Sunteți pe pagina 1din 2

Conceptul de existent

Existenta este in calitate de concept fundamental al ontologiei, cel mai larg ca sfera dar si cel mai srac in coninut . Existenta fiin un concept de maxima genralitate e succeptibil de interpretri din cele mai diferite . Asfel ea a fos interpretat ntr-un mod idealist obiectiv(Platon , Hegel) fie ntr-un sens materialist sau realist(Aristotel) . Existenta este o unitate in diversitate . Diversitatea ei este de structur , de nivel , de relaie i proprietai , dar ea ramne unitara ca existent . Domeniile fundamentale ale existenei sunt : Natura care cuprinde universul fizico-chimic Domeniul biologic viaa Universul socio-uman , om-societate Natura este anterioara si independent de om , necondiionata de realitate , infinit n timp i spaiu . Viaa , ca nivel al existenei , este intermediara intre universul fizico-chimic si cel socio-uman . Omul , ca existent este n acelai timp si natura biologic , dar i depete o asemenea condiie comun cu celelalte specii tranformnd natura , modul su de via , din obiect n sine n obiect pentru sine , n obiect al aciunii i cunoaterii sale . Omul modific mediul ambiant si creeaz , pornind de la acesta , o alt lume , un nou nivel al existenei , constnd din unelte , tehnica , ifrastructur , organizaii si relaii sociale. Omenirea instituie societatea si toate creaiile ei ca o a doua natura care nu mai e propriu-zis natura . Un biolog si filosof american clasific sistemele care compun existenta n : Sisteme materiale care sunt la rndul lor naturale si artificiale Sisteme ideale care sunt produsul activitaii spirituale a omului (tiina , cultura , valorile , legile etc.) Sisteme mixte care sunt i materiale i ideale , i naturale i artificiale in acelai timp . Omul i societatea sunt astfel de sisteme mixte . Omul ca fiina ideologica , in acelai timp dispune i de mecanisme ereditare de stocare i transmitere a informaiilor , dar adaug acestora sisteme inteligibile , tradiii , obiceiuri , norme , cunotinte care l difereniaz de celelalte specii . Graie contiinei si celorlalte sisteme ideale , activitatea uman de orice fel , inclusiv cea economic , capta finalitate bazat pe scop si pe idealuri . Datorit contiinei , omul capt atributul reflexivitii , adic se ia pe sine nsui ca obiect de reflexie , ajungnd la contiina de sine . Omul a fost definit adeseori ca o fiin ambigu , prin excelena , deoarece e si natur si cultur , i fiina biologic i social , fiind dotat i cu instincte i cu contiina i raiune . Ambiguitatea fiinei umane are i un sens negativ , adica ea poate da calitate i unor construcii false , neautentice , mbraind nu numai adevarul ci i minciuna , uneori interesat ; nu numai valorilor ci i nonvalorilor ; nu numai moralitii ci i ipocrizei.

Filosofia existentialista ca ontologie a umanului Creatorul ei este Socrate in antichitate . Dictonul su a fost cunoate-te pe tine nsui . Filosofia existenialist s-a cristalizat abia in secolul XX , in Germania si Frana . Existenialismul , reformuleaz in spirit socratic problematica ontologiei , dezvluind structurile fundamentale ale tiinei , pornind ns de la fiina uman. Pentru Haydegger intrebarea asupra fiinei rmne tema central a filosofiei , dar el pleac de la fiina uman , care e fiina a fiinarii . Existenialismul ca filosofie e n acest timp i ontologia umanului , dar i antropologie . Fiina uman e mereu n definire si autodefinire . Concepii ale gnditorilor romni despre existena Concepia lui D.D. Roca care consider c existena in ansamblul ei se poate dezvlui pornind de la existenta care suntem noi , oamenii . Roca pune accentul pe analiza lumii valorilor i a culturii , care l definete pe om in ceea ce are el mai esenial . Constantin Noica . n filosofia romneasc Noica a fost cel mai pasionat aprtor al ontologiei , eforturile sale si-au gasit ncununarea n lucrarea fundamental Devenirea intru fiin. El credea ca filosofia ncepe si se sfrete cu dezlegarea problemei ce este fiina? .