Referat la Filozofie

Isaiah Berlin Doua concepte despre libertate

Libertatea nu este numai ocazia de a face aa cum doreti; nu este numai ocazia de a alege dintre mai multe alternative. Libertatea este, nainte de toate, ansa de a formula toate alegerile disponibile, de a le discuta - i apoi, ocazia de a alege. C. Wrig t !ills
Sir Isaiah Berlin (n. 6 iunie 1909, Riga, Letonia), istoric si scriitor britanic cunoscut pentru scrierile sale de filo ofie politica. ! e"igrat din #niunea So$ietica in !nglia, i"preuna cu fa"ilia, in 19%0. ! studiat la St. &aul's School, in Londra, apoi, beneficiind de o bursa, la (orpus (hristi (ollege, )*ford. ! obtinut titlul de doctor in litere in 19+,. ! predat, pe rand, la "ai "ulte colegii din )*ford. Scrieri i"portante- Karl Marx: His Life and Environment (19+9). Historical Inevitability (19,,), o critica a doctrinelor deter"inis"ului. The Age of Enlightenment (19,6), o discutie asupra filo ofilor secolului al /0III1lea. Four Essays on Liberty (1969). 2ilo ofia lui politica arata preocuparea in pri"ul rand pentru proble"a libertatii si a liberului arbitru in societati din ce in ce "ai "ecaniciste si "ai totalitare. (ulegeri de eseuri au fost publicate in $olu"e ca- ussian Thin!ers (1934), "once#ts and "ategories (1934), Against the "urrent (1939) si $ersonal Im#ressions (1940). In 1990 a publicat The "roo!ed Timber of Humanity: "ha#ters in the History of Ideas . ! fost innobilat in 19,3. 5espre libertate se spun "ulte si fiecare intelege diferit acest concept. 6ari filo ofi ai lu"ii au de batut aceasta te"a si fiecare a a7uns la o conclu ie personala, ase"anatoare sau diferita de cea a celorlalti. Intelegerea si perceperea acestui concept depinde de fiecare persoana in parte. &ute" defini 8libertatea9 ca fiind o "odalitate subiecti$a de co"portare a oa"enilor in raport cu deter"inis"ul obiecti$ al $ietii sociale, "oti$ata de interese si scopuri proprii. &ri$ita din acesta perspecti$a deter"inista, libertatea era definita de :ngels ca 8necesitate inteleasa9. In ba a cunoasterii necesitatii, a legilor obiecti$e care gu$ernea a realitatea, oa"enii isi pot orienta adec$at actiunea, au posibilitatea de a crea conditii care sa fa$ori e e dina"ica necesitatii in concordanta cu interesele si na uintele lor. !sadar, pute" sa afir"a" ca, nu"ai pe te"eiul cunoasterii necesitatii, oa"enii pot actiona in cunostinta de cau a. Spre deosebire de di$erse interpretari e*istentialiste care confera libertatii sensul de detasare a indi$idului fata de obiecti$itate, retragere si i olare in subiecti$itate, nonactiune, "aterialis"ul istoric considera ca eliberarea reala a oa"enilor, supunerea necesitatii, i"plica integrarea indi$idului in societate. &ute" afir"a ca, stapanind prin practica fortele obiecti$e ale naturii si societatii, oa"enii se reali ea a pe ei insisi, de$in cu ade$arat liberi. 5in alt punct de $edere, asa cu" natura este gu$ernata de legi, societatea este gu$ernata de reguli, de nor"e cu caracter obiecti$ ca si legile. !stfel, "anifestarea libera a oa"enilor nu trebuie inteleasa ca e*presie a incalcarii oricaror nor"e de con$ietuire sociala. &arerea "ea este ca libertatea se refera la posibilitatea de a alege asupra propriei $ieti insa cu anu"ite li"ite. !$e" puterea de a alege din ceea ce ni se ofera, a$e" datoria totodata de a nu ingradi libertatea celorlalti. Libertate absoluta nu e*ista deoarece daca oricine ar fi liber sa faca orice atunci fara $oia sa ar lua dreptul la libertate al altcui$a. 5aca ne gandi" putin la regi"urile politice e*istente de1a lungul anilor $ede" ca a" asistat si inca asista" la incalcari ale dreptului la libertate a populatii intregi. #n

e*e"plu eloc$ent in acesta pri$inta este e*istenta scla$iei, apoi e*istenta unor popoare aflate sub su eranitatea altora, ce repre inta tot o for"a de scla$ie. Isaiah Berlin scrie in cartea sa, 8&atru concepte despre libertate9 ur"atorul lucruca in ur"a cu "ai "ult de 100 de ani, poetul ger"an ;eine ii a$erti a pe france i sa nu subesti"e e puterea ideior- 8conceptele filo ofice hranite in linistea $reunui cabinet profesoral ar putea distruge o ci$ili atie9. Bineinteles ca aceasta afir"atie doreste doar a a"plifica i"pactul ideii in sine, aceea ca anu"ite idei 8propagate9 cu inteligenta catre o "asa de oa"eni relati$ usor influentabili pot repre enta factorul principal care duce la luarea unei anu"ite deci ii. !stfel, se poate $orbi de o inducere indirecta catre anu"ite conduite, ingradind, fara a fi sesi abil, dreptul societatii la libertate. &arerea despre libertate este influentata de "ediul in care trai" si de toate e*perientele anterioare. : posibil ca pri"ul lucru pe care1l $ede" sau au i", sa influente e in "od decisi$ e$olutia noastra ulterioara. Se spune ca un o" infor"at e un o" liber. <u cred. (red ca e "ai putin liber decat cel neinfor"at pentru ca orice infor"atie e asi"ilata, chiar daca $re" sau nu, si in ur"a "odului in care a fost pre entata. <u e*ista infor"atie pura. 5e aceea, "a intreb in ce "asura sunte" dependenti de "odul in care a" pri"it o infor"atie= (ata libertate ne ra"ane in a stabili e*act ceea ce crede", ceea ce sti", ceea ce $re"= )are un o" caruia i s1ar >ser$i> doar infor"atie pura, fara >resturile> $alorice 1 bun1rau 1 ar fi capabil sa ia o deci ie= <u cu"$a libertatea aceasta absoluta ar conduce, de fapt, la un bloca7= Sunt foarte "ulti factori in 7urul nostru care ne influentea a deci iile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare "asura ?"anipulata9 de siste"ul politic. Isaiah Berlin afir"a ca ?stiintele politice sunt strans corelate cu celelalte for"e de reflectie filo ofica9. Scriitorul si profesorul 5ouglas (ole sustinea ca ?teoria politica este o ra"ura a filo ofiei "orale, ca ea incepe cu descoperirea sau transpunerea notiunilor "orale in sfera relatiilor politice9, iar ca ?discursurile si actiunile politice nu sunt inteligibile decat in conte*tul proble"elor ce di$i ea a oa"enii preocupati de ele9. !stfel ca, infor"atia pri"ita in "od in$oluntar este conceputa in asa fel incat sa se obtina efectul scontat, iar "i7loacele prin care se ur"areste reali area obiecti$ului ur"arit nu sunt intotdeauna in corelatie "orala cu dreptul persoanei la libertatea de a gandi, de a lua o deci ie personala neinfluentabila. Iata ca Berlin a pus punctul pe ?i9 pri$ind aceasta idee, sustinand in lucrarea sa ca ?&roble"a centrala a stiintelor politice este cea a supunerii si a costrangerii9. Se"nificatiile politice ale libertatii sunt di$i ate de catre Isaiah Berlin in doua tipuri de libertate - libertate negati$a si libertate po iti$a. Semnificatia negativa a libertatii este continuta in raspunsul la intrebarea?(are este ca"pul in interiorul caruia subiectul @ o persoana sau un grup de persoane @ este sau ar trebui sa fie lasat sa faca ceea ce este capabil sa faca sau sa fie fara interferenta altor persoane=9. (hiar asa, daca un indi$id $a fi lasat sa faca ceea ce doreste, nu e*ista garantia ca alegerea sa pentru anu"ite acti$itati esti toc"ai buna sau "orala.Aotusi, Berlin afir"a ca daca oa"enii nu sunt lasati sa traiasca asa cu" $or ei, ci$ili atia nu poate progresa. !stfel, s1a a7uns la conclu ia ca se i"pune respectarea unei autoritati care sa aiba dreptul de a sanctiona, confor" anu"itor legi, pe acei indi$i i care au trecut peste li"ita libertatii lor. !ceasta autoritate este statul. Aotusi, pot e*ista discutii referitoare la actiunile statului si la li"itele sale. #nii dintre noi ar fi tentaBi sC creadC cC supre"aBia statului de drept ar fi posibilC Dn orice tip de societate. <i"ic "ai fals. <u"ai o societate liberalC este co"patibilC cu un stat de drept. RestrEngerea legislaBiei doar la ni$elul legilor for"ale nu face posibilC funcBionarea statului de drept Dntr1o societate centrali atC, cCci aceasta este ne$oitC per"anent sC adapte e cadrul legislati$ la "ultiplele situaBii noi apCrute Dn econo"ie. 6ill a deli"itat foarte bine sfera de DnBelegere a noBiunii de libertate, Dn DnBelesul de libertate negati$C. :l Dncerca sC de"onstre e cC nu pute" $orbi despre libertate decEt dacC indi$idul DFi ur"CreFte binele propriu, prin "etode si "i7loace proprii, bineDnBeles

atEta ti"p cEt nu DncearcC sC lipseascC pe alBii de binele lor sau sC1i D"piedice sC1l dobEndeascC. Gn li"itele i"puse de statul de drept, o"enirea nu are decEt de cEFtigat lCsEnd pe fiecare sC trCiascC aFa cu" crede el cC e "ai bine decEt silind pe fiecare sC trCiascC aFa cu" li se pare celorlalBi cC ar fi "ai bine. Berlin afir"a ca ?esti lipsit de libertate politica cand esti i"piedicat de altii sa atingi un anu"it scop9, dar pe de alta parte, libertatea politica este spatiul in interiorul caruia un o" poate actiona fara ca altii sa1l i"piedice. LocHe sustinea ca ?trebuie sa e*iste o arie "ini"a de libertate personala, care sub nici un "oti$ sa nu poata fi $iolata9. !tata ti"p cat un indi$id nu incalca libertatea celorlalti si are o conduita "orala prin care respecta nor"ele i"puse de autoritate, "i se pare nor"al si corect ca el sa aiba dreptul la putina libertate personala. 2ara ea, probabil ca ar e*ista un fel de asuprire generala, de aceea trebuie trasata o linie intre do"eniul $ietii pri$ate si cel al autoritatii publice. (u toate acestea, libertatea indi$iduala se pare ca nu este o necesitate pri"ara pentru orice o", spune Berlin. 2acand referire la egalitatea libertatii, Isaiah Berlin a e*plicat acest concept facand referire la funda"entele "oralitatii liberale, si anu"e- ? a nu1i trata pe altii asa cu" e insu"i n1as dori sa fiu tratat9, ?recunoasterea purtata celor carora le datora" libertatea9, precu" si pro"o$area prosperitatii, dreptatii s.a. :ste 7ust ca pentru a "a bucura de libertatea "ea neingradita trebuie sa respect si eu la randul "eu libertatea celui de langa "ine si de ase"enea trebuie sa1i respct pe cei care i"i asigura libertatea ca indi$id in societate. S1au for"ulat cate$a calitati care se considera ca nu pot fi for"ate decat in conditii de libertate - si"tul critic, originalitatea, i"aginatia, independenta de spirit, nonconfor"is"ul. aceste calitati sunt pretuite de I.S. 6ill 1 pentru el, ele sunt si"bolul libertatii sau ele re ulta din "anifestarea libertatii indi$idului. :u "a alatur con$ingerilor lui 6ill confor" carora nu"ai o persoana libera isi poate de $olta si"tul critic, i"aginatia sau originalitatea. Sa lua" spre e*e"plu dreptul de libertate al presei, daca acesta nu ar fi e*istat, probabil ca infor"atiile ar fi fost "ai putin originale, poate chiar "ai putin obiecti$e si cu siguranta "ai putin critice. Libertatea de e*presie a scriitorilor din iua de a i, fata de perioada co"unista de e*e"plu este cu totul alta. 6i se pare o "are absurditate ca statul sa ingradeasca libertatea de a scrie o carte de e*e"plu pentru ca subiectul este ?inco"od9 sau nu este confor" con$ingerilor ?"ai "arilor9. Libertatea ar trebui sa inse"ne incura7are catre luarea deci iilor corecte, iar pentru a face asta, un indi$id trebuie sa fie fericit cu siste"ul in care traieste. 5aca un indi$id este fericit, poate sa1si culti$e i"aginatia, originalitatea atunci este fericit cu siste"ul care ii ingaduie toate aceste posibilitati. &ana la ur"a, in ca ul libertatii negati$e, totul se reduce la doua intrebari- ? (ine "a gu$ernea a=9 si ?&ana unde se a"esteca gu$ernul in treburile "ele=9. !ici totul se poate re u"a la acceptarea autoritatii si cunoasterea acesteia cu tot ce i"plica ea, precu" si sesi area li"itei in care se i"plica statul. !l doilea concept, de libertate pozitiva este $a ut din pris"a ?indi$idul @ propriul stapan9. !sadar, in acest ca , "entalitatea este ur"atoarea ?doresc ca $iata si deci iile "ele sa depinda de "ine si nu de fortele e*terioare9, ?sa fiu un subiect si nu un obiect9. 5in punctul "eu de $edere aceste afir"atii nu sunt departe de "odul de a gandi al unui adolescent, care doreste sa aiba libertate deplina sa ia deci ii fara sa fie subordonat niciunei autoritati. 5orinta de a nu fi considerat un ?obiect9 de7a sugerea a faptul ca indi$idul este constient de faptul ca el este "anipulat sau constrans pentru a lua anu"ite deci ii. <e"ultu"irea este de "ulte ori $adita si uneori chiar scoasa in e$identa prin anu"nite "anifestari. 2iecare indi$id are o anu"ita conceptie despre el, ca persoana unica, care are con$ingeri proprii si un "od de a gandi si actiona personal. Berlin afir"a pe buna dreptate ca ?orice ideeJconceptie despre libertate deri$a din conceptiile despre eu, despre persoana, despre o"9. 2ilo oful "ai sustinea - ?Sunt liber in "asura in care persoana "ea nu este inlantuita de ni"ic ce tine de forte pe care nu le pot controla9. !ici, fortele care nu pot fi controlate sunt repre entate de ?legile naturii9.

Libertatea in sensul acesta repre inta o categorie filo ofica ce e*pri"a raportul in care se afla acti$itatea oa"enilor fata de legile obiecti$e ale naturii si societatii. )rice progres al cunoasterii naturii si societatii, al stapanirii lor constiente de catre o" a inse"nat un progres al libertatii. ?Libertatea nu consta in $isata independenta fata de legile naturii, ci in cunoasterea acestor legi si in posibilitatea data de a le pune in "od siste"atic in actiune pentru atingerea anu"itor scopuri9 spune 2. :ngels. I.I. Rousseau afir"a ca ?:ste cu ade$arat liber cel ce doreste ceea ce poate reali a si face ceea ce doreste9. Sunt de acord ca in $iata iti stabilesti anu"ite scopuri la care $rei sa a7ungi, iar ca cerintele tale nu trebuie sa treaca peste li"ita libertatii. &oti face ceea ce $rei, cu conditia ca telul tau sa poata fi reali abil din punct de $edere al nor"elor si sa te folosesti de toate resursele de care dispui pentru asta. atunci esti cu ade$arat liber ca fiinta sociala si "orala. ?(at ti"p e*ist in lu"ea naturala, nu $oi fi niciodata in totala siguranta, eliberarea totala nu este data decat de "oarte9 spune Schopenhauer. !ici se pune proble"a securitatii ca fiinta libera pe pa"ant, dar nu absolut libera. <u e*ista libertate absoluta, poate doar, in conceptia unor filo ofi, nu"ai dupa "oarte, cand sunte" eliberatiJabsol$iti de respectarea regulilor ?lu"estiJpa"antene9. <ici o autoritate, oricat de puternica si de influenta ar fi ea nu1ti poate asigura securitate absoluta. astfel, libertatea de care dispune", in acest sens, ne poate fi furata sau le ata oricand. 6ar* afir"a ca ?sunt liber daca i"i organi e $iata in confor"itate cu propria "ea $ointa9. !ici, sunt de acord cu autorul care spune ca ?a organi a9 insea"na ?a stabili reguli9. Sunt oa"eni care, chiar fara sa1si dea sea"a isi traiesc $iata dupa anu"ite reguli i"puse direct sau indirect din e*terior (fa"ilie, societate, stat etc). ) persoana libera este o persoana care stie sa1si stabileasca reguli proprii pentru "odul ei de a trai, reguli prin care sa1si e*pri"e libertatea la $iata asa cu" o concepe ea.