activului i.
Atunci:
24%  0,24  42%  0,42  34%   3  100%
100  5,76  17,64

3   2,253
34
Răspuns: d) 2,253.
6
Rentabilitatea portofoliului pieţei este E  RM   20%, iar riscul său este
 M  12%. Portofoliul A, format numai din active cu risc are rentabilitatea
E  R A   15%. Coeficientul de corelaţie a portofoliului A cu portofoliul pieţei

 AM  0,75. Se ştie că rentabilitatea activului fără risc este R f  5%.
Rentabilitatea portofoliului B, E  RB  , situat pe dreapta CML (CAPITAL

MARKET LINE) şi având acelaşi risc cu riscul  A al portofoliului A este:
a) 15%;
b) 20%;
c) 16,33%;
d) 18,3%;
e) 17,23%.
Rezolvare:
Se utilizează relaţia dreptei pieţei de capital CML:
RM  R f
Ri  R f   i ,
M
unde:
Ri  rentabilitatea portofoliului i;
Rf  rentabilitatea activului fără risc;
RM  rentabilitatea portofoliului de piaţă M;
 M  riscul portofoliului de piaţă M;
i  riscul portofoliilor situate pe CML.

Atunci:
20%  5%
15%  5%   i
12%
15%  5%  1,25   i
 i  8%
20%  5%
Ri  5%   8%  15%
12%
7
Răspuns: a) 15%.
E.O societate are un capital iniţial de 40 milioane u.m., corespunzător la

16.000 de acţiuni şi decide majorarea acestuia prin emisiune de noi acţiuni cu o
primă de emisiune reprezentând 8% din valoarea nominală. Acţiunile nou emise
8
sunt cu 3/5 mai puţine decât cele vechi. Valoarea teoretică a dreptului
preferenţial de subscriere este de 450 u.m., în timp ce la bursă aceasta
înregistrează o valoare cu 18% mai mare decât cea calculată de societate. Preţul
plătit de un investitor care doreşte să devină nou acţionar al societăţii cumpărând
300 de acţiuni, va fi:
a) 1.208.250;
b) 3.215.640;
c) 197.650;
d) 2.198.600;
e) 889.300.
Rezolvare:
Capitalul _ initial 40.000.000u.m.
Valoarea _ no min ala _ a _ actiunii    2.500u.m. / actiune
nr. _ actiuni 16.000actiuni
Valoarea _ no min ala _ a _ noilor _ actiuni  Valoarea _ no min ala _ ina int e _
 Pr ima _ de _ emisiune  2.500u.m. / actiune  108%  2.700u.m. / actiune
3
Nr._actiunilor_nou_emise16.000actiuni 16.000actiuni 64.000_actiuni
5
Dreptul _ preferenti al _ de _ subscriere  450u.m.  118 %  531u.m.

Pr etul _ de _ emisiune  2.500u.m.  2.700u.m.  5200u.m.
16.000 acţiuni
Preţul plătit de investitor = (5.200 u.m. + —————— * 531 u.m.) *
64.000 acţiuni
* 300 acţiuni = 1.958.250 u.m.
Răspuns: d) 1.958.250.
Conform modelului CAPM, riscul unui portofoliu eficient, p, situat pe

CML, cu rentabilitatea scontată E *p  11,5% şi format din activul fără risc cu
R f  3% şi din portofoliul eficient M al pieţei de capital cu E M  12,5% şi cu
 M  42,5% este
9
a) 6%;
b) 58%;
c) 36%;
d) 40%;
e) 38%.
Rezolvare:
RM  R f
Rp  R f   p ,
M
unde:
Rp  rentabilitatea portofoliului p;
p  riscul portofoliilor situate pe CML.
Atunci:
12,5%  3%
11,5%  3%   p
42,5%
8,5%  0,224 p
8,5%
p   38%
0,224
Răspuns: e) 38%.
E. O societate se împrumută de pe piaţă pentru o perioadă de cinci ani prin
emisiunea a 200.000 de obligaţiuni, la o valoare nominală de 9.800
u.m./obligaţiune. Rambursarea împrumutului are loc la finalul anului cinci,
dobânda nominală prevăzută fiind de 13%, iar cea la termen de 14,2%. Variaţia
dobânzii de piaţă cu 1% determină o variaţie a cursului obligaţiunii de 3,85%.
10
Preţul de emisiune al unei obligaţiuni, pe baza legăturii existente între
durata de imunizare şi sensibilitatea împrumutului, va fi:
a) 9.800;
b) 7.560;
c) 10.011;
d) 8.447;
e) 9.312.
Rezolvare:
1 A t
D  t t ,
PE 1  i 
unde:
D  durata de imunizare;
PE  preţul de emisiune;
At  anuitatea în anul t (Rata + Dobânda);
t  anul;
i  rata dobânzii la termen.
Atunci dacă:
Anul Rata Împrumutul nerambursat Dobânda (13%) Anuitatea
1 0 200.000 3.380 3.380
2 0 200.000 3.380 3.380
3 0 200.000 3.380 3.380
4 0 200.000 3.380 3.380
5 200.000 0 3.380 203.380
1 98.529,94
D   2.959,72  5.183,397  6.808,315  7.948,996  75.629,51  
9.800 9.800
 10,05408ani
At  t
 1  i  t
98.529,94
PE    9.800u.m.
D 10,05408
Răspuns: a) 9.800.
11
E. O obligaţiune cu valoarea nominală 16.000 u.m. se emite pentru 5 ani
la o rată nominală a dobânzii de 10% şi o valoare reală de 14.500 u.m. Rata
dobânzii de piaţă este 8,5%. Împrumutul obligatar se rambursează la scadenţă.
Durata, respectiv, sensibilitatea împrumutului vor fi:
a) 4,90; -4,51
b) 4,89; -3,62
c) 3,53; -2,86
12
d) 5,37; -5,17
e) 3,20; -2,45
Rezolvare:
An Rata Împrumut nerambursat Dobânda 10% Anuitatea

1 0 16000 1600 1600
2 0 16000 1600 1600
3 0 16000 1600 1600
4 0 16000 1600 1600
5 16000 0 1600 17600
Dobânda = împrumutul nerambursat x rata nominală a dobânzii; Anuitatea = rata + dobânda.
Notăm: A = anuitatea; i = rata dobânzii la termen (de piaţă); t = anul; PE = preţul de emisiune;
D = durata; S = sensibilitatea.
Durata, respectiv sensibilitatea sunt:
1 A  t 1 1600 
D 
PE
  (1
t
 i ) t

14500
 (
1,085
1
  (1474 ,65  271
14 500
 4,90 a ni
1 1
S    D    4,90  4,51
1  i 1,085
Răspuns: a) 4,90; -4,51.
E. Un investitor are disponibil 25.000 u.m. şi doreşte să cumpere 350

acţiuni X la cursul de 150 u.m./acţiune. Pe parcursul lunii, cursul acţiunii X
ajunge la valoarea de 175 u.m. şi investitorul dă ordin operatorului pentru
realizarea unei operaţiuni de sens contrar. Rezultatul tranzacţiei pentru investitor
în condiţiile unei dobânzi practicate de broker de 8,5% pe an va fi:
a) +7320 u.m.
b) +8555 u.m.
c) –3290 u.m.
d) –6240 u.m.
e) +2670 u.m.
Rezolvare:
Valoarea iniţială a tranzacţiei:

350 x 150 = 52.500 u.m. (cumpărare)
13
Disponibil = marja = 25.000 u.m.
Credit la broker 52.500 – 25.000 = 27.500 u.m.
Dobânda la credit = 8,5/12 x 27.500 = 195 u.m.
Valoarea finală a tranzacţiei:
350 x 175 = 61.250 u.m. (vânzare).
Cont în marjă
DEBIT CREDIT
Cumpărare 52500 Marja 25000
Dobânda 195 Vânzare 61250
Total debit 52695 Total credit 86250
Sold creditor 33555
Sold – marjă = 33555 – 25000 = +8555 u.m.
Răspuns: b) +8.555 u.m.
Analiştii financiari prognozează pentru o acţiune următoarele rentabilităţi

asociate stărilor economiei:
Starea economiei Probabilitatea Rentabilitatea acţiunii

Declin economic 20% 10%
Stagnare 60% 30%
Creştere economică 20% 60%
Determinaţi rentabilitatea medie ce se înregistrează.
Rezolvare:
Ri   pi  ri  0,2(10%)  0,6(30%)  0,2(60%)  32%
14
O firmă analizează 2 proiecte de investiţii X şi Y caracterizate astfel:
Indicatori Titlul X Titlul Y

Rentabilitatea sperată 20% 28%
Riscul (  ) 35% 42%
Coeficientul  1,4 2,3
Presupunând că rata dobânzii fără risc este de 15% iar rentabilitatea

estimată a portofoliului de piaţă M este 18%, cum se poate adopta decizia de
investire prin utilizarea dreptei SML?
Rezolvare:
Ecuaţia SML este:
Ri  R F   i  ( R M  R F )
unde:
R F  rata dobânzii fără risc sau rentabilitatea activelor neriscante;
RM  rentabilitatea sperată a portofoliului M.
Ecuaţia SML pentru cele 2 proiecte:
15
R x  15%  1,4  (18%  15%)  24,8%
R y  15%  2,3  (18%  15%)  31,3%
Să se determine varianţa minimă absolută a unui portofoliu constituit din

titlurile A şi B pentru care se cunosc următoarele informaţii:
rA  15%; rB  20%;  A  9,5%;  B  17%
Corelaţia dintre rentabilitatea celor 2 titluri este  A, B  0,75
Rezolvare:
cov A, B     A   B  0,75  9,5%  17%  121,125
 2 A  cov A,B 90,25  121,125 211,375

X 
*
   0,80
 2 A 2 B  2 cov A, B 90,25  289  2  121,125 26324,5
Ponderea optimă a titlului A este:
 2 B  cov( R A , RB ) 289  121,125 410,125

X A 2
*
   65,98%
 A   2 B  2 cov( R A , RB ) 90,25  289  242,25 621,5
Ponderea optimă a titlului B este:
16
X * B  1  X * A  100%  65,98%  34,02%
Investiţia iniţială de 1.000 u.m. în cumpărarea unei acţiuni “XYZ” este

estimată că va avea, în anul viitor, următoarele valori finale (Ws) cu
probabilităţile asociate (ps):
Ws Ps
990 0,12
1020 0,21
1070 0,34
1120 0,21
1150 0,12
În aceste condiţii, speranţa de rentabilitate [E(R)] şi dispersia  2  R   a

investiţiei în cumpărarea acţiunii “XYZ” vor fi:
a) -10 şi 20;
b) 70 şi 50,85;
c) 70 şi 2586;
d) 0,07 şi 0,002586;
e) 0,07 şi 0,05085.
Rezolvare:
17
Rentabilitatea aşteptată (sperată) este
n
E  ri    ri  p ri  ,
i 1
unde:
ri  rata de rentabilitate estimată (aşteptată);
p  probabilitatea de apariţie sau de manifestare a uneia dintre stările
luate în considerare;
n  numărul de stări posibile.
Atunci
n
E ps  Ws  ps  990 0,12  1020 0,21  1070  0,34  1120  0,21  1150 0,12 
s 1
 118,8 214,2 363,8  235,2 138  1070
XYZ  1070  1000  70
Dispersia sau riscul investiţiei este:
n
 2    ri  ri   p  ri  ,
2
i 1
unde:
  deviaţia standard (cea mai mare diferenţă a distribuţiei rentabilităţilor
individuale faţă de rentabilitatea sperată).
Atunci:
 2  R    990  1070 2  0,12  1020  1070 2  0,21  1070  1070 2  0,34  1120  1070 2  0,21 
 1150  1070  0,12  768  525  525  768  2586
2
Răspuns: c) 70 şi 2586.
18
Pe o piaţă pe care ipotezele modelului CAPM se verifică cotează un
număr de 500 de active. Rentabilitatea activului fără risc este R f  7%.
Portofoliile A şi B formate numai din active cu risc sunt situate pe frontiera

Markowitz (sunt eficiente), iar portofoliul B este situat şi pe dreapta CML
(Capital Market Line). Rentabilitatea, respectiv riscul portofoliilor A şi B sunt:
E  R A   20%; A  25%; E  RB   25%; B  30%. Coeficientul de corelaţie  AB dintre
portofoliile A şi B este:
a) 0,866;
b) 0,543;
c) 0,95;
d) 1;
e) –0,275.
Rezolvare:
Conform modelului CAPM, riscul titlurilor individuale este:
Ri  RF   i   RM  RF  ,
unde:
RF  rata dobânzii fără risc sau rentabilitatea activelor neriscante;
i  riscul sistematic al titlului i;
RM  rentabilitatea sperată a portofoliului M;
RF  rata dobânzii fără risc sau rentabilitatea activelor neriscante.
Atunci
20%  7%   i   25%  7% 
13%  18%   i
19
13%
i   0,722
18%
Deoarece  i (coeficientul beta) este un parametru propriu fiecărei

investiţii în parte şi indică relaţia existentă între fluctuaţiile preţului şi
fluctuaţiile pieţei, respectiv arată reacţia titlului A la modificarea rentabilităţii
generale a pieţei cu 1% (reprezintă un coeficient de volatilitate sau de
sensibilitate), determinat după relaţia:
cov R A , RB 
i  ,
 2  RB 
unde:
 2  RB   abaterea medie pătratică (sau dispersia portofoliului B)
atunci
cov R A , R B    i   2  R B   0,722   0,3  0,722  0,0900  0,06498
2
Coeficientul de corelaţie se determină după relaţia:
cov R A , R B  0,06498 0,06498

 A, B     0,866
 A  B 25%  30% 0,0750
Răspuns: a) 0,866.
20
Rentabilitatea aşteptată a portofoliului pieţei E  RM   15% , iar riscul este
 M  16%. Rentabilitatea fără risc este R f  7%. Un investitor şi-a construit un
portofoliu situat pe CML, asumându-şi un risc de


p10%
Rentabilitatea aşteptată a portofoliului este:

a) E  R p   9%;
b) E  R p   10%;
c) E  R p   12%;
d) E  R p   7%;
e) E  R p   9,375%;
Rezolvare:
RM  R f
Rp  R f   p ,
M
unde:
Rp  rentabilitatea portofoliului p;
p  riscul portofoliilor situate pe CML.
Atunci:
15%  7%
R p  7%   10%  0,07  0,05  0,12  12%
16%
21
Răspuns: c) 12%.
E.O obligaţiune de valoare nominală 15.000 se emite pentru 5 ani, urmând

a fi rambursată la scadenţă. Rata nominală a dobânzii este 10% pe an.
Obligaţiunea se vinde sub paritate la un preţ de 14.800. Rata dobânzii de piaţă
este 9,65% pe an. Sensibilitatea şi durata împrumutului sunt:
a) –6,8% şi 5,31 ani;
b) –3,4% şi 6,2 ani;
c) –3,9% şi 4,28 ani;
d) –2,45% şi 5 ani;
e) –3,68 şi 5 ani.
Rezolvare:
1 A t
D  t t ,
PE 1  i 
unde:
t  anul;
Atunci dacă:
Anul Rata Împrumutul nerambursat Dobânda (9,65%) Anuitatea
1 0 15.000 1.500 1.500
2 0 15.000 1.500 1.500
3 0 15.000 1.500 1.500
4 0 15.000 1.500 1.500
5 15.000 0 1.500 16.500
22
1  1.500  1 1.500  2 1.500  3 1.500  4 16.500  5 
D      
14.800  1,0965 1,202 1,318 1,445 1,585 
1 634.802
  1.367,9  2.495,8  3.414,3  4.152,2  52.050    4,28ani
14.800 14.800
1 1
S  D    4,28  3,9%
1 i 1,0965
Răspuns: c) –3,9% şi 4,28 ani.
23
Un investitor a selectat un număr de trei active cu risc (A, B, C) pentru a
forma un portofoliu. Rentabilităţile aşteptate şi riscul fiecărui activ sunt:
Activul Rentabilitatea aşteptată Riscul Coeficientul de corelaţie
A 16% 12%  A, B  0,8
B 18% 20%  A,C  0,2
C 22% 30%  B , C  1
Coeficienţii de corelaţie dintre active sunt:  ab  0,8;  ac  0,2;  bc  1.
Rentabilitatea aşteptată a portofoliului cu cel mai mic risc posibil pe care-l poate
forma investitorul va fi următoarea:
a) 16%;
b) 18%;
c) 20%;
d) 19,6%;
e) 18,25%.
Rezolvare:
Riscul unui portofoliu format din n titluri cu ponderile X 1 , X 2 ,... X n se
determină după relaţia
n n n
 2p   X i2   i2  2   X i  X j   ij ,
i 1 i 1 j 1
unde
 ij  cov Ri , R j    i   j   ij ,
Pentru 3 titluri relaţia este

 2p  X A2   A2  X B2   B2  X C2   C2  2  X A  X B   A   B   A, B 
 2  X A  X C   C   A ,C  2  X B  X C   B   C   B ,C
 2p  144  X A2  400  X B2  900  X C2  384  X A  X B  144  X A  X C  1.200  X B  X C
Relaţia de mai sus se derivează în funcţie de A şi B:
24
 2p  2p
;
X A X B
Se obţine un sistem de 3 ecuaţii cu 3 necunoscute:

288  X A  384  X B  144  X C  0 / 1.200
800  X B  384  X A  1.200  X C  0 / 144
X C  1 X A  X B
După calcule intermediare se ajunge la:

288.000  X A  1.056.000  X B  288.000  0
430.848  X A  1.056.000  X B  633.600  0
_____________________________________
718.848  X A  345.600
X A  0,48
X B  0,27
X C  0,25
Rentabilitatea portofoliului este:
n
R p   X i  Ri ,
i 1
unde:
Xi  ponderea atribuită titlului i;
Ri  rentabilitatea medie a titlului i.
R p  16%  0,48  18%  0,27  22%  0,25  18%
Răspuns: b) 18%.
25
E.Care este efectul determinat de majorarea capitalului social asupra
profitului pe acţiune la societatea X dacă: capitalul social corespunzător unui
număr de 9.000 acţiuni este de 36 milioane lei, se emit noi acţiuni la paritate,
asigurându-se o creştere a capitalului social de 17 milioane lei, se constituie
rezerve legale în proporţie de 20% la capitalul social iniţial, iar rata de
profitabilitate este de 11% înainte de majorare şi 8% după majorare? Alegeţi
dintre următoarele variante:
a) creşte cu 248 lei;
b) scade cu 425,17 lei;
c) scade cu 164,53 lei;
d) creşte cu 129,12 lei;
e) nici un efect.
Rezolvare:
Capitalul _ social 36.000.000lei
Pr etul _ per _ actiune    4.000lei / actiune
Numar _ de _ actiuni 9.000actiuni
Sporul _ capitalului _ social

Numar _ actiuni _ emise _ la _ paritater  
Pr etul _ per _ actiune
17.000.000lei
  4.250actiuni
4.000lei / actiune
Capitalul social după încorporarea rezervelor este:

Capitalul _ social  36.000.000lei  36.000.000lei  20%  43.200.000lei
Profitul total înainte de majorarea capitalului social este:
11 %   36.000.000lei  7.200.000lei  4.752.000lei

Pr ofitul _ total    528lei / actiune
9.000actiuni 9.000actiuni
Capitalul social după majorare este:

Capitalul _ social  36.000.000lei  7.200.000lei  17.000.000lei  60.200.000lei
Numărul de acţiuni după majorarea capitalului social este:
26
Numar _ actiuni  4.250actiuni  9.000actiuni  13.250actiuni
Profitul total după majorarea capitalului social:
8%  60.200.000lei
Pr ofitul _ total   363,47lei / actiune
13.250actiuni
Variaţia profitului pe acţiune este:

P  Pr ofitul _ total _ dupa _ majorare  Pr ofitul _ total _ ina int e _ de _ majorare 
 363,47lei  528lei  164,53lei
Răspuns: c) scade cu 164,53 lei.
E:Un operator cumpără, pentru aceeaşi scadenţă, următoarele contracte: 1

contract cu primă la preţ de exercitare 9.200 lei şi primă 11% din preţul de
27
exercitare; 5 contracte straddle la preţ de exercitare 9.600, prima CALL fiind
egală cu prima PUT, respectiv 400 lei fiecare. Dacă la scadenţa contractelor
cursul de piaţă înregistrează 10.640 lei, rezultatul cel mai favorabil se va obţine
la:
a) contractul cu primă = 968.000 lei;
b) contractul straddle2 = 245.000 lei;
c) contractul straddle = 120.000 lei;
d) contractul cu primă = 144.000 lei;
e) rezultatul este acelaşi la ambele contracte.
Rezolvare:
Pr etul _ unitar  5 ABC   pretul _ pietei   pretul _ de _ exercitare  prima _ CALL  prima _ PUT   
 5  10.640   9.600  400  400   1.200lei
Pr etul _ total  1.200lei  100contracte  120.000lei
Răspuns: c) contractul straddle = 120.000 lei.
2
Straddle = pe piaţa americană, combinaţie de opţiuni constând într-o poyiţie lungă pe un put şi una pe un call
cu acelaşi preţ de exercitare şi aceeaşi scadenţă. Straddle (futures) = similar cu spreadul cu contracte futures,
strategia straddle implică poziţii long şi short cu contracte futures înrudite. Spread: 1. la titlurile primare:
diferenţa dintre preţurile bid (de cumpărare) şi ask (de vânzare); 2. operaţiune bursieră constând în cumpărarea şi
vânzarea simultană de contracte la termen/futures pentru acelaşi activ, contractele având scadenţe diferite sau
aceeaşi scadenţă dar pe pieţe diferite; 3. operaţiune bursieră constând în cumpărarea şi vânzarea simultană a
aceluiaşi tip (call, put) şi aceleaşi clase de opţiuni.
28
E.Se emit obligaţiuni cu o valoare nominală de 24.000 lei, în cadrul unui
împrumut obligatar având termen de rambursare 5 ani. La emisiune preţul plătit
pentru achiziţionarea unei obligaţiuni este de 22.800 lei. Amortizarea are loc în
rate anuale egale, în condiţiile unei rate nominale a dobânzii de 9% pe an şi cu o
rată a dobânzii la termen de 8,4%. Sensibilitatea obligaţiunii este:
a) –3,11%;
b) –4,23%;
c) –3,84%;
d) –2,67%;
e) –4,85%.
Rezolvare:
1 A t
D  t t ,
PE 1  i 
unde:
t  anul;
Atunci dacă:
Anul Rata Împrumutul nerambursat Dobânda (9%) Anuitatea
1 0 24.000 2.160 2.160
2 0 24.000 2.160 2.160
3 0 24.000 2.160 2.160
4 0 24.000 2.160 2.160
5 24.000 0 2.160 26.160
1 A  t 1 2.160
D 
PE
  (1
t
 i ) t

22.800
 (
1,08
1
  (1 .992,62  3.6
22 .8 00
 4,581 ani
1 1
S    D    4,581  4, 2
1  i 1,084
Răspuns: b) –4,23%.
29
E.Se cumpără 400 acţiuni printr-o operaţiune în marjă, pentru o lună la
25.600 lei pe acţiune, cu depozit de garanţie 45%. În condiţiile creşterii cursului,
acţiunile se vând la 28.200 lei. Dacă rata dobânzii la tranzacţiile în marjă este
8% pe an, rata profitului obţinută de operator este:
a) 18,13%;
b) 28,43%;
c) 12,79%;
d) 15,6%;
e) 10,8%.
Rezolvare:
30
Valoarea _ totala _ a _ actiunilor _ cumparate  400actiuni  25.600lei / actiune 
 10.240.000lei
Marja este:
10.240.000 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
m a r j a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45%
__________________________________
Marja = 10.240.000 lei x 0,45 = 4.608.000 lei
Se primeşte un credit egal cu:
10.240.000 lei – 4.608.000 lei = 5.632.000 lei
Dobânda pentru creditul acordat este de
5.632.000 lei x 8% = 450.560 lei
Valoarea _ totala _ a _ actiunilor _ dupa _ o _ luna  400actiuni  28.200lei / actiune 
 11.280.000lei
Se deschide un cont:
DEBIT CREDIT
Cumpărare 10.240.000 Marja 4.608.000
Dobânda 450.560 Vânzare 11.280.000
Total debit 10.690.560 Total credit 15.888.000
SOLD 5.197.440
Profitul total = 5.197.440 – 4.608.000 = 589.440 lei
Profitul_total 589.440
Rata_profitului   12,79%
Marja 4.608.000
Răspuns: c) 12,79%.
31
Se vând două opţiuni PUT (una de tip american3 şi una de tip european4)
care prezintă aceleaşi caracteristici: preţ de exercitare 23.400 lei, primă 1.600
lei, scadenţa t(n). Cursurile înregistrate pe piaţă sunt: t(1) = 23.000; t(2) =
24.590; t(3) = 20.914; t(4) = 19.310; …; t(n) = 22.420. Cel mai mare profit
cumulat pe care îl poate obţine investitorul este:
a) 150.000;
b) 222.000;
c) 184.000;
d) 136.000;
e) 284.000.
3
Opţiune care poate fi exercitată oricând de-a lungul duratei sale de viaţă.
4
Opţiune care poate fi exercitată numai la expirare.
32
Rezolvare:
AMEX t(2) = 24.590 lei  1.600 x 100 = 160.000 lei
EURO: Pr ofitul / optiune  (cursul _ la _ sf . _ perioadei  prima)  pretul _ de _ exercitare
(22.420 + 1.600) – 23.400 = 620 lei
620 x 100 = 62.000 lei
Profitul cumulat
160.000 + 62.000 = 222.000 lei.
Răspuns: b) 222.000.
E.
Evaluarea tehnică a acţiunilor
Prin analiza tehnică se urmăresc 3 obiective:
1. Proiectarea în viitor a comportamentului trecut şi actual al cursului. În
acest sens, se utilizează regresia liniară. Dacă nivelul viitor al cursului este
inferior celui calculat, atunci tendinţa crescătoare a pieţei şi-a schimbat direcţia
şi invers.
2. Cercetarea şi urmărirea mişcărilor ciclice ale pieţei. Ipoteza de plecare
se bazează pe convingerea că orice titlu care se află în creştere va ajunge să
scadă. Pentru aceasta este necesar să se calculeze frecvenţa ciclurilor şi să se
analizeze evoluţia preţurilor în perioada pe parcursul căreia calculele arată că se
apropie un punct de întoarcere a pieţei.
3. Urmărirea tendinţei actuale pentru a stabili când o variaţie de preţ va
indica un punct de întoarcere.
33
După mai bine de 15 ani de utilizare a analizei tehnice s-a dovedit că cel
mai mare potenţial l-a reprezentat cea de a treia tendinţă (cel de-al treilea
obiectiv).
Referitor la proiectarea în viitor a comportamentului unui titlu în funcţie
de evoluţia precedentă se apelează la funcţia de regresie liniară:
y = a + bx,
y = preţul (cursul) titlului posibil de obţinut în viitor;
a = media cursului pe perioada trecută;
b = o constantă a cărei valoare depinde de numărul de observaţii efectuate
(deci de numărul de preţuri utilizate);
x = numărul de zile considerate (luate în calcul pentru analiză).
Exemplu:
În urma cotaţiei bursiere pentru titlurile A, în ultimele 7 zile s-au

înregistrat următoarele niveluri:
Ziua Cursul (în u.m.) x

1 12 -3
2 14 -2
3 15 -1
4 15 0
5 16 1
6 19 2
7 19 3
Valoarea numerică a lui x este găsită dând zilei de cotaţie centrale (ziua a
4-a) valoarea 0. Valoarea lui x devine negativă sau pozitivă pe măsură ce se
extinde în timp, îndepărtându-se tot mai mult sau mai puţin de punctul 0.
Urmează în continuare multiplicarea fiecărui curs cu valoarea corespunzătoare a
lui x.
Ziua Cursul x Curs*x
1 12 -3 -36
34
2 14 -2 -28
3 15 -1 -15
4 15 0 0
5 16 1 16
6 18 2 36
7 19 3 57
Total 109 0 30
Din aceste date se desprind valorile lui a şi b astfel:

 Valoarea lui a = 109/7 = 15,57
 Valoarea lui b = 30/28 = 1,07
Numărul 28 de la numitorul fracţiei este o constantă întotdeauna egală cu
28 atunci când numărul de zile de observare este 7 (asemănător şirului lui
Fibonacci).
Relaţia devine:
y = a + bx = 15,57 + 1,07x
Dacă îl înlocuim pe x cu valori care merg de la –3 la 3 se va obţine pentru
fiecare zi câte o valoare a cursului apropiată de realitate, ceea ce permite
formularea concluziei că pot fi stabilite, cu o anumită probabilitate, nivelurile
viitoare ale cursului.
Ziua 1 y = 15,57 + 1,07*(-3) = 12,36
Ziua 2 y = 15,57 + 1,07*(-2) = 13,43
Ziua 3 y = 15,57 + 1,07*(-1) = 14,50
Ziua 4 y = 15,57 + 1,07*(0) = 15,57
Ziua 5 y = 15,57 + 1,07*(1) = 16,64
Ziua 6 y = 15,57 + 1,07*(2) = 17,71
Ziua 7 y = 15,57 + 1,07*(3) = 18,36
Ziua 8 y = 15,57 + 1,07*(4) = 19,85
Rezultatul arată că la cotaţia următoare cursul titlului va avea valoarea de

19,85 u.m. sau o valoare apropiată de aceasta.
35
E.Care este valoarea prezentă a unei acţiuni preferenţiale cu valoarea
nominală de 10.000 lei şi pentru care se distribuie dividende la o rată de 20%.
Rata cerută de acţionari este de 12%.
Rezolvare:
Dr
V 
k
unde:
V = valoarea prezentă;
D = valoarea nominală;
r = rata de distribuire a dividendelor;
k = rata cerută de acţionari.
36
10.000  20% 2.000
V    16.666lei
12% 0,12
E. Acţiunile firmei A se vând pe piaţă în momentul prezent la preţul de

23.000 lei. Managerii anticipează o rată de creştere economică de 10,5% iar
pentru sfârşitul anului se prevede un dividend de 3.500 lei.
a) Care este rata de rentabilitate aşteptată de acţionari?
b) Dacă investitorul X doreşte o rentabilitate de 27% va investi într-o
astfel de acţiune?
Rezolvare:
a)
D
V 
kg
unde:
V = valoarea acţiunii;
D = valoarea dividendului la sfârşitul anului;
37
k = rata de rentabilitate financiară;
g = rata de creştere a dividendelor.
3.500
23.000 
k  10,5%
3.500
k   10,5%  15,21%  10,5%  25,71%
23.000
c) Nu va investi.
E.Firma R plăteşte dividende anuale de 3.600 lei pentru acţiunile sale

preferenţiale care se vând pe piaţă cu 30.000 lei.
a) Care este nivelul de rentabilitate sperată de investitori?
b) Dacă aşteptările unui investitor sunt de 10% care trebuie să fie
valoarea titlurilor pe piaţă?
c) Trebuie achiziţionate aceste titluri?
Rezolvare:
a)
D D 3.600
V  k   12%
k V 30.000
unde:
V = valoarea titlurilor pe piaţă;
D = mărimea dividendelor anuale;
k = rata dividendelor aşteptate de investitor.
38
b)
D 3.600
pentruk  10%  V    36.000lei
k 10%
d) Da.
Fie două acţiuni A şi B ale căror rentabilităţi se prezintă după cum

urmează:
Acţiunea A Acţiunea B
Rentabilitate Probabilitate Rentabilitate Probabilitate
-5% 50% -10% 50%
+25% 50% 40% 50%
Să se determine riscul pentru fiecare acţiune.

Rezolvare:
n
 2   p  ri    ri  ri  2
i 1
cu
r   pi  ri
rA  50%    5%   50%    25%   10%

rB  50%    10%   50%   40%   15%
Atunci:
39
 A2  50%    5%  10%   50%   25%  10%   2,25%
2 2
A  2,25%  15%
  50%    10%  15%   50%   40%  15%   6,25%
2 2 2
B
B  6,25%  25%
E.O obligaţiune cu valoarea nominală de 2.000 u.m. şi preţ de emisiune la

paritate, se emite pentru 7 ani. Amortizarea se face prin anuităţi constante, la o
rată nominală a dobânzii de 13% şi o dobândă la termen de 15%. Sensibilitatea
împrumutului va fi:
a) –3,61;
b) –4,56;
c) –2,82;
d) –5,86;
e) –4,18.
Rezolvare:
Notăm:
At  anuitatea în anul t;
I = valoarea nominală a împrumutului;
r = rata nominală a dobânzii ;
t = anul;
40
i = rata dobânzii la termen.
Atunci:
r r 0,13 0,13
Ai  I  I  2.000   2.000   452,22
1  (1  r ) t 1 1 2,353  1
1 1
(1  r ) t (1  0,13) 7 2,353
Anul Anuitatea Împrumutul nerambursat Dobânda 13% Rata

0 1 = 3+4 2 = 2-4 3=2xr 4 = 1-3
1 452,22 2.000 260 192,22
2 452,22 1.807,78 235,01 217,21
3 452,22 1.590,57 206,77 245,45
4 452,22 1.345,13 174,87 277,35
5 452,22 1.067,77 138,81 313,41
6 452,22 754,36 98,07 354,15
7 452,22 400,21 52,03 400,19
t  Ai 1 1
1 1    
S  
1  i

I
  (1  i) t
1,15 2.0 00
 1  4 52, 22 2  45 2, 2 2 3  45 2, 2 2 4  4 52, 2
   
 1,15 1 ,32 1,52 1,75

 7  4 52, 2 2
 
 2,66
1
   6.50 7  2,82
2.3 00
Răspuns: c) –2,82.
41
E. O obligaţiune se emite pentru 10 ani. Valoarea nominală este de 5.000
u.m. Rambursarea se face sub forma cuponului unic, în condiţiile unei rate
nominale a dobânzii de 12% şi o rată a dobânzii de piaţă de 14,5%.
Preţul plătit de subscriitori (valoarea reală a împrumutului) pentru
achiziţionarea unei obligaţiuni va fi:
a) 6.235 u.m.;
b) 4.357 u.m.;
c) 4.018 u.m.;
d) 5.895 u.m.;
e) 6.816 u.m.
Rezolvare:
Notăm:
VN = valoarea nominală a obligaţiunii;
P = preţul plătit de subscriitori la emisiunea obligaţiunilor;
RND = rata nominală a dobânzii;
RDT = rata dobânzii de piaţă.
În cazul rambursării sub forma cuponului unic formula de calcul este:
VN  1  RND  5.000  !12% 
n 10
5.000  3,11
P    4.018
1  RDT  n 1  14,5%  10 3,87
Răspuns: c) 4.018 u.m.
42
E.Fie un împrumut obligatar cu o durată de viaţă de 5 ani, în cadrul căruia
s-au emis 100.000 obligaţiuni de câte 1.000 u.m. valoare nominală. Rata
nominală a dobânzii este de 8,5%. Se consideră ipoteza amortizării prin serii
constante. Să se determine care este valoarea reală a acestui împrumut obligatar
cunoscând că ratele dobânzii la termen, începând din primul an până în al
cincilea sunt de 10%.
Rezolvare:
Anul Valoarea nominală Rata de rambursat Dobânda 8,5% Valoarea rămasă Anuitatea
1 1.000 200 85 800 285
2 800 200 68 600 268
3 600 200 51 400 251
4 400 200 34 200 234
5 200 200 17 0 217
Valoarea reală a obligaţiunii este:

5
At 285 268 251 234 217
Vr         963,65u.m.
t 1 (1  i ) t
(1  0,10) 1
1,10 1,10 1,10 1,10 5
2 3 4
43
E. Care este preţul de cumpărare al unei obligaţiuni emisă pentru o durată
de 10 ani la o valoare nominală de 1.000 u.m. cunoscând că rambursarea se face
sub forma cuponului unic, în condiţiile în care rata dobânzii la termen este de
15%?
Rezolvare:
VN 1.000
Pe    247,18u.m.
(1  r ) n
(1  0,15)10
44
Un contract futures asupra obligaţiunilor termen 6 luni cotează 130 u.m.
în timp ce titlurile suport5 nu valorează decât 100 u.m. Rata dobânzii pe termen
lung este de 12% iar pe termen scurt de 7%. Investitorul are următoarele
posibilităţi:
- să cumpere la vedere obligaţiuni suport;
- să vândă contractul futures la cursul de 130 u.m.;
- să împrumute fondurile necesare pentru a putea cumpăra
obligaţiuni la vedere.
Care este profitul obţinut în urma unui astfel de contract?
Rezolvare:
Notăm:
t  6luni
V  130u.m.
Vts  100u.m.
rT  12%
rt  7%
t t
P  Vts  V  Vts  rt   Vts  rT 
12 12
6 6
P  100u.m.  130u.m.  100u.m.  7%   100u.m.  12%   32,5u.m.
12 12
5
Suport: în analiza tehnică, o zonă sub preţul curent al acţiunii unde oferta este slabă, iar cumpărătorii sunt
agresivi. Este probabil ca preţul acţiunii să nu scadă mai jos de acest nivel numit prag de suport.
45
Clientul A încheie la 1 aprilie anul N, pe piaţa americană, o tranzacţie
pentru cumpărarea a 10 contracte futures pe indicele bursier Dow-Jones, cu
scadenţa în luna septembrie la cursul de 10.737,46 puncte. La 30 mai anul N
clientul A îşi închide poziţia printr-o operaţiune de sens contrar la 10.824,58
puncte. Rezultatul tranzacţiei pentru clientul A va fi:
a) +26.765 USD;
b) –65.200 USD;
c) +435.600 USD;
d) +354.875 USD;
e) –512.980 USD.
Rezolvare:
01.04.N _ Valoarea _ tranzactie i (cumparare )  10.737,46 puncte  10contracte  107.374,6 p
30.05.N _ Valoarea _ tranzactie i (vanzare )  10.824,58 puncte  10contracte  108.245,8 pun
Re zultatul _ final  profit  871,2 puncte
Re zultatul _ final _ in _ unitati _ monetare  Re zultatul _ final _ in _ puncte  multiplica tor
_ specific _ pietei _ americane  871,2 puncte  500USD  435.600USD
Răspuns: c) 435.600 USD.
46
Un investitor deţine, pe piaţa japoneză, un portofoliu pe indicele Nikkei
format din acţiuni ce reprezintă o capitalizare bursieră de 143,9 milioane JPY şi
un coeficient de sensibilitate de 1,82. Cursul indicelui Nikkei este 17.342,27
puncte. Gestionarul portofoliului doreşte vânzarea sa.
Numărul de contracte pe acest indice ce poate fi vândut este:
a) 1 contract;
b) nici un contract;
c) 2 contracte;
d) 3 contracte;
e) 4 contracte.
Rezolvare:
Valoarea _ portofoliului
Nr. _ contracte   coeficientul _ de _ sensibilitate 
curs _ indice  multiplicatorul
143.900.000
  1,82  1,51contracte  1 _ contract
17.342,27  10.000
Răspuns: a) 1 contract.
47
În timpul funcţionării unei societăţi, emisiunea de acţiuni realizată pentru
majorarea capitalului social produce efecte nedorite pentru vechii acţionari
cunoscute sub denumirea de efecte de diluţie care afectează valoarea acţiunii,
profitul pe acţiune şi dreptul la vot al posesorului acţiunii.
Se consideră situaţia în care se dublează capitalul social prin emisiunea
noilor acţiuni pe baza datelor:
Momentul înfiinţării Momentul majorării
capitalului social
Numărul acţiunilor emise N = 1.000 n= 1.000
Valoarea nominală VN = 100 VN = 100
Rezerve legale constituite de emitent Rl = 400.000 Rl = 400.000
Rata profitului la capitalul propriu 10% 10%
Număr de acţiuni deţinute de acţionarul A 10 10
În urma majorării capitalului social se înregistrează următoarele efecte:

a) Modificarea valorii intrinseci a acţiunii, efect cunoscut şi sub
denumirea de diluţia capitalului.
Astfel, la înfiinţare, valoarea intrinsecă este:
VN  N  Rl 100  1.000  400.000
VI    500u.m. / actiune
N 1.000
După majorarea capitalului social valoarea intrinsecă se diminuează

astfel:
VN  N  VN  n  Rl 100  1.000  100  1.000  400.000
VI '    300u.m. / actiune
N n 1.000  1.000
b) Diluţia profitului pe acţiune:

10%  100  1.000  400.000
p  50u.m. / actiune
1.000
10%  100  1.000  100  1.000  400.000
p'   30u.m. / actiune
1.000  1.000
c) Diluţia dreptului la vot. Acţionarul A are o poziţie în cadrul adunării

generale a acţionarilor determinată de numărul acţiunilor deţinute înainte şi după
majorarea capitalului social, respectiv:
10 x 100/1.000 = 1 vot
48
10 x 100/(1.000 + 1.000) = 0,5 voturi
Aşadar, păstrându-şi numărul de acţiuni deţinute iniţial, acţionarul A va
participa în măsură mai redusă la luarea deciziei în cadrul societăţii emitente.
Pentru atenuarea efectelor de diluţie, societatea emitentă calculează un
drept preferenţial denumit drept de subscriere de care beneficiază foştii
acţionari. Dreptul de subscriere se determină ca diferenţă între valoarea de piaţă
a acţiunilor vechi şi valoarea acţiunilor vechi şi noi, după majorarea capitalului
social. Mărimea dreptului de subscriere depinde de numărul acţiunilor nou
emise şi de preţul la care se realizează prima vânzare a acţiunilor noi (preţ de
emisiune sau valoarea nominală). Dacă vânzarea noilor acţiuni se realizează la
preţ de emisiune, mărimea teoretică a dreptului de subscriere este:
(Cursul _ actiunilor _ vechi  Pr etul _ de _ emisiune)  n
Dreptul _ de _ subscriere  
N n
(500  300)  1.000
  100u.m.
1.000  1.000
49
Se cunosc următoarele date pentru acţiunile Alpha din şedinţa bursieră din
data de 14.02.1999:
Ordine la cumpărare Ordine la vânzare
60 acţiuni la cursul cel mai bun 120 acţiuni la cursul cel mai bun
80 acţiuni la cursul maxim de 1120 40 acţiuni la cursul maxim de 1070
Volumul maxim de acţiuni tranzacţionate este:

a) 690;
b) 770;
c) 1085;
d) 245;
e) 335.
Cererea Cursul Oferta Minim
Efectiv Cumulat Efectiv Cumulat
60 60 CMB-C 0 770 60
80 140 1120 110 770 140
30 170 1110 140 660 170
45 215 1105 70 520 215
110 325 1095 115 450 325
90 415 1085 90 335 335
145 560 1080 85 245 245
130 690 1070 40 160 160
0 690 CMB-V 120 120 120
Răspuns: e) 335.
Pentru acţiunile Omega s-au transmis următoarele ordine:
20 acţiuni la cursul limită de 610 60 acţiuni la cursul limită de 565
50
Coeficienţii de execuţie a ordinelor de cumpărare, respectiv de vânzare au

fost:
a) 34,5%; 38,2%;
b) 16,9%; 23,8%;
c) 44,1%; 38,6%;
d) 52,11%; 46,83%;
e) 20%; 23,7%.
Rezolvare:
Ordine de cumpărare Cursul Ordine de vânzare Minim
80 80 CMB-C 0 790 80
20 100 610 100 790 100
40 140 605 130 690 140
90 230 595 60 560 230
120 350 585 130 500 350
80 430 580 80 370 370
160 590 570 90 290 290
120 710 565 60 200 200
0 710 CMB-V 140 140 140
Ordine _ max im _ tranzactionate
Coeficientul _ de _ executie 
Ordine _ max im _ primite
370
La _ cumparare   52,11%
710
370
La _ vanzare   46,83%
790
Răspuns: d) 52,11%; 46,83%.
51
Se cunosc următoarele ordine primite pentru acţiunea C în şedinţa
bursieră din 23.11 anul N:
Cursul de închidere al şedinţei precedente a fost de 9600.

Cursul de echilibru va fi:
a) 9700;
52
b) 9630;
c) 9850;
d) 9600;
e) 9580.
Rezolvare:
Ordine de cumpărare Cursul Ordine de vânzare Minim
80 80 CMB-C - 220 80
30 110 10100 10 220 110
50 160 9900 20 210 160
- 160 9850 10 190 160
40 200 9700 - 180 180
100 300 9630 30 180 180
- 300 9600 20 150 150
20 320 9580 30 130 130
40 360 9560 10 100 100
30 390 9510 - 90 90
70 460 9490 50 90 90
- 460 CMB-V 40 40 40
Răspuns: b) 9630.
E: Randamentul total al unei acţiuni obţinute de un acţionar este de 36%
pentru un curs de achiziţionare de 11.300 u.m./acţiune. Societatea emitentă a
acţiunilor avea în circulaţie 100.000 de acţiuni şi a obţinut un profit net total de
43 de milioane u.m., din care a repartizat acţionarilor 30%.
Ca urmare, nivelul cursului de piaţă al acţiunii la care s-a efectuat
revânzarea sa de către acţionar a fost de:
a) 15.239;
b) 12.136;
c) 14.400;
d) 17.260;
e) 21.300.
Rezolvare:

D1
C C

 0

100
,unde:
C
0
η = randamentul unei acţiuni;

D = dividendul per acţiune;
C1 = cursul acţiunii la vânzare (cursul curent);
C0 = cursul acţiunii la cumpărare (cursul iniţial).
53
Profitul repartizat acţionarilor = 43.000.000 u.m. * 30% = 12.900.000
u.m.
D = 12.900.000 u.m./100.000 acţiuni = 129 u.m. dividende/acţiune
129 + C1 – 11.300
36 = ―――――――― * 100
11.300
C1 = 36 * 113 + 11.300 – 129 = 15.239 u.m.

Răspuns: a) 15.239.
E.Un împrumut obligatar se caracterizează prin: număr obligaţiuni
100.000, durata de viaţă cinci ani, valoarea nominală 4.000 u.m./obligaţiune,
rata nominală a dobânzii 8%, rata dobânzii la termen 9,3%, amortizare în
anuităţi constante. Diferenţa între dobânda de plată în primul an şi cea aferentă
anului patru, pe obligaţiune, este:
a) 211;
b) 302;
c) 177;
d) 295;
e) 103.
Rezolvare:
Anul Valoarea nominală Rata de rambursat Dobânda 8,0% Împrumut Anuitatea
nerambursat
0 1 2 = 8% * 4 3 4=4–2 5
1 4.000 640 320 4.000 1.000
2 4.000 731 269 3.360 1.000
3 4.000 790 210 2.629 1.000
4 4.000 853 147 1.839 1.000
5 4.000 921 79 986 1.000
r r 0,08
i 
A I 
I  
4.000 1.000
1
(1
r)t
1 
1(
1 0 )
,085
1 t
(
1r)
54
320 – 147 = 173 u.m.
Răspuns: c) 173.
E. Un investitor dă ordin de cumpărare pentru 300 de titluri C la un curs

de 9.600 u.m./acţiune. Tranzacţia se efectuează în marjă cu un depozit de
garanţie de 25% din valoarea tranzacţiei. Ordinul contrar este adresat
intermediarului în momentul în care cursul de piaţă al titlurilor C este mai mare
decât cel de cumpărare cu 18%. Dobânda medie bancară este de 11,4%, iar
spreadul brokerului pentru tranzacţia în marjă este de 1,1%.
În aceste condiţii, rata profitului obţinută de către investitor este:
a) 35,42%;
b) 12,19%;
c) 25,94%;
d) 68,87%;
e) 50,11%.
Rezolvare:
VT1 = 300 * 9.600 = 2.880.000 lei

Marja este:
2.880.000 lei. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
m a r j a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25%
__________________________________
Marja = 2.880.000 lei x 0,25 = 720.000 lei
55
2.880.000 lei – 720.000 lei = 2.160.000 lei
2.160.000 lei x 1,1% = 23.760 lei
Valoarea totală la sfârşitul perioadei = 300 acţiuni * 9.600 lei/acţiune *
11,8% = 3.398.400 lei
DEBIT CREDIT
Cumpărare 2.880.000 Marja 720.000
SOLD 1.214.640
Profitul total = 1.214.640 – 720.000 = 494.640 lei
Profitul total 494.640

Rata profitului = —————— * 100 = ———— * 100 = 68,7%
Depozit 720.000
Răspuns: d) 68,7%
56
E. Un deţinător de acţiuni vinde pe piaţa cu reglementare lunară 200 de
titluri A din portofoliul său la un curs de piaţă de 13.200 u.m./acţiune, avansând
o garanţie de 25% din valoarea tranzacţiei. La sfârşitul lunii cursul de lichidare
pe piaţă este de 13.250 u.m./acţiune şi acesta decide efectuarea unui report la
cursul de compensare de 13.260 u.m./acţiune, cu o taxă aferentă de 8% pe an. La
sfârşitul lunii următoare, cursul ajunge la 13.030 u.m./acţiune şi clientul îşi
închide poziţia.
Rata profitului degajată de această operaţiune va fi:
a) 2,47;
b) 36,12;
c) 9,58;
d) 17,12;
e) 22,05.
Rezolvare:
VT1 = 200 * 13.200 = 2.640.000 lei

Marja este:
2.640.000 lei. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
m a r j a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25%
__________________________________
Marja = 2.640.000 lei x 0,25 = 660.000 lei
57
Report = 200 titluri * 13.260 lei = 2.652.000 lei
8 1
Taxă report = 2.652.000 lei * —— * — = 17.680 lei
100 12
Valoarea totală la sfârşitul perioadei = 200 acţiuni * 13.030 lei/acţiune =
2.606.000 lei
DEBIT CREDIT
Cumpărare 2.606.000 Depozit garanţie 660.000
Taxă report 17.680 Vânzare 2.640.000
SOLD 676.320
Profitul total = 676.320 – 660.000 = 16.320 lei
Profitul total 16.320

Rata profitului = ——————— * 100 = ———— * 100 = 2,47%
Depozit garanţie 660.000
Răspuns: a) 2,47.
58
E. Un investitor cumpără 1.000 de acţiuni A la cursul de 3.200
u.m./acţiune pe care le revinde cu 3.410 u.m./acţiune. Taxa de negociere este de
0,6%. Profitul rezultat din tranzacţia fermă este utilizat ca depozit de garanţie ce
reprezintă 20% într-o tranzacţie în marjă prin care doreşte să cumpere 300 de
titluri B. Dobânda practicată de broker este de 9% pe an şi investitorul vinde
titlurile B când acestea înregistrează un curs de piaţă cu 20% mai mare decât cel
de cumpărare.
Rezultatul net al investitorului din tranzacţia în marjă este:
a) 311.250;
b) 256.980;
c) 165.230;
d) 211.065;
e) 199.300.
Rezolvare:
VT1 = 1.000 * 3.200 = 3.200.000 u.m
Marja este:
3.200.000 u.m. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
marja...................... 6%
__________________________________
Marja = 3.200.000 u.m. * 0,06 = 19.200 u.m.
VTf = 1.000 * 3.410 = 3.410.000 u.m
59
Marja este:
3.410.000 u.m. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
marja...................... 6%
__________________________________
Marja = 3.410.000 u.m. * 0,06 = 20.460 u.m.
Rezultatul final (marja) = - (3.200.000 u.m. + 19.200 u.m.) + (3.410.000
u.m. – 20.460 u.m.) = 170.340 u.m.
Marja = VT * 20% → 170.340 u.m. = VT * 20% → VT = 851.700 u.m.
851.700 u.m.
Cursul = —————— = 2.839 u.m./acţiune
300 acţiuni
851.700 u.m. – 170.340 u.m. = 681.360 u.m.
9 1
681.360 u.m. * —— * —— = 5.110 u.m.
100 12
Valoarea totală la sfârşitul perioadei = 300 acţiuni * 2.839 u.m./acţiune *
12,0% = 1.022.040 u.m.
DEBIT CREDIT
Cumpărare 851.700 Marja 170.340
Total debit 856.810 Total credit 1.192.380
SOLD 335.570
Profitul total = 335.570 – 170.340 = 165.230 u.m.
Răspuns: c) 165.230.
60
E. Un investitor cumpără în luna octombrie 300 de titluri A la cursul de
11.200 u.m./acţiune cu un depozit de garanţie de 20% din valoarea tranzacţiei.
La sfârşitul lunii octombrie cursul acţiunilor este de 11.130 u.m./acţiune şi
investitorul decide efectuarea unei tranzacţii de report la cursul de compensare
de 11.160 u.m./acţiune, investitorul reportându-se din nou la cursul de
compensare de 11.165 u.m./acţiune. La sfârşitul lunii decembrie cursul creşte la
11.215 u.m./acţiune. Taxa de report este constantă de 8% pe an.
Rezultatul net al investitorului la sfârşitul anului este:
a) + 12.300;
b) – 40.100;
c) + 25.690;
d) – 24.360;
e) + 50.450.
Rezolvare:
VT1 = 300 * 11.200 = 3.360.000 lei

Marja este:
3.360.000 lei. . . . . . . . . . . . . . . . . . 100%
m a r j a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20%
__________________________________
Marja = 3.360.000 lei * 0,20 = 672.000 lei
61
Report 1 = 300 * 11.135 = 3.340.500 lei
8 1
Taxă report 1 = 3.340.500 * —— * —— = 22.270 lei
100 12
Report 2 = 300 * 11.165 = 3.349.500 lei
8 1
Taxă report 2 = 3.349.500 * —— * —— = 22.330 lei
100 12
VTf = 300 acţiuni * 11.215 lei/acţiune = 3.364.500 lei
DEBIT CREDIT
Cumpărare 3.360.000 Depozit garanţie 672.000
Taxă report 1 22.270 Vânzare 3.364.500
Taxă report 2 22.330 Total credit 4.036.500
Total debit 3.404.600
SOLD 631.900
Profitul total = SOLD – Depozit = 631.900 – 672.000 = - 40.100 lei
Răspuns: b) – 40.100.
62
E. Acţiunile societăţii X cotează pe piaţă cu 115 u.m. Societatea are în
circulaţie 86.000 de acţiuni şi distribuie dividende în proporţie de 32% din
profitul net obţinut. Fiecărui acţionar îi revine un flux financiar real de 20
u.m./acţiune.
Valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării la nivelul societăţii
este:
a) 2,09;
b) 3,15;
c) 1,84;
d) 1,72;
e) 4,88.
Rezolvare:
Fluxul financiar real total pentru cele 86.000 acţiuni este:
86.000 acţiuni * 20 u.m./acţiune = 1.720.000 u.m.
Totalul dividendelor pentru cele 86.000 acţiuni este:
1.720.000 u.m. ………………… 32%
X u.m. ……………………..100%
1.720.000 u.m. * 100%
X = —————————— = 5.375.000 u.m.
32%
5.375.000 u.m.
Valoarea unitară a dividendelor = —————— = 62,5 u.m./acţiune
86.000 acţiuni
63
Coeficientul PER este:
Cursul acţiunii Curs 115 u.m.
PER = ————————— = ——— = ——————— = 1,84 acţiuni
Profitul/acţiune PPA 62,5 u.m./acţiune
Răspuns: c) 1,84
Indicatorul DELTA al unei opţiuni CALL de tip european este Δc = 0,570.

În cazul în care preţul activului suport creşte cu 0,1 u.m., atunci preţul opţiunii
PUT având aceeaşi acţiune suport şi aceeaşi scadenţă se va modifica astfel:
a) creşte cu 0,570 u.m.;
b) scade cu 0,570 u.m;
c) scade cu 0,430 u.m.;
d) scade cu 0,043 u.m.;
e) creşte cu 0,043 u.m.
Rezolvare:
Notăm cu Δ p preţul opţiunii PUT
Δp = Δc – 1 = 0,570 –1 = - 0,430
Acest rezultat arată cu cât se va modifica preţul PUT, atunci când sensibilitatea
creşte cu 1 unitate.
Δp = - 0,430 * 0,1 = - 0,043
Răspuns: d) scade cu 0,043 u.m.
64
E.O societate pe acţiuni decide majorarea capitalului social prin emisiune de noi
acţiuni în raportul o acţiune nouă pentru patru acţiuni vechi, în condiţiile unui capital
social iniţial de 36 milioane u.m. (corespunzător la 90.000 de acţiuni) şi rezerve de 12
milioane u.m. Suma încasată de societate ca urmare a vânzării noilor acţiuni este de 10,8
milioane u.m. Prima de emisiune încasată de societate pentru ansamblul emisiunii va fi:
a) 2.600.000 u.m.;
b) 7.200.000 u.m.;
c) 1.800.000 u.m.;
d) 9.000.000 u.m.;
e) 3.600.000 u.m.
Rezolvare:
Valoarea nominală a vechilor acţiuni este:
36.000.000 u.m.
VN = ——————— = 400 u.m
90.000 acţiuni
Numărul noilor acţiuni emise este:
90.000 acţiuni vechi
N1= —————— = 22.500 acţiuni nou emise
4
Valoarea unei acţiuni nou emise este:
10.800.000 u.m
VN1= —————— = 480 u.m.
22.500 acţiuni nou emise
Preţul de exercitare = valoarea nominală a vechilor acţiuni + prima de

emisiune:
480 u.m. = 400 u.m. + pe
65
Prima de emisiune fiind de 80 u.m., prima de emisiune încasată de societate
pentru ansamblul emisiunii este:
80 u.m./acţiune * 22.500 acţiuni noi = 1.800.000 u.m.
Răspuns: c) 1.800.000 u.m.
66
E. O societate deţine în capitalul social 24.000 acţiuni la o valoare
nominală de 1.200 u.m./acţiune. Rezervele societăţii reprezintă 10% din
capitalul social iniţial. Societatea decide majorarea capitalului social prin
emisiune de noi acţiuni la paritate. După majorare, capitalul propriu al societăţii
devine 38,88 milioane u.m.
Valoarea dreptului de subscriere calculată de societate va fi:
a) 32 u.m.;
b) 51 u.m.;
c) 19 u.m.;
d) 24 u.m.;
e) 45 u.m.
Rezolvare:
Capitalul social iniţial este:
Cs = 24.000 acţiuni * 1.200 u.m./acţiune = 28.000.000 u.m.
Rezervele sunt de 10% din capitalul social, respectiv 2.800.000 u.m
Capitalul propriu iniţial = 28.000.000 u.m. + 2.880.000 u.m. = 31.680.000
u.m.
Valoarea unei acţiuni vechi este:
31.680.000 u.m.
V0 = ——————— = 1.320 u.m./acţiune
24.000 acţiuni
Valoarea capitalului social după emisiune este:
V1 = Cs + 1.200 acţiuni * n,
unde: n este numărul acţiunilor nou emise.
Atunci:
38.880.000 u.m. = 31.680.000 u.m. + 1.200 acţiuni * n
n = 6.000 acţiuni
Valoarea unei acţiuni noi este:
67
38.880.000 u.m.
V1 = ———————————— = 1.296 u.m./acţiune
24.000 acţiuni + 6.000 acţiuni
Dreptul de subscriere este:
Ds = 1.320 u.m. – 1296 u.m. = 24 u.m.
Răspuns: d) 24 u.m.
Pentru acţiunile reprezentative (numai trei) ale pieţei de capital se

cunoaşte volumul de titluri emise, alături de preţurile lor iniţiale şi de cele
actuale:
68
Acţiunea pi0 pi1 Nr. titluri emise
OLT 4.250 1.700 266 mil.
DAC 1.200 600 685 mil.
AZO 2.850 1.269 209 mil.
Se admite înlocuirea în coşul bursier a acţiunii AZO cu acţiunea TER,

având preţul iniţial 12.150, preţul actual 7.290 şi un număr de 41 mil. titluri
emise. În aceste condiţii, factorul "f" de corecţie şi indicele actual II de tip
Standard & Poor 500, sunt:
a) 1 şi 442,8;
b) –0,5572 şi 55,73;
c) 1,04 şi 474,3;
d) –0,5257 şi 52,58;
e) 1,44 şi 109.
Rezolvare:
∑ pi0 * qi0 4.250 * 266 + 1.200 * 685 + 2.850 * 209 2.548.150

F = ————— = ———————————————— = ———— = 1,04
∑ qj0 * pj0 4.250 * 266 + 1.200 * 685 +12.150 * 41 2.450.650
∑ qi0 * pi1 1.700 * 266 + 600 * 685 + 7.290 * 41

I1 = 1.000 * ————— = 1.000 * ———————————————— =
∑ qi0 * pi0 4.250 * 266 + 1.200 * 685 + 2.850 * 209
= 1.000 * 0,47419 = 474,2
Răspuns: c) 1,04 şi 474,2
69

PROBLEME Examen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROBLEME Examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ATENTIE!!!

Raportul preţ-câştig (PER) este:

unde C = cursul acţiunii.

Răspuns: b) –25.000 u.m.

Răspuns: c) +200.000 u.m.

x 2  25%. Riscul portofoliului de risc minim va fi:

Coeficienţii de volatilitate ale primelor două active sunt:  1  0,24;  2  0,42.

Coeficientul de volatilitate al activului 3 este:

100  5,76  17,64

E  R A   15%. Coeficientul de corelaţie a portofoliului A cu portofoliul pieţei

Rentabilitatea portofoliului B, E  RB  , situat pe dreapta CML (CAPITAL

i  riscul portofoliilor situate pe CML.

E.O societate are un capital iniţial de 40 milioane u.m., corespunzător la

Dreptul _ preferenti al _ de _ subscriere  450u.m.  118 %  531u.m.

Conform modelului CAPM, riscul unui portofoliu eficient, p, situat pe

An Rata Împrumut nerambursat Dobânda 10% Anuitatea

Răspuns: a) 4,90; -4,51.

E. Un investitor are disponibil 25.000 u.m. şi doreşte să cumpere 350

Valoarea iniţială a tranzacţiei:

Răspuns: b) +8.555 u.m.

Analiştii financiari prognozează pentru o acţiune următoarele rentabilităţi

Starea economiei Probabilitatea Rentabilitatea acţiunii

Determinaţi rentabilitatea medie ce se înregistrează.

Ri   pi  ri  0,2(10%)  0,6(30%)  0,2(60%)  32%

Indicatori Titlul X Titlul Y

Presupunând că rata dobânzii fără risc este de 15% iar rentabilitatea

Să se determine varianţa minimă absolută a unui portofoliu constituit din

rA  15%; rB  20%;  A  9,5%;  B  17%

Corelaţia dintre rentabilitatea celor 2 titluri este  A, B  0,75

 2 A  cov A,B 90,25  121,125 211,375

Ponderea optimă a titlului A este:

 2 B  cov( R A , RB ) 289  121,125 410,125

Ponderea optimă a titlului B este:

Investiţia iniţială de 1.000 u.m. în cumpărarea unei acţiuni “XYZ” este

În aceste condiţii, speranţa de rentabilitate [E(R)] şi dispersia  2  R   a

 118,8 214,2 363,8  235,2 138  1070

XYZ  1070  1000  70

Dispersia sau riscul investiţiei este:

Portofoliile A şi B formate numai din active cu risc sunt situate pe frontiera

Deoarece  i (coeficientul beta) este un parametru propriu fiecărei

Coeficientul de corelaţie se determină după relaţia:

cov R A , R B  0,06498 0,06498

portofoliu situat pe CML, asumându-şi un risc de

Rentabilitatea aşteptată a portofoliului este:

E.O obligaţiune de valoare nominală 15.000 se emite pentru 5 ani, urmând

Răspuns: c) –3,9% şi 4,28 ani.

Coeficienţii de corelaţie dintre active sunt:  ab  0,8;  ac  0,2;  bc  1.

Pentru 3 titluri relaţia este

 2p  144  X A2  400  X B2  900  X C2  384  X A  X B  144  X A  X C  1.200  X B  X C

Relaţia de mai sus se derivează în funcţie de A şi B:

Se obţine un sistem de 3 ecuaţii cu 3 necunoscute:

După calcule intermediare se ajunge la:

Rentabilitatea portofoliului este:

Sporul _ capitalului _ social

Capitalul social după încorporarea rezervelor este:

Profitul total înainte de majorarea capitalului social este:

11 %   36.000.000lei  7.200.000lei  4.752.000lei

Capitalul social după majorare este:

Numărul de acţiuni după majorarea capitalului social este:

Profitul total după majorarea capitalului social:

Variaţia profitului pe acţiune este:

Răspuns: c) scade cu 164,53 lei.

E:Un operator cumpără, pentru aceeaşi scadenţă, următoarele contracte: 1