Acţiunile sunt considerate titluri de proprietate şi în acelaşi timp titluri negociabile la

bursă; atestă participarea deţinătorului la capitalul social al unei societăţi. Sunt titluri cu
caracter asociativ, în numerar sau de aport, indivizibile, de valoare egală din capitalul social al
societăţii emitente.

1) O societate comercială prezintă următoarea situaţie a activului şi pasivului bilanţier la

31.12. anul n:
Activ imobilizat – 275.000 lei
Activ circulant - 310.000 lei
Capital social – 320.000 lei
Rezerve – 50.000 lei
Datorii – 215.000 lei
Capitalul social înainte de majorare era format din 20.000 de acţiuni.
În anul următor, adunarea generală a acţionarilor decide creşterea capitalului prin
emisiunea a 5000 de acţiuni noi la preţul de emisiune de 18 lei.
Să se determine:
a) valoarea contabilă iniţială a unei acţiuni V0;
b) nivelul primei de emisiune pe o acţiune şi pe total;
c) valoarea contabilă a acţiunii după majorare;
d) pierderea din valoare a noii acţiuni.
Rezolvare:
a) V0 = CPr0/N= 370.000/20.000= 18,5 lei unde:
CPr0 – capitalul propriu iniţial;
N – numărul iniţial de acţiuni.
b) PE = VN+ pe → pe= PE – VN= 18 – 16= 2 lei/acţiune
VN= CS0/ N= 320.000/ 20.000= 16 lei unde:
VN – valoarea nominală a unei acţiuni;
PE – preţul de emisiune al unei acţiuni;
pe – prima de emisiune pe acţiune;
CS0 – capitalul social iniţial.
→ prima de emisiune pe total = 2 * 5.000= 10.000 lei
c) V1= CPr1/(N+n)=(370.000+ 5000*16+10.000)/(20.000+5.000)
→ V1=460.000/25.000=18,4 lei unde:
V1 – valoarea contabilăactuală
CPr1 – capitalul propriu actual;
n - numărul de acţiuni nou emise.
d) DSt = V0 – V1 = 18,5 – 18,4 = 0,1 lei
Pierderea de valoare a noii acţiuni este 0,1 lei, de fapt valoarea teoretică a dreptului
preferenţial de subscriere.
 2) SC X SA îşi majorează capitalul social prin creşterea numărului de acţiuni de la 10.000
la 15000 de acţiuni. Determinaţi efectele de diluţie, ştiind că:
 valoarea nominală a acţiunii este 1,5 lei/acţiune
 rezervele legale ale SC X SA se ridică la 8.000 lei
 rata profitului net este 10%=PN/Cap. Propriu*100
 numărul acţiunilor deţinute de acţionarul Z este 1000. Acționarul Z nu
participă la majorarea de capital social

Rezolvare:
a) Diluţia capitalului propriu sau modificarea valorii contabile a acţiunii:
Valoarea contabilă înainte de majorare= V0=CPr0/N0= (Capital social+Rezerve legale)/N=
(10000*1,5+8000)/10000=2,30 lei
Valoarea contabilă după majorare= V1=CPr1/N1= (Capital social+Rezerve legale)/N=
(15000*1,5+8000)/15000=2,03 lei
Se observă că după emisiunea noilor acţiuni, valoarea contabilă a acţiunilor SC X SA
scade de la 2,3 lei la 2,03 lei.

b) Diluţia profitului net pe acţiune:

Profit net pe acţiune înainte de majorare=PPA0=PN0/ N0=2300/10000=0,23 lei/acţiune
Profit net pe acţiune după majorare= PPA1= PN1/ N1= 3050/15000=0,203 lei/acţiune
PN0=10%*capitalul propriu0=10%*23.000=2300 lei
PN1=10%*capitalul propriu1=10%*30.500=3050 lei
Aşadar, după emisiunea noilor acţiuni, profitul pe acţiune scade cu 0,027 lei/acţiune. În
aceste condiţii se va reduce şi dividendul pe acţiune, deci va scădea rentabilitatea
plasamentului.

c) Diluţia dreptului la vot:

Acţionarul Z care deţine 1000 acţiuni din numărul total al acţiunilor va avea o poziţie în
AGA, determinată de numărul acţiunilor deţinute, după cum urmează:
- înainte de majorare: participarea la vot (puterea de decizie)=nr. acţiunilor deţinute/nr.
acţiunilor totale=1000*100/10000=10%
- după majorare: participarea la vot (puterea de decizie)=nr. acţiunilor deţinute/nr.
acţiunilor totale=1000*100/15000=6,67%
Aşadar, păstrându-şi numărul de acţiuni deţinute iniţial, acţionarul A va participa în
măsură mai redusă la luarea deciziei în cadrul societăţii emitente. Pentru a-şi păstra aceeaşi
putere de decizie el va trebui să cumpere din noile acţiuni emise 10% adică 500 de acţiuni.

3) Dacă o acţiune a fost cumpărată în momentul t 0 cu 3 lei şi revândută în momentul t1 cu

3,5 lei iar randamentul dat de dividend este 5% determinaţi performanţa acestei acţiuni.
Rezolvare:
Performanţa a acţiunii (R) este:
R= (D+C1-C0)*100/C0=D/ C0+ (C1- C0)*100/ C0=5%+(3,5-3)*100/3=5%+16,67%=21,67%.
 4) Care va fi valoarea teoretică a unei acţiuni, cunoscând că pentru următorii 4 ani ea
generează dividendele: 0,5, 0,70, 0,8, 0,3? Rata rentabilităţii cerute de piaţă ( k) este de 10%.
Rezolvare:
V = Σ Di / ( 1+k)i
→ V = 0,5/( 1+ 0,1) + 0,7/( 1+0,1)2 + 0,8/( 1+ 0,1)3 + 0,3/( 1+ 0,1)4
= 1,8390
unde: V- valoarea teoretică a acţiunii
Di – dividendul din anul i
S/(1+k)3
C=2 lei, actiunea trebuie vândută
C=1,3 lei, actiunea merită cumpărată

5) În data de 23.04.2019 un investitor X achiziţionează 15.000 de acţiuni ale unei societăţi

pe acţiuni. Societatea are un capital social de 2.000.000 de lei împărţit într-un număr de
200.000 de acţiuni. Societatea lansează în luna ianuarie 2020 o emisiune de acţiuni în valoare
de 500.000 de lei, acordând o primă de emisiune de 1,8 lei. Cursul mediu al acţiunilor
societăţii este de 16,5 lei. Investitorul X îşi va menţine aceeaşi cotă deţinută din capitalul
social.
Să se determine:
a) valoarea teoretică a dreptului preferenţial de subscriere;
b) pretul la care cumpără vechii și noii investitori o acțiune din noua emisiune,
dacă valoarea bursiera a unui DS este 1 leu
c) valoarea ansamblului acţiunilor pe care le deţine investitorul X la respectiva
societate după emisiunea noilor acţiuni.
Rezolvare:
a) DSt = (Ct0 – PE)/ ( s+1) unde:
DSt - valoarea teoretică a drepturilor de subscriere;
PE - preţul de emisiune al acţiunilor noi;
Ct0 - cursul titlurilor pe piaţă înainte de majorare.
s = N/n - raportul de subscripţie
Dar, PE= VN+ pe= 10+1,8= 11,8 lei unde:
VN=CS0/N= 2.000.000/200.000=10 lei/acţiune
Numărul de acţiuni noi ce se emit= n= ΔCS/VN=500.000/10=50.000 acţiuni
→ s= 200.000/50.000=4
→ DSt =( 16,5 – 11,8)/( 4+1)=0,94 lei
b) PE- vechii acționari
P=PE+s*DSb=11,8+4*1=15,8 lei
b)valoarea ansamblului acţiunilor pe care de deţine investitorul este:
V= Ni * Ct0 + ni*PE unde:
Ni – nr. de acţiuni pe care deţinea investitorul X înainte de majorarea capitalului social
ni – nr. de acţiuni noi achiziţionate de investitorul X
 k=15.000/200.000 de acţiuni emise de societate=7,5%, pe care îl va menţine şi după
această majorare a capitalului social.
Deci, numărul de acţiuni noi pe care trebuie să le achiziţioneze investitorul X pentru a-şi
menţine acelaşi procent din capitalul social este:
ni = 7,5%* 50.000 de acţiuni noi= 3.750 acţiuni noi
Deci, V= (15.000+3750)*16,5=309.375 lei

6. O societate pe acţiuni dispune de un capital social compus din:

 1000 de acţiuni preferențiale categoria A, valoare nominală= 8 lei, dividend
prioritar 30%;
 4000 de acţiuni ordinare categoria B, valoare nominală = 8 lei cu drept de vot.
Societatea a decis repartizarea ca dividende a sumei de 3800 lei.
Se cer mărimea dividendelor şi rentabilitatea celor 2 categorii de acţiuni.
Rezolvare:
Acţiunile A primesc 30% din capitalul subscris şi vărsat.
DA =30%* 1000*8= 2400 lei
→DPAA = 2400/1000=2,4 lei/acţiune
RA = (DPAA / VN)*100= (2,4/8)*100= 30%
Db =3800- DA = 1400 lei
→DPAb = 1400/4000= 0,35 lei/acţiune
RB = (DPAB / VN)*100= (0,35/8)*100= 4,375%

7) O obligaţiune cu maturitatea de 5 ani a fost emisă în urmă cu un an la valoarea

nominală de 100 lei. Ea este tranzacţionată în prezent pe piaţă la un curs de 115 lei. Un
investitor achiziţionează o obligaţiune de pe piaţă şi încasează o dobândă anuală de 10 lei
până la scadenţă. Să se calculeze randamentul cuponului, randamentul curent şi randamentul
la maturitate, ştiind că obligaţiunea este rambursată integral la scadenţă, la paritate.
Rezolvare:
 randamentul cuponului = Rd = (C*100)/VN= (10*100)/100=10 %
 randamentul curent = Rc = (C*100)/P0 =(10*100)/115=8,70%
 randamentul la maturitate = Rm = [C+(VRn - P0)/n] * 100)/ (VRn + P0)/2
→ rm = [10+(100-115)/4] * 100)/ (100+115)/2= 625/107,5= 5,81%
Unde: C – cuponul obligaţiunii;
VN – valoarea nominală;
n- nr. de ani până la scadenţă a obligaţiunii;
VRn – valoarea de rambursare a obligaţiunii;
P0 – preţul de cumpărare al obligaţiunii.

8) O obligaţiunea cu rambursare la final, de valoare nominală de 100 lei este emisă pe o

perioadă de 5 ani la o rată a cuponului de 10%. Un analist financiar estimează că în următorii
5 ani se vor înregistra rate ale dobânzii la termen de 12%, 10%, 15%, 16% şi, respectiv, 12%.
 Societatea decide cointeresarea investitorilor prin oferirea unui preţ de emisiune de 85 lei.
Este eficient plasamentul în aceste obligaţiuni ?
Rezolvare:
n
V   At / 1  k   VR / 1  k  
t 5

t 1

D=100*10%=10 lei/oblig/an
Valoarea actuală a obligaţiunii este egală cu:
Va=10 + 10 + 10 + 10 + 10+100
2 3
1+12% (1 +10%) (1+15%) (1+16%)4 (1+12%)5
→ V0=8,93+8,26+6,58+5,52+62,42=91,71 lei/oblig
Un investitor care ar decide achiziţionarea acestor obligaţiuni ar înregistra un câștig în
termeni reali de : 91,71-85 =6,71 lei/oblig pentru fiecare obligaţiune cumpărată.

9) O societate lansează un împrumut obligatar în valoare de 100.000 lei cu o rată a

dobânzii de 10%, pentru o perioadă de 4 ani de zile.
Să se calculeze valoarea amortizată anual şi anuitatea ce trebuie plătită anual investitorilor
în titluri obligatare, ştiind că împrumutul se va rambursa:
a) la sfârşitul duratei de viaţă;
b) prin tranşe anuale egale;
c) prin anuităţi constante.
Rezolvare:
a)
Valoarea
Valoarea
Anul n împrumutului de Dobânda anuală D Anuitatea anuală A
amortizată Va
rambursat
1 100.000 10.000 0 10.000
2 100.000 10.000 0 10.000
3 100.000 10.000 0 10.000
4 100.000 10.000 100.000 110.000
Total 40.000 100.000
Tabloul de rambursare a împrumutului obligatar în cazul amortizării la sfârşitul duratei de
viaţă va fi:

D1 = D2 = D3 = D4 =100.000 lei* 10%= 10.000 lei

Va1 = Va2 = Va3 =0
A1= A2= A3= D1 = D2 = D3 =10.000
Va4 = 100.000 lei
A4= Va4 + D4 = 15.000+ 100.000 =110.000 lei

b) Tabloul de rambursare a împrumutului obligatar prin tranşe anuale egale arată în felul
următor:
 Valoarea
Dobânda Valoarea Anuitatea anuală
Anul n împrumutului de
anuală D amortizată Va A (D+Va)
rambursat

1 100.000 10.000 25.000 35.000

2 75.000 7.500 25.000 32.500
3 50.000 5.000 25.000 30.000
4 25.000 2.500 25.000 27.500
Total 25000 100.000

Anul 1: Va1 = 100.000 lei/4 tranşe= 25.000 lei

D1 =100.000 * 10%= 10.000 lei
A1 = D1 + Va1 =10.000+25.000=35.000 lei
Anul 2: Va2 = Va2= Va3 = Va4 = 25.000 lei
D2 =75.000 * 10%= 7.500 lei
A2 = D2 + Va2 =7500+25.000=32.500 lei
Anul 3: D3 =50.000 * 10%= 5000 lei
A3 = D3 + Va3 =5000+25.000=30.000 lei
Anul 4: D4 =25.000 * 10%= 2500 lei
A4 = D4 + Va4 =2500+25.000=30000 lei

c)Tabloul de rambursare a împrumutului obligatar prin anuităţi anuale constante arată în

felul următor:

Valoarea
Dobânda anuală Valoarea Anuitatea
Anul n împrumutului de
D amortizată Va anuală A
rambursat
1 100.000 10.000 21.250 31.250
2 78.750 7.875 23.375 31.250
3 55.375 5.537,5 25.712,5 31.250
4 29.662,5 2.966,25 28.283,75 31.250
Total 25.000 100.000 125.000

A1= A2= A3 = A4= (100.000*0,10)/( 1-1/1,104)= 10.000/(1- 0,68)= 31.250 lei

Anul 1: D1 =100.000 * 10%= 10.000 lei
Va1 = A1 - D1 = 31.250 – 10.000= 21.250 lei
Anul 2: D2 =78.750 * 10%= 7.875 lei
Va2 = A2 – D2 = 31.250 –7.875= 23.375 lei
Anul 3: D3 =55.375 * 10%= 5.537,5 lei
Va3 = A3 – D3 =31.250– 5537,5= 25.712,5 lei
Anul 4: D4 =29.662,5 * 10%= 2.966,25 lei
Va4 = A4 – D4 = 31.250 –2.966,25= 28.283,75 lei
 10) Care este valoarea reală pentru o obligaţiune emisă pe 5 ani, valoarea nominală de 300
lei, randamentul cuponului de 8%, dacă rata dobânzii la termen este de 10%. Cursul bursier al
obligațiunii este 310 lei.
Modalitatea de rambursare este la paritate:
a) integral la scadența finala
b)sub forma cuponului unic
Care va fi decizia investitorului?

Rezolvare:
a) Preţul plătit de subscriitori ( valoarea reală a împrumutului) pentru
achiziţionarea unei obligaţiuni se determină prin actualizarea cash –
flow - urilor viitoare fructificate.
n 5
V   At / 1  k   VR / 1  k   V   At / 1  0,10  300 / 1  0,10
t 5 t 5

t 1 t 1

unde:
At - anuitatea din anul t
VN- valoarea nominală a obligaţiunii
VR- valoarea de rambursare a obligaţiunii
k – rata dobânzii la termen pe piaţă
Deoarece obligaţiunea se rambursează la sfârşitul perioadei, anuitatea din fiecare an este
egală cu valoarea cuponului de dobândă (C).
Deci, A1 = A2 = A3 = A4 = C = VN*8%=300*8= 24 lei
A5=24+300=324 lei
→ Va = 24/ 1,1 + 24/1,12 +24/1,13 +24/1,14 +324/1,15
→ Va = 21,82+ 19,83+ 18,03+ 16,39 +14,90+186,28 = 277,25 lei
Deci, preţul plătit de subscriitori sau valoarea reală a unei obligaţiuni este de 277,25 lei.
Obligațiunea nu merită cumpărată pentru că este supraevaluată
b)Va=VN*(1+rd)5/(1+k)5
Va=300*(1+0,08)5/(1+0,1)5
Va=300*1,47/1,61=273,91 lei
Obligațiunea nu merită cumpărată pentru că este supraevaluată