Donu Ștefania Emilia

Dimache Ana-Maria

Udilă Bianca Maria

Banca Națională a României

Obiectivul şi rolul BNR

Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică
independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti.

Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor (conform

Statutului). Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a
prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental.

Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.

Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca

Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar
Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Principalele atribuţii ale BNR

· Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

· Autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,
promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea
stabilităţii financiare;
· Emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
· Stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
· Administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituţie autorizată
să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de
nevoile reale ale circulaţiei băneşti.

Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi

este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării
funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar.

Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei statului,
deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a
instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele
instituţiilor financiare.

Din decembrie 2015 BNR este autoritate națională de rezoluție pentru sectorul bancar.

Independența băncii centrale

Conducerea şi organizarea BNR

Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Acesta este alcătuit
din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioadă de 5
ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi
parlamentari şi nu pot face parte, potrivit legii, din justiţie sau din administraţia publică.
Structura executivă permanentă a Băncii Naţionale este formată din guvernator şi 3
viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai
BNR. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în

domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a
băncii. Consiliul de administraţie hotărăşte, de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin
structurilor executive şi personalului Băncii Naţionale a României.

Regulament privind organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României*

* Regulamentul privind organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României se actualizează

în funcție de modificările cadrului legal incident și/sau, după caz, ca urmare a reorganizării
activității etc.

Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează 4 structuri

operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei bănci centrale:
 · Comitetul de politică monetară,
· Comitetul de supraveghere,
· Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale
· Comitetul de audit

Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ şi

decizional, este alcătuit din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Principalele
atribuţii se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile
cadrului operaţional al acesteia, obiectivele şi liniile directoare pe orizonturi diferite de timp,
precum si masuri de imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau
operational, inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale Europene.

Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ şi

decizional. Este compus din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Atribuţiile şi
competenţele sale vizează activităţile de evaluare şi monitorizare a funcţionării instituţiilor de
credit din perspectiva calităţii activelor, a performanţelor financiare şi a încadrării lor în nivelul
reglementat al indicatorilor de prudenţă bancară, dar şi a asigurării bazei de reglementare,
conform legislaţiei specifice şi practicilor internaţionale în materie.

Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale este o structură permanentă, alcătuită din

11 membri şi este condusă de guvernatorul BNR. Principalele atribuţii ale acestuia sunt legate
de îndeplinirea orientărilor strategice adoptate de Consiliul de administraţie în domeniul
administrării rezervelor internaţionale. Comitetul stabileşte lista entităţilor cu care se derulează
tranzacţiile, a emitenţilor pentru investiţiile în titluri şi a activelor acceptate pentru investire,
face propuneri privind implementarea şi utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv
instrumente financiare derivate), analizează evoluţia pieţelor şi formulează propuneri de
strategie pentru perioada următoare.

Comitetul de audit analizează şi propune direcţiile strategice şi politica BNR în domeniul

controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern şi extern. Este format din 5
membri ai Consiliului de administraţie care nu fac parte din conducerea executivă a băncii.
Banii din zilele noastre pot exista și independent de o reprezentare fizică. Aceștia pot figura într-
un cont bancar sub forma unor date informatice sau pot fi stocați sub forma unui cont de
economii. Banii digitali sau banii electronici reprezintă valoare monetară stocată, de exemplu pe
un card preplătit sau pe un smartphone. Operațiunile de debitare directă, plățile prin internet și
transferurile între carduri constituie forme de plată fără numerar. (Există chiar și monede
digitale mai noi, descentralizate, sau virtual currency schemes precum Bitcoin, pentru care nu
există un punct de control central, cum ar fi o bancă centrală. Acestea nu sunt considerate bani
din punct de vedere juridic).