NUME: IONOI

PRENUME: ALEXANDRA-IOANA

MATERIE: MONEDĂ ȘI CREDIT

SEMESTRUL I, ANUL I, 2020/2021

SPECIALIZAREA: FB-ID

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

BNR

 
Banca Naţională a României (BNR) înfiinţată în anul 188
0   e s t e   b a n c a   c e n t r a l ă   a României, având personalitate juridică.
Aceasta este o instituţie publică independentă, cu sediul central în
municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul
Bucureşti, cât şiî n a l t e l o c a l i t ă ţ i d i n ţ ar ă . R e ţ e a u a t er i t o r i a l ă a
B N R   c u p r i n d e p e l â n g ă u ni t a t e a c e n t r a l ă ş i 1 9 sucursale
1
.O b i e c t i v u l   f u n d a m e n t a l   a l   B N R   e s t e   a s i g u r a r e a   ş i   m e n ţ i n e r e a   s t
a b i l i t ă ţ i i   p r e ţ u r i l o r . Principalele atribuţii ale BNR sunt
2
:1 . e l a b o r a r e a ş i a p l i c a r e a   p o l i t i c i i   m o n e t a r e ş i   a p o l i t i c i i   d e
curs de schimb;2.autorizarea, reglementarea şi supravegherea
p r u d e n ţ i a l ă a   i n s t i t u ţ i i l o r d e c r e d i t , pr o m o v a r e a şi monitorizarea
bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii
financiare;3 . e m i t er e a b a n c n o t e l o r ş i a m o n e d e l o r c a m i j l o a c e
l e g a l e d e p l a t ă p e t e r i t or i u l R o m â n i e i ; 4 . s t a b i l i r e a   r e gi m u l u i
valutar şi supravegherea respectării acestuia; 5 . a d m i n i s t r a r e a
rezervelor internaţionale ale
R o m â n i e i . BNR sprijină politica economică generală a statului, 
f ă r ă   pr e j u d i c i e r e a   î n d e p l i n i r i i obiectivului său fundamental privind
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.BNR utilizează proceduri şi
instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară şide creditare a
instituţiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor minime
obligatorii.Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată
să emită însemne monetare,s u b f o r m ă d e b a n c n o t e ş i m o n e d e , c a
m i j l o a c e l e g a l e d e p l a t ă p e t e r i t or i u l R o m â n i e i . M o n e d a naţională
este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

Statutul juridic şi obiectivele

Băncii Naţionale a României
Datorită monopolizării dreptului de emisiune monetară, de-a lungul timpului,
banca centrală s-a
transformat într-o instituţie de supraveghere, control şi susţinere a sistemului
bancar în
ansamblul său, dobândind de aceea denumirea de “bancherul celorlalte bănci”
sau “bancă a
băncilor”. Sarcina principală a băncii centrale este de a reglementa şi influenţa
comportamentul economic al celorlalte bănci, conform obiectivelor politicii
economice, prin utilizarea unor instrumente specifice (vânzări, cumpărări de
titluri şi devize) şi prin măsuri de control selectiv al creditelor. Prin aceste
instrumente, banca centrală supraveghează lichiditatea băncilor şi acţionează ca
un creditor în ultimă instanţă pentru acestea, refinanţându-le. De asemenea,
asigură o serie de servicii comune pentru profesia bancară (centralizarea

incidentelor de plată, compensările interbancare ş.a.) şi are calitatea de bancher

şi casier al
statului. Statutul legal al BNR este reglementat de Legea nr. 312/2004 privind
Statutul BNR. Legea nr. 312/2004 art. 1 prevede că BNR este banca centrală a

statului român, având personalitate juridică. BNR are sediul central la

Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii în capitală şi în alte localităţi din
ţară, având statutul unei autorităţi administrative autonome de specialitate, fiind
independentă faţă de executiv şi desfăşurându-şi activitatea sub supravegherea

Parlamentului României. Obiectivul fundamental al BNR este stabilit în Legea

privind statutul băncii, art.2, ca fiind asigurarea stabilităţii monedei naţionale,
pentru a contribui la stabilitatea preţurilor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv,
BNR elaborează, aplică şi răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de
plăţi, de autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară, în cadrul politicii
generale a statului, urmărind funcţionarea normală a sistemului bancar şi
participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă.

Principiile raporturilor interne şi internaţionale ale BNR sunt stabilite,conform

legii, în scopul atingerii obiectivelor stabilite.
Pe plan intern BNR colaborează cu autorităţile publice centrale şi locale pentru
îndeplinirea obiectivelor sale. În temeiul Legii 312/2004, art. 3 alin. 2, BNR i se
va solicita punctul de vedere asupra actelor normative ale autorităţilor publice,
care privesc direct politica şi activitatea monetară, regimul valutar şi datoria
publică. BNR este consultată în ceea ce priveşte stabilirea
condiţiilor împrumuturilor sectorului public (referitor la elaborarea proiectelor
bugetelor administraţiei publice centrale) şi elaborează studii şi analize privind
moneda, regimul valutar şi operaţiunile sistemului bancar şi de plăţi.

Pe plan extern, BNR este împuternicită de către Parlament în ceea ce priveşte:

 participarea la organizaţii internaţionale cu caracter financiar, bancar,
monetar sau de
 plăţi;
 participarea la tratative şi negocieri externe în probleme financiare,
monetare,valutare, de
 credit şi de plăţi şi în domeniul autorizării şi supravegherii bancare, în
numele statului;
 exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor care revin României în
calitate de
 membru al FMI, inclusiv utilizarea facilităţilor acestei instituţii de
finanţare pe termen mediu şi lung pentru nevoile balanţei de plăţi şi
consolidarea rezervelor internaţionale aleţării;

 negocierea şi încheierea
acordurilor, convenţiilor sau
altor înţelegeri privind
împrumuturi
 pe termen scurt şi alte operaţiuni financiar bancare cu instituţii financiare
internaţionale,
 societăţi bancare şi nebancare, cu condiţia rambursării acestora în termen
de un an;
 încheierea, în nume propriu sau în numele statului, în contul şi din dispoziţia
acestuia, de
 acorduri şi contracte de decontare şi de plăţi cu instituţii publice sau
private care îşi au sediul în străinătate.
Politica monetară şi valutară a B.N.R.

BNR utilizează, conform Legii nr. 312/2004, art. 5, proceduri şi instrumente

specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară, de creditare a băncilor şi de
control al lichidităţii prin rezerve minime obligatorii. Operaţiunile BNR pe piaţa
monetară sunt: scontarea; dobândirea; luarea în gaj; vânzarea de creanţe, titluri
sau alte valori asupra statului, băncilor sau altor persoane juridice; atragerea de
depozite de la bănci, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a
realiza obiectivele politicii monetare. Acestea se efectuează, potrivit art. 7 din
Regulamentul nr.1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de
BNR şi facilităţile de creditare şi depozit acordate de acestea băncilor, pe baza
următoarelor tipuri de tranzacţii: cumpărări-vânzări reversibile (repo/reverse
repo) de active eligibil pentru tranzacţionare.
Cumpărările reversibile (repo) sunt tranzacţii în cadrul cărora, în scopul
introducerii de lichiditate, BNR cumpără de la bănci active eligibile pentru
tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra respectivele active la
o dată ulterioară şi la un preţ stabilit în momentul tranzacţionării. Vânzările
reversibile (reverse repo) sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora BNR vinde
băncilor active eligibile pentru tranzacţionare, angajându-se să răscumpere
activele la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit.

Acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare, tranzacţii

reversibile în scopul injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR acordă
credite băncilor, acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în
garanţie;

vânzări-cumpărări de active
eligibile pentru tranzacţionare
cu scopul absorbţiei sau al
Vânzări-cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare cu scopul absorbţiei
sau al creşterilor de lichiditate, conform cărora BNR vinde/cumpără active
eligibile pentru tranzacţionare, care implică transferul proprietăţii asupra
activelor eligibile respective de la vânzător la cumpărător prin mecanismul
livrare contra plată.

Emitere de certificate de depozit, în scopul absorbţiei de lichiditate;

Swap valutar (două tranzacţii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă, prin

care BNR cumpără la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul creşterii
lichidităţilor, şi vinde la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă
contra lei; respectiv vinde lavedere valută convertibilă contra lei – pentru
absorbţia de lichiditate – şi cumpără la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută
convertibilă contra lei;
atragere de depozite – pentru
creşterea lichidităţilor - de la
băncile participanţi eligibili,
Atragere de depozite – pentru creşterea lichidităţilor - de la băncile participanţi
eligibili, cu scadenţă prestabilită.

Criterii de eligibilitate în ceea ce privește participanţii cu care Banca Naţională

a României desfăşoară operaţiuni de piaţă monetară şi cărora le acordă facilităţi
permanente (conform art. 2 din Regulamentul nr. 1/2000):

- în cazul băncilor, persoane juridice române, constituirea de rezerve minime

obligatorii şi încadrarea în prevederile reglementărilor BNR privind indicatorii
de solvabilitate;

- în cazul sucursalelor băncilor din România, persoane juridice străine,

constituirea de rezerve minime obligatorii şi certificarea de către autoritatea de
supraveghere bancară din ţara de origine a încadrării băncii străine în
prevederile reglementărilor de prudenţă bancară în vigoare în ţara respectivă.
Operaţiunile de creditare ale BNR – conform Legii nr. 312/2004 – se realizează
prin acordarea de credite în condiţii de rambursare, garantare şi dobândă,
stabilite prin reglementări proprii. Legea interzice creditarea de către BNR a
societăţilor bancare sub forma autorizării descoperirii de cont.

Politica valutară a BNR

Potrivit art. 9 din Legea nr 312/2004, BNR are calitatea de agent al statului în
ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor legale vizând controlul valutar la
persoanele juridice cărora le-a acordat autorizaţie şi de la care este în drept să
solicite toate informaţiile şi documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor care îi
revin, fiind împuternicită a lua măsuri pentru impunerea respectării
reglementărilor sale.

În administrarea regimului valutar, BNR răspunde de:

a. elaborarea balanţei de plăţi şi a altor lucrări privind poziţia investiţională

internaţională a ţării;
b. stabilirea cursurilor de schimb, calcularea şi publicarea cursurilor medii
pentru evidenţa
statistică;

c. păstrarea şi administrarea rezervelor internaţionale ale statului;

d. elaborează reglementări privind monitorizarea şi controlul tranzacţiilor

valutare pe teritoriul
ţării.

Emisiunea monetară
Emisiunea monetară

Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 312/2004, BNR este unica instituţie
autorizată să emită însemne monetare ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României, iar potrivit art. 14 aceasta este singura în drept să stabilească valoarea
nominală, dimensiunile, greutatea, desenul şi alte caracteristici tehnice ale
bancnotelor şi monedelor metalice.

BNR elaborează programul de emisiune astfel încât să se asigure necesarul de

numerar în strictă concordanţă cu nevoile reale ale circulaţiei băneşti, iar suma
totală a bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie – exclusiv rezerva de
numerar – se evidenţiază ca pasiv în contabilitatea BNR.
Emiterea monedei se face pe baza a trei tipuri de creanţe: titluri publice; valute
şi devize; anumite tipuri de titluri private. Legea prevede că tranşa de numerar
în circulaţie, emisă de BNR peste nivelul rezervelor internaţionale stabilite şi
menţinute, trebuie acoperită integral de următoarele active:

a. titluri de stat în portofoliul de investiţii;

b. active rezultate din credite acordate băncilor şi altor persoane juridice;
c. cecuri, cambii şi alte titluri de credit scontate sau deţinute în portofoliu.

Legea nr. 312/2004 instituie în sarcina BNR obligaţia de a retrage din circulaţie
şi a distruge bancnotele şi monedele metalice uzate sau necorespunzătoare sau
de a le înlocui cualtele noi, fără taxe şi comisioane. De asemenea, BNR poate
hotărî – schimbarea însemnelor monetare - anularea sau retragerea din circulaţie
a oricăror bancnote sau monede metalice şi punerea în circulaţie a altor tipuri de
însemne monetare. Potrivit art. 18 (3) din Legea privind Statutul BNR, la
expirarea perioadei de preschimbare, însemnele monetare retrase din circulaţie
nu mai pot fi utilizate pentru plata obligaţiilor publice sau private.

Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie, dar

nepreschimbate la momentul stabilit, se scade din totalul numerarului în
circulaţie, înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al BNR.

Rolul sistemului naţional de

plăţi al BNR. Operaţiunile
BNR cu băncile.
Supravegherea
bancară.
Rolul sistemului naţional de
plăţi al BNR. Operaţiunile
BNR cu băncile.
Supravegherea
bancară.
Rolul sistemului naţional de
plăţi al BNR. Operaţiunile
BNR cu băncile.
Supravegherea
bancară
Rolul sistemului naţional de
plăţi al BNR. Operaţiunile
BNR cu băncile.
Supravegherea
bancară
Printre operaţiunile bancare, se găsesc emiterea şi gestiunea instrumentelor de
plată (instrumente care, indiferent de suportul şi procedeul tehnic utilizat, permit
unei persoane să transfere fonduri;
plăţile şi decontările; transferurile de fonduri. Este indiferent dacă instrumentul
de plată este unul
materializat într-un anumit suport (înscris sau suport magnetic) sau nu; dacă
transferul de fonduri se face în beneficiul persoanei care dispune efectuarea sa
ori în beneficiul unui terţ; dacă transferul de fonduri are loc la iniţiativa
creditorului (ca în cazul avizului de prelevare) sau cel al debitorului (cecul,
viramentul, cardul bancar). Se afirmă, în mod tradiţional, că banca are rolul de

casier al clientului său.

Operaţiunile numite „de casierie” constau în preluarea fondurilor băneşti de

către bancă şi distribuirea acestora, la cerere, clienţilor, fie în numerar, fie în
monedă scripturală.Depunerile de numerar se fac în baza unui document numit
notă (foaie) de depunere (vărsământ). Formularul conţine data, denumirea
băncii, sediul acesteia, contul în care se face depunerea şi titularul acesteia,
precum şi un monetar al tipurilor de bancnote şi monede depuse. În cazul
încasărilor făcute pe bază de instrumente de plată în monedă scripturală,
respectivul instrument este remis, de regulă, băncii la care beneficiarul sumei
este titular de cont, urmând ca operaţiunile specifice de încasare să se
desfăşoare în cadrul circuitului intrabancar sau interbancar, după cum plătitorul
are sau nu un cont bancar la banca beneficiarului. Operaţiunile de plată în
numerar se efectuează fie către titularii conturilor bancare deschise la banca
respectivă şi care urmează să încaseze cecuri emise de ei asupra propriului cont,
fie către persoane care încasează cecuri emise de clienţii băncii respective. Cele
mai frecvente plăţi se efectuează, însă, prin debitarea contului respectiv prin
intermediul reţelei interbancare. Transferul de monedă scripturală presupune o
simplă operaţie scriptică, bazată fie pe mecanismul viramentului, în executarea
unui ordin de plată, fie prin remiterea de titluri de credit (cambii, bilete la ordin)
sau cecuri spre încasare. Operaţiunile de încasări şi plăţi se desfăşoară, de
regulă, prin intermediul contului curent. Cadrul contractual al operaţiunilor de
încasări şi plăţi îl constituie contractul bancar de cont curent şi de
disponibilităţi.

În cazul în care băncile au nevoie de lichidităţi, BNR le asigură refinanţarea prin

intermediul a trei categorii de operaţiuni: rescontul; operaţiunile pe piaţa
monetară; creditele în cont.

Rescontul:

- este modalitatea tradiţională de refinanţare a băncilor şi constă în vânzarea, la

iniţiativa băncii, a unor titluri de creanţă pe termen scurt sau mediu, către banca
centrală, în

este modalitatea tradiţională de

refinanţare a băncilor şi constă
în vânzarea, la iniţiativa
este modalitatea tradiţională de refinanţare a băncilor şi constă în vânzarea, la
iniţiativa băncii, a unor titluri de creanţă pe termen scurt sau mediu, către banca
centrală, în schimbul unei sume de bani reprezentând valoarea nominală a
creanţei, diminuată cu o taxă de rescont stabilită anticipat.

Creditele în cont:
pot fi acordate băncilor astfel:
sub forma liniilor de credit
(limita maximă stabilită de
pot fi acordate băncilor astfel: sub forma liniilor de credit (limita maximă

stabilită de banca centrală pentru soldul debitor al contului curent al băncii

comerciale); sub forma avansurilor în cont (prin creditarea de către banca
centrală a contului băncii respective cu o anumită sumă).

De lege lata, banca centrală nu poate credita băncile sub forma autorizării
descoperirii de cont. BNR poate acorda, potrivit legii, două tipuri de credite de
refinanţare: creditul special (acordat în mod excepţional şi garantat cu titluri
acceptate de banca centrală, condiţionat de prezentarea unui program de
redresare financiară) şi creditul lombard ( overdraft ) – pentru asigurarea
efectelor plăţilor exigibile ale unei bănci aflate în criză de lichidităţi, prin
acordarea unui credit egal cu soldul debitor înregistrat la sfârşitul zilei de contul
curent al băncii respective, deschis la BNR.

BNR nu poate acorda băncilor credite pe termene ce depăşesc 90 de zile,

conform art. 19 din Legea nr. 312/2004. Astfel, pentru a obţine credite pe
termen foarte scurt, băncile pot apela la creditul lombard (acordat overnight şi
cu o dobândă având, de regulă, nivelul maximal ratei dobânzii practicate în
sistemul bancar), cu condiţia de a avea calitatea de participanţi eligibili,
conform Regulamentului nr. 1/2000. Aceste credite vor fi garantate cu active
eligibile constând în: titluri de stat: cambii şi bilete la ordin, warante sau
recipise de depozit, depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice
agreate de aceasta.
În vederea realizării acestor operaţiuni de creditare a băncilor, BNR stabileşte şi
face publice condiţiile de creditare, nivelul maxim al ratei dobânzii şi condiţiile
ce trebuie îndeplinite de băncipentru a solicita aceste tipuri de credite. BNR are
obligaţia de a deschide câte un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru
fiecare bancă şi pentru fiecare sucursală a unei bănci, persoană juridică străină,
autorizată să funcţioneze în România.

Per a contrario, băncile persoane juridice străine şi casele de compensaţii

interbancare nerezidente nu pot avea conturi curente la banca centrală a statului
român. Atribuţiile BNR privind sistemele de plăţi sunt: emite reglementări
generale privind instrumentele de plată, coordonează şi supraveghează sistemele
de plăţi de interes naţional şi stabileşte măsurile generale pentru prevenirea şi
eliminarea oricărei situaţii care periclitează buna funcţionare a sistemelor de
plăţi. Banca centrală poate asigura servicii de compensare, depozitare şi plată
prin intermediul conturilor deschise în evidenţele sale.

Pentru prevenirea şi limitarea riscurilor de plată şi de credit, BNR prestează

servicii de colectare şi difuzare, la cerere, contra cost, de date şi informaţii
privind incidentele de plăţi şi riscurile de creditare în sistemul bancar, operaţiuni
gestionate de Centrala Riscurilor Bancare. Legea nr. 312/2004, art. 25, acordă
BNR competenţa exclusivă de autorizare a funcţionării băncilor şi răspunderea
pentru supravegherea prudenţială a băncilor pe care le-a autorizat să funcţioneze
în România.

Situaţiile financiare ale BNR

Capitalul BNR este de 100 miliarde lei şi aparţine în întregime statului,

majorarea( 300 de miliarde lei ) acestuia va fi efectuată prin utilizarea parţială a
profitului net anual, până la un nivel de 5% din pasivele monetare agregate din
bilanţul de la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar anual. Fondul de rezervă a
BNR este 20% din profitul brut, până când acesta ajunge să fie egal cu capitalul
propriu, după care cota se reduce la 10%, iar când ajunge să fie egal cu dublul
capitalului propriu – la 5%. BNR are obligaţia de a menţine conturi şi evidenţe,
de a întocmi rapoarte anuale care să reflecte operaţiunile şi rezultatele
financiare, contabilizate potrivit planului propriu de conturi, avizat de
Ministerul Finanţelor, pe exerciţii financiare anuale (1 ianuarie – 31decembrie).
În cazul când în bilanţul BNR valoarea activelor scade sub suma
angajamentelor,fondului de rezervă şi a capitalului propriu, Ministerul
Finanţelor va transfera BNR, la cerere, titluri de stat negociabile la preţul pieţei.
În termen de 5 ani titlurile vor fi răscumpărate prin utilizarea profiturilor nete
realizate de BNR sau vor fi renegociate.

Conducerea şi administrarea BNR

BNR este condusă de un consiliu de administraţie ( a cărui activitate este

reglementată de prevederile Legii 312/2004 şi de regulamentele BNR );
conducerea executivă este exercitată de către guvernator, prim-viceguvernator şi
doi viceguvernatori, în condiţiile stabilite în regulamentul intern.

Consiliul de administraţie a băncii hotărăşte în principal:

a. politicile în domeniul monetar, valutar, de credit şi de plăţi şi

îndeplinirea acestora;
b. măsurile în domeniul autorizării şi supravegherii prudenţiale a băncilor
pe care le-a autorizat;
c. organizarea internă, răspunderile personalului;
d. delegarea personală a competenţelor sale către conducerea executivă –
când situaţiile speciale impun această soluţie.

Consiliul este alcătuit din 9 membri, numiţi de Parlament pe o perioadă de 5 ani,

şi cuprinde: un preşedinte – guvernator al BNR, un vicepreşedinte – prim-
viceguvernator, şapte membri, dintre care doi sunt şi viceguvernatori, iar
ceilalţi cinci nu sunt salariaţi ai BNR. De asemenea, revocarea din funcţie a
oricărui membru se face de către Parlament, la propunerea comisiilor
permanente de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului.

Membri Consiliului de administraţie al BNR nu pot fi parlamentari sau membri

ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din
administraţia publică. În plus, fără aprobarea expresă a Consiliului de
administraţie, pe timpul mandatului lor, guvernatorul sau viceguvernatorii nu
pot ocupa o altă funcţie, remunerată sau onorifică, în societăţi comerciale
financiare, bancare sau nebancare, cu excepţia activităţii didactice; nici un
salariat al BNR nu va putea deţine concomitent o altă funcţie, remunerată sau
onorifică, la o altă societate comercială sau la alt agent economic care urmăreşte
obţinerea de profit.
Guvernatorul BNR dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale a
hotărârilor Consiliuluide administraţie, precum şi a altor reglementări privind
banca centrală, putând fi, în cazul absenţei sau imposibilităţii de a acţiona, de
prim-viceguvernator. Guvernatorul numeşte în funcţie personalul din aparatul
central al BNR şi directorii sucursalelor şi ai agenţiilor, reprezintă banca
centrală în relaţiile cu terţii, prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a
anului următor, raportul anual al BNR, care cuprinde principalele evoluţii
economice, financiare, monetare şi valutare, politica monetară în anul precedent
etc.

Comisia de cenzori a BNR este formată din 5 membri, cu un preşedinte, numit

de Parlament, conform procedurii de numire a Consiliului de administraţie.
Aceasta verifică respectarea normelor legale privind evaluarea patrimoniului
BNR, a întocmirii bilanţului contabil, a contului
de profit şi pierderi, a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli. Anual,
Comisia de cenzori întocmeşte un raport asupra bilanţului contabil,contului de
profit şi pierderi şi asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli.

Concluzie

Majoritatea economiştilor consideră că ceea ce influenţează în mod pozitiv

eficienţa măsurilor depolitică monetară îl reprezintă gradul ridicat de
independenţă al băncii centrale. Aceștia au estimat că Banca Naţională a
României (BNR) dispune de un grad ridicat de independenţă atât în
privinţa stabilirii obiectivului, cât şi în alegerea instrumentelor. Conform
statisticilor, BNR dispune de un grad de independenţă de 87,55%.
BNR a jucat un rol important în procesul dezinflaţionist, în condiţiile în care
inflaţia anualizată se află în interiorul coridorului ţintit de 3%  1 punct
procentual.
 Bibliografie

1. Legea nr. 312 din 28.iun.2004, Monitorul Oficial, Partea I 582 din
30.iun.2004, intrată în vigoare la 30.iul.2004, privind Statutul Băncii
Naţionale a României

2. Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editia a III-a, Editura C.H. Beck

3. Ion Turcu, Drept bancar, vol. III

4. http://www.euroavocatura.ro/

5. http://www.bnro.ro/