LIBERTATILE FUNDAMENTALE SI CETACENESTI IN UNIUNEA EUROPEANA

SUPORT DE CURS

PROF. UNIV. DR. DANA - VICTORIA SAVU

2 CUPRINS

Introducere

I. Libertate - libertate politica - libertati fu !a"e tale #i cetace e#ti

1. Dimensiuni teoretice ale definirii libertatii 2. Ipostaze ale libertatii politice . !ibertate politica " libertati fundamentale si cetatenesti #. !ibertate politica " drepturi fundamentale si cetacenesti
#.1. Declaratia uni$ersala a drepturilor omului #.2. %omente ale institutionalizarii internaionale si nationale a drepturilor fundamentale si cetacenesti

II.

Libertati fu !a"e tale #i cetace e#ti i U iu ea Europea a

1. Conte&tul 'eo"politic al conturarii fenomenului de inte'rare $est"european( si cauzele acestuia 2. Principalele etape ale Constructiei Europene . Crearea Consiliului Europei si rolul sau in apararea drepturilor omului #. Europa sociala. Carta comunitara a drepturilor sociale ale lucratorilor ). Uniunea Europeana. Carta drepturilor fundamentale *. Cetacenia europeana " repere semnificati$e +. Constitutia Europei " o noua confirmare a libertatilor fundamentale si cetacenesti

inc,eiere

I tro!ucere
-paritia unui numar foarte mare de or'anizatii internationale. denumite ca atare sau cunoscute sub numele de uniuni. asociatii. comunitati. institute. oficii etc. este unul din aspectele semnificati$e ale epocii contemporane. /enomenul nu este ins( cu totul nou. incepand cu cea de a doua 0umatate a secolului 1I1 este usor de remarcat aparitia succesi$a a unor or'anizatii internationale specializate. cu caracter te,nic. numite in 'eneral 2Uniuni internationale2 3Comisia european( a Dun(rii " 14)*. Uniunea tele'rafica internationala " 14*). Uniunea postala uni$ersala " 144 . Uniunea pentru protectia proprietatii industriale " 144 . Uniunea pentru protectia proprietatii literare si artistice " 144*. Uniunea internationala pentru publicarea tarifelor $amale " 1456. Institutul International al a'riculturii " 156) etc.7. -paritia la terminarea primului razboi mondial a Societatii 8atiunilor. prima or'anizatie internationala cu caracter politic si competenta 'enerala. a condus la o etapa noua in dez$oltarea or'anizatiilor internationale. Dar abia dupa al doilea razboi mondial. institutionalizarea relatiilor dintre state capata o amploare fara precedent. Prin infiintarea acestor or'anizatii. prin imputernicirea lor. de a se ocupa de anumite probleme. statele nu le limiteaza libertatea de actiune. si. nici nu doresc sa de$ina 2mai putin e'ale2 sau 2mai putin su$erane2 decat inainte. sau in comparatie cu altele. %arile si micile puteri. care fac parte dintr"o or'anizatie internationala. intele' sa contribuie cu parte e'ala. din atributiile e&ercitate anterior de or'anele nationale. de dra'ul unor a$anta0e comune. In felul acesta. statele su$erane decid. in mod independent. sa coopereze. spre a dobandi beneficii sporite. actionand de preferinta impreuna. !imitarea moderata a atributiilor membrilor $a fi compensata. prin a$anta0ele anticipate. pro$enite din planificarea si acti$itatea comuna. -cela9i lucru este $alabil si pentru Uniunea Europeana. Statele Europei au acceptat si accepta an'a0amentele lor mutuale. deoarece pot sa"si realizeze mai bine interesele. in stransa colaborare unele cu altele. C,iar si in or'anizatiile internationale. statele membre adera. nu pentru a renunta la libertatea lor, ci pentru a si-o spori. oferind in acelasi timp cetatenilor sanse sporite de mani estare libera in planurile intercalate ale $ietii economice. social"politice. culturale si nu in ultimul rand in spatiul indi$idualitatii.

I. LIBERTATE - LIBERTATE POLITICE LIBERTATI FUNDAMENTALE SI CETACENESTI

$. Di"e #iu i teoretice ale !efi irii libertatii

Procesul pro'resi$ de conceptualizare a libertatii cuprinde. intr"o maniera lo'ico"istorica. un ansamblu de aspecte. $izand puterea de patrundere a 'andului filozofic in comple&ul de relatii om : natura. natura : societate. om : societate. societate : istorie. indi$id : colecti$itate. cultura : ci$ilizatie etc. !ibertatea este prin urmare un concept sintetic. cu referire e&clusi$a la fiinaa umana. Intele'erea lui presupunand interiorizarea elaborarilor teoretice de tip filosofic. stiintific. politolo'ic etc.. care surprind multiplele fatete ale umanului. Este omul in stare sa"si asume destinul... sa si"l faureasca liber... este el supus unei necesitati implacabile constran'atoare. distru'atoare de orice initiati$a;... sau dimpotri$a. el poate orice. dispunand de o $ointa su$erana. opusa contin'entului. apta sa se sustra'a oricarei determinari e&erioare sau interioare. De raspunsurile la aceste intrebari depinde decisi$ perspecti$a. in care este plasat omul si lumea sa. pesimismul sau optimismul istoric. conceperea realista sau utopica a proiectelor umane. cu toate consecintele ce decur' in planul pro'resului socio"uman. 2Omul nu este el, a!ica om insusi, !ecat in climatul libertatii . afirma %ircea /lorian. idee cu $aloarea unei profesiuni de credinta pentru orice filosofie. al carei obiect pri$ile'iat este omul si lumea lui reala. <andirea filosofica actuala confera co ceptului !e libertate o interpretare ampla si ri'uroasa. prin 'eneralizarea datelor oferite atat de stiintele naturale. cat si de cele socio"umane. ca si prin $alorificarea e&perientei istorice a e&istentei umane. Este astfel surprinsa capacitatea de necontestat a omului. ca. pe masura dez$oltarii sociale si culturale. sa se inte'reze intr"un proces treptat de depasire a constrsn'erilor. pe care le simte sau nu. asupra deciziilor. ale'erilor si actiunilor creatoare. proces structurat pe dominarea umana a acestor constran'eri. pe promo$area constienta a $alorilor. !ibertatea nu semnifica posibilitatea unei ale'eri neconditionate. ca e&presie a unei $ointe inzestrata cu puteri

6 nelimitate si arbitrare. deci posibilitatea unei optiuni dincolo de orice $aloare. dincolo de orice sens al binelui si raului. al ade$arului si falsului. al frumosului si uratului etc. Cum specific uman este caracterul constient al raspunsului dat. atat necesitatilor naturale. materiale. cat si celor spirituale. sensul libertatii se afla in sesizarea comportamentului acti$. constient. adec$at. pe care omul il are fata de necesitate. ale'erea lui fiind deliberata. dictata de constiinta si nu impusa de factori strsini $ointei constiente. 2-manandu"si reactiile. afirma %i,ai Ralea. refuzand un determinism $ital. direct si imediat. omul isi poate complica si combina raspunsurile. El nu se poate smul'e din determinismul natural. dar il poate opri o clipa spre a"l domestici si utiliza. Prima sa pozitie e de ne'atie. de rezistenta. de in$entie. de piedici. Omul e un creator de piedici. pentru a"si infiripa anumite libertati. E&presia metaforica a 2piedicilor2. nu semnifica altce$a decat acele creatii specific umane. purtatoare de $alori. de sens si care cenzureaza necesitatile omului. indiferent de natura lor. Oamenii depasesc partial pornirile naturii. de$enind dependenti de lo'ica. stiinta. morala. reli'ie. adica de propriile lor creatii. ceea ce reprezinta de fapt. sfera de definire a libertatii: o libertate !obsn!ita prin cunoastere si creatie "alorica. o libertate cu functie antientropica in fata datului e&istential. 2Compre,ensiunea dependentei. subliniaza %i,ai Ralea. inseamna libertate. Urmarirea unui plan preconceput inseamna suspendarea determinismului simplist. si. nemi0locit. inseamna. daca nu. contrazicerea totala a le'ilor naturale. o anumita ezitare in fata lor. pentru o optare mai buna in raport cu calitatea moti$elor. in orice caz aceasta inseamna o eliberare de anar,ie. de ,aos. de ,azard. de i'noranta. Omul nu se supune docil necesitatii. ci incearca s"o domine. prin cunoastere. initiati"a si creati"itate. !ibertatea nu este un dat. ci un 2rezultat2 al multiplelor acti$itati umane fundamentate pe cunoasterea esentei lumii si pe 0udecatile de $aloare caracteristice procesului de edificare a unei noi naturi. numita 2cultura2. Ea se instituie intr"o trasatura a omului. o determinatie ontolo'ica a acestuia. care se sc,imba. e$olueaza. se amplifica. se adanceste in si prin ansamblul creatiilor umane. -bordarea filosofica a libertatii este punctul de plecare pentru alte modalitati de intele'ere a acesteia.

%. Ipo#ta&e ale libertatii politice

%anifestarea libera a indi$idului in $iata sociala se concretizeaza in libertatea !e actiu e. de 'a !ire. de apreciere. de opi ie. de e(pri"are etc. Cum. numai orientarea democratica a societatii permite desfasurarea lor. o interpretare pertinenta a libertatii. in conte&tul $ietii social"politice implica descifrare sensurilor libertatii politice. Libertatea !e actiu e in domeniul politic consta in dreptul indi$idului de a participa. intr"un mod acti$ la $iata politica. de a se e&prima in acte politice. Libertatea !e 'a !ire presupune dreptul de a a$ea idei personale asupra unor probleme politice. Libertatea !e apreciere inseamna dreptul de a cerceta si 0udeca personal anumite idei politice. a caror acceptare ii este impusa indi$idului de societate. Libertatea !e opi ie implica dreptul de a a$ea o parere despre $iata politica si de a o prezenta si altora. Libertatea !e e(pre#ie se refera la dreptul de libera comunicare. de publicare a opiniilor politice. Istoria 'andirii politice contine numeroase reflectii cu pri$ire la libertatea politica: de la doctrina dreptului natural. care o considera un corolar al drepturilor naturale ale omului. la =obbes. care afirmaca libertatea inseamna ine&istenta piedicilor in realizarea $ointei si scopului propus> de la %ontes?uieu. pentru care. intr"un stat in care e&ista le'i. libertatea constz in a putea face ceea ce trebuie sa $rei si in a nu fi constrans sa faci ceea ce nu trebuie sa $rei.17 la doctrina liberala. sustinatoarea ideii ca libertatea indi$idului poate fi limitata numai de libertatea celorlalti. 2De indata ce o parte din credinta cui$a pre0udiciaza interesele altora. afirma @o,n Stuart %ill la 14)5. societatea are autoritatea de a se pronunta asupra ei. ramanand sa se discute. daca prin inter$entia societatii. $a fi sau nu promo$at binele 'eneral. O asemenea discutie nu"si are snsa locul atunci cand conduita unei persoane nu afecteaza interesele nici unei alte persoane. ci doar pe ale ei. sau cand nu le afecteaza cu necesitate. daca persoanele in cauza nu o doresc 3presupunandu"se ca este $orba de persoane mature. a$and ni$elul intelectual obi9nuit7. In toate cazurile de acest fel. trebuie sa e&iste o deplina libertate. 0uridica ai sociala. de a actiona si de a suporta consecintele.2 27 In 'andirea politica a secolului 11 s"a impus distinctia intre libertatea ne#ati"a si libertatea po$iti"a. %ibertatea ne#ati"a consta in absenta constran'erilor arbitrare impuse de puterea politica sau de alti oameni. dar. totodata. ea nu poate 'aranta oamenilor posibilitatea efecti$a de a"si atin'e scopurile. deoarece constituie doar o conditie necesara. nu si una suficienta. pentru succesul actiunii indi$iduale indreptate spre atin'erea unor teluri. %ibertatea po$iti"a se manifesta in e&istenta conditiilor necesare pentru atin'erea scopurilor indi$iduale. ca si in capacitatea fiecarui om de a
17

Aezi %ontes?uieu. Despre spiritul le'ilor. Ed. BtiinCificD. EucureBti. 15*#. $ol. 1. pa'. 15 . 27 @o,n Stuart %ill. Despre libertate. Ed. =umanitas. EucureBti. 2661. pa'. 4)

8 realiza ceea ce doreste. Daca a 'aranta libertatea ne'ati$a. presupune doar a feri indi$idul de constran'eri arbitrare si de a elimina din calea lui obstacolele si restrictiile ne0ustificate. asi'urarea libertatii poziti$e presupune o inter$entie mult mai ampla a statului sau a societatiiin $iaia indi$iduala. inter$entie. menita sa puna la dispozitia fiecarei persoane mi0loacele de a"si atin'e scopurile 3resurse financiare sau materiale. conditii de afirmare politica. sociala. culturala etc.7. Inter$entia publica permanenta apare aici drept necesara pentru asi'urarea autonomiei multor oameni. ce nu poseda resursele necesare si nu se afla in situatia potri$ita pentru a fi stapani pe propria $iata. -bsenta constran'erilor politice sau 0uridice. e&istenta principiala a unor drepturi. nu sunt intotdeauna suficiente. pentru 'arantarea libertatii. Ele asi'ura doar o libertate ormala nu si o libertate autentica. Oamenii lipsiti de resurse materiale si de putere sau influenta. nu"si pot e&ercita de fapt drepturile sau libertatle. fiind redusi la o situatie de dependenta sau pasi$itate. !ibertatea de a participa acti$ la $iata politica sau la dezbaterea publica. necesita mi0loace minime de subzistenta si c,iar un anumit 'rad de buna stare. un anumit ni$el de pre'atire intelectuala. acces la e&primare prin mi0loacele de informare in masa. resurse necesare participa rii la competiaia politica etc. -colo unde aceste conditii nu sunt asi'urate. libertatea de participare la $iata politica ramane doar formala. Simpla absenta a constran'erilor arbitrare directe nu face imediat. din orice persoana un om liber. %ai mult decat atat. oamenii pot fi pri$ati partial de libertate si prin constran'eri indirecte. de tipul manipularii politice.F7 !ibertatea. afirma Eric, /romm. este conditia dez$oltarii plenare a indi$idului. a sanatatii sale mentale si a bunastarii> absenta libertatii este daunatoare si face din om un infirm. Libertatea u i"plica ab#e ta co #tra 'erii. dat fiind ca nu e&ista pro'res fara structura si orice structura este constran'atoare. Ceea ce conteaza este de a sti daca aceasta constran'ere actioneaza inainte de toate pentru binele unei alte persoane sau institutii. ori este autonoma. adica rezulta din necesitati ale cresterii. inerente structurii persoanei.217 Se presupune astfel ca fiecare indi$id poate a$ea deplina libertate de a face tot ceea ce doreste. in masura in care el nu dauneaza cu nimic celorlalti si ca societatea si statul au dreptul de a inter$eni in sfera indi$iduala. doar atunci cand actiunile cui$a lezeaza interesele le'itime " drepturile " altor oameni> puterea politica trebuie deci sa fie limitata. sa nu detina dreptul si libertatea de a incalca oricum si oricand sfera $ietii indi$iduale. indiferent ce moti$ sau prete&t ar folosi. -cest principiu are o tintt precisa. caci nu rareori. 'rupurile aflate la conducerea unui stat au abuzat de putere in numele unui
*7

%anipularea politicD presupune e&ercitarea unei influenCe asupra maselor. astfel GncHt prin acCiunea lor sD determine satisfacerea unor interese. care rDmHn Gn umbrD. 17 Eric, /romm. Te&te alese. Ed. politicD. EucureBti. 154 . pa'. #*1.

9 presupus bine 'eneral. ce ar trebui impus societatii. considerandu" se indreptatite sa diri0eze intrea'a $iata sociala spre un tel 'eneral. prestabilit. indiferent de consecinte 3$ezi statele totalitare fasciste sau comuniste7. Impunand indi$izilor anumite 2prioritati2. aprecieri de $aloare si decizii. pri$ind 2ce este important2 3bine. drept. necesar7. statele au a$ut si au tendinta de a incalca sfera libertatii indi$iduale lasand oamenii la dispozitia ,otararii arbitrare. ale acelei birocratii. care e&ercita puterea in statul diri0ist. In acest caz. nu mai poate fi $orba de suprematia le'ii. ci a subiecti$itatii autoritatilor. liderilor 'rupurilor ce detin puterea. Pe de alta parte. desconsiderarea intereselor 'enerale. publice. a mentinerii ordinii si ec,ilibrului in societate. a asi'urarii prosperitatii 'enerale. prin intermediul le'alitatii. are efecte distru'atoare. c,iar asupra libertatilor indi$iduale. Un alt teoretician al liberalismului Isaia, Eerlin atra'e atentia ca sensul fundamental al libertatii este de a nu fi in lanturi. intemnitat sau scla$ al altuia. Celelalte nu sunt decat e&tensii sau metafore ale acestei semnificatii. 8azuinta de a fi liber se manifesta prin eforturile de a inlatua obstacolele: lupta pentru libertatea personala. prin eliminarea in'erintei. a e&ploatarii. a inrobirii de catre oameni ce nu au aceleasi interese. !ibertatea. cel putin in intelesul ei politic. se in$ecineaza cu absenta tiraniei si a dominatiei. Cu toate acestea. libertatea nu este sin'ura $aloare care poate si trebuie sa determine conduita umana. ... O libertate poate sufoca o alta> o libertate poate impiedica afirmarea conditiilor ce fac posibile alte libertati. un 'rad mai mare de libertate. sau o libertate pentru mai multe persoane> libertatea poziti$a si cea ne'ati$a pot fi ireconciliabile> libertatea pentru indi$id sau pentru un 'rup poate sa nu fie pe deplin compatibila cu participarea tuturor la $iata comuna. cu e&i'entele implicate de cooperare. solidaritate. fraternitate. Dar dincolo de aceasta se profileaza o problema si mai acuta: necesitatea e&trema de a satisface si e&i'entele altor $alori. nu mai putin fundamentale: dreptatea. fericirea. dra'ostea. descoperirea ade$arului. dez$oltarea capacitatilor de a crea noi lucruri. e&periente si idei. 8u casti'am nimic daca identificam libertatea propriu"zisa. in oricare din intelesurile ei. cu aceste $alori sau cu conditiile libertatii. sau daca amestecam tipurile de libertate. - oferi unor oameni in zdrente. analfabeti. ne,raniti sau slabiti de boala. drepturi politice sau 'arantii. impotri$a in'erintei statului in $iata lor pri$ata. inseamna a"ti bate 0oc de ei. inainte de a intele'e semnificatia unei sporiri a propriei libertati si de a se bucura de folosirea ei. acesti oameni au ne$oie de in'ri0iri medicale si de educatie. Ce este libertatea pentru cei care nu pot face uz de ea; Ce $aloreaza ea fara acele conditii indispensabile uzului ei; Trebuie inceput cu inceputul> [........... libertatea indi$iduala nu este o necesitate primara pentru orice om.2F7 Presupunand cele trei momente definitorii. actiunea. cunoasterea. $alorizarea. libertatea politica include optiunea pentru
*7

Aezi Isaia, Eerlin 31565 " 155+7. Patru eseuri despre libertate. Editura =umanitas. EucureBti. pa'. +6 " +1 Bi urm.

10 actiune sau nonactiune 3care este tot o forma a actiunii politice7. precum si posibilitatea de a ale'e o cale sau alta a acesteia. Optiunea. fiind un act de e$aluare. se $a face prin luarea in considerare a $alorilor si normelor stabilite de societate. -ctiunile umane pot fi considerate: permise, inter$ise si obli#atorii. In raport cu obli'atiile si interdictiile. respectarea normelor. conduce. nu la optiune. ci la necesitate. spatiul liber al ale#erii iin! repre$entat !e !omeniul permisiunilor. -ceste consideratii 'enerale. particularizate la sfera politicului. e$identiaza faptul ca le'islatia constituie cadrul normati$. la care se raporteaza indi$izii. I co #titutia #i le'ile u ei tari cu u re'i" !e"ocratic #u t i clu#e atat per"i#iu ile) cat #i obli'atiile #i i ter!ictiile) #ub for"a !repturilor) libertatilor #i i !atoririlor fu !"e tale ale cetate ilor. Tinand seama de aspectul normati$. actiunile politice se clasifica in le'ale si ile'ale. Optand pentru actiunile politice le'ale. indi$idul $a respecta sistemul de norme. e$itand initierea unor actiuni. care intra in zona interdictiilor. Daca puterea politica actioneaza arbitrar. abuzi$. nerespectand normele ce"i re'lementeaza propria acti$itate. precum si pe cele ce se refera la raportul dintre conducatori si condusi. atunci este indreptatita apelarea indi$izilor la forme de actiune considerate ile'ale. de catre puterea nedemocratica. -stfel. in cazul re'imurilor totalitare apar situatii. in care drepturile si libertatile cetatenilor sunt suspendate. sau in care se afirma e&istenta acestora. dar se ramane la ni$elul afirmatiilor. conditiile nepermitand e&ercitarea lor. Indi$idul trebuie sa respecte normele impuse de re'imul dictatorial. actiunile contrare fiind urmate de sanctiuni 0uridice deosebit de aspre. /orta represi$s a statului impiedica formarea unei disidente de mari proportii. Indi$idul infricosat este aproape ani,ilat ca fiinta politica. ceea ce nu e&clude insa actiunile. de mai mica sau mai mare amplitudine. indreptate impotri$a puterii. -bordarea libertatii politice. atra'e dupa sine. elucidarea notiunilor de responsabilitate si raspun!ere politica. Pentru re'imurile democratice. in care normele reflecta $ointa 'enerala. responsabilitatea politica presupune corelarea libertatii indi$idului cu libertatea celorlalti. Prin actiunea sa libera. daca este si responsabila. indi$idul. nu afecteaza. ci stimuleaza libertatea celorlalti indi$izi. responsabilitatea constand in faptul ca acesta. prin cunoasterea normelor stabilite de societate. ii impune. autoconstran'ator. respectarea lor. Responsabilitatea implica deci autoan'a0area si constiinta datoriei. Raspun!erea se refera la comportamentul indi$idului in limitele unui sistem de norme. pe care acesta le respecta. fie $oluntar. fie din obli'atia ori teama sanctionarii 0uridice sau morale. ce ar urma dupa incalcarea lor.

*. Libertate politica - libertati fu !a"e tale #i cetate e#ti

11

Conceperea filosofica a libertatii. ne permite o tratare e&,austi$a a acestei $alori fundamentale a fiintei umane. oferindu" ne reperele necesare pentru surprinderea dimensiunilor definitorii ale libertatii politice) ca "a ife#tare #ui-'e eri# a libertatii o"ului #i otiu e 'e erica pe tru abor!area corecta a relatiei !i tre libertate #i libertati) !i tre libertati fundamentale #i libertati cetatenesti) !i tre libertati #i drepturi) drepturi #i indatoriri etc. Cum umanitatea nu reprezinta un dat natural al indi$idului izolat. ci ea este lumea lui sociala. fiecare indi$id. umanizandu"se in cadrul procesului sau de $iata real. care se dez$olta. la randul lui. in spatio"temporalitatea societatii. libertatea " ca insusire sintetica a umanitatii. impune pentru intele'erea ei. elucidarea unei 'ame lar'i de domenii ale socialului. purtatoare ale dimensiunilor ce"o definesc. Conte&tul unei analize pertinente a relatiilor libertate libertati, libertati un!amentale - libertati cetatenesti, libertati !repturi, !repturi - in!atoriri etc.. in cadrul temei noastre. presupune. daca nu o istorie a dez$oltarii societatii umane. cel putin o pri$ire succinta asupra acesteia. prin intermediul celor doua cate'orii de baza ale politolo'iei: societatea politica si societatea ci"ila. /undamental pentru elucidarea problemelor or'anizarii si conducerii democratice a societatii si a functionarii ei. raportul #ocietate politica - #ocietate ci+ila. e&prima intr"o masura considerabila. 'ra!ul !e !e"ocrati&are a #ocietatii. ca si o serie de alte determinatii emer'ente procesului in cauza. Prin #ocietate politica se intele'e totalitatea institutiilor. or'anizatilor. asociatiilor si mi0loacelor de informare in masa. care in mod or'anizat si pro'ramatic se implica in probmelele puterii si conducerii politice. in scopul mentinerii. apararii sau cuceririi lor. Ea include ca entitati determinante: statul. ca principal or'anism ce confera puterii forta institutionala definind. conditionand si re'lementand statutul celorlalte elemente componente ale sferei politicului. fie ca este $orba de relatii. acti$itati. teorii sau alte institutii> parti!ele politice. ca acele 'rupari de oameni. constituite pe baza liberului consimtamant. care actioneaza constient si or'anizat. pentru ser$irea intereselor unor clase. 'rupuri. cate'orii sociale. comunitati umane etc.. pentru dobandirea si sustinerea puterii politice. in $ederea or'anizarii si conducerii societatii. in conformitate cu idealurile proclamate in pratforma"pro'ram> alte or#ani$atii cu caracter politic. -sociatiile profesionale de tip sindical. cele de creatie artistica. reli'ioase. de caritate etc.. au caracter apolitic. daca nu se implica direct in domeniu politic. desi pot sa spri0ine interesele socio" profesionale sau de alta natura ale 'rupurilor pe care le reprezinta. Or'anizatii politice sunt asadar numai acelea. care. prin statut. prin pro'ram. prin acti$itati. consfintite de o re'lementare le'ala. $izeaza. in functie de rolul pe care il au la un moment dat. si. de pozitia fata de relatiile politice interne sau e&terne.

12 materializarea unuia sau mai multor principii constituti$e ale structurilor politice. In cazul re'imurilor dictatoriale. societatea politica se constituie prin nerespectarea $ointei cetatenilor. ser$ind de re'ula interesele unor 'rupuri restranse si urmarind aser$irea. nu slu0irea societatii ci$ile. Societatea politica autentic democratica. presupune. in plan istoric. trecerea de la puterea absoluta. care modeleaza sin'ura societatea. la puterea politica democratica. de tip reprezentati$. care se straduieste sa armonizeze. cu mi0loace necoerciti$e. interesele. nu rareori contradictorii ale a'entilor economici. politici si sociali. fiind controlata si construita. in fapt. de societatea ci$ila. Societatea ci+ila cuprinde totalitatea cetatenilor inte'rati intr"o multitudine de 'rupari sociale. cu caracter apolitic si an'renati intr"o mare di$ersitate de acti$itati. in $ederea promo$arii unui ansamblu de obiecti$e cu statut indi$idual sau colecti$. Or'anizaIiile societatii ci$ile. autonome. intr"un anumit sens. fata de stat. reprezinta un sistem de asocieri spontane sau re'lementate le'al. pe baza unor relatii si interese profesionale. culturale. reli'ioase etc. Intr"un re'im democratic. societatea ci$ila isi desfasoara acti$itatea pe baza unor le'i ferme. inclusi$ a constitutiei. menite sa le pre$ada si sa asi'ure drepturile si libertatile cetatenilor. obli'atiile si indatoririle pe care sa le e&ercite fara oprelisti din partea societatii politice. precum: dreptul de e&primare. de asociere. de or'anizare. de 're$a. de demonstratii. de circulatie libera. de informare si instruire etc. Pentru a determina societatea politica sa o slu0easca cat mai bine. societatea ci$ila trebuie sa aiba un mare 'rad de cunoastere. or'anizare. responsabilitate si. in conformitate cu le'ea. sa furnizeze mi0loace de a frana puterea politica in e$entualele sale tendinte de a"si subordona societatea ci$ila. cum se intampla intr"un re'im totalitar. O putere. dupa cum constata %ontes?uieu. nu poate fi franata decat de o alta putere.17 In cazul nostru. puterea politica nu poate fi franata decat de puterea ci$ila. In acest sens. trebuie a$ut in $edere faptul ca societatea ci$ila este cu atat mai puternica cu cat este mai independenta de puterea politica. iar aceasta independenta rezida. in mare masura. in natura proprietatii. in independenta cetatenilor ca a'enti economici. Intr"un stat bazat pe economia de piata. pe pluralitatea proprietatii e&ista posibilitatea independentei economice a cetateanului si deci a independentei lui politice. ceea ce nu e&clude catusi de putin ca in aceeasi societate. cetatenii lipsiti de proprietate. ca simpli an'a0ati sunt mai putini independenti decat proprietarii. fara a mai pune problema marilor proprietati. In re'imurile totalitare 3fasciste 9i comuniste7 c,iar daca uneori in mod formal e&ista o le'islatie care pre$ede drepturi si libertati. societatea ci$ila este oprimata si in mare masura
17

C,. %ontes?uieu. Despre spiritul le'ilor. EucureBti. Editura JtiinCificD. 15*#. cartea 1I. pa'. 15#.

13 subordonata societatii politice tocmai datorita lipsei de independenta a cetatenilor ca a'enti economici. Re'imurile totalitare nu presupun doar o e&trema centralizare a statului. ci mai ales distru'erea societatii ci$ile. pri$area cetatenilor de acea retea de le'aturi. or'anisme. asociatii nepolitice care asi'urau o $iata sociala normala. In ambele re'imuri totalitare. lic,idarea societatii ci$ile a fost necesara pentru a 'aranta statului monopolul puterii asupra societatii.27 Numai o societate politic& autentic !emocratica, ba$ata pe e#alitatea sanselor crea$a con!itile a irmarii societatii ci"ile si ii lar#este s era !e mani estare. 2E'alitatea de conditii. aprecia -le&is de Toc?ue$ille. e&ercita o influenta e&traordinara atat asupra societatii politice. cat si asupra societatii ci$ile. -cest fapt imprima o anumita orientare spiritului politic si le'ilor o anumita formulare. 'u$ernantilor precepte noi. iar celor 'u$ernati deprinderi specifice> de asemeni. el e&ercits asupra societatii ci$ile o autoritate defel mai redusa decat asupra 'u$ernantilor: creeaza opinii. 'enereaza sentimente. su'ereaza uzante si modifica tot ce nu produc ei in mod direct.217 In cadrul unui re'im politic democratic intre societatea politica si societatea ci$ila nu pot e&ista raporturi nici de subordonare. nici de supraordonare. ci raporturi comple&e de interdependenta. imbracand si forme contradictorii in anumite situatii. In conditiile respectului reciproc dintre societatea politica si societatea ci$ila. se pot statornici raporturi normale lipsite de constran'ere intre puterea politica si puterea ci$ila. intre 'u$ernanti si 'u$ernati. Intre cele doua cate'orii se realizeaza astfel sisteme de comunicare si transfer de interese. Uneori. se'mente ale societatii ci$ile trec in sfera societati politice si in$ers. Unele componente ale societatii ci$ile. in anumite situatii. au un caracter ambi$alent. cum este. de e&emplu. institutia bisericii. Interferentele dintre societatea politica si societatea ci$ila. sesizate cu mult timp in urma de teoreticienii politicului. au condus la concluzia ca nu poate fi $orba de o separare absoluta a societatii politice 3statul7 de societatea ci$ila. manifestandu"se o comunicare biuni$oca intre stat si societatea ci$ila. -ceasta idee a inspirat practica politica din multe tari europene in care s"au constituit or'anisme de mediere intre societatea politica si societatea ci$ila. In /ranta. de pilda. pe lan'a Parlament s"a infiintat Consiliul Economico"Social reprezentand aproape toate sectoarele societatii ci$ile: patronat. sindicate. or'anizatii cooperatiste etc. Prin intermediul acestui consiliu. societatea ci$ila din /ranta cunoaste ,otararile 'u$ernului. se pronunta asupra lor. contribuind la rezol$area. prin consilieri. a unor probleme de mare interes.
27

E. <eremeK. Ci$il SocietL t,e and noM in @ournal of DemocracL. aprilie 1552. pa'. " 1 . 17 -l. de Toc?ue$ille. Despre democraCie Gn -merica. EucureBti. Editura =umanitas. 1552. pa'. #1.

14 O data cu dez$oltarea societatii ci"ile. intrea'a societate isi alcatuieste o ba$a !e !rept !in ce in ce mai temeinica. In 'enere o societate de drept presupune ierar,izarea. si. in acelasi timp. respectarea intereselor particulare si de 'rup. in concordanta cu drepturile ci$ile. Ea e&clude. prin definitie. dizol$area indi$idului in masa. orientandu"se catre edificarea acelor structuri. menite sa inlature factorii politici. sociali. culturali si economici. raspunzatori de alienarea indi$izilor sau 'rupurilor umane. Intr"o asemenea societate !emocratia semni ica. intre altele. !i"ersitate, !i erente !e opinie, !e stare, !e interese, toleranta, permisi"itate, cooperare. Einomul societate ci$ila " societate politica este dublat de cel al democratiei si al statului de drept. Potri$it practicii istorice. ca si pre$ederilor unor importante intele'eri internationale. statul de drept fiinteaza 9i functioneaza intr"un cadru le'islati$ adec$at. asi'urandu"se suprematia le'ii. eli'ibilitatea or'anelor puterii de stat 3centrale si locale7 in conditiile pluralismului politic. separatia puterilor in stat. delimitarea clara intre stat si partidele politice. trecerea fortelor militare si politiei sub controlul autoritatii ci$ile. in fata careia sunt raspunzatoare. circulatia libera a informatiei si persoanelor. respectarea drepturilor omului in concordanta cu pre$ederile internationale etc. Intr"un stat de drept se cer si se impun respectarea constanta a le'ii de catre institutii si cetateni. 'eneralizarea constiintei ca le'ea. c,iar daca este dura. trebuie respectata. fiindca emana din $ointa tuturor sau a ma0oritatii. De fapt. in sensul cel mai lar'. le'ile sunt raporturile necesare care !eri"a !in cerinta ireasca !e or!ine sociala si !e$"oltare care sa imbine interesele, si aplane$e tensiunile. In acest conte&t. societatea ci"ila. poate fi considerata 2o notiune cu dubla functie: ne a0uta sa intele'em cum functioneaza de fapt o societate data si cum difera ea de formele alternati$e de or'anizare sociala. Este $orba de o societate in care sistemul politic si cel economic sunt distincte. unde politicul este instrumental. dar poate impiedica si impiedica e&tremele interesului indi$idual. iar statul. la randul lui. este controlat de institutii cu o baza economica> statul se bazeaza pe cresterea economica. iar aceasta. necesitand pro'resul co'niti$. face imposibil monopolul ideolo'ic... Societatea ci$ila se bazeaza pe separarea ci$ila in sensul ei mai restrans. adica ceea ce ramane ca social dupa ce se scade statul. dar aceasta se combina cu absenta dominarii $ietii sociale de catre diri'uitorii puterii...217 In analiza unui alt autor. 2la sfarsitul secolului 11. ci"il societ' a re$enit la moda in intrea'a lume... 8otiunea s"a intins dinspre -merica !atins spre Europa de Est. ceea ce inseamna ca a de$enit actuala acolo unde pretentiile totale ale statului au esuat. iar oamenii cauta un nou punct de spri0inN. /iind de acord cu opinia ca societatea ci$ila este sau ar trebui sa fie e&presia formelor libere de asociere nationale. locale. re'ionale. profesionale ale cetatenilor "
17

Ernest <ellner. CondiCiile libertDCii. Societatea ci$ilD Bi ri$alii ei. Editura Polirom. IaBi. 1554. pa'. 15) " 15*.

15 asocieri care sa fie bene$ole. autentice. democratice. tolerante si tolerabile si. in nici un caz controlate sau manipulate de catre partide sau de catre stat. analistul rele$a ca in cazul societatii ci$ile este $orba deci despre ,aosul creati$ al numeroaselor or'anizatii si institutii prote0ate impotri$a acapararii de catre stat. Este $orba de societate in 'enere. dar in acelasi timp de mai mult decat spune notiunea. neutra si 'enerala. de societate.227 De aici si concluzia potri$it careia. ca "i,loc al libertatii. societatea ci"ilaintruneste cel putin trei trasaturi esentiale: a7 $arietatea structural"or'anizationalt a elementelor sale> b7 autonomia autentic( a acestora 9i c7 comportamentul 2politicos. tolerant 9i ne$iolent2 al tuturor cet(Ienilor. ceea ce ar constitui 2simIul ci$ic.2 7 Libertatea politic- surprinde asadar. ansamblul posibilitatilor oferite de puterea politica manifestarii capacitatilor creatoare. cu care sunt inzestrati membrii unei societati caracterizate printr"o !emocratie reala. dependenta fundamental de e#alitatea in !repturi " ,aina 0uridica a e#alitatii !e sanse a cetatenilor ei. Daca societatile premoderne nu erau or'anizate pe principiile le#alitatii dintre oameni sau dintre 'rupurile etnice. sociale. reli'ioase. ci pe cele ale strictei ierar,ii sociale. !iscriminarea. deci ine'alitatea. pri$ile'iile si interdictiile. fiind considerate firesti. in epoca moderna. o data cu dez$oltarea clasei de mi0loc 3micii proprietari autonomi. comerciantii. breslele etc.7. incep sa apara indoieli cu pri$ire la $alabilitatea ierar,iilor sociale si a pri$ile'iilor consacrate. Incepand cu Renasterea. insotita de orientarea filosofiei si a stiintelor in 0urul problemelor umane si sociale. se contureaza treptat ideea ca oamenii sunt nascuti e#ali. In fapt. oamenii nu sunt niciodata complet e'ali in ce pri$este inzestrarea indi$iduala. posibilitatile materiale sau financiare. poziLia sociala etc.. dar aceasta nu inseamna ca ei nu ar trebui sa fie e#ali sub aspectul !repturilor si libertatilor. accesului la resurse. functii si a$anta0e sociale. In ciuda diferentelor de fapt. se impune ca oamenii sa fie considerati in mod e'al. adica fara pri$ile'ii nele'itime si fara discriminari ne0ustificate referitoare la 'rupul social. rasa. se&ul. $arsta. reli'ia. con$in'erile personale etc.. statul si societatea fiind datori sa 'aranteze e#alitatea !intre cetateni in toate !omeniile, in care aceasta se (usti ica. 8umai in conditiile unei !emocratii reale, a carei esenta emana din principiul su"eranitatii celor #u"ernati este posibila intruc,iparea unei or'anizari sociale. menita sa permita cetatenilor obisnuiti e&ercitarea unui 'rad relati$ inalt de control asupra liderilor si structurilor conducatoare. Democratia urmareste sa creeze un sistem de institutii si relatii. capabil sa situeze cetatenii. fie in pozitia de a decide direct 3democratia directa7. fie in aceea de a dele'a puterea de decizie
27

Ralf Da,rendorf. Conflictul social modern. Eseu despre politica libertDCii. Editura =umanitas. EucureBti. 155*. pa'. ). 37 Aezi Ion %i,ai. Politolo'ie. Editura /undaCiei RomHne de mHine. EucureBti. 2666. pa'. *6.

16 unor reprezentanti alesi 3democratia reprezentati$a7. ambele ipostaze osciland intre un ma)im posibil !e consens si un minim necesar !e constran#ere. %ultitudinea si di$er'enta intereselor sociale face ca drumul spre ec,ilibrarea lor sa treaca prin recunoasterea di$ersitatii si pluralismului acestora. prin efortul con0u'at al fortelor social"politice. de a acomoda mereu sistemele democratice la realitatile social"economice. Se re'asesc aici. conlucrarea si confruntarea pluralitatii de interese. definitorii pentru pluralismului politic. ca si tendintele constructi$e catre modalitati rationale si eficiente de rezol$are a problemelor sociale. ambele dimensiuni fiind insotite de constiinta tensiunilor si dificultatilor e&istente in atin'erea performantelor sociale si umane ale democratiei. Din perspecti$a istorica. mo!erni$area politica implica prin urmare. cel putin trei ipostaze: 17 2procesul de rationalizare a autoritatii. inlocuirea unui mare numar de autoritati politice traditionale. reli'ioase. familiale si etnice. cu una sin'ura. seculara si nationala> 27 diferentierea unor noi functii politice si dez$oltarea structurilor specializate. care sa indeplineasca aceste functii2> 7 2o participare crescut( in politica a 'rupurilor sociale din intrea'a societate.217 In prima ipostaza. rationalizarea autoritatii inseamna constiinta faptului ca 'u$ernul este produsul oamenilor. iar o societate bine or'anizata trebuie s( aiba autoritati de natura umana si sa se conduca dupa le'i poziti$e. constructi$e. emanate de la institutii le'iuitoare recunoscute 3le'itime7. modernizarea politica implicand si afirmarea su$eranitatii nationale a statului national. In cea de"a doua ipostaza a modernizarii. domeniile de competenta particulara " 0uridica. militara. administrati$a. stiintifica " de$in separate de politica. structurandu"se in institutii specializate. autonome. ierar,iile si functiile aflandu"se sub incidenta disciplinei armonizate. In sfar9it. modernizarea. prin lar'irea participarii politice a maselor. poate conferi eficienta $ietii democratice. -stfel. autoritatea rationali$ata, structura !i erentiata si participarea !e masa !eosebesc re#imurile politice mo!erne !e cele anterioare. /ormele lor di$erse si di$ersificate conduc la constatarea ca in lume s"au manifestat si se manifesta o multime de democratii. care nu sunt sau nu pot fi perfecte. ideale. 2Obser$atorii necrutatori ai democratiilor lumii reale. afirma <io$ani Sartori. $ad in ele fapte modelate de $alori. Problema cruciala de$ine. in ce masura sunt idealurile realizate si realizabile; %ai mult ca oricand suntem martorii unor paradisuri. care se materializeaza in inferne. idealuri. care nu numai ca esueaza. dar au si consecinte ne'ati$e. Problema acuta pe care ramane sa o abordam si c,iar sa o rezol$am este transpunerea idealurilor.217 -plicarea lor in practica. in realitate. este. la randul ei o problem( acua dificil de rezol$at.
17

Samuel P. =untin'ton. Ordinea politicD a societDCilor Gn sc,imbare. Editura Polirom. IaBi. 1555. pa'. 4 " 5. 17 <io$ani Sartori. Teoria democraCiei reinterpretatD. Editura Polirom. IaBi. 1555. pa'. 2).

17

..Libertate politica - !repturi fu !a"e tale #i cetate e#ti

*ecanismul comple) al transpunerii i!ealului !e libertate in #eneral si al celui !e libertate politica in special, in istoricitatea "ietii sociale a presupus intre#ul proces !e elaborare si recunoastere a drepturilor fundamentale ale omului. Problema drepturilor omului. a proclamarii si inscrierii lor in declaratii oficiale. in le'i. inclusi$ in constitutie. ca si e&istenta unui sistem de 'arantare a lor. reprezinta elemente primare ale unei $ieti democratice. Preocupari in acest sens s"au conturat inca din antic,itate. incepand cu stoicii antici. care au formulat principiul e'alitatii intre cetateni. Ulterior reli'ia crestina a amplificat ideea e'alitatii sntre oameni. conferindu"i insa o moti$atie di$ina. /ormularea si proclamarea drepturilor omului. inscrierea lorin documente de mare importanta istorica. au loc abia in epoca moderna. in perioada luminilor. cand au fost elaborate !eclara'iile britanice, rance$e si americane in acest sens. !a baza acestora au stat lucrarile 'Oanditorilor umansti din perioada Rena9terii. ca si din cea a luminilor. reprezentata in special de @.@. Rousseau. cu al sau 2Contract social2 si C. %ontes?uieu. cu 2Spiritul le'ilor.2 Primele enunturi 0uridice asupra drepturilor omului isi fac aparitia in -n'lia apartinand unor documente. precum: 2%a'na C,arta !ibertatum2. emis in anul 121) si in care. pe lan'a faptul ca era in'radita puterea re'ala. se stipula pentru prima data. ca nici un om liber nu poate fi inc,is fara a fi 0udecat> 2Petitia dreptului2. din anul 1*24. inaintata de catre parlamentul britanic re'elui. a fost un important act constitutional. care pre$edea si 'aranta anumite drepturi cetatenesti> 2=abeas Corpus -ct2. document $otat de parlamentul en'lez la 1*+5. a$ea scopul de a prote0a cetateanul fata de politica abuzi$a a re'alitatii> 2!e'ea drepturilor2. $otata de parlamentul britanic in anul 1*45. a pus definiti$ bazele monar,iei constitutionale. formuland o serie de drepturi pentru cetatenii acelei societati27. Un pas important pe linia a irmarii !repturilor omului il marc,eaza 2Declaratia !e i !epe !e ta a Statelor U ite ale A"ericii2. care asociaza eliberarea de sub dominatia britanica cu o serie de drepturi si libertati ale cetateanului. subliniind ca: 2toti oamenii au fost creati e'ali. fiindinzestrati de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile. printre care se numara $iata. libertatea si cautarea fericirii> pentru a 'aranta aceste drepturi oamenii au instituit 'u$erne. a caror 0usta autoritate deri$a din consimtamantul celor 'u$ernati> ori de cate ori o forma de 'u$ernare de$ine o prime0die pentru aceste scopuri. este dreptul
2 7

2Cule'ere de te&te pentru istoria uni$ersalD. $ol. I. 1*#6 " 14#4. Editura DidacticD Bi Peda'o'icD. EucureBti. 15+ . pa'. 1* " 14.

18 poporului sa o sc,imbe sau sa o abro'e. instituind un nou 'u$ern bazat pe acele principii si or'anizat in acele forme. ce"i $or parea mai potri$ite pentru a"i 'aranta si'uranta si fericire...2. 7 Declaratia este actul fundamental care a stat la baza elaborarii constitutiei Statelor Unite ale -mericii. in anul 1+4+. mentinandu"si. cu unele modificari. forta si $alabilitatea. Documentul cu cea mai mare popularitate si rezonanta pentru $iata democratica a popoarelor il reprezinta 2Declaratia !repturilor o"ului #i cetatea ului2. $otata de -dunarea 8ationala Constituant( la 2* au'ust 1+45. in timpul Re$olutiei franceze. Sinteza a ideolo'iei iluminismului. a$and ca e&emplu 2Declaratia de independenta americana2. 2Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului2 enunta principiile 0uridico"politice ale noii oranduiri bur',eze. - fost conceputa ca un document uni$ersal $alabil. bucurandu"se de o raspandire foarte lar'a si durabila. Statuind e#alitatea oamenilor in ata le#ilor si inscriind proprietatea printre drepturile naturale. declaratia a marcat un moment deosebit de important pe calea a irmarii si #arantarii !repturilor un!amentale ale omului. -cestea sunt le'ate de e&ercitarea su$eranitatii nationale. natiunea fiind considerata sursa esentiala a principiului oricarei su$eranitati. nici o 'rupare. nici un indi$id nea$and dreptul sa e&ercite $reo autoritate. care sa nu emane de la ea. Proclamand ca oamenii se nasc si raman liberi si e'ali in drepturi. ca deosebirile sociale nu pot fi bazate decat pe utilitatea publica si ca scopul oricarei asociaIii publice este conser$area drepturilor naturale 9i imprescriptibile ale omului. 2DeclaraIia2 define9te totodat( libertatea. ca tot ce nu !&unea$& altuia. E&ercitarea drepturilor naturale ale fiec(rui om nu are drept limite. decOt acelea. care asi'ur( tuturor membrilor societ(Iii posibilitatea folosirii lor. limite ce nu pot fi determinate decOt prin le'e. Potri$it conIinutului 2DeclaraIiei2. le'ea este e)presia "oin+ei #enerale. ea trebuind s( fie aceea9i pentru toIi. fie c( Gi ap(r(. fie c( Gi pedepse9te. Tot ce nu este interzis prin le'e nu poate fi Gmpiedicat. 8imeni nu $a fi constrOns s( fac( ceea ce le'ea nu"l obli'(. 2DeclaraIia2 proclam( pre$um+ia !e ne"ino"&+ie a oric(rui cet(Iean pOn( Gn momentul Gn care a fost declarat $ino$at. 8imeni nu poate fi tras la r(spundere pentru opiniile sale. dac( prin manifestarea lor nu contra$ine ordinei publice stabilit( prin le'e. 2DeclaraIia drepturilor omului 9i ale cet(Ieanului2 cuprinde deasemenea o serie de 'aranIii pentru e&ercitarea acestor drepturi. -stfel. ea pre$ede Gn mod e&pres. necesitatea unei forIe publice care s( le apere. instituit( Gn a$anta0ul tuturor 9i nu Gn folosul personal al acelora. c(rora le este GncredinIat(. Societatea are dreptul s( tra'( la r(spundere orice funcIionar public pentru nerespectarea le'ilor. 2DeclaraIia drepturilor omului 9i ale cet(Ieanului2 a stat la baza elabor(rii 9i adopt(rii tuturor constituIiilor cu caracter democratic. din /ranIa 9i din alte state. pOn( Gn $remurile noastre.
3)

Ibidem. pa'. 11 .

19 Prima constituIie european( fundamentat( pe principii democratice a fost ConstituIia polonez(. elaborat( Gn anul 1+51. dup( care a urmat cea francez( 9i apoi. Gn decursul timpului. multe altele. POn( la al doilea r(zboi mondial. constituIiile ma0orit(Iii statelor cu re'imuri democratice conIineau pre$ederi ample referitoare la drepturile omului. -ceste drepturi nu au c(p(tat Gns( o dimensiune 0uridic( internaIional(. Tra'edia milioanelor de $ictime din timpul celui de al doilea r(zboi mondial a dez$(luit printre altele c( marea confla'raIie de la mi0locul secolului 11. s"a dezl(nIuit tocmai datorit( faptului c( nu au fost respectate drepturile 9i libert(Iile fundamentale ale omului 9i popoarelor. ConsecinIele democratice ale celui de al doilea r(zboi mondial au condus la necesitatea GnIele'erii c( asi'urarea p(cii 9i. implicit. respectarea drepturilor omului nu mai pot fi considerate 2treburi interne ale statelor2. Ele constituie probleme de ma&im( importanI( ale Gntre'ii comunit(Ii internaIionale. drepturile omului trebuind s( fie asociate cu drepturile popoarelor. Se impunea a9adar cu necesitate elaborarea unui document. care s( statueze. Gn plan interna+ional, problema !repturilor omului. El a$ea s( fie 2Declara/ia u i+er#al- a !repturilor o"ului2. Istoricul DeclaraIieiF7 Gncepe la ConferinIa de la Dumbarton OaKs 3au'ust " octombrie 15##7. unde s"a proiectat Or'anizaIia 8aIiunilor Unite. cOnd e&perIii Statelor Unite ale -mericii. %arii Eritanii. URSS"ului 9i C,inei au cerut ca O8U s( elaboreze un document internaIional Gn le'(tur( cu respectarea !repturilor omului. !a conferinIa de la San /rancisco " Gn cadrul c(reia s"a adoptat Carta Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite 32) aprilie " 2* iunie 15#)7 " a fost e&primat( dorinIa. din partea tuturor participanIilor de a se alc(tui o DeclaraIie a drepturilor omului. moti$ pentru care s"a constituit. Gn anul 15#*. o comisie 32Comisia drepturilor omului27 cu sediul la <ene$a. Pn anul 15#+ Comisia a acceptat 2Proiectul Cassin2F7 9i pe baza lui. folosindu"se numeroase surse documentare. a fost elaborat( Declara/ia u i+er#al- a !repturilor o"ului. adoptat( de -dunarea <eneral( a Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite. la $0 !ece"brie $1.2.

..$. Declara/ia u i+er#al- a !repturilor o"ului PreambulF7

*7

Aezi I. !ipo$an. DeclaraCia internaCionalD a drepturilor omului Gn le'DturD cu elaborarea noii ConstituCii a RomHniei. Gn re$ista 2Dreptul2. anul I. seria a III"a. nr. . 1556. pa'. 1). *7 RenQ Cassin a fost profesor la /acultatea de Drept din Paris Bi distins cu Premiul 8obel pentru contribuCia adusD la formularea principiilor cuprinse Gn DeclaraCia uni$ersalD a drepturilor omului. *7 Aezi 2DeclaraCia uni$ersalD a drepturilor omului2. EucureBti. Ed. -de$Drul. 1556. pa'. 1 Bi urm.

20 ConsiderOnd c( recunoa9terea demnit(Iii inerente tuturor membrilor familiei umane 9i a drepturilor lor e'ale 9i inalienabile constituie fundamentul libert(Iii. drept(Iii 9i p(cii Gn lume. ConsiderOnd c( i'norarea 9i dispreIuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care re$olt( con9tiinIa omenirii 9i c( f(urirea unei lumi Gn care fiinIele umane se $or bucura de libertatea cu$Ontului 9i a con$in'erilor 9i $or fi eliberate de team( 9i mizerie a fost proclamat( drept cea mai Gnalt( aspiraIie a oamenilor. ConsiderOnd c( este esenIial ca drepturile omului s( fie ocrotite de autoritatea le'ii pentru ca omul s( nu fie silit s( recur'(. ca soluIie e&trem(. la re$olt( Gmpotri$a tiraniei 9i asupririi. ConsiderOnd c( este esenIial a se Gncura0a dez$oltarea relaIiilor prietene9ti Gntre naIiuni. ConsiderOnd c( Gn C,art( popoarele Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite au proclamat din nou credinIa lor Gn drepturile fundamentale ale omului. Gn demnitatea 9i Gn $aloarea persoanei umane. drepturi e'ale pentru b(rbaIi 9i femei 9i c( au ,ot(rOt s( fa$orizeze pro'resul social 9i Gmbun(t(Iirea condiIiilor de $iaI( Gn cadrul unei libert(Ii mai mari. ConsiderOnd c( statele membre s"au an'a0at s( promo$eze Gn colaborare cu Or'anizaIia 8aIiunilor Unite respectul uni$ersal 9i efecti$ faI( de drepturile omului 9i libert(Iile fundamentale. precum 9i respectarea lor uni$ersal 9i efecti$(. ConsiderOnd c( o concepIie comun( despre aceste drepturi 9i libert(Ii este de cea mai mare importanI( pentru realizarea deplin( a acestui an'a0ament. -DU8-RE- <E8ER-!R proclam( prezenta DEC!-R-SIE U8IAERS-!R - DREPTURI!OR O%U!UI ca ideal comun spre care trebuie s( tind( toate popoarele 9i toate naIiunile. pentru ca toate persoanele 9i toate or'anele societ(Iii s( se str(duiasc(. a$Ond aceast( DeclaraIie permanent Gn minte. ca prin Gn$(I(tur( 9i educaIie s( dez$olte respectul pentru aceste drepturi 9i libert(Ii 9i s( asi'ure. prin m(suri pro'resi$e. de ordin naIional 9i internaIional. recunoa9terea 9i aplicarea lor uni$ersal( 9i efecti$(. atOt Gn sOnul popoarelor statelor membre. cOt 9i al celor din teritoriile aflate sub 0urisdicIia lor. Articolul $: Toate fiinIele umane se nasc libere 9i e'ale Gn demnitate 9i Gn drepturi. Ele sunt Gnzestrate cu raIiune 9i con9tiinI( 9i trebuie s( se comporte unele faI( de altele Gn spiritul fraternit(Iii. Articolul %: /iecare om se poate pre$ala de toate drepturile 9i libert(Iile proclamate Gn prezenta DeclaraIie f(r( nici un fel de deosebire. ca. de pild(. deosebirea de ras(. culoare. se&. limb(. reli'ie. opinie politic( sau orice alt( opinie. de ori'ine naIional( sau social(. a$ere. na9tere sau orice alte Gmpre0ur(ri. Pn afar( de aceasta. nu se $a face nici o deosebire dup( statutul politic. 0uridic sau internaIional al I(rii sau al teritoriului de care Iine o persoan(. fie c( aceast( Iar( sau teritoriu sunt

21 independente. sub tutel(. neautonome sau supuse $reunei alte limit(ri a su$eranit(Iii. Articolul *: Orice fiinI( uman( are dreptul la $iaI(. la libertate 9i la securitatea persoanei sale. Articolul .: 8imeni nu $a fi Iinut Gn scla$ie. nici Gn ser$itute> scla$a0ul 9i comerIul cu scla$i sunt interzise sub toate formele lor. Articolul 3: 8imeni nu $a fi supus la torturi. nici la pedepse sau tratamente crude. inumane sau de'radante. Articolul 4: /iecare om are dreptul s( i se recunoasc( pretutindeni personalitatea 0uridic(. Articolul 5: ToIi oamenii sunt e'ali Gn faIa le'ii 9i au. f(r( nici o deosebire. dreptul la o e'al( protecIie a le'ii. ToIi oamenii au dreptul la o protecIie e'al( Gmpotri$a oric(rei discrimin(ri care ar $iola prezenta DeclaraIie 9i Gmpotri$a oric(rei pro$oc(ri la o asemenea discriminare. Articolul 2: Orice persoan( are dreptul la satisfacIie efecti$( din partea instanIelor 0uridice naIionale competente Gmpotri$a actelor care $ioleaz( drepturile fundamentale ce"i sunt recunoscute prin constituIie sau le'e. Articolul 1: 8imeni nu trebuie s( fie arestat. deIinut sau e&ilat Gn mod arbitrar. Articolul $0: Orice persoan( are dreptul Gn deplin( e'alitate de a fi audiat( Gn mod ec,itabil 9i public de c(tre un tribunal independent 9i imparIial care $a ,ot(rG. fie asupra drepturilor 9i obli'aIiilor sale. fie asupra temeiniciei oric(rei acuzaIii Gn materie penal( Gndreptat( Gmpotri$a sa. Articolul $$: 1. Orice persoan( acuzat( de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul s( fie presupus( ne$ino$at( pOn( cOnd $ino$(Iia sa $a fi stabilit( Gn mod le'al Gn cursul unui proces public Gn care i" au fost asi'urate toate 'aranIiile necesare ap(r(rii sale. 2. 8imeni nu $a fi condamnat pentru acIiuni sau omisiuni care nu constituiau. Gn momentul cOnd au fost comise. un act cu caracter penal conform dreptului internaIional sau naIional. De asemenea. nu se $a aplica nici o pedeaps( mai 'rea decOt aceea care era aplicabil( Gn momentul cOnd a fost s($Or9it actul cu caracter penal. Articolul $%: 8imeni nu $a fi supus la imi&tiuni arbitrare Gn $iaIa sa personal(. Gn familia sa. Gn domeniul s(u sau Gn corespondenIa sa. nici la atin'eri aduse onoarei 9i reputaIiei sale.

22 Orice persoan( are dreptul la protecIia le'ii Gmpotri$a unor asemenea imi&tiuni sau atin'eri. Articolul $*: 1. Orice persoan( are dreptul de a circula Gn mod liber 9i de a" 9i ale'e re9edinIa Gn interiorul 'raniIelor unui stat. 2. Orice persoan( are dreptul de a p(r(si orice Iar(. inclusi$ a sa. 9i de a re$eni Gn Iara sa. Articolul $.: 1. Pn caz de persecuIie. orice persoan( are dreptul de a cere azil 9i de a beneficia de azil Gn alte I(ri. 2. -cest drept nu poate fi in$ocat Gn caz de urm(rire ce rezult( Gn mod real dintr"o crim( de drept comun sau din acIiuni contrare scopurilor 9i principiilor Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite.

23 Articolul $3: 1. Orice persoan( are dreptul la o cet(Ienie. 2. 8imeni nu poate fi lipsit Gn mod arbitrar de cet(Ienia sa sau de dreptul de a"9i sc,imba cet(Ienia. Articolul $4: 1. Cu Gncepere de la Gmplinirea $Orstei le'ale. b(rbatul 9i femeia. f(r( nici o restricIie Gn ce pri$e9te rasa. naIionalitatea sau reli'ia. au dreptul de a se c(s(tori 9i de a Gntemeia o familie. Ei au drepturi e'ale la contractarea c(s(toriei. Gn decursul c(s(toriei 9i la desfacerea ei. 2. C(s(toria nu poate fi Gnc,eiat( decOt cu consimI(mOntul liber 9i deplin al $iitorilor soIi. . /amilia constituie elementul natural 9i fundamental al societ(Iii 9i are dreptul la ocrotire din partea societ(Iii 9i a statului. Articolul $5: 1. Orice persoan( are dreptul la proprietate. atOt sin'ur(. cOt 9i Gn asociaIie cu alIii. 2. 8imeni nu poate fi lipsit Gn mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul $2: Orice om are dreptul la libertate de 'Ondire. de con9tiinI( 9i reli'ioas(> acest drept include libertatea de a"9i sc,imba reli'ia sau con$in'erea. precum 9i libertatea de a"9i manifesta reli'ia sau con$in'erea. sin'ur sau Gmpreun( cu alIii. atOt Gn mod public. cOt 9i pri$at. prin Gn$(I(tur(. practici reli'ioase. cult 9i Gndeplinirea riturilor. Articolul $1: Orice om are dreptul la libertatea opiniilor 9i e&prim(rii> acest drept include libertatea de a a$ea opinii f(r( imi&tiune din afar(. precum 9i libertatea de a c(uta. de a primi 9i de a r(spOndi informaIii 9i idei prin orice mi0loace 9i independent de frontierele de stat. Articolul %0: 1. Orice persoan( are dreptul la libertatea de Gntrunire 9i de asociere pa9nic(. 2. 8imeni nu poate fi silit s( fac( parte dintr"o asociaIie. Articolul %$: 1. Orice persoan( are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale I(rii sale. fie direct. fie prin reprezentanIi liber ale9i. 2. Orice persoan( are dreptul de acces e'al la funcIiile publice din Iara sa. . AoinIa poporului trebuie s( constituie baza puterii de stat> aceast( $oinI( trebuie s( fie e&primat( prin ale'eri nefalsificate. care s( aib( loc Gn mod periodic prin sufra'iu uni$ersal. e'al 9i e&primat prin $ot secret sau urmOnd o procedur( ec,i$alent( care s( asi'ure libertatea $otului.

24

Articolul %%: Orice persoan(. Gn calitatea sa de membru al societ(Iii. are dreptul la securitatea social(> ea este Gndrept(Iit( ca prin efortul naIional 9i colaborarea internaIional(. IinOndu"se seama de or'anizarea 9i resursele fiec(rei I(ri. s( obIin( realizarea drepturilor economice. sociale 9i culturale indispensabile pentru demnitatea sa 9i libera dez$oltare a personalit(Iii sale. Articolul %*: 1. Orice persoan( are dreptul la munc(. la libera ale'ere a munci sale. la condiIii ec,itabile 9i satisf(c(toare de munc(. precum 9i la ocrotirea Gmpotri$a 9oma0ului. 2. ToIi oamenii. f(r( nici o discriminare. au dreptul la salariu e'al pentru munc( e'al(. . Orice om care munce9te are dreptul la o retribuIie ec,itabil( 9i satisf(c(toare care s("i asi'ure atOt lui. cOt 9i familiei sale. o e&istenI( conform( cu demnitatea uman( 9i completat(. la ne$oie. prin alte mi0loace de protecIie social(. #. Orice persoan( are dreptul de a Gntemeia sindicate 9i de a se afilia la sindicate pentru ap(rarea intereselor sale. Articolul %.: Orice persoan( are dreptul la odi,n( 9i recreere. inclusi$ la o limitare rezonabil( a zilei de munc( 9i la concedii periodice pl(tite. Articolul %3: 1. Orice persoan( are dreptul la un ni$el de trai care s("i asi'ure s(n(tatea 9i bun(starea lui 9i a familiei sale. cuprinzOnd ,rana. Gmbr(c(mintea. locuinIa. Gn'ri0irea medical(. precum 9i ser$iciile sociale necesare> ea are dreptul la asi'urare Gn caz de 9oma0. boal(. in$aliditate. $(du$ie. b(trOneIe sau Gn celelalte cazuri de pierdere a mi0loacelor de subzistenI(. Gn urma unor Gmpre0ur(ri independente de $oinIa sa. 2. %ama 9i copilul au dreptul la a0utor 9i ocrotire deosebite. ToIi copiii. fie c( sunt n(scuIi Gn cadrul c(s(toriei sau Gn afara acesteia. se bucur( de aceea9i protecIie social(. Articolul %4: 1. Orice persoan( are dreptul la Gn$(I(tur(. Pn$(I(mOntul trebuie s( fie 'ratuit. cel puIin Gn ceea ce pri$e9te Gn$(I(mOntul elementar 9i 'eneral. Pn$(I(mOntul te,nic 9i profesional trebuie s( fie la GndemnOna tuturor. iar Gn$(I(mOntul superior trebuie s( fie de asemenea e'al. accesibil tuturor. pe baz( de merit. 2. Pn$(I(mOntul trebuie s( urm(reasc( dez$oltarea deplin( a personalit(Iii umane 9i Gnt(rirea respectului faI( de drepturile omului 9i libert(Iile fundamentale. El trebuie s( promo$eze GnIele'erea. toleranIa. prietenia Gntre toate popoarele 9i toate 'rupurile rasiale sau reli'ioase. precum 9i dez$oltarea acti$it(Iii Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite pentru menIinerea p(cii.

25 . P(rinIii au dreptul de prioritate Gn ale'erea felului de Gn$(I(mOnt pentru copiii lor minori. Articolul %5: 1. Orice persoan( are dreptul de a lua parte Gn mod liber la $iaIa cultural( a colecti$it(Iii. de a se bucura de arte 9i de a participa la pro'resul 9tiinIific 9i la binefacerile lui. 2. /iecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale 9i materiale care decur' din orice lucrare 9tiinIific(. literar( sau artistic( al c(rei autor este. Articolul %2: Orice persoan( are dreptul la o orOnduire social( 9i internaIional( Gn care drepturile 9i libert(Iile e&puse Gn prezenta DeclaraIie pot fi pe deplin Gnf(ptuite. Articolul %1: 1. Orice persoan( are Gndatoriri faI( de colecti$itate. deoarece numai Gn cadrul acesteia este posibil( dez$oltarea liber( 9i deplin( a personalit(Iii sale. 2. Pn e&ercitarea drepturilor 9i libert(Iilor sale. fiecare persoan( este supus( numai Gn'r(dirilor stabilite de le'e. e&clusi$ Gn scopul de a asi'ura cu$enita recunoa9tere 9i respectare a drepturilor 9i libert(Iilor altora 9i ca s( fie satisf(cute 0ustele cerinIe ale moralei. ordinii publice 9i bun(st(rii 'enerale Gntr"o societate democratic(. . -ceste drepturi 9i libert(Ii nu $or putea fi Gn nici un caz e&ercitate contrar scopurilor 9i principiilor Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite. Articolul *0: 8ici o dispoziIie a prezentei DeclaraIii nu poate fi interpretat( ca implicOnd pentru $reun stat. 'rupare sau persoan( dreptul de a se deda la $reo acti$itate sau de a s($Or9i $reun act Gndreptat spre desfiinIarea unor drepturi sau libert(Ii enunIate Gn prezenta DeclaraIie.

..%. Mo"e te ale i #titu/io ali&-rii i ter a/io ale 6i a/io ale a !repturilor fu !a"e tale 6i cet-/e e6ti Printre alte instrumente 0uridice internaIionale putem aminti cele dou( pacte adoptate de -dunarea <eneral( a O8U la 1* decembrie 15**. respecti$ Pactul InternaIional cu pri$ire la drepturile economice. sociale 9i culturale. a c(rui respectare este urm(rit( de Consiliul Social al O8U 9i Pactul internaIional cu pri$ire la drepturile ci$ile 9i politice. a c(rui respectare este urm(rit( de Comitetul Drepturilor Omului. pendinte de Consiliul Economic 9i Social al O8U.

26 Cele dou( pacte internaIionale dez$olt( principiile consemnate Gn TDeclaraIia uni$ersal( a drepturilor omuluiN 9i stabilesc detaliat care sunt drepturile ci$ile 9i politice. drepturile economice. sociale 9i culturale recunoscute de comunitatea internaIional( 9i care trebuie 'arantate de state Gn mod corespunz(tor. Pactele afirm(. de asemenea. c( e&erciIiul acestor drepturi nu poate fi supus nici unor limit(ri. decOt acelora care se stabilesc prin le'e 9i care au ca scop asi'urarea recunoa9terii drepturilor altora. satisfacerea e&i'enIelor moralei. ordinii publice. securit(Iii statului 9i bun(st(rii 'enerale Gntr"o societate democratic(. Pactul pri$ind drepturile ci$ile 9i politice autorizeaz( statele s( limiteze sau s( suspende e&erciIiul anumitor drepturi. numai Gn cazul Gn care un pericol public e&cepIional. proclamat printr"un act oficial al puterii. ar ameninIa e&istenIa naIiunii. Ji Gn aceste cazuri. suspendarea sau limitarea nu pot fi autorizate decOt Gn m(sura strict( pe care situaIia o cere 9i nu poate niciodat( antrena o discriminare fondat( pe considerente de ras(. culoare. se&. limb(. reli'ie sau ori'ine social(. -ceste situaIii e&cepIionale trebuie semnalate. de altfel. Or'anizaIiei 8aIiunilor Unite. Pn acela9i timp. Pactul amintit Gmputernice9te Comitetul drepturilor omului s( primeasc( 9i s( e&amineze sesiz(rile persoanelor particulare Gmpotri$a pretinselor $iol(ri de c(tre statele c(rora le aparIin. a drepturilor lor fundamentale. Orice cet(Iean particular. care pretinde a fi fost $ictima unei asemenea $iol(ri 9i care a epuizat c(ile interne de recurs. se poate adresa Comitetului. care. e&aminOndu"le. are capacitatea s( ia m(surile pre$(zute de Pact. Gn $ederea re$ederii situaIiei. Drepturile 9i libert(Iile fundamentale ale omului. Gn $ederea instituIionaliz(rii lor pe plan internaIional. au fost Gnscrise Gn capitole distincte din documentele ConferinIei pentru securitate 9i cooperare Gn Europa. respecti$ Gn -ctul final de la =elsinKi din 15+) 9i Gn documentele finale ale reuniunilor 'enerale europene de la %adrid din 1542. Aiena 1545. Copen,a'a 1556 9i Paris 1551. -ceste documente. Gmpreun( cu DeclaraIia uni$ersal( a drepturilor 9i pactele internaIionale. se constituie Gntr"o ade$(rat( cart( internaIional( a drepturilor omului. Trebuie menIionat c( problematica drepturilor omului se afl( Gn centrul atenIiei or'anizaIiilor re'ionale din zonele -siei. -fricii. ale -mericii !atine. dintre care amintim: Or'anizaIia Unit(Iii -fricane. constituit( Gn anul 15* . autoarea Cartei africane a Drepturilor Omului 9i Popoarelor 315417> Or'anizaIia Statelor -mericane. GnfiinIat( Gn anul 15#+. autoarea Con$enIiei Interamericane a Drepturilor Omului 315*57> Consiliul Re'ional al Drepturilor Omului din -sia. care a elaborat DeclaraIia Drepturilor Omului. ale Indi$idului 9i Popoarelor -siei 9i Pacificului. De la declaraIia Uni$ersal( a drepturilor omului. -dunarea <eneral( a O8U a adoptat pOn( Gn prezent peste +6 de declaraIii sau con$enIii pri$ind drepturile omului. care se refer( la o di$ersitate de probleme. precum: 'enocidul. discriminarea rasial(.

27 apart,eid"ul. refu'iaIii. apatrizii. drepturile femeilor. scla$ia. c(s(toria. copiii. tinerii. str(inii. e&ilul. ,andicapaIii fizic 9i mintal. tortura. pro'resul social etc. -ceste documente au determinat 9i determin( apariIia unor le'i Gn dreptul internaIional. dar 9i Gn cel intern. pentru toate statele care sunt p(rIi 9i nu numai. Pn prezent. cOnd RomOnia parcur'e o serie de transform(ri structurale pe linia consolid(rii democraIiei 9i a inte'r(rii Gn Uniunea European(. cOnd reor'anizarea statului de drept se afl( Gn plin( desf(9urare. adoptarea le'islaIiei interne se realizeaz( Gn concordanI( cu pre$ederile TDeclaraIiei uni$ersale a drepturilor omuluiN. cu pre$ederile pactelor 9i a celorlalte documente la care este parte. inclusi$ cu cele ale Con$enIiei europene asupra drepturilor omului. Pn cadrul statului de drept din RomOnia actual(. cet(Ienii beneficiaz( de drepturi 'arantate de ConstituIie 9i au obli'aIiile pre$(zute Gn aceasta. Sunt e'ali Gn faIa le'ii 9i a 0ustiIiei. f(r( pri$ile'ii 9i f(r( nici un fel de discrimin(ri pri$ind rasa. ori'inea etnic(. limba. reli'ia. se&ul. opinia 9i apartenenIa politic(. a$erea sau ori'inea social(. Orice persoan( are dreptul de a se adresa 0ustiIiei. pentru ap(rarea drepturilor 9i libert(Iilor sale Gnscrise Gn ConstituIia 9i le'ile I(rii. De asemenea. este pre$(aut dreptul omului la $iaI(. ca un drept absolut 9i in$iolabil. Pedeapsa cu moartea este interzis( Gn timp de pace. Dreptul la si'uranIa persoanei 9i la libertate indi$idual( ca 9i libertatea persoanei 9i inte'ritatea sa fizic( sunt in$iolabile. 8imeni nu poate fi supus torturii 9i nici unei pedepse sau tratament inuman. de'radant. -cuzarea. reIinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai Gn cazuri e&pres pre$(zute de le'e 9i cu stricta respectare a procedurilor le'ale stabilite Gn acest scop. POn( la pronunIarea ,ot(rOrii 0udec(tore9ti. persoana se consider( ne$ino$at(. iar dreptul s(u la ap(rare este in$iolabil. Dreptul la liber( circulaIie este ocrotit de le'e. /iec(rui cet(Iean Gi este 'arantat dreptul de a se deplasa. de a"9i stabili domiciliul sau re9edinIa oriunde pe teritoriul naIional. de a c(l(tori Gn str(in(tate sau de a emi'ra. precum 9i de a re$eni Gn Iar(. -cest drept poate fi restrOns prin le'e numai Gn cazurile de necesitate. pentru a face faI( unui pericol ce ar ameninIa ordinea constituIional(. pentru a pre$eni riscurile r(spOndirii unei epidemii. consecinIele unei calamit(Ii naturale sau ale celor le'ate de un sinistru deosebit de 'ra$> deasemenea pentru protecIia minorilor Gmpotri$a abandonului. pentru combaterea unei infracIiuni sau pentru e&ecutarea unei condamn(ri penale. %ai putem aminti aici: dreptul oric(rei persoane fizice de a dispune de ea Gns(9i. dac( prin aceasta nu aduce atin'ere ordinii de drept. drepturilor 9i libert(Iilor altora precum 9i bunelor mora$uri. autorit(Iile publice a$Ond obli'aIia s( prote0eze $iaIa intim( familial( 9i pri$at(> dreptul la in$iolabilitate al domiciliului> nimeni nu poate p(trunde sau r(mOne Gn domiciliu sau Gn re9edinIa unei persoane fizice f(r( Gn$oirea acesteia sau pe baza unei Gmputerniciri le'ale> secretul corespondenIei de orice fel U scrisori. tele'rame. trimiteri po9tale. con$orbiri telefonice 9i alte asemenea modalit(Ii

28 de comuncare U este in$iolabil> in$iolabilitatea secretului corespondenIei poate fi restrOns prin le'e numai pentru pre$enirea unui pericol pri$ind si'uranIa statului> libertatea deplin( a 'Ondirii. a opiniilor. precum 9i cea a credinIelor reli'ioase> nimeni nu poate fi supus unei discrimin(ri sau persecuIii pentru opiniile 9i pentru credinIele sale> libertatea cu$Ontului 9i a celorlalte modalit(Ii de e&primare 9i de comunicare a creaIiei intelectuale. artistice 9i 9tiinIifice prin $iu 'rai. prin scris. prin ima'ini. prin sunet sau prin orice alte mi0loace U sunt prote0ate> cenzura de orice fel este interzis(> dreptul la informaIii de orice natur( Gn condiIiile le'ii> statul nu poate cenzura acti$itatea mi0loacelor de informare Gn mas(. ale partidelor politice. ale unor or'ane sociale sau ale unor persoane particulare> dreptul la informaIii nu trebuie s( aduc( atin'ere persoanelor> dreptul de a ale'e 9i a fi ales pe baza $otului uni$ersal. e'al. direct. secret 9i liber e&primat> libertatea de Gntrunire. de a or'aniza adun(ri. manifestaIii. procesiuni 9i demonstraIii care trebuie s( se desf(9oare pa9nic 9i f(r( arme> libertatea de asociere potri$it le'ilor. Gn partide politice. Gn sindicate 9i Gn orice forme de asociere> libertatea de a munci 9i de a"9i ale'e locul de munc(. de a fi retribuit. de a primi a0utor de 9oma0. dreptul fiec(rui salariat la repaus s(pt(mOnal 9i concediu anual remunerat> dreptul cet(Ienilor la pensii. a0utoare de boal(. a0utoare de deces 9i la alte m(suri de protecIie social(. Gn condiIiile stabilite de le'e. inclusi$ pri$ind persoanele ,andicapate> dreptul la 're$( Gn conformitate cu pre$ederile le'ale> dreptul de proprietate. de mo9tenire 9i de ocrotire a acestora> dreptul copiilor 9i tineretului la condiIii satisf(c(toare de $iaI( 9i de educaIie f(r( nici un fel de discriminare etc. Pn cadrul unui stat de drept. libert(Iile fundamentale ale omului se asociaz( or'anic cu Gndatoriri ale membrilor societ(Iii. Orice persoan( tr(ie9te 9i se dez$olt( Gn cadrul unei societ(Ii. beneficiind de drepturile 9i libert(Iile fundamentale consacrate de documentele O8U 9i pre$(zute Gn ConstituIia 9i le'ile ordinare din Iara Gn care tr(ie9te. Dar. drepturile omului nu pot fi GnIelese ca drepturi absolute. care s( poat( fi e&ercitate f(r( limit(. Ele trebuie e&ercitate Gn a9a mod GncOt. prin acti$itatea unei persoane. s( nu se aduc( atin'ere Gn $reun fel drepturilor altor persoane. Orice persoan( are nu numai drepturi. ci 9i Gndatoriri faI( de societatea din care face parte. De aceea. drepturile fundamentale ale omului trebuie concepute Gn corelaIie cu Gndatoririle ce Gi re$in. Este concludent. Gn acest sens. conIinutul art. 25 din TDeclaraIia uni$ersal( a drepturilor omuluiN. potri$it c(ruia Torice persoan& are ,n!atoriri a+& !e colecti"itate, !eoarece numai ,n ca!rul acesteia este posibil& !e$"oltarea liber& -i !eplin& a personalit&+ii sale.N

29

II. LIBERT78I FUNDAMENTALE 9I LIBERT78 I CET78ENE9TI :N UNIUNEA EUROPEAN7

$.

Co te(tul 'eo-politic al co tur-rii fe o"e ului !e i te'rare +e#t-europea - 6i cau&ele ace#tuia

!a 11 noiembrie 1514. cOnd s"a sfOr9it primul r(zboi mondial aproape Gntrea'a Europ( z(cea Gn ruine. Peste 16 milioane de oameni au fost uci9i. Pn timpul conflictului a a$ut loc Gn Rusia Re$oluIia din Octombrie. Pn scopul menIinerii p(cii. o mare parte a $ec,ii Europe a fost reor'anizat(. constituindu"se 4 de state. cu 'raniIe noi Gn lun'ime de 4.666 de Kilometri. - fost GnfiinIat( T%i#a na+iunilorN. Gn scopul re$ol"&rii pe cale pa-nic& a "iitoarelor !ispute. dar cum nici Statele Unite 9i nici Uniunea So$ietic( nu au 0ucat un rol de seam( Gn cadrul ei. pacea a r(mas deosebit de fra'il(. !a terminarea celui de al doilea r(zboi mondial. Europa se treze9te din nou distrus(. economic. zdruncinat( moral. Gmpins( pe locul sau # Gn scara puterilor mondiale 9i dezor'anizat( din punct de $edere politic. -lianIa Gnc,eiat( Gn occident Gn timpul r(zboiului. nu mai era $alabil(. iar Gn estul Europei. Uniunea So$ietic( G9i m(rea sferele de influenI( impunOnd 'u$erne comuniste Gn I(rile aflate sub controlul ei. E9uarea ConferinIei postbelice de la %osco$a a Gnsemnat sfOr9itul pactului de r(zboi dintre Occident 9i Uniunea So$ietic(. iar e$enimentele care au a$ut loc Gn februarie 15#4 la Pra'a 9i Gn prim($ara lui 15#5 la Eerlin au m(rit tensiunea 9i au demonstrat c( Europa se afla. Gn moduri diferite. sub dominaIia celor dou( mari puteri: Rusia 9i -merica. TemOndu"se de forIa Uniunii So$ietice. Europa occidental( se str(duia s( '(seasc( calea potri$it( combaterii ei militare. !a 9apte s(pt(mOni de la capitularea <ermaniei naziste 9i cu 9ase s(pt(mOni Gnainte de lansarea bombei de la =irosima. reprezentanIi a )6 de naIiuni. au semnat TCarta Na+iunilor UniteN. la San /rancisco. Gn Statele Unite. Pn 15#*. Gn cadrul unui discurs istoric Iinut la Vric, Gn El$eIia. primul ministru al %arii Eritanii. Winston C,urc,ill $orbea despre ne$oia unor a9a"zise TState unite ale .uropeiN.

30 Pn pri$inIa e&plic(rii cauzelor care au determinat mi9c(rile pentru o unire a statelor $est"aueopene. Gn perioada de dup( cel de" al doilea r(zboi %ondial. nu e&ist( un punct de $edere unitar. Unii autori. printre care -.=. Robertson17. Gmpart aceste cauze Gn cate'orii: " ne$oia obiecti$( a unei colabor(ri internaIionale tot mai strOnse a statelor. ca urmare a interdependenIelor din lumea modern(> " di$ersificarea or'anizaIiilor internaIionale re'ionale. pri$it( fa$orabil de c(tre Carta O8U> " e&istenIa unui anumit curent de opinie public(. stimulat de Tuniunea paneuropean&N a lui Couden,o$e U Xaler'i. de propunerea lui -ristide Eriand din 15 6. de a se crea o TUniune Fe!eral& .uropean&N 9i de ideile lui Eduard =erriot din cartea sa TStatele Unite ale .uropei.N Pn alt( ordine de idei. opoziIia comun( Gmpotri$a re'imului ,itlerist a creat puternice le'(turi Gntre naIiunile europene. dar mai ales Gntre mi9carea de rezistenI( 9i 'u$ernele Gn e&il. -stfel. reprezentanIi ai mi9c(rii de rezistenI( din Ce,oslo$acia. Danemarca. /ranIa. Italia. Olanda. Polonia. @u'osla$ia 9i ai unui 'rup antinazist din <ermania. Gn discuIiile purtate la <ene$a Gn zilele de 1 martie. 25 aprilie. 26 mai. * 9i + iulie 15##. adopt( o declaraIie Gn care lanseaz( un apel pentru formarea unei Fe!era+ii .uropene: TNumai o Uniune Fe!eral&, se spune Gn declaraIie. "a permite poporului #erman s& participe la "ia+a .uropei &r& a i un pericol pentru ea. Numai o Uniune Fe!eral& "a permite ca institu+iile !emocratice s& ie sal"#ar!ate ,ntr-un ast el !e mo!, ,nc/t +&rile, care sunt insu icient !e$"oltate politic, s& nu aib& posibilitatea !e a prime(!ui or!inea #eneral&. Numai o Uniune Fe!eral& "a ace posibil& reconstruc+ia economic& a continentului -i eliminara monopolurilor -i autar0iilor na+ionale. Numai o Uniune Fe!eral& "a permite o solu+ie lo#ic& -i natural& problemelor, "i$/n! accesul la mare al +&rilor &r& ast el !e ie-ire, utili$area ra+ional& a r/urilor, care cur# prin mai multe state, controlul str/mtorilor -i, ,n #eneral, multe !intre problemele care au ,ncurcat rela+iile interna+ionale ,n ultimi ani.123 Uniunea propus( urma s( aib( un 'u$ern responsabil. nu Gn faIa 'u$ernelor statelor membre. ci Gn faIa popoarelor. o armat( sub ordinele acestui 'u$ern. cu e&cluderea tuturor armatelor naIionale 9i un tribunal federal. care s( 0udece toate c,estiunile. relati$e la interpretarea constituIiei federale 9i s( rezol$e toate diferendele. ce $or apare Gntre statele membre. ori Gntre un stat membru 9i /ederaIie.
17

-. =. Robertson. European Institutions. T,ird Edition. 15+ . !ondon. Ste$ens and Sons. !imited. pa'. 1 U #. 2) Uwe Kitzinger, The European o!!on "ar#et an$ o!!unit%, &on$on, 'out(e$ge Kegan )au(, 1967, pag* 30*

31 O analiz( a moti$elor. in$ocate de mi9carea de rezistenI(. pentru formarea acestei /ederaIii. ne arat( c(. preocuparea central( era aceea de a '(si o astfel de soluIie pentru <ermania postbelic(. Gn care politica 'erman( s( poat( fi supus( controlului internaIional. Gn cadrul unei or'anizaIii. unde <ermania $a reap(rea ca membru e'al. dar nu $a putea face nici un pas f(r( a fi supra$e',eat(. PntrebOndu"se care au fost cauzele 9i obiecti$ele diferitelor mi9c(ri $izOnd o unificare a Europei occidentale. ap(rute dup( al doilea r(zboi mondial. nu puIini oameni politici ai $remii au fost de p(rere c(. al(turi de reconcilierea Europei cu <ermania 9i Gmpiedicarea acesteia de a mai pro$oca un r(zboi mondial. apariIia pe scena istoriei a celor dou( superputeri. a incitat naIiunile Europei de $est s( se 'rupeze Gntr"un ansamblu coerent. -naliza cauzelor inte'r(rii $est"europene presupune luarea Gn consideraIie a tuturor factorilor obiecti$i 9i subiecti$i pri$iIi Gn interdependenIa lor. a condiIiilor interne 9i internaIionale. ce $izau Gn acea perioad( statele occidentului european. ca 9i Gmpletirea scopurilor politice cu cele economice. e&presie 9i treapt(. Gn acela9i timp. a dez$olt(rii procesului de internaIionalizare a factorilor de producIie 9i a $ieIii economice Gn 'eneral. !a aceasta se adau'( nu Gn ultimul rOnd. dorinIa '(sirii unor mecanisme economice. care s( permit( refacerea economiilor distruse de r(zboi 9i lo$ite serios de Gnceputul destr(m(rii imperiilor coloniale. Pnainte de a Gncepe procesul de inte'rare $est"european(. imediat dup( Gnc,eierea p(cii. interesul principal era acordat condiIiilor asi'ur(rii acesteia 9i rolului pe care or'anizaIiile internaIionale Gl puteau 0uca Gn atin'erea scopului menIionat. moti$e rapid Gnt(rite 9i c,iar Gnlocuite Gn anii urm(tori. prin ne$oia de coeziune a I(rilor Europei de $est Gn cadrul blocului militar 8ord" -tlantic. Odat( cu Gnceputul destinderii. aceste moti$e de securitate au pierdut mult din importanI(. pe primul plan trecOnd. m(rturisite sau nu. moti$ele economice. precum 9i dorinIa I(rilor ca prin unificarea eforturilor lor. Europa s( 0oace un rol mondial. din ce Gn ce mai puternic. Inte#rarea "est-.uropean& are cau$e comple)e, politice -i economice, care difer( de la o Iar( la alta 9i de la o perioad( la alta. !a interacIiunea factorilor politici 9i economici. trebuie s( ad(u'(m actorii e)terni. de Gncura0are sau constrOn'ere. $(zuIi 9i ei prin prisma e$oluIiei lor istorice. Conte&tul unor asemenea moti$aIii impune e&plicarea rolului 0ucat de Statele Unite ale Americii Gn acel spaIiu 'eo"politic. ca 9i al condiIiilor Gn care S.U.-. a acordat a0utorul %ars,all. Europei. -stfel. pentru refacerea economiilor din I(rile Europei de $est. S.U.-. 9i"au oferit a0utorul lor prin intermediul planului %ars,all. condiIionat Gns( de or'anizarea unei cooper(ri europene. !a ) iunie 15#+. are loc cu$Ontarea Secretarului de Stat al S.U.-.. %ars,all. la =ar$ard. prin care promite I(rilor europene un a0utor de refacere. cu condiIia ca acestea s( elaboreze un pro'ram comun de reconstrucIie. Re'(sim ideea. formulat( mai e&plicit. c,iar Gn le'ea

32 $otat( de Con'resul S.U.-. pentru acordarea a0utorului respecti$. Gn funcIie de Tcontinuarea e ortului +&rilor participante !e a reali$a un pro#ram comun !e re acere ... -i !e a ,n iin+a ,n acest scop o or#ani$a+ie permanent&.N17 S(rile $est"europene 9i"au e&primat dorinIa unor GnIele'eri bilaterale pentru primirea a0utorului. dar S.U.-. au insistat pentru un sistem multilateral. 4Recipien+ii poten+iali au !orit canali$area a(utorului prin aran(amente bilaterale, afirm( Robert Sc,aetezel. !ar 5as0in#ton-ul a reac+ionat, prin a le impune europenilor, responsabilitatea plani ic&rii unei abor!&ri #lobale. Institu+ia creat& s& r&spun!& acestui scop - Or#ani$a+ia .uropean& !e Cooperare .conomic& 6O...C...3 - a pus ba$ele e)perien+ei -i a con!i+ion&rii intelectuale a Planului Sc0uman.173 !a 78 aprilie 79:; a fost semnat( la Paris Con"en+ia pentru ,n iin+area Or#ani$a+iei .uropene !e Cooperare .conomic&. ca o or'anizaIie funcIional( inter'u$ernamental(. menit( s( asi'ure coordonarea pro'ramelor de in$estiIii 9i refacerea circulaIiei m(rfurilor.F7 Cu timpul. comportamentul S.U.-. faI( de procesul de inte'rare din Europa occidental( s"a transformat. dintr"un spri0in necondiIionat. Gntr"unul condiIionat. Gmpletit cu indiferenI( sau nelini9te. Teoreticianul Xarl Xaiser. afirma Gn 15+ c( 4atitu!inea american& a+& !e apari+ia Comunit&+ii .uropene s-a sc0imbat consi!erabil, !e la a(utor necon!i+ionat ,n primii ani !e !up& cel !e al !oilea r&$boi mon!ial, la un amestec, !e spri(in cali icat, la ni"el o icial, cu in!i eren+&, ne,n+ele#ere -i opo$i+ie la ni"el neo icial. N27 Pn replic(. Robert Sc,Matzel. fost ad0unct al Secretarului de Stat american pentru problemele atlantice Gntre 15*2 U 15** 9i apoi pOn( Gn 15+2 ambasador al S.U.-. pe lOn'( Comunit(Iile Europene. deci unul dintre speciali9tii Gn relaIiile dintre Europa 9i S.U.-. G9i e&prima Gn'ri0orarea faI( de pericolul. ca Europa de $est s( se Gndrepte Gncetul cu Gncetul Gmpotri$a S.U.-. afirmOnd c( Gn comportamentul Comunit(Iii Europene se simt accente antiamericane. atOt pe plan politic 3mai ales Gn timpul r(zboiului arabo"israelian din 15+27. cOt 9i pe plan economic. datorit( atitudinii protecIioniste a S.U.-. $is a $is de cei nou( membri 315+)7 ai C.E.E. - fost ne$oie de dou( r(zboaie mondiale 9i mult( ener'ie uman( consumat(. Gn scopul cre(rii condiIiilor fa$orabile realiz(rii
17

-. =. Robertson. European Institutions. T,ird Edition. 15+ . !ondon. Ste$ens and Sons !imited. pa'. 4. 1 7 @. Robert Sc,eatzel. T,e Un,in'ed -lliance. -merica and t,e European CommunitL. =arper and RoM Publis,ers U.S.-.. 15+). pa'. +. *) !a 1# decembrie 15*6 prin Con$enCia semnatD de 14 CDri europene la care s"au alDturat Canada Bi S.U.-.. se GnfiinCeazD Or#ani$a<ia .conomic= pentru Cooperare >i De$"oltare 6O...C.D.3 cu scopul de a lua locul Or'anizaCiei Europene de Cooperare EconomicD. care nu"Bi mai a$ea rostul dupD terminarea a0utorului %ars,all. O.E.C.D. cuprindea: -n'lia. -ustria. Eel'ia. Danemarca. El$aCia. /inlanda. /ranCa. R./. <ermania. <recia. Islanda. Irlanda. !u&embur'. -ustralia. Olanda. 8or$e'ia. Portu'alia. Spania. Suedia. Turcia. Canada. S.U.-. Bi @aponia. @aponia a aderat la 24 aprilie 15*#. /inlanda la 24 ianuarie 15*5. de asemenea 8oua VeelandD Bi @u'osla$ia 3pHnD la destrDmare7 cu statut special. 2) Xarl Xaiser. Europa and t,e United States. 8eM YorK. 15+ . pa'. 12 .

33 unei unit(Ii europene pe cale pa9nic(. Pentru a nu repeta 're9elile trecutului. 'u$ernele occidentului european au c(utat calea ie9irii din impas 9i au ales soluIia inte'r(rii lor economice 9i politice.

34

%. Pri cipalele etape ale co #truc/iei europe e

Seria or'anizaIiilor internaIionale $est"europene a Gnceput cu Tratatul !e la Dun?er@ue. Gnc,eiat la # martie 15#+ Gntre /ranIa 9i -n'lia. tratat de alianI( 9i asistenI( reciproc(. prin care fiecare parte se obli'a s( o a0ute pe cealalt( Gn cazul unei noi a'resiuni din partea <ermaniei. P(rIile G9i propuneau deasemenea s( colaboreze Gntre ele Gn interesul prosperit(Iii reciproce 9i al securit(Iii economice. - urmat apoi semnarea la 7A martie 79:; a Tratatului !e la Bru)elles ,ntre An#lia, Fran+a -i +&rile Benelu)-ului. a$Ond ca scop principal autoap(rarea colecti$(. Gn cazul unui atac armat. $enind mai ales din partea <ermaniei. Dar tratatul are 9i pre$ederi pri$ind colaborarea Gn domeniile economic. social 9i cultural. Este instituit un Consiliu consultati$ compus din mini9trii de e&terne ai celor cinci state membre. pentru supra$e',erea realiz(rii pre$ederilor tratatului. Or'anizaIia creat( prin Tratatul de la Eru&elles este cunoscut( 9i sub numele de 4Uniunea .uropei Occi!entale.1 Pn momentul Gn care unificarea Europei Occidentale a de$enit o problem( a 'u$ernelor. s"au Gnfruntat dou( curente. dintre care. unul. 'enerat de mi9c(rile diferitelor or'anizaIii ne'u$ernamentale. milita pentru o unificare realizat( Gntr"un cadru federal. opinie Gmp(rt(9it( 9i de 'u$ernul francez. iar cel(lalt. al c(rui principal reprezentant era %area Eritanie. susIinea o cooperare de tip tradiIional Gntre state. !a Gnceputul perioadei postbelice. au fost create trei or'anizaIii: Uniunea .uropei Occi!entale, Or#ani$a+ia .uropean& !e Colaborare .conomic& -i Consiliul .uropei . dup( modelul susIinut de curentul reprezentat de %area Eritanie. ReprezentanIii tendinIelor federaliste doreau con$ocarea Statelor <enerale ale Europei dup( prim($ara anului 15#4. iar cei ai mi9c(rilor nefederaliste preconizau. cam Gn aceea9i perioad(. o mare conferinI( a personalit(Iilor politice conduc(toare. sub e'ida lui Winston C,urc,ill. Pn $ederea '(sirii unui compromis. a fost or'anizat( o GntOlnire la 11 noiembrie 15#+ la Paris. unde particip( dele'aIi ai %i9c(rii pentru Europa Unit( 3United Europe %o$ement7 Gn spatele c(reia se afl( Winston C,urc,ill. ai Consiliului /rancez pentru o Europ( Unit(. care a$ea ca pre9edinte pe Raoul DautrL. ai !i'ii economice pentru Cooperarea European( 9i ai Uniunii Europene a /ederali9tilor. -ce9tia formeaz( Comitetul InternaIional Comun pentru %i9carea Unit(Iii Europene 3International @oint Commitee for t,e %o$ement or European UnitL7 9i ,ot(r(sc con$ocarea TCon#resului .uropeiN la =a'a Gntre 4 9i 16 mai 15#4. !a el $or participa )* de dele'aIi din 1* I(ri 3-ustria U 12. Eel'ia U 14. %area Eritanie U #6. Danemarca U 2. Irlanda U ). /ranIa U 14). <ermania U )1. <recia U 14. Italia U )+. !ic,tenstein U . !u&embur' U 4. Olanda U )5. 8or$e'ia U 12. Saar U ). Suedia U 15. El$eIia U 57 9i )6 de obser$atori. marea ma0oritate dintre ei fiind refu'iaIi din alte 16 I(ri

35 3Eul'aria. Canada. Ce,oslo$acia. /inlanda. Un'aria. Polonia. RomOnia. Spania. S.U.-. 9i @u'osla$ia7. Scopul con'resului. al c(rui pre9edinte era Sir Winston C,urc,ill. a fost s( demonstreze suportul lar' pentru cauza unit(Iii europene. s( ofere un nou stimulent mi9carilor unioniste 9i s( fac( recomand(ri pentru '(sirea formelor 9i soluIiilor celor mai potri$ite de realizare a acestei idei. Con'resul a adoptat un T*esa( c&tre europeniN 9i un num(r mare de rezoluIii care pot fi rezumate astfel: nici o Gncercare de reconstrucIie a Europei pe baza di$iziunii ri'ide a su$eranit(Iii> 8aIiunile Europei trebuie s( creeze o uniune economic( 9i politic( pentru a"9i asi'ura securitatea. independenIa economic( 9i pro'resul social> pentru acest scop ele trebuie s( cad( de acord s("9i uneasc( unele din drepturile lor su$erane> o -dunare European( Consultati$(. ai c(rei membri s( fie numiIi de parlamentele naIiunilor participante. trebuie con$ocat( Gn cel mai scurt timp posibil> Uniunea sau /ederaIia European( trebuie s( fie desc,is( tuturor naIiunilor democratice din Europa. care se obli'( s( respecte drepturile fundamentale ale omului> o Curte European( a drepturilor omului. Gmputernicit( s( aplice sancIiuni adec$ate. trebuie GnfiinIat( pentru a 0udeca situaIiile de $iolare a acestor drepturi> le'(turile speciale care uneau I(rile Europei cu alte state 9i teritorii dependente de peste m(ri trebuie menIinute> crearea Europei Unite trebuie pri$it( ca un pas esenIial c(tre crearea unei !umi Unite. Pn septembrie 15#4. 'u$ernele. francez 9i bel'ian. au supus oficial spre dezbaterea Consiliului Permanent al Tratatului de la Eru&elles. propunerile Con'resului de la =a'a. pentru ca. imediat dup( aceea. Departamentul de Stat -merican s( publice o declaraIie. Gn care se aprecia c(. TCu"ernul Statelor Unite ale Americii pri"e-te oarte a"orabil inte#rarea pro#resi"& tot mai puternic& a na+iunilor libere !in Vestul .uropei.N17 Pn octombrie. acela9i an. Consiliul de la Eru&elles. discut( problema din nou 9i decide s( numeasc( un TComitet pentru Stu!iul Unit&+ii .uropeneN. compus din reprezentanIi ai celor cinci I(ri membre ale Tratatului de la Eru&elles. comitet care se $a reuni la Paris. la 2* noiembrie 15#4. sub pre9edinIia lui Eduard =erriot. Pn cadrul acestui comitet de lucru se na9te ideea Consiliului .uropei. al c(rui statut se semneaz( la !ondra la D mai 79:9 de c(tre -n'lia. /ranIa. Eel'ia. Olanda. !u&embur'. 8or$e'ia. Suedia. Danemarca. Irlanda 9i Italia. la care ulterior au aderat: <recia 315#57. Turcia 315#57. Islanda 315)67. <ermania 315* 7. %alta 315*)7. Portu'alia 315+*7. Spania 315++7. !ic,tenstein 315+47. San %arino 315447.
17

Aezi %a& Eeloff. T,e United States and t,e UnitL of Europe. Was,in'ton. 15* . pa'. 25 " )).

36 /inlanda 315457. Dup( 1545 au fost acceptate ca membre: Un'aria. Ce,ia. Slo$acia. Polonia. !ituania. !etonia. Estonia. RomOnia. CroaIia. Slo$enia. Republica %oldo$a 9i /ederaIia Rus(. Dup( aceast( etap( pre'(titoare. perioada pri"ilor pa6i se continu( cu urm(toarele momente: 1 "ai $130: Robert Sc0uman. %inistrul francez al -facerilor E&terne. propune. printr"o declaraIie istoric(. punerea Gn comun a resurselor de c(rbune 9i oIel ale /ranIei 9i <ermaniei. prin crearea unei or'anizaIii desc,ise particip(rii altor state europene. $13$; $2 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru formarea Comunit(Iii Europene a C(rbunelui 9i OIelului 3CECO7. de c(tre Eel'ia. /ranIa. <ermania. Italia. !u&embur' 9i Olanda. a$Ond ca instituIii: Pnalta -utoritate. -dunarea Comun(. Consiliul Special de %ini9tri. Curtea de @ustiIie. Curtea de Conturi. $13%: Cei 9ase semneaz(. la Paris. Tratatul asupra Comunit(Iii Europene de -p(rare. $13*; $0 februarie: PiaIa Comun( a C(rbunelui 9i OIelului de$ine funcIional(. Cele 9ase state fondatoare Gnl(tur( barierele $amale 9i restricIiile cantitati$e cu pri$ire la materiile prime menIionate. $13.; *0 au'u#t: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunit(Ii politice europene e9ueaz(. o dat( cu respin'erea de c(tre Parlamentul francez. Gn au'ust 15)#. a Tratatului asupra Comunit(Iii Europene a -p(r(rii. $13.; %0 octo"brie: Sunt semnate. la Paris. protocoale de modificare 9i completare a Tratatului de la Eru&elles. fiind creat( astfel Uniunea Europei Occidentale. $135; %3 "artie: Sunt semnate Tratatele care instituie Comunitatea European( a Ener'iei -tomice 3EUR-TO%7 9i Comunitatea Economic( European( 3CEE7 de c(tre cele 9ase I(ri U Eel'ia. /ranIa. <ermania. Italia. !u&embur' 9i Olanda> tratatele de GnfiinIare sunt cunoscute sub numele de Tratatele !e la Ro"a. Cele trei Comunit(Ii $or a$ea un Parlament unic. denumit Parlamentul European 9i o Curte de @ustiIie unic(. numit( Curtea de @ustiIie a Comunit(Iilor Europene. $135 < $15*) "arc=ea&- trecerea !e la >Europa celor 6a#e? la >Europa celor ou-? $140; . ia uarie: Japte I(ri membre ale OECE 3-ustria. Danemarca. El$eIia. %area Eritanie. 8or$e'ia. Portu'alia 9i Suedia7 semneaz(. la StocK,olm. Con$enIia de instituire a -sociaIiei Europene de !iber Sc,imb 3-E!S7. $140; "ai: Consiliul Uniunii Europene adopt( re'ulamentul pri$ind /ondul Social European. al c(rui obiecti$ este promo$area ocup(rii forIei de munc( 9i a mobilit(Iii 'eo'rafice 9i profesionale a lucr(torilor Gn Comunitatea European(. $14$: Se pun bazele libert(Iii de circulaIie a forIei de munc( prin adoptarea primului re'ulament din acest domeniu.

37 $14%: !a conferinIa de la Stresa 3Italia7. se estimeaz( prima politic( comunitar(: Politica A#ricol& Comun&. obiecti$ele acestei politici fiind crearea unei pieIe unice a produselor a'ricole 9i a solidarit(Iii financiare prin intermediul /ondului European de Orientare 9i de <aranIii -'ricole 3/EO<-7. $14.: Prin decizia CurIii de @ustiIie Gn procesul CostaZE8E! se stabile9te c( le'islaIia comunitar( primeaz( asupra le'islaIiei naIionale. $143; 2 aprilie: Este semnat. la Eru&elles. Tratatul de constituire a unui sin'ur Consiliu 9i a unei sin'ure Comisii a Comunit(Iilor Europene. Intr( Gn $i'oare la 1 iulie 15*+. $144: Compromisul !e la %u)embur#: /ranIa G9i reia locul Gn Consiliu. dup( ce timp de 9apte luni aplicase politica Tscaunului #olN 3Gn iulie 15*). /ranIa Gntrerupsese ne'ocierile asupra finanI(rii Politicii a'ricole comune 9i G9i retr(sese reprezentantul permanent7. Prin Compromisul de la !u&embur' s"a stabilit c( Statele %embre pot cere amOnarea $otului 9i prelun'irea dezbaterilor Gn 0urul unui proiect de act comunitar. Gn cazul Gn care acest act ar d(una unor interese naIionale semnificati$e. $145: Consiliul de %ini9tri al Comunit(Iii Economice Europene decide demararea procesului de armonizare le'islati$( Gn domeniul fiscalit(Iii indirecte Gn Comunitate. adopt( principiul pri$ind ta&a pe $aloarea ad(u'at( ca 9i primul pro'ram de politic( economic( pe termen mediu. Gn care sunt definite obiecti$ele politicii econmice a Comunit(Iii pentru anii urm(tori. $142; $ iulie: Se creeaz( uniunea $amal( Gntre cele 9ase State %embre. Drepturile de $am( percepute la sc,imburile intracomunitare sunt elimitate cu 14 luni Gnainte de data pre$(zut( Gn Tratatul de la Roma. Este introdus tariful $amal comun Gn sc,imburile comerciale e&terne. $15*; ia uarie: %area Eritanie. Irlanda 9i Danemarca ader( la Comunit(Iile Europene. 8or$e'ia decide s( nu ratifice Tratatul. ca urmare a rezultatului ne'ati$ al referendumului consultati$. $15*; !ece"brie: Pn conte&tul crizei ener'etice. pro$ocat( de ,ot(rOrea I(rilor produc(toare de petrol de a reduce sau de a interzice e&portul de petrol c(tre anumite I(ri occidentale. urmat( de decizia Or'anizaIiei S(rilor E&portatoare de Petrol 3OPEC7 de a cre9te preIul petrolului. se pun bazele unei politici comune ,n !omeniul ener#etic. A ii $15. < $123 repre&i t- u Europa ou i"pul# pe tru

$15.; ia uarie: Comisia adreseaz( 9efilor de 'u$erne ale Statelor %embre o declaraIie asupra situaIiei Gn care se afla Comunitatea. insistOnd asupra necesit(Iii relans(rii construcIiei comunitare prin con$er'enIa politicilor naIionale 9i prin definirea unor politici comune. Parlamentul declar( c( unitatea Europei nu se $a putea realiza decOt prin abilitarea instituIiilor comunitare s( duc( o politic( fondat( pe solidaritate european(.

38 $15.; !ece"brie: Jefii de state sau de 'u$erne ale Statelor %embre decid s( se reuneasc( periodic Gn Consiliul European pentru a defini orient(rile politice 'enerale. $153: Printr"o decizie a Consiliului Uniunii Europene este creat /ondul European de Dez$oltare Re'ional(. precum 9i un Comitet pentru Politica Re'ional(. $154: Consiliul ia ,ot(rOrea ca de la 1 ianuarie 15++. zonele de pescuit ale Statelor %embre s( se Gntind( pOn( la 266 mile Gn lar'ul %(rii 8ordului 9i al -tlanticului de 8ord. decizie care marc,eaz( Gnceputul politicii comune ,n !omeniul pescuitului. $155: Parlamentul European 9i Consiliul de %ini9tri adopt( o declaraIie comun( cu pri$ire la respectarea drepturilor fundamentale. la care ader( 9i 9efii de state sau de 'u$erne reuniIi Gn Consiliul European de la Copen,a'a. Gn 15+4. $151; "artie: Este creat Sistemul %onetar European. cu scopul de a asi'ura stabilitatea monedelor europene. unitatea sa monetar( fiind Ecu 3European CurrencL Unit7. $151; iu ie: %embrii Parlamentului European sunt ale9i pentru prima dat( prin $ot uni$ersal direct. $12$: <recia ader( la Comunit(Iile Europene. $12%: Pn urma unui referendum. <roenlanda. care de$enise membru al Comunit(Iii. ca teritoriu aparIinOnd Danemarcei. se retra'e din Comunitate. Retra'erea sa formal( are loc Gn 154). dup( aceast( dat( menIinOndu"9i doar statutul de Iar( asociat( a Comunit(Iii. $123: Eel'ia. /ranIa. <ermania. !u&embur' 9i Olanda semneaz( -cordul de la Sc,en'en $izOnd eliminarea 'radual( a controlului $amal la frontierele comune. Aa fi semnat Gn 155) de c(tre -ustria 9i Gn 155* de c(tre Danemarca. /inlanda 9i Suedia. $124; ia uarie: Spania 9i Portu'alia ader( la Comunit(Iile Europene. $124; februarie: Este semnat -ctul Unic European. care adau'( cooperarea politic( celei economice 9i fi&eaz( data de 1 ianuarie 155 pentru realizarea PieIei unice. $124; "ai: Drapelul european 3un cerc de 12 steluIe 'albene pe fond albastru7. ales ca emblem( de c(tre Consiliul de %ini9tri al Consiliului Europei Gn 15)). este adoptat acum de c(tre toate instituIiile comunitare. $124 < $113. De la >Europa celor !oi#pre&ece? la >Europa celor ci #pre&ece? $121: Ca urmare a unei decizii a Consiliului de %ini9tri. este GnfiinIat Tribunalul de Prim( InstanI( pe baza pre$ederilor introduse de -ctul unic european Gn cele Tratate constituti$e. $121: Jefii de state sau de 'u$erne ale I(rilor industrializate. reuniIi la Paris. desemneaz( Comisia European(. drept coordonator al a0utorului pentru restructurarea economic( a Poloniei 9i Un'ariei 3P=-RE7.

39 $110: !a octombrie are loc unirea Republicii /ederale <ermania 3membru fondator al Comunit(Iilor7 cu Republica Democrat( <erman(. formOnd Gmpreun( <ermania. $11%; februarie: Este semnat. la %aastric,t. Tratatul pri$ind Uniunea European(. cu pre$ederi asupra Uniunii Economice 9i %onetare. ca 9i asupra cet(Ieniei europene. Tratatul stabile9te e&tinderea atribuIiilor Parlamentului European Gn scopul consolid(rii acti$it(Iii inter'u$ernamentale $izOnd Politica .)tern& -i !e Securitate Comun&, Cooperarea ,n !omeniul Eusti+iei -i A acerilor Interne. $11%; "ai: Este semnat. Gn luna mai. actul de constituire a SpaIiului Economic European 3SEE7. care Gncepe s( funcIioneze din ianuarie 155#. SpaIiul Economic European formeaz( o piaI( de aproape #66 de milioane de consumatori. incluzOnd cele 1) state membre ale Comunit(Iii Europene 9i I(rile membre ale -sociaIiei Europene de !iber Sc,imb 3Islanda. !iec,tenstein. 8or$e'ia7. $11*: PiaIa unic( este funcIional( GncepOnd de la 1 ianuarie. iar Tratatul de la %aastric,t intr( Gn $i'oare Gn noiembrie. $113: -ustria. /inlanda 9i Suedia ader( la Uniunea European(. Cet(Ienii nor$e'ieni respin' din nou. Gn ma0oritate. aderarea. prin referendum. $113: Statele %embre semneaz( Con$enIia Europol de cooperare poliIieneasc(. Con$enIia intr( Gn $i'oare Gn 1554. $114 < %00.. Euro 6i oul +al !e e(ti !ere

$115: !a 2 octombrie are loc semnarea Tratatului de la -msterdam. prin care se consolideaz( cei trei TpiloniN ai Uniunii. creaIi prin Tratatul de la %aastric,t: Comunit(Iile Europene 3primul pilon7> politica e&tern( 9i de securitate comun( 3al doilea pilon7 9i cooperarea Gn domeniul 0ustiIiei 9i afacerilor interne 3al treilea pilon7. Tratatul de la -msterdam intr( Gn $i'oare la 1 mai 1555. $112: Se Gncep ne'ocierile de aderare cu I(rile din Europa Central( 9i de est. ca 9i cu Cipru. $112: Este GnfiinIat( Eanca Central( European(. $111; $ ia uarie: !ansarea monedei unice europene. .uro. Gn cele 11 state europene care au Gndeplinit criteriile de con$er'enI( 3/ranIa. <ermania. Olanda. Eel'ia. !u&embur'. -ustria. Italia. Spania. Portu'alia. /inlanda. Irlanda7. <recia se al(tur( zonei Euro la 1 ianuarie 2661. $111; %3 "artie: Jefii de state sau de 'u$erne. reuniIi Gn cadrul Consiliului European de la Eerlin. adopt( cadrul financiar de dez$oltare 9i de e&tindere a Uniunii Europene pentru anii 2666 U 266*. " A#en!a 2FFF. " %000; 5 !ece"brie: proclamarea Cartei Drepturilor /undamentale a Uniunii Europene. %00$; %4 februarie: Este semnat Tratatul de la 8isa. care pre$ede o reform( a instituIiilor Uniunii Europene Gn $ederea $iitoarei e&tinderi.

40 %00$; $. < $3 !ece"brie: Consiliul European de la !aeKen. Eel'ia. decide s( con$oace o Con$enIie pri$ind $iitorul Uniunii Europene. prezidat( de AalQrL <iscard d[Estain'. %00%; $ ia uarie: Procesul de trecere la moneda unic( se Gnc,eie prin punerea Gn circulaIie a monedei Euro. %00$; %2 februarie: Perioada circulaIiei monetare duale ia sfOr9it 9i Euro de$ine sin'ura moned( a celor 12 state participante la Vona Euro. %00$; $ "artie: !ansarea Con$enIiei pri$ind Aiitorul Europei. %00$; %* iulie: Tratatul instituind Comunitatea European( a C(rbunelui 9i OIelului e&pir(. la )6 de ani de la intrarea sa Gn $i'oare. %00*; $ ia uarie: Uniunea European( s(rb(tore9te 16 ani de PiaI( Unic(. %00*; $4 aprilie: Vece state semneaz( Tratatul de aderare U Cipru. Estonia. !etonia. !ituania. %alta. Polonia. Republica Ce,(. Slo$acia. Slo$enia 9i Un'aria. %00*; iulie: Con$enIia European( G9i Gnc,eie lucr(rile prin prezentarea Proiectului de Tratat de instituire a unei ConstituIii pentru Europa. %00.: !a 1 mai. cele noi zece state semnatare ale Tratatului de -derare Gn 266 . de$in %embre ale Uniunii Europene.

*.

Crearea Co #iliului Europei@A 6i rolul #-u B ap-rarea !repturilor o"ului

-9a cum am ar(tat anterior. la ) mai 15#5. pentru a e$ita Gntoarcerea dictaturii 9i a r(zboiului. 16 state fondatoare. au semnat te&tul cre(rii Consiliului Europei 3ulterior au aderat 9i altele7. cu misiunea de a realiza o colaborare Gntre statele membre. Gn scopul dez$olt(rii 9i ap(r(rii drepturilor omului 9i al asi'ur(rii funcIion(rii democraIiei Gn I(rile Europei. Consiliul Europei este un or'anism internaIional. distinct de instituIiile Uniunii Europene. Gn cadrul c(ruia se sc,imb( informaIii. se e&prim( idei. se Gmp(rt(Iesc e&perienIele realizate Gn diferite I(ri. P9i desf(9oar( lucr(rile la dou( ni$eluri: a7 la ni"el #u"ernamental prin Comitetul !e *ini-tri. alc(tuit din mini9trii afacerilor e&terne ai 'u$ernelor statelor membre ale Consiliului. /iecare stat asi'ur(. pe rOnd. pre9edinIia Comitetului de %ini9tri. -cesta se reune9te de dou( ori pe an la Strassbour'. El decide politica 'eneral( a Consiliului. pre'(te9te pro'ramul de lucru. $oteaz( bu'etul. discut( propunerile -dun(rii parlamentare 9i ale e&perIilor. recomand( 'u$ernelor statelor membre s( adopte m(surile
*7

- nu se confunda cu Consiliul European sau cu Consiliul Uniunii Europene.

41 propuse 9i adopt( con$enIiile. Deoarece mini9trii nu se GntOlnesc decOt de dou( ori pe an. fiecare dintre ei desemneaz( cOte un reprezentant. ace9tia GntOlnindu" se o dat( pe lun(. b7 !a ni"el parlamentar prin A!unarea Parlamentar&. Parlamentele I(rilor membre G9i desemneaz( reprezentanIii Gn -dunarea Parlamentar( a Consiliului Europei. 8um(rul de parlamentari europeni din fiecare stat se stabile9te Gn funcIie de num(rul de locuitori ai I(rii respecti$e. -dunarea ale'e un pre9edinte. Ea se reune9te de trei ori pe an. la Strassbour' 9i discut( politica 'eneral( a Consiliului Europei. c,eltuieli europene 9i marile probleme mondiale. Ea adreseaz( dup( aceea Recomand(ri Comitetului de %ini9tri 9i Consiliului Europei. -tunci cOnd -dunarea Parlamentar( se intereseaz( de o problem&. mai GntOi se informeaz( asupra ei prin intermediul e&perIilor sau al or'anizaIiilor. care o cunosc bine. -poi. aceasta este studiat( Gn Comisii. Gnainte de a fi e&pus(. printr"un raport. Gn faIa reprezentanIilor -dun(rii Parlamentare. care o discut(. Dup( discuIie. raportul Gn cauz( este adoptat prin $ot. Te&tul lui de$ine atunci o Recomandare. supus( atenIiei Comitetului de %ini9tri. care decide dac( trebuie s( i se dea sau nu curs. Decizia poate conduce. fie la elaborarea unei noi Recomand(ri. Gn atenIia 'u$ernelor. fie la elaborarea unui tratat internaIional 3a unei Con$enIii sau a unui -cord European multilateral7. Comitetul de %ini9tri este cel care decide. Gn ultim( instanI(. adoptarea unei Recomand(ri. ori a unei Con$enIii. De9i Consiliul Europei nu are competenIa de a obli'a statele membre s("i e&ecute deciziile. se constat( o atenuare a asperit(Iilor dintre state. pe baza unei e&tinderi a armoniei lor. Co #iliul Europei poate fi definit ca un cadru de dialo'. de cooperare 9i de elaborare de norme comune Gn domeniile de care nu se ocup( deloc sau se ocup( prea puIin celelalte instituIii europene. -stfel. Consiliul Europei. e&clus de la problemele politice 9i economice. ca 9i de la cele de ap(rare. se afirm( pe terenul politicii sociale. al s(n(t(Iii. al mediului 9i al culturii. punOnd la punct te&te" cadru. con$enIii pe care statele membre ale Consiliului le pot semna 9i ratifica 3de e&emplu. codul european al securit(Iii sociale. con$enIiile de drept ci$il 9i de drept comercial...7. Din acest punct de $edere. marea reu9it( a Consiliului pri$e9te drepturile omului. Pro'ramul s(u de lucru acoper( urm(toarele nou( sectoare: drepturile omului: 'aranIii europene pentru drepturile indi$idului> mass media: comunicarea prin pres(. tele$iziune. a$Ond 'ri0a unei inform(ri obiecti$e> problemele sociale 9i economice: o dreptate social( pentru toIi> Gn$(I(mOntul. cultura. sportul: pentru dez$oltarea fiec(ruia>

42 tineretul: pentru a"l face s( participe la $iaIa Europei> s(n(tatea: norme comune pentru Gn'ri0irea s(n(t(Iii> patrimoniul 9i mediul Gncon0ur(tor: protecIia 9i ameliorarea cadrului nostru de $iaI(> puterea local( 9i re'ional(: pentru ca cet(Ienii s( participe la deciziile luate la ni$elul ora9ului. satului sau al re'iunii> cooperarea 0uridic(: le'i noi pentru societatea de mOine.

Obiecti$ele Consiliului Europei $izeaz( patru mari domenii de acIiune: a3 Protec+ia !repturilor omului -i a libert&+ilor in!i"i!uale DeclaraIia Uni$ersal( a drepturilor omului adoptat( Gn 15#4. este o declaraIie de principii. un ideal c(tre care trebuie s( se tind(. Pn 15)6 Gns(. 1) state europene. membre ale Consiliului Europei. au $rut s( mear'( mai departe. an'a0Ondu"se s( asi'ure tuturor persoanelor ce tr(iesc pe teritoriul lor un num(r de drepturi 9i libert(Ii Gnscrise Gntr"o Con$enIie. Con"en+ia european& asupra !repturilor omului. intrat( Gn $i'oare la septembrie 15) . -cest act este de fapt primul instrument de drept internaIional. care or'anizeaz( ap(rarea indi$idului Gn faIa propriului stat. 'arantOndu"i drepturile 9i libert(Iile fundamentale. Spre deosebire de alte instrumente internaIionale. Con$enIia european( nu se limiteaz( doar la a enunIa principii ci. o dat( cu formularea drepturilor 9i libert(Iilor. ea ofer(. pentru protecIia lor. o 'aranIie colecti$(. pre$(zOnd c(i de atac contra $iol(rii lor 9i. concomitent. m(suri reparatorii. Pn I(rile europene democratice. Con$enIia a fost inte'rat( or'anic Gn normele 0uridice interne. -stfel. Gn El$eIia. Con$enIia european( are ran' de le'e federal(> Gn /ranIa ea ocup( un ran' superior le'ilor> Gn -ustria. Con$enIia are acela9i ran' cu ConstituIia> Gn Olanda. are un ran' superior ConstituIiei> Gn <ermania. Italia 9i El$eIia. dispoziIiile Con$enIiei europene pot fi in$ocate direct 9i imediat Gn faIa tribunalelor naIionale. a$Ond o forI( obli'atorie direct( asupra parlamentelor. 'u$ernelor. autorit(Iilor administrati$e 9i tribunalelor din I(rile respecti$e. Con$enIia obli'( statele contractante s( pun( dreptul lor intern Gn acord cu dispoziIiile ei. e&ercitOnd un anumit control asupra actelor le'islati$e. administrati$e 9i 0uridice ale statelor. influenIOnd. 9i pe aceast( cale. respectarea pre$ederilor con$enIiei. !a cererea Secretariatului 'eneral al Consiliului Europei. potri$it articolului )* al Con$enIiei. 'u$ernele I(rilor semnatare trebuie s( furnizeze e&plicaIii pri$ind modul Gn care dreptul intern asi'ur( aplicarea efecti$( a pre$ederilor Con$enIiei. -st(zi. peste 26 de I(ri au acceptat 9i semnat aceast( Con$enIie european( a drepturilor omului. Pentru a"9i face respectate an'a0amentele. Consiliul Europei a creat dou( or'anisme internaIionale: Comisia european( a drepturilor omului. Curtea european( a drepturilor omului.

43 Comisia european& a !repturilor omului reune9te persoane specializate Gn problemele de 0ustiIie 9i de drept 3cOte una din fiecare Iar(7. care e&amineaz( toate cererile. ce Gi sunt adresate 9i se refer( la nerespectarea drepturilor omului. Ea $erific( faptele 9i redacteaz( un raport. GncercOnd s( obIin( o re'lementare prin bun( GnIele'ere. Pn sistemul stabilit Gn 15)6. Comisia European( a Drepturilor Omului $erific( admisibilitatea recursurilor. Cele care sunt admise sunt prezentate Gn faIa CurIii Europene a Drepturilor Omului. Una dintre ino$aIiile ma0ore ale Con$enIiei const( Gn posibilitatea de recurs: acestea sunt desc,ise statelor contractante. dar 9i persoanelor fizice sau 0uridice 3desi'ur. cu condiIia ca statul din care pro$in s( fi acceptat clauza de recurs indi$idual U articolul 2)7. /ranIa ilustreaz( dificultatea fiec(rui stat. c,iar democrat. de a se supune unui asemenea dispoziti$. Pn 15)6. /ranIa se num(ra printre semnatarii Con$enIiei. Or. ratificarea nu inter$ine decOt Gn 15+#. PntOrzierea se datoreaz( unor a9a"zise moti$e de su$eranitate: r(zboiul din -l'eria 315)# U 15*27 9i corte'iul s(u de m(suri de e&cepIie> articolul 1* al ConstituIiei din 15)4. care putea fi declarat neconform cu Con$enIia. Pn 15+#. ratificarea marc,eaz( $oinIa liberal( a succesorului 'eneralului de <aulle. pre9edintele Pompidou. /ranIa nu subscrie la clauza de recurs indi$idual decOt Gn 1541. Gn urma ale'erii la pre9edinIia Republicii a lui /ran\ois %itterand. Statele $est"europene respect( re'ula 0ocului. c,iar dac( nu le con$ine s( li se denunIe insuficienIele Gn materie de drepturi ale omului 3astfel. Gn 24 iulie 1555. /ranIa e condamnat( pentru Ttortur(N7. Pe 1 noiembrie 1554. Comisia 9i Curtea cedeaz( locul unei CurIi unice 9i permanente. Curtea european& a !repturilor omului inter$ine asupra apelului. Gn cazul Gn care Comisia. nu a reu9it s( obIin( re'lementarea prin bun( GnIele'ere 9i de asemenea atunci cOnd un stat transmite direct o problem( de rezol$at. Ea este compus( din 0udec(tori ale9i pentru competenIa lor deosebit(. cOte un 0udec(tor din partea fiec(rui stat. ales pentru 5 ani. Rolul CurIii Europene nu Gnceteaz( s( se l(r'easc(. -stfel. ea este sesizat( Gn problemele cele mai di$erse 9i mai delicate. cum ar fi: dreptul unui indi$id la dez$(luirea secretului pri$ind na9terea sa. un liti'iu ca cel Gntre CrQdit a'ricole Indosuez 9i Gntreprinderea rus( <azprom etc. Sub prete&tul drepturilor omului. numeroase liti'ii a0un' Gn faIa CurIii de la Strasbour'. ceea ce face posibile cel puIin dou( mari dificult(Ii: pe de o parte 'u$ernele ar putea s( se re$olte Gmpotri$a a ceea ce ar considera Tun 'u$ern de 0udec(toriN. pe de alt( parte. faI( de Curtea European( a Drepturilor Omului. o alt( 0urisdicIie suprem( ar trebui s("9i afirme competenIa Gn materie: Curtea de @ustiIie a Comunit(Iii Europene.F7 Con$enIia european( a drepturilor omului a pre$(zut o procedur( unic( Gn lume: respectarea !repturilor omului ,ntr-o
*7

Aezi P,ilippe %oreau Defar'es. InstituCiile europene. Editura -marcord. TimiBoara. 2662. pa'. 14.

44 structur& interna+ional&. O persoan( care se consider( $ictima $iol(rii drepturilor sale Gn Iara sa. poate depune o plOn'ere Gn faIa Comisiei europene a drepturilor omului. Gmpotri$a statului pe care Gl consider( responsabil. -stfel. Con$enIia european( a drepturilor omului cere ca drepturile omului s( treac( Gnaintea drepturilor unui stat. Pentru prima dat( Gn istorie. o persoan( se poate plOn'e. Gmpotri$a unui stat. direct unui or'anism internaIional. Pentru ca plOn'erea s( fie luat( Gn considerare. trebuie ca persoana respecti$( s( fi Gncercat s( obIin(. prin toate mi0loacele pre$(zute de le'e. Gnf(ptuirea 0ustiIiei Gn Iara sa. Procedura urmat( de Comisia 9i Curtea european( este Gns( destul de lun'(> ea poate dura mai mulIi ani. b7 Fa"ori$area !e$"olt&rii !emocra+iei Parlamentarii reuniIi pentru a studia mi0loacele de Gnt(rire a formelor democratice de 'u$ernare au definit elementele esenIiale care trebuie prote0ate 9i dez$oltate: libertatea 9i demnitatea persoanei> libertatea cu$Ontului 9i a con9tiinIei> dreptul la critic(> dreptul la liber( circulaIie. %i0loacele menite s( Gncura0eze democraIia sunt: cet(Ienii trebuie Gncura0aIi s( participe la $iaIa politic( la toate ni$elurile> trebuie create condiIii fa$orabile pentru aceast( participare. ca 9i pentru o participare mai acti$( a femeilor> trebuie ameliorate pro'ramele 9colare 9i mai ales educaIia ci$ic(> trebuie amintit mass mediei s( nu falsifice informaIia politic(. c7 .!i icarea p&cii Consiliul Europei a fost creat din dorinIa de a pune cap(t succesului conflictelor. care au 0alonat istoria Europei. El nu inter$ine Gns( niciodat( Gn problemele militare. ci pune Gnainte de toate. cooperarea Gntre I(ri. P9i propune. totodat(. s( combat( orice form( de discriminare Gntre persoane 3rasial(. etnic(. naIional(. social( etc.7. s( uneasc( statele. s( lupte Gmpotri$a terorismului. s( fa$orizeze dialo'ul cu I(rile nemembre. d7 Ameliorarea calit&+ii "ie+ii popoarelor .uropei Prin acest obiecti$ se are Gn $edere: dez$oltarea Gn$(I(mOntului prin: facilitarea Gnsu9irii limbilor str(ine. educaIiei adulIilor. dez$olt(rii sportului Gn 9coli. educ(rii consumatorului> recl(direa unor ora9e Gn care s( se tr(iasc( cOt mai a'reabil> amena0area zonelor pietonale. conser$area

45 patrimoniului ar,itectural 9i ar,eolo'ic. stoparea depopul(rii statelor> prote0area naturii. crearea unor rezer$e naturale. lupta Gmpotri$a tuturor formelor de poluare> lupta Gmpotri$a a tot ce distru'e s(n(tatea: alcoolul. dro'urile. tutunul. abuzul de medicamente. z'omotul> asi'urarea unei i'iene mai bune> prepararea unor alimente mai s(n(toase> accesul tuturor oamenilor la practicarea sporturilor> Gmbun(t(Iirea condiIiilor de munc(. prin amena0area teritoriului. crearea de locuri de munc( Gn re'iunile subdez$oltate.

ImportanIa Consiliului Europei n"a Gncetat s( se amplifice. aceast( e$oluIie datorOndu"se autorit(Iii crescOnde. atOt a dispoziIiilor constituIionale. cOt 9i a 9efilor de stat 9i de 'u$erne din I(rile membre. inter$enIia lor personal( Gn problemele Europei fiind considerabil(. PncepOnd cu 15+) ei au impulsionat 9i orientat multe din obiecti$ele ma0ore ale Comunit(Iii. cum ar fi: ale'erea direct( a Parlamentului. Sistemul %onetar European. finanIarea Comunit(Iii. reforma politicii a'rare. aderarea noilor state. formarea PieIei Interne. realizarea Uniunii Economice 9i %onetare etc. Comisia European( 9i Pre9edintele Comisiei 9i"au consolidat poziIia Gn cadrul Comunit(Iii Europene. 9i apoi al Uniunii Europene. prin participarea lor la lucr(rile desc,ise ale Consiliului Europei. 9i c,iar la cele restrOnse. Pn acela9i timp. Iinuta deliber(rilor 9i strOnsa le'(tur( Gntre discuIiile TcomunitareN 9i cele de tipul Tcooper(riiN. au accentuat caracterul inter'u$ernamental al GntOlnirilor europene. Rolul important al Pre9edintelui Consiliului Europei. mai ales cOnd este asumat de o Iar( mare. a confirmat aceast( impresie. la ni$elul opiniei publice. Se constat( totu9i un decala0 considerabil. Gntre concluziile discuIiilor din Consiliul Europei 9i punerea lor Gn practic(. %etoda de lucru a Consiliului Europei 3reuniuni la care nu particip( decOt oamenii politici. f(r( funcIionari 9i e&perIi7 reprezint( un element de eficacitate al sistemului. dar 9i o surs( de dificult(Ii pentru transpunerea ideilor Gn realitate7. De aceea consensul la care s"a a0uns Gn 154*. de a nu mai Iine decOt o sin'ur( sesiune pe semestru. cu e&cepIia unor situaIii cu totul speciale. $izeaz( limitarea inter$enIiilor Consiliului Europei Gn conducerea problemelor curente ale Uniunii Europene.

..

Europa #ocial-. Carta co"u itar- a !repturilor #ociale ale lucr-torilor

ConstrucIia european(. spri0init( pe uniunea $amal(. politica a'icol( comun( 9i sistemul monetar european. s"a aflat. nu mult timp dup( demararea ei. Gn situaIia de a lua Gn considerare. cu mare

46 atenIie. di$ersitatea problemelor sociale. create de an$er'ura unui asemenea fenomen. Pn acest scop a fost creat conceptul de Tspa+iu social europeanN. conturat Gn anii [+6. Gn le'(tur( cu ideea pre'(tirii unei uniuni economice 9i monetare. care Gn mod obli'atoriu. a$ea ne$oie de un parteneriat social. Se impunea. al(turi de politica industrial( de in$estiIii. un pro#ram social. ale c(rui obiecti$e s( corespund( art. 11+ din Tratatul de la Roma. Pn acest stadiu. Tspa+iu social europeanN. presupunea. atOt interdependenIa economic( 9i social( a statelor membre. cOt 9i '(sirea unor consensuri. Gn ceea ce pri$e9te o politic( sau alta. Pro#ramul !e ac+iune social& !in 79A:, -i *emoran!umul #u"ernului rance$ !in 79;7 au adus cOte$a complet(ri. -stfel. Gn %emorandum se precizeaz( c(. TspaIiul social europeanN ar corespunde unui num(r de trei obiecti$e principale: s( permit( plasarea ocup(rii forIei de munc( Gn centrul politicii sociale comunitare. prin dez$oltarea cooper(rii 9i reconsiderarea poziIiilor comunitare> s( $izeze intensificarea dialo'ului social Gn plan comunitar. ca 9i a aceluia Gntre statele membre. pri$ind TinteriorulN 9i Te&teriorulN unei firme> s( intensifice cooperarea 9i coordonarea acti$it(Iilor Gn domeniul protecIiei sociale. Conceptul de TspaIiu social europeanN oferea deci in$estiIiilor comunitare. ca obiecti$e. ocuparea mOinii de lucru 9i protecIia social(. recomandOnd dialo'ul social. ca metod( de lucru. Problema locurilor de munc( se afla. f(r( Gndoial(. Gn centrul preocup(rilor sociale ale Comunit(Iii Europene. ea fiind determinat(. atOt de sistemele de formare. calificare. perfecIionare. recalificare a ei. cOt 9i de protecIia social(. $alabil( Gn timp 9i spaIiu. Gn funcIie de o mare di$ersitate de criterii. Pn !ecembrie 79;9 a fost adoptat( la Strassbour'. TCarta comunitar& a !repturilor sociale ale lucr&torilor N. prin care Consiliul define9te drepturile de care trebuie s( beneficieze toIi cei care muncesc Gn spaIiul comunitar. -cestea sunt: !ibera circulaIie Orice lucr(tor din Comunitatea European( are dreptul la liber( circulaIie pe Gntre' teritoriul comunit(Iii. sub rezer$a limit(rilor. 0ustificate de raIiuni de ordin public. de securitate public( 9i de s(n(tate public(. Dreptul la libera circulaIie permite oric(rui lucr(tor. s( e&erseze orice profesie 9i orice meserie Gn cadrul Comunit(Iii> de aici rezult( e#alitatea ,n ceea ce pri"e-te tratamentul a+& !e emi#ran+i, ,n +&rile primitoare, !in punct !e "e!ere al accesului la munc&, con!i+iile !e munc& -i protec+ie social&. Orice persoan( are dreptul la libertatea ale#erii -i a e)ercit&rii unei pro esiuni. dup( criteriile. ce decur' din specificul profesiunii respecti$e. Orice

!ocurile de munc( 9i remunerarea

47 loc de munc( trebuie corect remunerat. Orice persoan( poate s( beneficieze 'ratuit de ser$iciile publice de plasare.

48

-meliorarea condiIiilor de $iaI( 9i de munc(

Realizarea PieIei Unice trebuie s( conduc( la o ameliorare a condiIiilor de $iaI( 9i de munc( Gn Comunitatea European(> acolo unde este necesar. anumite aspecte ale re'lement(rii muncii. ca 9i procedurile de concediere colecti$(. sau cele pri$ind falimentul. trebuie s( cunoasc( Gmbun(t(Iiri. Orice lucr(tor din Comunitatea European( are dreptul la repaus s(pt(mOnal 9i la un concediu anual pl(tit. CondiIiile de munc( ale oric(rui salariat al Comunit(Iii Europene trebuie s( fie precizate. fie de c(tre le'e. fie printr"o con$enIie colecti$(. sau printr"un contract de munc(. conform modalit(Iilor proprii fiec(rei I(ri. ProtecIia social( Orice salariat al Comunit(Iii Europene are dreptul la o protecIie social( adec$at(. la o securitate social( suficient(. conform( cu specificul fiec(rei I(ri. indiferent de statutul 9i m(rimea Gntreprinderii Gn care lucreaz(. Persoanele e&luse de pe piaIa forIei de munc(. fie c( nu au a$ut acces. fie c( nu s"au putut inte'ra. 9i. care sunt lipsite de mi0loace de subzistenI(. pot beneficia de resurse suficiente. adaptate situaIiei lor personale. !ibertate de !ucr(torii 9i funcIionarii din I(rile Comunit(Iii asociere 9i Europene au dreptul s( se asocieze liber. pentru ne'ociere a constitui or'anizaIii profesionale sau sindicale. colecti$( Gn scopul ap(r(rii intereselor lor economice 9i sociale. /uncIionarii 9i or'anizaIiile de funcIionari. pe de o parte. lucr(torii 9i or'anizaIiile lor. pe de alta. au dreptul de a ne'ocia 9i a elabora con$enIii colecti$e. Gn condiIiile pre$(zute de le'islaIia 9i practicile naIionale Gn $i'oare. Dreptul de a recur'e. Gn cazul conflictelor de munc(. la acIiuni colecti$e. include 9i dreptul la 're$(. sub rezer$a obli'aIiilor specificate Gn con$enIia colecti$(. PerfecIionarea Orice lucr(tor din Comunitate trebuie s( aib( profesional( acces la perfecIionarea profesional( 9i s( beneficieze de ea pe perioada $ieIii sale acti$e. E'alitatea E'alitatea tratamentului 3nediscriminarea7 faI( tratamentului de b(rbaIi 9i femei trebuie asi'urat(. E'alitatea faI( de b(rbaIi 9i 9anselor trebuie de asemenea respectat(. femei Informarea. Informarea. consultarea 9i participarea consultarea 9i lucr(torilor trebuie s( fie amplificat(. prin participarea modalit(Ii adec$ate. IinOnd cont de practicile Gn lucr(torilor la $i'oare. e&istente Gn fiecare stat membru. -cest luarea deciziilor lucru este mai important Gn Gntreprinderile. mana'eriale firmele. corporaIiile. care au filiale Gn mai multe

49 state membre ale Comunit(Iii Europene.

50

ProtecIia s(n(t(Iii 9i securit(Iii la locul de munc( ProtecIia copiilor 9i adolescenIilor

Persoanele Gn $Orst(

Persoanele ,andicapate

Orice lucr(tor trebuie s( beneficieze la locul s(u de munc( de condiIii satisf(c(toare de s(n(tate 9i securitate. DispoziIiile relati$e la crearea PieIei Unice $or contribui la realizarea acestui obiecti$. AOrsta minim( la care tinerii pot intra Gn $iaIa profesional( " Gn afara cOtor$a e&cepIii limitate pri$ind muncile u9oare U nu poate fi inferioar( $Orstei. la care se Gnc,eie 9colarizarea obli'atorie. 9i. Gn nici un caz. mai mic( de 1) ani. Orice tOn(r. care ocup( un loc de munc(. trebuie s( primeasc( o remuneraIie ec,itabil( conform practicilor naIionale. Durata zilei de munc( pentru lucr(torii mai tineri de 14 ani. trebuie s( fie limitat(. f(r( ca aceast( limitare s( poat( fi Gnc(lcat(. prin recur'erea la ore suplimentare. %unca de noapte este interzis(. e&cepIie f(cOnd anumite locuri de munc(. precizate prin le'islaIie. sau re'lement(ri naIionale. Tinerii trebuie s( beneficieze. la sfOr9itul 9colariz(rii. de o calificare profesional( iniIial(. suficient de durabil(. Tinerii lucr(tori G9i pot forma o astfel de calificare Gn timpul orelor de munc(. Orice lucr(tor din Comunitatea European( poate s( beneficieze. Gn momentul retra'erii. de resurse. care s("i asi'ure un ni$el de $iaI( decent> orice persoan(. care a atins $Orsta pension(rii. dar care nu are dreptul la pensie 9i nici alte mi0loace de subzistenI(. trebuie s( poat( beneficia de un $enit minim. de asistenI( social( 9i medical(. adaptat ne$oilor sale specifice. Orice persoan( ,andicapat(. oricare ar fi natura sau ori'inea ,andicapului s(u. trebuie s( beneficieze de m(suri suplimentare concrete. $izOnd fa$orizarea inte'r(rii sale profesionale 9i sociale.

-0utorul financiar nu putea fi sin'urul instrument cu $ocaIie social(. el nefiind suficient pentru a remedia ansamblul situaIiilor de criz(. sau al $ictimelor GntOrzierilor. pe care le cunoa9te dez$oltarea. Efectele dinamice ale cre9terii. Gnre'istrate de politicile duse la ni$elul naIional. ca 9i la cel comunitar. $izau Gn primul rOnd fa$orizarea pro'resului social. care trebuia GnsoIit 9i c,iar stimulat de o le'islaIie. ce urma s( 'aranteze. la ni$elul I(rilor membre. un ansamblu de drepturi minimale. Spa/iul #ocial s"a constituit. Gn primul rOnd. din re'lement(rile Gnscrise Gn Tratate. 3e'alitatea remuner(rii. la munc( e'al( pentru b(rbaIi 9i femei7. din directi$ele asupra protecIiei lucr(torilor 3i'iena 9i securitatea locului de munc(7. ca 9i din recunoa9terea normelor 'enerale de securitate a muncii.

51 De aceea putem afirma c( Gn construc+ia social& european&. pOn( la conturarea Uniunii Europene. se pot distin'e trei etape: " !in 79D; ,n 79A2 au fost efectuate o serie de acti$it(Ii pre'(titoare cu caracter di$ers. %ibera circula+ie a lucr&torilor a fost introdus( GncepOnd cu 15*4. cu un an Gnainte de data fi&at(. Paralel. au fost elaborate o serie de dispoziIii 3re'lement(ri sau directi$e7. care urmau s( 'aranteze !repturile la libertatea teritorial&, la mobilitatea pro esional&, la inte#rarea social&, accesul emi#ran+ilor la securitate social&. Pn acela9i timp. /ondul Social European. restructurat Gn 15+1. 9i"a l(r'it cOmpul de acIiune: " !in 79A2 ,n 79;: se trece de la speranIe la sta'nare. Consiliul din 21 ianuarie 15+# adopt( un pro#ram !e ac+iune social&. pri$ind. Gn esenI(. trei obiecti$e. care se lo$esc Gns( de efectele crizei: " ocuparea or+ei !e munc& a$ea ca principal $ector /ondul Social. ce se caracteriza printr"o dubl( misiune: s( faciliteze a0ust(rile necesare politicilor comunitare. de remediere a dificult(Iilor GntOmpinate Gn di$erse zone sau de di$erse cate'orii sociale cu probleme aparte 3emi'ranIi. ,andicapaIi. tineri pe cate'orii de $Orst( etc.7 9i s( asi'ure finanIarea Centrului European pentru PerfecIionarea Profesional(. constituit la Eerlin Gn 15+)> " ameliorarea con!i+iilor !e munc& 0ustifica crearea Gn 15+# a unui Comitet consultati$. pentru securitatea. i'iena 9i protecIia s(n(t(Iii la locul de munc( 9i instituirea la Dublin. Gn 15+). a /undaIiei pentru ameliorarea condiIiilor de $iaI( 9i de munc(. Datorit( crizei. instituIiile au funcIionat ineficient. De asemenea. directi$ele pri$ind reducerea zilei de lucru. an'a0(rile temporare. contractele pe durat( determinat(. nefiind acceptate Gn unanimitate. au r(mas Gn suspensie> " Gn ciuda instituirii unui mare num(r de comitete. de comisii mi&te. sau de 'rupuri de munc( specializate. participarea partenerilor sociali la !eci$iile economice -i sociale. a r(mas o problem( dificil(. ConferinIele tripartite. dintre care prima a fost con$ocat( Gn aprilie 15+6 9i a doua Gn decembrie 15+#. nu s"au reunit decOt Gn 1546. iar rapoartele funcIionarilor. pe de o parte 9i ale muncitorilor. pe de alta. s"au do$edit a fi diametral opuse. Comitetul permanent. pentru ocuparea forIei de munc(. nu a de$enit locul cel mai potri$it pentru o ade$(rat( prene'ociere. " Gncep/n! cu 79;D. Gn prelun'irea %emorandumului /rancez din 1541 asupra SpaIiului Social. asist(m la o tentati"& !e relansare. pe cOt de $oluntar(. pe atOt de pra'matic(. care presupune patru aspecte:

52 " formularea unui obiecti$ clar 3marea piaI( interioar(. cu o dat( precis( 315527 9i cu o moned(. care presupune un dinamism concertat> " elaborarea Gn februarie 154* 9i intrarea Gn $i'oare la 1 iulie 154+ a -ctului Unic> " adoptarea Tpac,etului DelorsN 3reforma politicii a'ricole. refacerea finanIelor. dublarea acoperirii bu'etare cu trei fonduri structurale7> " relansarea Dialo'ului social. -cIiunile sociale s"au an'a0at 9i Gn promo$area unei Europe a cercet(torilor 9i studenIilor. Pn domeniul cercet(rii. ea a lansat Gn 154) un plan " -tiin+& - de stimulare a cooper(rii 9i a sc,imburilor cu caracter 9tiinIific 9i te,nic. la ni$el european. Gn scopul constituirii unor reIele cOt mai e&tinse. -u $(zut lumina zilei 9i alte pro'rame 9tiinIifice. ca de e&emplu: pro'ramul T.spritN pentru domeniul Cercetare U Dez$oltare. pro'ramul TRaceN. Gn sectorul telecomunicaIiilor 9.a.m.d. Pentru a fa$oriza europenizarea studiilor 9i recunoa9terea diplomelor. a fost adoptat Gn iulie 154+. pro'ramul TComettN. care stabile9te o cooperare Gntre uni$ersit(Ii 9i firme. Gn ceea ce pri$e9te pre'(tirea profesional( Gn domeniul noilor te,nolo'ii. iar Gn iunie 154+. a fost elaborat pro'ramul T.rasmusN. cu scopul de a amplifica mobilitatea studenIilor. Gn interiorul Uniunii Europene. astfel c(. GncepOnd cu 1552. 16] dintre ei. s("9i fac( o parte din studii. Gn alt( Iar( a acesteia.

3. U iu ea Europea -. Carta !repturilor fu !a"e tale.

U iu ea Europea - este o or'anizaIie care include 2) de state de pe continentul european: -ustria. Eel'ia. Cipru. Danemarca. Estonia. /inlanda. /ranIa. <ermania. <recia. Irlanda. Italia. !etonia. !ituania. !u&embur'. %alta. %area Eritanie. Olanda. Polonia. Portu'alia. Republica Ce,(. Slo$acia. Slo$enia. Spania. Suedia 9i Un'aria. formOnd un spaIiu cu peste #)6 de milioane de locuitori. a$Ond ca obiecti$e: crearea unei cet(Ienii europene. consolidarea unui spaIiu al libert(Iii. securit(Iii 9i 0ustiIiei. promo$area pro'resului economic 9i social. afirmarea rolului Europei Gn lume. Creat( Gn scopul de a 'aranta o pace durabil(. construcIia european( a Gnceput s( capete concreteIe abia dup( cel de al

53 Doilea R(zboi %ondial. Pe 1 "ai $130 %inistrul francez al -facerilor E&terne. Robert Sc,uman. propune. pe baza unei idei a lui @ean %onnet. punerea Gn comun a resurselor de c(rbune 9i de oIel ale /ranIei 9i <ermaniei Gn cadrul unei or'anizaIii desc,ise c(tre celelalte I(ri europene. !a apel au r(spuns Gnc( patru state. Tratatul de instituire a Comunit(Iii Econmice a C(rbunelui 9i a OIelului 3CECO7 fiind semnat la Paris. la 14 aprilie 15)1. de c(tre /ranIa. <ermania. Eel'ia. Italia. !u&embur' 9i Olanda. Tratatul CECO a intrat Gn $i'oare la 2 iulie 15)2 3not&: Tratatul CECO a e&pirat Gn 26627. !a 2) martie 15)+. cele 9ase state membre ale CECO semneaz(. la Roma. Tratatele de instituire a Comunit(Iii Economice Europene 3CEE7 9i a Comunit(Iii Europene a Ener'iei -tomice 3Euratom7. denumite 'eneric TTratatele !e la Ro"aN.F7 Prin Tratatul !e la Maa#tric=t. semnat la + februarie 1552 9i intrat Gn $i'oare la 1 noiembrie 155 . s"a constituit Uniunea European(. a$Ond la baz( cei trei piloni: 1. Comunit&+ile .uropene 3Comunitatea Economic( a C(rbunelui 9i OIelului CECO al c(rei tratat e&pir( Gn 2662. Comunitatea Economic( European( CEE 9i Comunitatea European( a Ener'iei -tomice EUR-TO%7. care permit instituIiilor Uniunii s( coordoneze politici comune Gn di$erse domenii. cum ar fi: piaIa unic(. transporturile. concurenIa. moneda unic(. ocuparea forIei de munc(. s(n(tatea public(. protecIia consumatorilor. cercetarea. protecIia mediului. a'ricultura s.a.m.d.. toate a$Ond ca obiecti$ principal coeziunea economic( 9i social(> 2. Politica e)tern& -i !e securitate comun& menit( s( reprezinte cadrul acIiunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene Gn acest domeniu> . Cooperare poli+ieneasc& -i (u!iciar& ,n materie penal&. are drept scop cooperarea dintre or'anele de poliIie 9i de 0ustiIie aparIinOnd celor 1) state membre pentru consolidarea securit(Iii interne. Un pas Gnainte Gn consolidarea politicilor sociale Gl reprezint( Tratatul !e la A"#ter!a". semnat la 2 octombrie 155+ 9i intrat Gn $i'oare la 1 mai 1555. El conIine pre$ederi Gn urm(toarele domenii: dreptul cet(Ienilor 3Gn special. protecIia drepturilor fundamentale7. cooperarea Gn domeniul securit(Iii 9i 0ustiIiei 3inte'rarea ac?uis"ului Sc,en'en Gn competenIele Uniunii Europene7. politica e&tern( 9i de securitate comun( 3ale'erea unui Pnalt Reprezentant pentru PESC7 9i consolidarea democraIiei. -cest tratat e&tinde aria politicii de protecIie a consumatorilor 9i stabile9te ca obiecti$ al Uniunii Europene dez$oltarea durabil( a mediului Gncon0ur(tor. Confer( deasemenea Uniunii Europene o nou(
!a cele trei ComunitDCi au aderat Gn anii urmDtori nouD state: Danemarca. Irlanda Bi %area Eritanie Gn 15+ . <recia Gn 1541. Spania Bi Portu'alia Gn 154*. -ustria. /inlanda Bi Suedia Gn 155). !a 1 mai 266#. GncD zece state sunt primite Gn Uniunea EuropeanD: Cipru. Estonia. !etonia. !ituania. %alta. Polonia. Republica Ce,D. Slo$acia. Slo$enia. Un'aria.
*)

54 competenI( Gn materie de ocupare a forIei de munc(. consolidOnd protecIia social( Gn domeniul e'alit(Iii de 9anse 9i al luptei Gmpotri$a e&cluderii. !a 2* februarie 2661 este semnat Tratatul !e la Ni#a 9i intr( Gn $i'oare la 1 februarie 266 . dup( ce a fost ratificat de fiecare Stat %embru. fie prin $ot Gn parlamentul naIional. fie prin referendum. Tratatul de la 8isa este considerat indispensabil $iitoarei e&tinderi. conIinOnd pre$ederi referitoare la perfecIionarea acti$it(Iii instituIionale. pentru cazul Gn care Uniunea $a a$ea aproape 6 de State %embre. El se Gnscrie deci. Gn $iziunea unei reforme instituIionale. ale c(rei a&e principale $or fi: componen+a -i mo!ul !e unc+ionare al institu+iilor europene, proce!ura !e !eci$ie !in ca!rul Consiliului !e *ini-tri -i consoli!area cooper&rii ,ntre institu+ii. Uniunea European( se distin'e de alte or'anizaIii internaIionale prin modelul s(u de inte'rare situat dincolo de cooperarea tradiIional( Gntre state. statele membre ale Uniunii transferOnd o parte din prero'ati$ele lor. la ni$el comunitar. -stfel. pe lOn'( puterile naIionale. re'ionale 9i locale. se contureaz( o putere european(. a$Ond la baz( instituIii democratice 9i independente. mandatate s( inter$in( Gn domeniile. Gn care acIiunea comun( este considerat( mai eficient(. decOt acIiunea separat( a Statelor %embre 3cf. principiului subsidiarit(IiiF77. domenii. cum ar fi: PiaIa unic( pentru circulaIia persoanelor. bunurilor. ser$iciilor 9i capitalurilor. a'ricultura. moneda unic(. coeziunea economic( 9i social(. protecIia mediului. cercetarea etc. Uniunea European( are propriile instituIii 9i instanIe comunitare: Parla"e tul Europea este reuniunea reprezentanIilor cet(Ienilor Uniunii Europene. care. GncepOnd cu 15+5. au fost ale9i prin $ot uni$ersal direct. Principalele funcIii ale Parlamentului sunt urm(toarele: analizeaz( propunerile Comisiei 9i particip( la procesul le'islati$. al(turi de Consiliul de %ini9tri> confirm( numirea Comisiei 39i are dreptul de a o re$oca7> are competenIe bu'etare. Gmpreun( cu Consiliul de %ini9tri. Co #iliul U iu ii Europe e sau Co #iliul !e Mi i6tri este principalul for de decizie al Uniunii Europene. format din mini9trii Statelor %embre. care r(spund de problemele aflate pe ordinea de zi: afaceri e&terne. a'ricultur(. industrie. transporturi sau oricare alt domeniu. Cu toate c( participarea mini9trilor se realizeaz( Gn formule diferite. Gn funcIie de problema aflat( Gn
*7

Principiul subsi!iarit=<ii are menirea de a asi'ura luarea deciziilor cHt mai aproape de cetDCean. %ai e&act. este principiul conform cDruia Uniunea nu Gntreprinde acCiuni 3cu e&cepCia domeniilor care Cin e&clusi$ de competenCa sa7. dacD acestea nu sunt mai eficiente. decHt acCiunile Gntreprinse la ni$el naCional. re'ional sau local. -cest principiu este strHns le'at de principiile proporCionalitDCii Bi necesitDCii. conform cDrora nici una dintre acCiunile Gntreprinse de Uniune nu trebuie sD depDBeascD treapta necesarD pentru realizarea obiecti$elor tratatului.

55 discuIie. Consiliul este o instituIie unic(. /iecare Iar( din Uniune deIine prin rotaIie pre9edinIia pe o perioad( de 9ase luni. 8u trebuie confundat cu Co #iliul Europea . termen folosit pentru a denumi GntOlnirile bianuale ale J efilor de stat sau de 'u$ern din statele membre ale Uniunii Europene. Scopul urm(rit de acest for este de a defini liniile politice 'enerale ale Uniunii Europene 9i de a" i conferi acesteia impulsul necesar pentru dez$oltarea sa Gn continuare. Co"i#ia Europea - este un or'an cu atribuIii de iniIiati$(. implementare. 'estionare. control 9i reprezentare. Este 'ardianul Tratatelor 9i e&presia intereselor Comunit(Iii. Este compus( din membri independenIi 3numiIi 9i comisari7 9i este numit( pentru un mandat de cinci ani. cu acordul Statelor %embre. dup( ce membrii s(i sunt $alidaIi de c(tre Parlamentul European. Gn faIa c(ruia r(spund. Curtea !e Cu#ti/ie a Co"u it-/iilor Europe e este format( din 0udec(tori asistaIi de a$ocaIi 'enerali numiIi pentru un mandat de 9ase ani. Gn urma acordului Statelor %embre. Curtea are dou( funcIii principale: s( $erifice compatibilitatea instrumentelor instituIiilor europene 9i ale 'u$ernelor cu Tratatele 9i. la solicitarea unei instanIe naIionale. s( se pronunIe asupra interpret(rii sau asupra $alabilit(Iii pre$ederilor dreptului comunitar. Tribu alul !e Pri"- I #ta /- a fost GnfiinIat Gn 1545 cu scopul de a consolida 'aranIiile 0udiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea ni$el al autorit(Iii 0udiciare. permiIOnd astfel CurIii de @ustiIie s( se concentreze asupra atribuIiei sale de baz(. interpretarea uniform( a le'islaIiei comunitare. Curtea Europea - !e Co turi este compus( din membri numiIi pe o perioad( de 9ase ani prin decizia unanim( a Consiliului UE. dup( consultarea Parlamentului. Ea controleaz( $eniturile 9i c,eltuielile Uniunii. pentru a se asi'ura de le'alitatea 9i corectitudinea acestora 9i $e',eaz( la o 'estiune financiar( s(n(toas(. Co"itetul Eco o"ic 6i Social este format din membri Gmp(rIiIi Gn trei 'rupe: an'a0atori. an'a0aIi 9i reprezentanIi ai unor domenii de acti$itate 3fermieri. meseria9i. profesiuni liberale. reprezentanIi ai consumatorilor etc.7. Este consultat obli'atoriu de c(tre Comisia European( 9i de c(tre Consiliul UE Gn sfere de interes direct pentru cet(Ieni: a'ricultur(. transporturi. educaIie. s(n(tate public( etc. Prin Tratatul de la -msterdam s"a introdus posibilitatea ca 9i Parlamentul s( consulte CES. Co"itetul Re'iu ilor creat prin Tratatul pri$ind Uniunea European(. este format din reprezentanIi ai

56 autorit(Iilor locale 9i re'ionale numiIi de Consiliul de %ini9tri. la propunerea Statelor %embre. pentru un mandat de patru ani. -cesta este consultat de c(tre Consiliul de %ini9tri sau de c(tre Comisie. referitor la unele domenii ce afecteaz( interesele re'ionale. precum Gn$(I(mOntul. tineretul. cultura. s(n(tatea sau coeziunea economic( 9i social(. Ba ca Europea - !e I +e#ti/ii este instituIia financiar( a Uniunii Europene. ale c(rei fonduri finanIeaz( proiectele prin care se materializeaz( obiecti$ele Uniunii Europene. Gn cadrul Uniunii. precum 9i Gn alte 126 de I(ri. Ba ca Ce tral- Europea - a fost inau'urat( pe 6 iunie 1554. De la 1 ianuarie 1555 9i"a asumat responsabilitatea implement(rii politicii monetare europene definit( de Sistemul European al E(ncilor Centrale 3SEEC7. ECE a preluat de asemenea acti$itatea Institutului %onetar European 3I%E7. c(ruia Gi succede. Fo !ul Europea !e I +e#ti/ii este o instituIie european( Gn a c(rei competenI( intr( spri0inirea apariIiei. cre9terii 9i dez$olt(rii Pntreprinderilor %ici 9i %i0locii. /ondul inter$ine Gn principal cu capital de risc 9i instrumente de 'arantare. pro$enind. fie din fonduri proprii. fie de la Eanca European( de In$estiIii sau Uniunea European(. Gn baza mandatelor acordate. Me!iatorul Europea 3sau Ombudsman7 in$esti',eaz( plOn'erile pri$ind funcIionarea defectuoas( a instituIiilor 9i a or'anismelor din cadrul Comunit(Iii Europene. Cei care pot depune plOn'eri sunt cet(Ienii Statelor %embre sau care tr(iesc Gntr"un Stat %embru. firmele. asociaIiile sau alte or'anisme Gnre'istrate oficial Gn Uniunea European(.

Uniunea European( este a9adar rezultatul eforturilor depuse. GncepOnd din 15+6. de c(tre promotorii Europei Comunitare. constituind cea mai a"ansat& or#ani$a+ie !e inte#rare multilateral&, cu posibilit(Ii de acIiune. atOt Gn domeniul economic. social si politic. cOt 9i Gn domeniul drepturilor cet(Ienilor. al relaIiilor e&terne $izOnd toate statele membre. Confruntat( cu numeroase cereri de aderare. e&primate oficial sau neoficial. nu are alt( soluIie decOt continuarea c(ii spre e&tindere conform principiilor unit(Iii federale. ceea ce impune o Gnt(rire a structurilor ei 9i o raIionalizare a mecanismelor decizionale. Ea trebuie s( in'em(neze e icacitatea cu !emocra+ia. f(r( de care nu $a putea de$eni o ade$(rat( Uniune. ameninIat( fiind de diluare sau paralizie. Peste cinci decenii de construcIie european( au marcat profund istoria continentului. precum 9i mentalitatea locuitorilor s(i. modificOnd. de asemenea. ec,ilibrele puterii. <u$ernele statelor membre. de orice culoare politic( ar fi ele. 9tiu c( epoca su$eranit(Iii naIionale absolute a trecut. iar pro'resul economic 9i

57 social este condiIionat de unirea eforturilor 9i de $iziunea unui T$iitor de acum Gncolo Gmp(rt(9itN 3cum se e&prima Robert Sc,uman Gn DeclaraIia sa7. 8umai astfel naIiunile G9i $or putea continua pro'resul economic 9i social. *eto!a comunitar& Gntemeiat( pe un permanent !ialo# Gntre interesele na+ionale 9i interesele comune. o metod( ce respect& !i"ersitatea na+ional&, dar a irm&. totodat(. o i!entitate proprie Uniunii. nu trebuie sa piard( nimic din $aloarea iniIial(. In$entat( Gn scopul dep(9irii unor anta'onisme seculare. pentru a 9ter'e aerele de superioritate. pentru a aboli recursul la forI(. ce marcau relaIiile dintre state. aceast( metod( trebuie s( permit( realizarea coeziunii unei Europe democratice . o Europ- ata6at- +alorilor libert-/ii. Pn consecinI( . Tratatul asupra Uniunii .uropene. intrat Gn $i'oare Gn noiembrie 155 . pre$ede Gn esenI( urm(toarele: a7 o Cet&+enie !e Uniune. prin care toIi cet(Ienii statelor membre de$in cet(Ieni ai Uniunii cu urm(toarele drepturi: " de a se deplasa 9i de a"9i stabili domiciliul Gn mod liber pe teritoriul statelor membre> " de a $ota 9i de a candida la ale'erile municipale 9i europene care se desf(9oar( Gn statul Gn care G9i au domiciliul> " de a fi prote0aIi de autorit(Iile diplomatice ale oric(rui stat membru> " de a se adresa parlamentului 9i funcIionarului Gns(rcinat cu sondarea opiniei publice 3Ombudsman7. b7 o Uniune .conomic& -i *onetar&: " Gn ceea ce pri$e9te Uniunea Economic(. directi$ele politicii economice ale Statelor membre 9i ale Comunit(Iii $or fi adoptate de c(tre Consiliul de %ini9trii. care $a supra$e',ea Gn acela9i timp. e$oluIia economiei Gn fiecare stat membru 9i Gn Comunitate. iar dac( politica nu $a corespunde directi$elor. sau $a risca s( pun( Gn pericol Gns(9i funcIionarea Uniunii Economice 9i %onetare. Consiliul $a lua m(surile necesare. Statele membre $or Gncerca s( e$ite deficitele 'u$ernamentale e&cesi$e: " Gn le'(tur( cu Uniunea %onetar(. cel mai tOrziu la 1 ianuarie 1555. Comunitatea $a a$ea o sin'ur( politic( monetar(. cu un sin'ur etalon monetar U ECU " 9i o nou( instituIie. Eanca Central( European(. care. Gmpreun( cu b(ncile centrale ale statelor membre. $a forma Sistemul European al E(ncilor Centrale 3S.E.E.C.7. c7 o Uniune Politic& cu urm(toarea compoziIie: " o politic( de securitatea 9i e&tern( comune 3P.S.E.C.7 care $a cuprinde formularea pe termen lun' a unei politici de ap(rare. o atenIie sporit( acordat( ConferinIei asupra Securit(Iii 9i Cooper(rii Gn Europa 3C.S.C.E.7. dezarm(rii 9i controlului armamentului european. neprolifer(rii armamentului 9i aspectelor economice ale securit(Iii> " cre9terea rolului Parlamentului European> " sporirea competenIelor Uniunii Europene>

58 " o politic( comun( Gn domeniul 0uridic 9i al afacerilor interne 3imi'raIia. azilul politic. $iza de intrare Gn Uniune etc.7. Aa fi creat un Eirou European de PoliIie 3EUROPO!7 Gn scopul sc,imbului de informaIii Gntre statele membre. Prin crearea Uniunii Europene. Tratatul de la %aastric,t transform( construcIia european( Gntr"un proces 'lobal a c(rui economie nu este decOt o component(. De aici se contureaz( $oinIa de a transforma Uniunea Gntr"o comunitate !e "alori. TUniunea respect( drepturile fundamentale. a9a cum sunt ele 'arantate de con$enIia european( pentru sal$'ardarea drepturilor omului 9i a libert-/ilor fu !a"e tale 3S.8.7. semnat( la Roma la # noiembrie 15)6 9i a9a cum rezult( ele din tradiIiile constituIionale comune ale statelor membre. Gn calitate de principii 'enerale de drept comunitarN 3articolul /. alineatul 2 al Tratatului de la %aastric,t7. !a reuniunea de la Xoln. din "# iunie 1555 Consiliul European a decis elaborarea unei Carte a Drepturilor Fu !a"e tale ale U iu ii Europe e. in scopul de a e$idenIia faptul c( Uniunea European( nu este doar o piaI( sau o asociere de state. ci ea este c,iar un spaIiu de drept. Carta a fost redactat( de o Con$enIie cuprinzOnd un reprezentant al Comisiei Europene. cincisprezece reprezentanIi ai 9efilor de state sau 'u$erne. 9aisprezece membri ai Parlamentului European 9i treizeci de membri ai parlamentelor naIionale 3doi din fiecare stat7. Pn plus. sunt audiaIi de con$enIie membrii ai Comitetului Economic 9i Social. ai Comitetului Re'iunilor. -$ocatul Poporului. reprezentanIi ai I(rilor din Europa Central( 9i de Est. e&perIi 9i reprezentanIi ai or'anizaIiilor non"'u$ernamentale. Societatea ci$il( a fost Gndelun' consultat(. mai ales prin intermediul unui site pe internet. care a adunat contribuIiile numeroaselor asociaIii 9i 'rupuri. Carta a fost proclamat( oficial la Consiliul European de la 8isa. in decembrie 2666. subliniind faptul c( Uniunea .uropean& se ba$ea$& pe "alorile in!i"i$ibile uni"ersale ale !emnit&+ii umane, libert&+ii, e#alit&+ii -i soli!arit&+ii, c& se spri(in& pe principiul !emocra+iei -i al statului !e !rept , plas/n! in!i"i!ul ,n centrul ac+iunilor sale, instituin! cet&+enia Uniunii .uropene -i cre/n! principiul libert&+ii, securit&+ii -i (usti+iei. Carta reune9te Gntr"un sin'ur document drepturile omului. recunoscute de fapt pro'resi$ Gn ultimii dou( sute de ani. -cestea sunt clasate Gn 9ase capitole: Demnitate. !ibertate. E'alitate. Solidaritate. Cet(Ienie 9i @ustiIie. Un al 9aptelea capitol define9te dispoziIiile 'enerale. De" itate: " demnitatea uman(. dreptul la $iaI(. dreptul la inte'ritatea persoanei. interzicerea torturii 9i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau de'radante. interzicerea scla$iei 9i a muncii forIate. Libertate:

59 " drepturi la libertate 9i si'uranI(. respectarea $ieIii pri$ate 9i de familie. prote0area datelor cu caracter personal. dreptul la c(s(torie 9i dreptul de a Gntemeia o familie. libertatea de 'Ondire. de con9tiinI( 9i de reli'ie. libertatea de e&primare 9i de informare. libertatea de Gntrunire pa9nic( 9i de asociere. libertatea artelor 9i 9tiinIelor. dreptul la educaIie. libertate profesional( 9i dreptul la munc(. libertatea acIiunilor. dreptul de proprietate. azil. protecIie Gn caz de e&pulzare 9i e&tr(dare.

E'alitate: " e'alitate Gn drepturi. interzicerea discrimin(rii. di$ersitate cultural(. reli'ioas( 9i lin'$istic(. e'alitatea Gn drepturi Gntre b(rbaIi 9i femei. dreptul copilului. dreptul persoanelor Gn $Orst(. inte'rarea persoanelor cu ,andicap. Soli!aritate: " drept la informarea 9i consultarea muncitorilor din Gntreprinderi. dreptul la ne'ociere 9i acIiune colecti$(. dreptul de acces la ser$iciile de plasament. dreptul la protecIie Gn caz de concediere ne0ustificat(. condiIii de munc( 0uste 9i ec,itabile. interzicerea muncii pentru copii. protecIia tinerilor la munc(. $iaI( familial( 9i profesional(. securitate social( 9i a0utor social. protecIia s(n(t(Iii. acces la ser$iciile de interes economic 'eneral. protecIia mediului. protecIia consumatorilor. Cet-/e ie: " dreptul la $ot 9i dreptul de a candida la ale'erile pentru Parlamentul European 9i ale'erile locale. dreptul la o bun( administraIie. dreptul de acces la documente. dreptul la Ombudsman. dreptul de petiIie. libertatea circulaIiei 9i de stabilire. protecIie diplomatic( 9i consular(. Cu#ti/ie: " dreptul la un recurs efecti$ 9i la un tribunal imparIial. prezumIia de ne$ino$(Iie 9i dreptul la ap(rare. principii ale le'alit(Iii 9i ale proporIionalit(Iii delictelor 9i pedepselor. dreptul de a nu fi 0udecat de dou( ori pentru aceea9i infracIiune. Este $orba de trei cate'orii de drepturi: !repturile ci"ile: drepturile omului 9i drepturile procedurii 0uridice. precum cele 'arantate de Co +e /ia Europea - a Drepturilor O"ului 9i stabilite de Consiliul Europei> !repturile politice. care sunt specifice cet(Ieniei europene stabilit( prin tratate> !repturile economice -i sociale enunIate de Carta co"u itar- a !repturilor #ociale ale lucr-torilor. adoptat( Gn 1545.

60 COnd statele membre ale Uniunii Europene au lansat ideea redact(rii unei Carte a drepturilor fundamentale. nu i"au fi&at 9i statutul. -cesta trebuia s( fie e&aminat ulterior. cOnd te&tul ar fi fost definiti$ adoptat. problema fiind de a preciza dac( ea trebuia s( fie inte'rat( Gn tratate. fapt ce i"ar fi conferit o $aloare 0uridic(. constrOn'(toare. pentru statele 9i instituIiile comunitare. !a Consiliul European de la 8isa s"a decis neGncorporarea Cartei Gn tratate. ci e&aminarea problemei statutului 0uridic Gn cadrul dezbaterilor ulterioare pri$ind $iitorul Europei. astfel c( deocamdat( poate fi considerat( un preambul al Constitu+iei .uropene.

4. Cet-/e ia europea - - repere #e" ificati+e

4Cet&+enia european&1 a fost definit( prin Tratatul asupra Uniunii Europene. semnat Gn 1552 la %aastric,t 3art. nr. 47. incluzOnd drepturi. obli'aIii 9i participarea la $iaIa politic(. Cet(Ienia european( $izeaz( consolidarea ima'inii 9i a identit(Iii Uniunii Europene 9i Gn special implicarea mai profund( a cet(Ieanului Gn procesul de inte'rare european(. Cet(Ienia europeana poate fi dobOndit( prin aderarea statului respecti$ la Uniunea European(. 8u poate fi retras( aceluia care a dobOndit"o prin na9tere. -rticolul 1+ al Tratatului de constituire a Comunit(Iii Europene stipuleaz( c( este cet(Iean al Uniunii Europene orice persoan( a$Ond naIionalitatea unuia dintre statele membre. conform le'ilor Gn $i'oare Gn statul respecti$. Cet(Ienia Uniunii Europene nu Gnlocuie9te cet(Ienia naIional(. ci $ine Gn completarea acesteia. f(cOnd posibil( e&ercitarea unora dintre drepturile cet(Ieanului Uniunii. pe teritoriul statului membru. Gn care locuie9te. Pn plus. cet(Ienia european( are la baz( principiile comune ale statelor membre. incluse Gn Tratatul de la -msterdam: principiul libert(Iii. principiul democraIiei. principiul respect(rii drepturilor omului 9i al libert(Iilor fundamentale 9i principiul statului de drept. ce decur'e din drepturile fundamentale ale omului 9i drepturile specifice acordate cet(Ieanului european U drepturi de liber( circulaIie 9i drepturi ci$ice. Tratatul de la -msterdam. Gnt(re9te protecIia drepturilor fundamentale. condamn( orice form( de discriminare 9i recunoa9te dreptul la informaIie 9i protecIia consumatorilor. $alori ce trebuie sa fie respectate Gn orice stat democratic. Cet(Ienia Uniunii Europene ofer(. a9adar. drepturi cet(Ienilor statelor membre 9i consolideaz( protecIia intereselor acestora. dup( cum urmeaz(: dreptul la libera circulaIie. dreptul la se0ur. de stabilire. dreptul la munc( 9i studiu Gn celelalte state membre al Uniunii> le'islaIia Uniunii stabile9te numeroase condiIii pentru e&ercitarea acestor drepturi. Pentru un se0ur mai lun' de trei luni este necesar un certificat de se0ur. Intrarea pe teritoriul altui stat

61 membru nu poate fi interzis( decOt din raIiuni de securitate 9i de s(n(tate public(. iar interzicerea trebuie s( fie 0ustificat( 3la fel 9i pentru e&pulzare7> dreptul la $ot 9i dreptul de a candida la ale'erile pentru Parlamentul European 9i la ale'erile locale Gn statul de rezidenI(. Gn acelea9i condiIii cu cet(Ienii statului respecti$> dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terI 3stat care nu este membru al Uniunii Europene7 de protecIie consular( din partea autorit(Iilor diplomatice ale unui alt stat membru. Gn cazul Gn care statul din care pro$ine nu are reprezentanI( diplomatic( sau consular( Gn statul terI respecti$> dreptul la petiIie Gn faIa Parlamentului European 9i dreptul de a apela la Ombudsman"ul European 3-$ocatul Poporului European7. pentru e&aminarea cazurilor de administrare defectuoas( din partea instituIiilor 9i or'anismelor comunitare. -$Ond rolul de a $e',ea la respectarea tratatelor. Comisia European( supra$e',eaz( aplicarea pre$ederilor le'ate de cet(Ienia european( 9i elaboreaz( rapoarte periodice asupra pro'reselor realizate 9i asupra dificult(Iilor GntOlnite.

62

5. Co #titu/ia Europei) o ou- afir"are a libert-/ilor fu !a"e tale 6i cet-/e e6ti B U iu ea Europea Data de %1 octo"brie %00. a intrat de0a Gn istoria Uniunii Europene. Gn aceast( zi fiind semnat de c(tre 9efii de state 9i de 'u$erne ai celor 2) de state membre 3cele trei state candidate: RomOnia. Eul'aria 9i Turcia au a$ut calitatea de obser$atori 9i au fost in$itate s( semneze -ctul final al ConferinIei Inter'u$ernamentale7. la Roma. Tratatul instituind o Co #titu/ie pe tru Europa. Pre'(tirea ei a Gnceput Gn anul 2661 la !aeKen. Gn Eel'ia. cOnd 9efii de state sau de 'u$erne ale statelor membre ale UE au decis con$ocarea unei 4Con"en+ii .uropene1, care s( reuneasc( principalele p(rIi ce s"ar putea implica Gn dezbaterea pe tema $iitorului Europei. Rolul Con$enIiei urma s( fie Gntocmirea unui document pe baza c(ruia. o ConferinI( Inter'u$ernamental( trebuia s( aduc( amendamente Tratatelor Europene e&istente 3TDeclara+ia !e la %ae?enN din 1) decembrie 26617. Era pentru prima oar( cOnd o adunare de amploarea Con$enIiei se pre'(tea pentru modificarea Tratatelor Europene. Prezidat( de c(tre AalerL <iscard dEstain'. Con$enIia European( 9i"a Gnceput acti$itatea pe 24 februarie 2662. Era alc(tuit( din 16) membri 9i 162 supleanIi. cuprinzOnd: 1 pre9edinte. 2 $ice"pre9edinIi. 2 reprezentanIi ai Comisiei Europene. 1) reprezentanIi ai 9efilor de state sau de 'u$erne ale statelor membre. 1 reprezentanIi ai 9efilor de state sau de 'u$erne ale statelor candidate. 6 de reprezentanIi ai Parlamentelor naIionale ale statelor membre. 2* de reprezentanIi ai Parlamentelor naIionale ale statelor candidate 9i 1* membri ai Parlamentului European. -stfel. +2 dintre membrii Con$enIiei. cu alte cu$inte ma0oritatea. erau membri ale9i ai parlamentelor naIionale sau ai Parlamentului European. Dezbaterile con$enIiei. supra$e',eate de 1) obser$atori. reprezentOnd: Comitetul re'iunilor. Comitetul Economic 9i Social. partenerii sociali europeni 9i %ediatorul European 3European Ombudsman7. au fost desc,ise publicului 9i toate documentele oficiale au fost publicate. prioritate a$Ond internetul. S"au constituit numeroase 'rupuri de lucru 9i au a$ut loc ample consult(ri cu or'anizaIii. reprezentOnd societatea ci$il( 3sindicate. patronate. or'anizaIii non"'u$ernamentale. medii academice etc.7. Dup( o munc( de 1* luni. Con$enIia European( a a0uns la un consens asupra proiectului de ConstituIie European(. Gnaintat spre dezbatere unei ConferinIe Inter'u$ernamentale. alc(tuit( din reprezentanIi ai 'u$ernelor statelor membre. inclusi$ ai celor care urmau s( adere la 1 mai 266#. 1+"14 iunie 266# este data la care 9efii de state sau 'u$erne ale statelor membre a0un' la un acord referitor la te&tul Tratatului

63 ConstituIional. pe baza c(ruia a fost elaborat( o $ersiune consolidat(. pro$izorie a Proiectului de Tratat. $izOnd instituirea unei ConstituIii pentru Europa. Odat( cu intrarea Gn $i'oare a Tratatului. Uniunea European( $a dobOndi personalitate 0uridic(> cei trei TpiloniN se $or uni. c,iar dac( se menIin procedurile speciale din domeniul politicii e&terne 9i de securitate comune. Tratatele ori'inare ale Comunit(Iilor Europene. precum 9i toate tratatele care le amendeaz( 9i le Gntre'esc $or fi Gnlocuite de Tratatul instituind o ConstituIie pentru Europa. Includerea Gn te&t a Cartei drepturilor fundamentale. precum 9i a principiilor care 'u$erneaz( relaIia dintre Uniunea European( 9i statele membre. permite considerarea acestuia drept Co #titu/ie. Pn termeni le'ali Gns(. ConstituIia r(mOne un Tratat. 9i $a intra Gn $i'oare doar cOnd toate statele membre o $or ratifica. fie prin metoda parlamentar(. fie prin metoda referendumului sau prin utilizarea unui sistem mi&t. Tratatul pre$ede o repartizare mai clar( a competenIelor Gntre instituIiile comunitare 9i un set simplificat de instrumente 0uridice 3le'e european(. re'ulament. decizie. recomandare. a$iz7 9i de proceduri 3procedura bu'etar(7. ConstituIia fundamenteaz( rolurile Parlamentului European. ale Consiliului Uniunii Europene 9i ale Comisiei Europene. Principala ino$aIie instituIional( este crearea postului de %inistru al -facerilor E&terne al Uniunii Europene. care $a reprezenta aceast( or'anizaIie pe scena politic( internaIional(. %inistrul -facerilor E&terne $a fi mandatat de Consiliul European Gn domeniul politicii e&terne 9i de securitate comune. fiind Gn acela9i timp 9i $icepre9edinte al Comisiei. Gn cadrul c(reia $a fi Gns(rcinat cu relaIiile e&terne 9i cu coordonarea celorlalte aspecte ale acIiunii e&terne a Uniunii. De asemenea. Consiliul European $a fi condus de un Pre9edinte numit pe perioad( de doi ani 9i 0um(tate. cu rolul de a prezida 9i impulsiona lucr(rile acestuia. Cu pri$ire la sistemul instituIional. ConferinIa Inter'u$ernamental( a decis s( ridice num(rul ma&im de locuri Gn Parlamentul European la +)6> num(rul e&act al locurilor atribuite fiec(rui stat membru $a fi ,ot(rOt Gnainte de ale'erile europene din 2665. De asemenea. s"a stabilit menIinerea componenIei actuale a Comisiei U un comisar pentru fiecare stat membru U pOn( Gn 261#. Dup( aceea. Comisia $a include un num(r de comisari corespunzOnd la dou( treimi din num(rul statelor membre. Toate ino$aIiile care implic( sc,imb(ri ma0ore ale construcIiei comunitare pri+e#c !irect #au i !irect cet-/ea ul co"u itar. Este $orba despre e&tinderea rolului Parlamentului European. dreptul de iniIiati$( le'islati$( al populaIiei. includerea Gn Tratat a Cartei drepturilor fundamentale. simplificarea sistemului normati$ 9i o mai clar( delimitare a competenIelor Uniunii Europene. InstituIia Parla"e tului Europea reprezint( interesele cet(Ienilor statelor membre ale Uniunii Europene. Euro"deputaIii fiind ale9i prin sufra'iu uni$ersal. direct. liber 9i secret de c(tre

64 cet(Ienii statelor membre pentru un mandat de ) ani. Parlamentul European $a a$ea. conform Tratatului. un rol consolidat atOt prin e&tinderea puterii de co"decizie. cOt 9i prin raIionalizarea 9i simplificarea procedurii bu'etare. Dac( Gn prezent co"decizia $izeaz( apro&imati$ + de arii. procedura $a fi e&tins( la apro&imati$ 46. Consolidarea rolului acestei instituIii comunitare $a a$ea implicaIii importante. urm(rindu"se crearea unui ec,ilibru Gntre interesele statelor. reprezentate de Consiliul de %ini9tri. cele ale Uniunii Europene. reprezentat( de Comisia European( 9i cele ale cet(Ienilor europeni. reprezentaIi de Parlamentul European. Prin e&tinderea rolului Parlamentului European se Gncearc( o limitare a iniIiati$elor luate de Comisie 9i Consiliu. pentru cazul Gn care interesele cet(Ienilor $a impune acest lucru. Pn redactarea te&tului constituIional s"a a$ut Gn $edere stabilirea unei relaIii mult mai transparente 9i mai democratice Gntre instituIiile comunitare 9i cet(Ienii statelor membre. astfel GncOt ace9tia s( fie implicaIi 9i cointeresaIi Gn problematica promo$at( la ni$el european. Cet(Ienii europeni trebuie s( GnIelea'( care le sunt drepturile 9i obli'aIiile. sa con9tientizeze procesele care au loc Gn cadrul Uniunii Europene 9i care pot s( le afecteze e&istenIa. s( se implice Gn $iaIa comunitar( 9i s("9i pun( amprenta asupra propriei e$oluIii. fenomen care nu se poate realiza decOt Gn urma unui proces de informare corect( 9i permanent( a lor> 9i aceasta cu atOt mai mult cu cOt. noile $aluri de e&tindere. care $or a$ea loc. $or aduce cu ele cre9terea populaIiei europene 9i sc(derea 'radului ei de coeziune. Pn acest conte&t putem afirma ca Tratatul Constitu+ional. prin structura. conIinutul 9i semnificaIia lui. confer( o importanI( sporit( libert&+ilor un!amentale -i cet&+ene-ti ,n Uniunea .uropean&. -lc(tuit din patru p(rIi 3prima parte define9te Uniunea European(. obiecti$ele. prero'ati$ele. procesul de luare a deciziilor 9i instituIiile sale> partea a doua conIine TCarta drepturilor fundamentaleN> partea a treia descrie politicile 9i modul de funcIionare a Uniunii Europene> partea a patra se refer( la pre$ederile finale. inclusi$ la procedurile pentru adoptarea sau re$iziurea ConstituIiei7. el ofer( cet(Ienilor un model de societate construit pe ideile pluralismului. toleranIei. 0ustiIiei. solidarit(Iii. nediscrimin(rii ca 9i pe respectarea unor $alori cum sunt: libertatea, !emocra+ia, statul !e !rept, !emnitatea uman& etc. ConsiderOnd drept libert-/i fu !a"e tale libera circulaIie a persoanelor. bunurilor. ser$iciilor 9i capitalului. ca 9i nediscriminarea le'at( de naIionalitate. ConstituIia European( stabile9te Gn mod ri'uros criteriile dup( care doar statele care respect( aceste libert(Ii 9i $alori pot de$eni membre ale Uniunii Europene. Pn acela9i timp sunt pre$(zute 9i m(suri de sancIionare se$er( a nerespect(rii lor de c(tre statele membre. Referitor la libert-/ile cet-/e e6ti. ConstituIia precizeaz( c( Torice cet(Iean al unui stat membru $a fi un cet(Iean al Uniunii. beneficiar al urm(toarelor libert(Ii cet(Iene9ti: dreptul la libertate 9i si'uranI(. respectul pentru demnitatea uman(. dreptul la $iaI(.

65 interzicerea torturii 9i a tratamentului inuman 9i de'radant. respectarea $ieIii pri$ate 9i de familie. libertatea 'Ondirii. con9tiinIei 9i reli'ioas(. libertatea de e&primare 9i informare. dreptul la educaIie. libertatea de a iniIia o afacere. dreptul la proprietate. e'alitatea Gn faIa le'ii. respectarea di$ersit(Iii culturale. reli'ioase 9i lin'$istice. e'alitatea Gntre se&e. inte'rarea persoanelor cu deficienIe. dreptul de a se adresa 0ustiIiei 9i dreptul la un proces corect. prezumIia de ne$ino$(Iie 9i dreptul la ap(rare etc. Parte inte'rant( a ConstituIiei. Carta Drepturilor /undamentale se aplica instituIiilor europene 9i statelor membre. atunci cOnd acestea G9i propun implementarea le'islaIiei Uniunii Europene. ea acoperind nu numai drepturile ci$ile 9i politice stabilite prin TCon$enIia European(N din 15)6. referitoare la drepturile omului. ci 9i aspecte colaterale: drepturile sociale ale muncitorilor. protecIia mediului. dreptul la o buna administraIie etc. ConstituIia clarific( competenIele. clasificOndu"le 9i enumerOndu"le. Indic( domeniile Gn care Uniunea European( poate acIiona sin'ur( 3competenIa e&clusi$(7. cele Gn care Uniunea European( poate acIiona al(turi de statele membre 3competenIa comun(7 9i zonele Gn care Uniunea European( poate acIiona numai subsidiar 3prin acIiuni de spri0in. coordonare sau completare7. Do"e ii !e co"pete /e(clu#i+Re'uli pri$ind concurenIa Pre$ederi le'ate de Uniunea Aamal( Politica comercial( comun( Politica monetar( pri$ind Euro Conser$area resurselor biolo'ice marine Euna funcIionare a PieIei interne Crearea unui spaIiu al libert(Iii. securit(Iii 9i 0ustiIiei -'ricultur( 9i pescuit Transport 9i reIele transeuropene Ener'ie -numite aspecte ale politicii sociale Coeziune economic(. social( 9i teritorial( ProtecIia mediului ProtecIia consumatorului -numite aspecte ale s(n(t(Iii publice -numite aspecte ale cercet(rii. dez$olt(rii te,nolo'ice 9i spaIiului Politica industrial( ProtecIia s(n(t(Iii umane EducaIie. pre'(tire $ocaIional(. tineret 9i sport

Co"pete /a co"u -

Ac/iu i !e #pri,i ) coor!o are #au co"pletare

66 Cultur( ProtecIie ci$il( Uniunea are competenIa de a coordona politica economic( 9i pe cea pri$ind ocuparea forIei de munc( a statelor membre. de a defini 9i aplica politica comun( e&tern( 9i de securitate. 9i. mai mult decOt atOt. poate promo$a stabilirea cadrului unei politici de ap(rare deasemenea. comun(.

67

: c=eiere
AiaIa demonstreaz( c(. Gn condiIiile economiilor bazate pe relaIia marf( " bani. a economiilor de piaI(. unde dimensiunea comercial( a acti$it(Iii economice dobOnde9te o importanI( deosebit(. conducerea afacerilor economice la ni$el multinaIional. se situeaz( Gn primul plan al preocup(rilor factorilor contemporani de decizie. PerformanIele ridicate 9i durabile Gn afacerile economice Gn 'eneral. Gn cele internaIionale Gn special. confer( dimensiuni reale politicilor comunitare 9i inte'raIioniste. O analiz( atent( a e$oluIiei economice. mai ales Gn ultima sut( de ani. e$idenIiaz( importanIa pro'resului e&ercitat Gn economie de conducerea 9tiinIific( a acesteia. Calitatea mana'ementului. a strate'iilor microeconomice. precum 9i a celor macroeconomice condiIioneaz( Gntr"o m(sur( Gnsemnat( dimensiunile performanIelor obIinute de Gntreprinderile naIionale 9i internaIionale. Prin structurarea sa iniIial(. ca o construcIie economic(. 9i prin modul de luare a deciziilor. Comunitatea 9i mai apoi Uniunea European( au reu9it s("9i construiasc( o unitate 9i o capacitate de acIiune superioare altor or'anizaIii europene de cooperare 3Consiliul Europei. O.S.C.E.. O.E.C.D. etc.7. Procesul de inte'rare a acestui spaIiu s"a realizat prin instituirea a patru cate'orii de libert&+i un!amentale pentru PiaIa Uniunii 3libera circulaIie a bunurilor. persoanelor. ser$iciilor 9i capitalului7. la care s"au ad(u'at eliminarea barierelor din calea acestora. armonizarea le'islaIiilor 9i instituirea unui proces inter'u$ernamental 9i democratic de luare a deciziilor. Gn cadrul c(ruia aplicarea ac@uis"ului comunitar este primordial(. 8ecesitatea desc,iderii c(tre e&terior implic(. Gn termenii cunoa9terii 9i $aloriz(rii. aprecierea atOt a elementelor specifice fiec(rei structuri economice. cOt 9i a con$er'enIelor dintre ele. 8u este $orba de Gnl(turarea diferenIelor sau de ni$elarea lor. ci. din contr(. de o descifrare corect( pentru a le inte'ra Gn conceperea modalit(Iilor noi de GnIele'ere a $ieIii economice. politice 9i sociale. -ctuala e&tindere a Uniunii Europene reprezint( semnalul c( di$iziunile care au separat continentul european. peste o 0um(tate de secol. sunt de domeniul istoriei. Pentru a fi membrii ai Uniunii. statele candidate trebuie s( adopte 9i s( aplice ac@uis-ul comunitar. definit ca marc( a e&perienIei comune economice. sociale 9i identitare a statelor membre. -derarea la Uniunea European( nu este numai un proces mecanic de adoptare 9i implementare a ac?uis"ului. ci este un proces mult mai comple&. de internalizare a $alorilor europene. de coa'ulare 9i manifestare a noii identit(Ii europene. Definirea acestei identit(Ii se poate face atOt Gn termenii politici 3!emocra+ie, stat !e !rept. la care se adau'( !repturile

68 omului pre$(zute Gn Carta Drepturilor /undamentale7 9i economici 3bun(stare. coeziune economic( 9i social(. solidaritate. moned( unic( etc.7. dar 9i prin e&istenIa unor $alori comune intrinseci . care creaz( unitatea Gn di$ersitatea acestei construcIii. E&tinderea fenomenului de comunitarizare. ca fundal prezent 9i $iitor pentru $ariatele strate'ii economice. sociale 9i politice. impune o cunoa9tere corect( a dimensiunilor lui 9i o raportare a acestora la modalit(Iile de concepere a politicilor naIionale 9i internaIionale Gn perspecti$( apropiat(. medie sau Gndep(rtat(. Procesul de consolidare identitar( Gn planul intern al Uniunii Europene este Gn derulare. un pas important Gn acest sens constituindu"l intro!ucerea cet&+eniei europene. Con$enIia pri$ind $iitorul Europei a urm(rit democratizarea 9i apropierea de cet(Ieni a instituIiilor comunitare. construirea 9i consolidarea identit(Iii europene. la lucr(rile ei participOnd nu doar statele membre ci 9i cele candidate. Dez$oltarea identit(Iii europene presupune dez$oltarea unei Europe care s( cuprind( 9i statele nemembre ale Uniunii 3prin pacte de stabilitate. cooper(ri re'ionale. aran0amente etc.7. S"au f(cut pa9i importanIi Gn acest sens. atOt la ni$el 'eneral. cOt 9i la ni$elul statelor membre. eforturile urmOnd s( continue. astfel GncOt Uniunea s( constituie un punct de emer'enI( al principalelor $alori europene: democraIia. bun(starea economic(. unitate Gn di$ersitate etc. Pn acest conte&t. Uniunea European( este un succes. care urmeaz( s( fie consolidat prin continuarea politicilor sociale. menite s( confere ansamblului ei democratic o le'itimitate impus( de cerinIele $iitorului.