UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT / ID

DREPT INSTITUŢIONAL BANCAR

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Coordonator:

Student:

1
 -
Sibiu 2017/2018 –
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Banca Naţională a României a fost înfiinţată după obţinerea

independenţei de stat, respectiv la 17 aprilie 1880. Dacă iniţial a fost
constituită ca bancă de emisiune a statului, ulterior acestei funcţii i s-au
adăugat prin modificările legislative şi altele.
Banca Naţională a României este banca centrală a statului român,
având statutul de autoritate publică de interes naţional şi bucurându-se
de independenţă în raport cu celelalte autorităţi publice ale statului şi de
o largă autonomie în realizarea sarcinilor şi atribuţiilor sale. Pentru
atingerea obiectivului său fundamental- asigurarea stabilităţii monedei
naţionale- BNR elaborează, aplică şi răspunde de politicile monetare,
valutare, de credit şi de plăţi, precum şi de autorizarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor de credit, în cadrul politicii generale a statului,
urmarind funcţionarea normală a sistemului bancar şi participarea la
promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă1.
Evoluţia acestei instituţii de la calitatea de organ al administraţiei
centrale către o instituţie publică independentă2 este evidenţiată de actele
normative ce au reglementat-o de-a lungul timpului. Astfel, dacă în baza
Decretului nr. 124/1970 Banca Naţională a României era considerată un
organ central al administraţiei de stat, ulterior art.1 din Legea nr. 34/1991
privind Statutul B.N.R. preciza că aceasta „stabileşte şi conduce politica
monetară şi de credit, în cadrul politicii economice şi financiare a
statului, cu scopul de a menţine stabilitatea monedei naţionale”. Tot în
art. 1 se prevedea că B.N.R. este organ al statului şi are personalitate
juridică. O asemenea menţiune este în contradicţie cu poziţia unei bănci
centrale într-o economie de piaţă, în cadrul căreia banca centrală trebuie
să fie independentă în raport cu organele statului 3 . Această contradicţie
era evidenţiată de dispoziţiile art. 31, din legea amintită, care dădeau
posibilitatea acordării bugetului de stat a unor împrumuturi, astfel că
debitor al băncii era chiar organul ierarhic superior, fiind în contradicţie
cu principiul egalităţii ce cârmuieşte raporturile juridice dintre bancă şi
client, care sunt raporturi de natură contractuală.
1
A. Rusu, Drept bancar, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2015, p. 57.
2
I. Silberstein, Banca Naţională a României. De la organ al administraţiei centrale la instituţie
publică independentă, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 93 şi urm.
3
Idem, p. 98.

2
 Independenţa băncii centrale. Ideea de independenţă asigură băncii
centrale o poziţie distinctă în cadrul instituţiilor publice 4. Necesitatea
independenţei unei bănci centrale rezultă din imposibilitatea de a o
subordona Guvernului care, la un moment dat, în anumite condiţii
economice dificile, poate avea interese subiective străine de asigurarea
pe termen lung a stabilităţii financiare. Ori necesitatea independenţei
este dată tocmai de rolul şi atribuţiile unei bănci centrale într-un stat cu
economie de piaţă, anume de a asigura şi menţine stabilitatea preţurilor.
Banca Naţională, în calitate de unică instituţie autorizată să emită
însemne monetare, emite şi pune în circulaţie bancnote şi monede
metalice, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României şi în
conformitate cu Constituţia şi legile ţării. În atribuţiile BNR intră, de
asemenea, efectuarea de operaţiuni de piaţă monetară, operaţiuni cu
băncile şi celelelte instituţii de credit, operaţiuni de supraveghere
bancară, operaţiuni pe contul statului, precum şi operaţiuni cu aur şi
active externe5.
Pentru deplina independenţă a Băncii Naţionale a României au fost
modificate corespunzător şi în legislaţia noastră diferitele atribuţii legate
de controlul direct sau indirect al acesteia, iar dacă iniţial conform Legii
nr. 34/1991 numirea şi revocarea membrilor consiliului de administraţie
al B.N.R. se făcea de Parlamentul României, dar la propunerea primului-
ministru, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 101/1998 acest drept al
primului-minitru a fost înlăturat, iar propunerea de numire ori revocare
se face de cele două comisii de buget, finanţe, bănci ale Parlamentului.
Independenţa instituţională este apreciată, în principal, în funcţie de
gradul de subordonare faţă de Guvern şi Parlament, dar şi în funcţie de
natura capitalului social.
În ceea ce priveşte relaţia Băncii Naţionale a României cu cele două
instituţii ale statului menţionate, aceasta este consacrată normativ. Astfel,
există o independenţă deplină faţă de Guvern, raporturile cu acesta fiind
doar de conlucrare şi colaborare permanentă, iar faţă de Parlamentul
raportul fiind unul de răspundere a băncii centrale, fără a exclude şi alte
forme de colaborare. Referitor la raportul de răspundere, aceasta se
materializează în obligaţia guvernatorul B.N.R. ca, în numele Consiliului
de administraţie, să prezinte Parlamentului, până la data de 30 iunie a
anului următor, raportul anual al Băncii Naţionale a României care
cuprinde activităţile băncii centrale, situaţiile financiare anuale şi

4
I. Silberstein, op. cit., p. 100.
5
Cristina Oneţ, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 53.

3
 raportul de audit, dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a
celor doua Camere ale Parlamentului6.
Independenţa operaţională este raportată la rolul atribuit normativ
băncii centrale a României în materia formulării politicii monetare, ca
element component al politicii economice şi financiare a statului. În ceea
ce priveşte implementarea politicii monetare, băncii centrale îi este
recunoscută reglementativ posibilitatea de a utiliza proceduri şi
instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţa monetară şi de creditare
a instituţiilor de credit, precum şi a mecanismul rezervelor minime
obligatorii.
Independenţa financiară este relevată de existenţa unui buget al Băncii
Naţionale a României finanţat din surse proprii, aprobat de Consiului său
de administraţie. De asemenea, bugetul anual de venituri şi cheltuieli se
verifică, în execuţie, conform practicilor şi procedurilor controlului şi
auditului intern7.
Obiectivul fundamental şi principalele atribuţii. Banca centrală
reprezintă o instituţie de reglementare, supraveghere şi de control a
întregului sistem bancar. La nivelul literaturii juridice de specialitate8, s-a
apreciat că principalele atribuţii legale ale B.N.R. sunt de a reglementa şi
implicit de a influenţa comportamentul instituţiilor de credit pentru a
atinge astfel obiectivele politicii monetare şi valutare, precum şi
supravegherea normală a instituţiilor de credit.
În calitatea de bancă centrală a statului român, având personalitate
juridică şi sediul central în Bucureşti, obiectivul fundamental al Băncii
Naţionale a României, consacrat reglementativ prin dispoziţiile art. 2 din
Statutul propriu9 , este de a asigura şi menţine stabilitatea preţurilor.
Pentru realizarea acestuia, au fost trasate normativ atribuţiile ce intră în
sfera de competenţă a băncii centrale. Din pluralitatea acestora 10, sunt
considerate atribuţii principale ale Băncii Naţionale a României, fiind
consfinţite în mod expres prin dispoziţiile din Statutul propriu,
următoarele:
1) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de
schimb;

6
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs universitar ,
Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 18.
7
Idem, p. 19.
8
Ianfred Silberstein, art.cit., pp. 13-18.
9
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost publicată în M. Of. nr.
582/30.06.2004, cu modificările şi completările ulterioare.
10
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs universitar,
Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 26.

4
a) Politica monetară. În vederea promovării politicii monetare, B.N.R.
utilizează proceduri şi instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă
monetară, de creditare a instituţiilor de credit şi de control al lichidităţii
prin rezerve minime obligatorii.
Operaţiunile de piaţă monetară. Conform reglementărilor în vigoare,
operaţiunile de piaţă monetară ale Băncii Naţionale a României sunt
acele operaţiuni executate la iniţiativa participanţilor eligibili, ce implică
una din următoarele tranzacţii11: cumpărări/vânzări reversibile,
repo/reverse repo de active eligibile pentru tranzacţionare, acordarea de
credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare,
vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare, emitere de
certificate de depozit, swap valutar, atragere de depozite.
Categoria operaţiunilor de piaţă monetară poate fi derulată de banca
centrală cu participanţi eligibili de tipul instituţiilor de credit, persoane
juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din
state membre şi state terţe, în ambele cazuri cu excepţia instituţiilor de
credit emitente de monedă electronică. Criteriile de eligibilitate sunt
reprezentate de:
- constituirea de rezerve minime obligatorii şi încadrarea în prevederile
reglementărilor băncii centrale privind indicatorii de solvabilitate, pentru
categoria instituţiilor de credit, persoanelor juridice române;
- constituirea de rezerve minime obligatorii şi certificarea, cel puţin anual, de
către autoritatea de supraveghere bancară din ţara de origine a încadrării
instituţiei de credit străine de care aparţin în prevederile reglementărilor
de prudenţă bancară în vigoare în ţara respectivă, pentru categoria
alcătuită din entităţile de naţionalitate străină.
De asemenea, operaţiunile de piaţă monetară ale Băncii Naţionale a
României pot fi derulate alternativ sau simultan, în funcţie de condiţiile
pieţei şi în conformitate cu obiectivele de politică monetară ale băncii
centrale având la bază decizia de intervenţie a Băncii Naţionale a
României pe piaţa monetară.
Statutul Băncii Naţionale a României consacră o interdicţie în materia
operaţiunilor de piaţă monetară pentru această instituţie. Conform
acesteia, este interzisă achiziţionarea de pe piaţa primară a creanţelor
asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome,
societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital
majoritar de stat şi a creanţelor asupra altor organisme şi companii de
drept public din statele membre.
11
art. 8 - art. 16 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/30.03.2000 privind operaţiunile de piaţă monetară
efectuate de Banca Naţională a României şi facilităţile permanente acordate de aceasta
participanţilor eligibili, republicat în M. Of. nr. 84/01.02.2008.

5
 Operaţiuni de creditare a instituţiilor de credit. Banca Naţională a
României poate acorda credite numai instituţiilor de credit eligibile, în
condiţii stabilite prin reglementări proprii1 . De asemenea, în materia
acestor operaţiuni este consacrată o altă interdicţie în sarcina băncii
centrale, materializată în interzicerea acestei instituţii de a credita pe
descoperit de cont sau orice alt tip de creditare:
- statul, autorităţile publice centrale şi locale, regiile autonome, societăţile
naţionale, companiile naţionale şi alte societăţi cu capital majoritar de
stat, fiind exceptate însă instituţiile de credit cu capital majoritar de stat;
- alte organisme guvernate de legea publică şi companii publice din statele
membre.
Operaţiuni de control al lichidităţii prin rezerve minime obligatorii.
Banca Naţională a României este cea care stabileşte regimul rezervelor
minime obligatorii12 pe care instituţiile de credit trebuie să le menţină în
conturile deschise la aceasta. Rezervele minime obligatorii reprezintă
disponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei sau în valută, în
cuantumul stabilit normativ. Încadrarea în cerinţele privind rezervele
minime obligatorii se realizează atunci când nivelul efectiv al rezervelor
este egal cu nivelul prevăzut al acestora.
În ceea ce priveşte conturile instituţiilor de credit, acestea sunt deschise
şi operate de către banca centrală în conformitate cu reglementările
proprii. De asemenea, tot Banca Naţională a României efectuează
decontarea finală, irevocabilă şi necondiţionată, a transferurilor de
fonduri în conturile titularilor. Pentru toate operaţiunile efectuate în
conturile deschise în evidenţele sale, cu excepţia conturilor având ca
titulari Comisia Europeană şi organisme financiare internaţionale, banca
centrală stabileşte şi încasează comisioane13.
b) Politica de curs de schimb. Aceasta este elaborată şi aplicată de Banca
Naţională a României. În acest sens, instituţia analizată este abilitată: să
elaboreze balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională
internaţională a ţării; să stabilească cursurile de schimb pentru
operaţiunile proprii pe piaţa valutară, să calculeze şi să publice cursurile
medii pentru evidenţa statistică; să păstreze şi să administreze rezervele
internaţionale ale statului.

12
Regulamentul B.N.R. nr. 6 privind regimul rezervelor minime obligatorii, publicat în M. Of. nr.
566/01.08.2002, cu modificările şi completările ulterioare.
13
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs universitar,
Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 29.

6
2) asigurarea stabilităţii financiare atât prin autorizarea, reglementarea şi
supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, cât şi prin promovarea
şi monitorizarea bunei funcţionari a sistemelor de plăţi;
Reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a
instituţiilor de credit.
Pentru asigurarea funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar, Banca
Naţională a României este împuternicită:
-să emită reglementări, să ia măsuri pentru impunerea respectării acestora şi
să aplice sancţiunile legale în cazurile de nerespectare;
- să controleze şi să verifice, pe baza raportărilor primite şi prin inspecţii la
faţa locului, registrele, conturile şi orice alte documente ale instituţiilor
de credit autorizate, pe care le consideră necesare.
Banca Naţională a României are competenţă exclusivă de autorizare a
instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a
instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România.
Controlul administrativ poate fi înfăptuit de administraţia publică, atât
asupra ei însăşi, cât şi ca un control desfăşurat în cadrul unei instituţii de
organele ierarhic superioare. Controlul mai poate fi unul financiar
exercitat de Curtea de Conturi ori de către Garda Financiară ori Direcţia
generală a controlului financiar de stat.
Promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi.
Monitorizarea sistemelor de plăţi, inclusiv a instrumentelor de plată, este
realizată de banca centrală în scopul asigurării securităţii şi eficienţei
acestora şi pentru a evita riscul sistemic. Pentru îndeplinirea acestei
atribuţii, Banca Naţională a României:
- stabileşte măsurile necesare, le pune în aplicare şi urmăreşte implementarea
acestora;
- reglementează, autorizează şi supraveghează sistemele de plăţi;
- poate reglementa instrumentele de plată;
- reglementează, autorizează şi supraveghează administratorii sistemelor de
plăţi şi poate emite reglementări privind instrumentele de plată utilizate
în cadrul acestor sisteme.
- poate furniza lichidităţi instituţiilor de credit, prin acordarea de facilităţi, în
condiţiile ce reprezintă regula în materia activităţii creditare a
instituţiilor de credit, şi prin cumpărarea de titluri eligibile, în
conformitate cu reglementările proprii14.
De asemenea, Banca Naţională a României poate, pe cont propriu ori
în numele şi pe contul statului, să participe la aranjamente de

14
Începând cu data aderării României la Eurosistem, acestea se aplică în mod corespunzător şi
altor participanţi pe piaţă.

7
 compensare, depozitare, decontare şi plată sau la alte contracte având
acest scop, încheiate cu instituţii centrale sau cu organizaţii colective de
specialitate, publice şi private, având sediul în străinătate15.
c) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României;
Banca Naţională a României este titulara dreptului exclusiv de
emisiune monetară, fiind unica instituţie autorizată să emită însemne
monetare, sub forma de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată
pe teritoriul României.
În acest sens, banca centrală asigură tipărirea bancnotelor şi baterea
monedelor. De asemenea, instituţia ia măsuri pentru păstrarea în
siguranţă a celor care nu sunt puse în circulaţie, cât şi pentru
administrarea rezervei de numerar sub forma de bancnote şi monede.
În ceea ce priveşte programul de emisiune monetară, acesta este
elaborat de Banca Naţională a României astfel încât să se asigure
necesarul de numerar, în strictă concordanţă cu nevoile reale ale
circulaţiei băneşti. Suma totală a bancnotelor şi monedelor în circulaţie,
care exclude rezerva de numerar, se evidenţiază ca element de pasiv în
contabilitatea băncii centrale.
Emiterea bancnotelor şi a monedelor este dublată de atribuţiile băncii
centrale în ceea ce priveşte punerea în circulaţie a însemnelor monetare
şi retragerea acestora. Astfel, Banca Naţională a României16:
- pune în circulaţie însemnele monetare emise prin distribuirea emisiunii
monetare realizate. Uneori, emisiunea monetară este consecinţa unei
schimbări a însemnelor monetare. În acest sens, Banca Naţională a
României poate hotărî anularea sau retragerea din circulaţie a oricăror
bancnote sau monede care au fost emise şi, în locul acestora, punerea în
circulaţie a altor tipuri de însemne monetare. Modalitatea şi perioada de
preschimbare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în
cel puţin două cotidiane de circulaţie naţională. La expirarea perioadei
de preschimbare, bancnotele şi monedele retrase din circulaţie nu mai
pot fi utilizate pentru plata obligaţiilor publice şi private. Suma totală a
bancnotelor şi monedelor retrase din circulaţie, dar nepreschimbate în
termenul stabilit, se scade din totalul numerarului în circulaţie înregistrat
în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al Băncii Naţionale a
României.
- retrage din circulaţie bancnotele şi monedele uzate sau necorespunzătoare
şi le distruge, înlocuindu-le cu bancnote şi/sau cu monede noi. Înlocuirea
15
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs
universitar , Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 31.
16
Idem, p. 32.

8
 bancnotelor şi monedelor emise şi neretrase din circulaţie este făcută
fără taxe şi comisioane. Banca Naţională a României poate refuza
înlocuirea bancnotelor şi a monedelor care prezintă deformări, sunt
ilizibile sau dacă lipseşte mai mult de 40% din suprafaţa lor. Aceste
însemne monetare vor fi retrase din circulaţie şi distruse, fără acordarea
de compensaţii deţinătorilor, exceptând cazurile speciale menţionate în
regulamentele proprii. Banca Naţională a României nu poate fi obligată
să acorde compensaţii pentru bancnotele sau monedele care au fost
pierdute, furate, distruse, contrafăcute sau falsificate.
d) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
Stabilirea regimului valutar de către Banca Naţională a României
antrenează două componente, respectiv:
- elaborarea de către această instituţie de reglementări privind monitorizarea
şi controlul tranzacţiilor valutare pe teritoriul ţării;
- emiterea de autorizaţii pentru operaţiuni valutare de capital, tranzacţii pe
pieţele valutare şi alte operaţiuni specifice.
În accepţiunea normativă, operaţiunile valutare desemnează încasările,
plăţile, compensările, transferurile, creditările, precum şi orice tranzacţii
exprimate în valute şi care se pot efectua prin transfer bancar, în
numerar, cu instrumente de plată sau prin orice alte modalităţi de plată
practicate de instituţiile de credit în funcţie de natura operaţiunii
respective.
În situaţiile în care fluxuri de capital pe termen scurt de o amploare
deosebită exercită presiuni puternice asupra pieţei valutare şi provoacă
perturbări grave în aplicarea politicii monetare şi a cursului de schimb,
având ca efect, în special, variaţii semnificative ale lichidităţii interne şi
dezechilibre semnificative ale balanţei de plăţi, Banca Naţională a
României poate să ia măsuri de salvgardare privind operaţiunile valutare
de capital. În aceste cazuri, Banca Naţională a României va informa
Comisia Europeană şi celelalte state membre asupra adoptării unor astfel
de măsuri până cel târziu la data intrării în vigoare a acestora. Perioada
de aplicare a măsurilor de salvgardare, de regulă, nu poate depăşi 6 luni
şi vor fi aplicate atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi. Banca
Naţională a României va proceda la modificarea, înlocuirea sau încetarea
măsurilor de salvgardare la solicitarea expresă a Comisiei Europene.
e) administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Banca Naţională stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, alcătuite
din aur, active externe, cambii, cecuri, bilete la ordin, operaţiuni şi alte
valori mobiliare, efecte publice, etc. Împreună cu Ministerul Finanţelor

9
 Publice, urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel pe
care îl apreciază ca fiind adecvat tranzacţiilor externe ale statului17.
Atribuţiile Băncii Naţionale a României în materia rezervelor
internaţionale se materializează în următoarele forme:
- urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel adecvat
tranzacţiilor externe ale României. Dacă există pericolul diminuării
rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile
internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a
produs, această instituţie va prezenta Guvernului şi Parlamentului un
raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus
sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine
recomandările băncii centrale privind politicile guvernamentale
macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea
situaţiei;
- este autorizată, în condiţiile pe care le stabileşte şi le poate modifica
periodic, să efectueze următoarele operaţiuni: a) să cumpere, să vândă şi
să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale
preţioase; b) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu
valute; c) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii pe piaţa
secundară cu bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri emise sau
garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare
interguvernamentale; d) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte
tranzacţii cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de
instituţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi nebancare; e)
să deschidă şi să menţină conturi la alte bănci centrale şi autorităţi
monetare, societăţi bancare şi la instituţii financiare internaţionale; f) să
deschidă şi să ţină conturi şi să efectueze operaţiuni de corespondent
pentru instituţii financiare internaţionale, bănci centrale şi autorităţi
monetare, societăţi financiare şi bancare, organizaţii financiare
interguvernamentale din străinătate, precum şi pentru guverne străine şi
agenţiile lor.
Îndeplinirea acestor operaţini asupra rezervelor internaţionale
concretizeză practic competenţa sa consfinţită normativ în materia
administrării acestora.
Conducerea şi administrarea Băncii Naţionale a României.
Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un
Consiliu de administrație, compus din nouă membri, aleși de
Parlamentul României pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii
mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct structurii executive
17
Cristina Oneţ, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015, p. 53.

10
 permanente a BNR: Guvernatorul și cei trei Viceguvernatori (dintre care
unul este Prim-viceguvernator), ceilalți 5 membri nefiind salariați ai
BNR18.
Dintre aceştia, conducerea executivă a Băncii Naţionale a României în
cadrul Comitetului de Politică Monetară şi a Comitetului de
Supraveghere, se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator şi de
cei doi viceguvernatori, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern,
aprobat de Consiliul de administraţie19.
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, la
propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere
ale Parlamentului. Durata mandatului este de 5 ani, cu posibilitatea
reînnoirii acestuia. În cazul descompletării Consiliului de administraţie,
completarea locurilor vacante se face pe funcţia respectivă, cu
respectarea regulilor generale ce guvernează numirea lor.
Revocarea din funcţie a oricăruia dintre membri se face tot de către
Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate
ale celor două Camere ale Parlamentului, dacă acesta încetează să
îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau
dacă se face vinovat de abateri grave. Nici un membru al Consiliului de
administraţie nu va fi schimbat din funcţie din alte motive sau prin altă
procedura decât cea menţionată anterior.
Numirile, retragerile şi revocările din funcţie ale membrilor Consiliului
de administraţie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Hotărârea de revocare din funcţie a membrilor Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi atacată la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la publicarea acesteia
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La şedinţele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a
României pot participa ministrul finanţelor publice şi un secretar de stat
din Ministerul Economiei şi Finanţelor, fără drept de vot.
Consiliul de administraţie al băncii hotărăşte în principal: a. politicile
în domeniul monetar, valutar, de credit şi de plăţi şi îndeplinirea
acestora; b. măsurile în domeniul autorizării şi supravegherii prudenţiale
a băncilor pe care le-a autorizat; c. organizarea internă, răspunderile

18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei, accesat
la data de 10.12.2017.
19
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs universitar,
Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 35.

11
 personalului; d. delegarea personală a competenţelor sale către
conducerea executivă – când situaţiile speciale impun această soluţie20.
Atribuţiile guvernatorului Băncii Naţionale a României vizează şi21:
- dispunerea de măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale, a hotărârilor
Consiliului de administraţie, precum şi a altor reglementări privind
Banca Naţională a României. Guvernatorul poate delega prim-
viceguvernatorului şi viceguvernatorilor unele dintre atribuţiile sale, în
condiţiile stabilite de Consiliul de administraţie;
- numirea în funcţie a personalul din aparatul central al Băncii Naţionale a
României şi directorilor sucursalelor şi ai agenţiilor; - emiterea de ordine
şi decizii;
- reprezentarea Băncii Naţionale a României în relaţiile cu terţii, semnând,
direct sau prin persoane împuternicite de el, toate tratatele sau
convenţiile încheiate;
- prezentarea în Parlament, în numele Consiliului de administraţie, a
raportului anual al Băncii Naţionale a României, care cuprinde
activităţile acestei instituţii, situaţiile financiare anuale şi raportul de
audit, dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două
Camere ale Parlamentului.
Auditarea situaţiilor financiare anuale. Situaţiile financiare ale
Băncii Naţionale a României22 sunt întocmite conform principiilor şi
regulilor contabile prevăzute de standardele internaţionale de
contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală
Europeană şi trebuie să cuprindă: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi
notele explicative.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei
financiare şi a performanţei financiare pentru respectivul exerciţiu
financiar. Modelele situaţiilor financiare anuale sunt elaborate de Banca
Naţională a României, cu avizul consultativ al Ministerului Economiei şi
Finanţelor.
Situaţiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor şi
regulilor contabile prevăzute de standardele internaţionale de
contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală
Europeană şi trebuie să cuprindă: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi
notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori
financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari
20
Adrian Marian, Drept bancar- note de curs, Universitatea „Bogdan Voda” Cluj-Napoca, 2013, p.
48.
21
Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT BANCAR- Curs universitar,
Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p. 36.
22
Idem, p. 37.

12
 din România, selectaţi de către consiliul de administraţie, pe bază de
licitaţie23.
Raportul auditorului financiar împreună cu opinia sa vor fi prezentate
Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi vor fi
publicate împreună cu situaţiile financiare anuale.
Situaţiile financiare anuale auditate ale băncii centrale, după adoptarea
lor de către Consiliul de administraţie, se publică în Monitorul Oficial al
României, împreună cu raportul auditorului financiar.
În concluzie, în universul băncilor centrale, Banca Naţională a
României poate fi amplasată la categoria celor de vârstă mijlocie. În
universul nostru instituţional, cred însă că trebuie să o situăm în zona de
vulnerabilitate: o bătrână doamnă a societăţii româneşti. Un semn clar al
importanţei acestei instituţii între fundamentele statului român este şi
alternanţa între momentele ei de strălucire şi cele de tragism – o dovadă în
plus că Banca Naţională a României nu e o formă fără fond, ci a împărtăşit,
împărtăşeşte şi va împărtăşi în imanenţă destinul naţional. 24

http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184.aspx, accesat la data de 11.12.2017.

23

24
Mugur Isărescu, Banca Naţională a României, focar de cultură economică şi administrativă, în
Magazin Istoric, 1995, XXIX, nr. 7, p.62.

13
 BIBLIOGRAFIE:

1. Mugur Isărescu, Banca Naţională a României, focar de cultură

economică şi administrativă, în Magazin Istoric, 1995, XXIX, nr. 7.
2. Adrian Marian, Drept bancar- note de curs, Universitatea „Bogdan
Voda” Cluj-Napoca, 2013.
3. Cristina Oneţ, Drept financiar public, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2015.
4. A. Rusu, Drept bancar, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2015.
5. I. Silberstein, Banca Naţională a României. De la organ al
administraţiei centrale la instituţie publică independentă, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2006.
6. Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, DREPT
BANCAR- Curs universitar , Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2009.
7. Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României cu
modificările şi completările ulterioare.
8. Regulamentul B.N.R. nr. 1/30.03.2000 privind operaţiunile de piaţă
monetară efectuate de Banca Naţională a României şi facilităţile
permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili, republicat.
9. Regulamentul B.N.R. nr. 6 privind regimul rezervelor minime
obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare.

14
10.https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional
%C4%83_a_Rom%C3%A2niei, accesat la data de 10.12.2017.
11.http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184.aspx, accesat la data de
11.12.2017.

15