Tudor Georgescu

DOCTRINA LIBERALA

O carte remarcabil, aproape nefireasc pentru un tnr intelectual romn Dan A. Lzrescu, senator P.N.L. O carte care merit publicat Lucian Iordnescu, editor rancmasoneria

Prefata..............................................................................................................! ". O prezentare a liberalismului......................................................................# !. Orientari liberale..........................................................................................$ #. Drepturile omului........................................................................................% &. Democratia liberala ' o formula care a (n)ins istoria................................"* $. Proprietatea pri)ata ' fundament al democratiei......................................."! +. Laissez faire ' o politica mereu actuala....................................................."& ,. -olul corpurilor pri)ate, declinul statului.................................................", %. O )iziune liberala asupra politicii internationale......................................!* .. Problemele ecolo/ice................................................................................!# "*. -e)olutia te0nico'stiintifica....................................................................!& "". -e)olutia informationala.........................................................................!+ "!. O noua re)olutie1....................................................................................!% "#. Doctrina liberala si spiritualitatea...........................................................!. "&. 2iitorul si liberalismul.............................................................................#" AN34A ' Declaratia 5ni)ersala a Drepturilor Omului................................##

Au6ourd70ui, la fin de ce c0aos mar8ue le retour 9 l7ordre ancien, celui de la droite et de saint :0omas d7A8uin, 8ui est l7ordre naturel des c0o'ses. P0ilippe de 2illiers PREFA ;unt un ultraliberal, un om al dreptei. Am scris aceast carte deoarece (n -omnia, <ar ce cunoa=te o att de intens acti)itate politic, c0iar (n dauna anumitor acti)it<i, se resimte un puternic )id doctrinar (n toate forma<iunile politice, (n particular (n Partidul Na<ional Liberal. Am scris aceast carte deoarece cu)ntul >liberal (i atra/e pe mul<i prin simpla rezonan< =i doresc s transform aceast atrac<ie (ntr'una de substan<. Am scris aceast carte pentru c elabornd pro/rame politice se uit uneori baza lor filosofic, (nlocuit fiind de e)enimente sau fi/uri istorice. Am scris aceast carte la o )rst mai mic de optsprezece ani, )rsta ma6oratului, pentru ca oameni cu drept de )ot s poat spune citind'o c sunt maturi politic sau, dimpotri), s'=i realizeze lip'surile =i s =i le remedieze. Am scris aceast carte din ne)oia de a m e?prima, de a (mprt=i altora din cunoa=terea mea =i de a'mi perfec<iona e?primarea. Am scris aceast carte pentru a influen<a politic. Am scris aceast carte pentru ca Indi)idul =i Drepturile sale la Pace, 2ia<, Libertate =i @utarea fericirii s fie sfinte (n mintea tuturor oamenilor. Am scris aceast carte pentru )iitor, pentru pro/res =i ci)iliza<ie (ntr' un sistem capitalist. Am scris aceast carte ca pe o apolo/ie a mileniului al III'lea. :udor Aeor/escu, Pite=ti, #".*, ' !#.*%.".."

Buis, 8uid, ubi, 8uibus au?iliis, cur, 8uomodo, 8uando1 Buintilian ". O P-3C3N:A-3 A LID3-ALI;E5L5I @e (nseamn liberalism1 @e (nseamn doctrina liberal1 @ci fac o diferen< (ntre acestea douF liberalismul ' curent politic =i filosofic ' =i doctrina liberal ' baza ideatic a acestuia. Liberalismul (nseamn mai mult dect o ac<iune politic, el este apartenen<a la un sistem de )alori =i, poate, la o spiritualitateG el nu umple o filosofie de )ia<, dar o poate fundamenta. Doctrina liberal con<ine numai liniile directoare ale acestuia, =i ele destul de disputate, dat fiind caracterul foarte /eneros al ideilor liberale. Doctrina este lipsit de trire =i, implicit, de erorile de percep<ie, fiind seac precum orice principii distilate pn la /eneralitate, precum orice filosofie, (n sensul lui @ioran. Plin de )ia<, liberalismul nu este o reli/ie politic, doctrina liberal respin/nd prin sine transformarea sa (n do/m sau feti=, (ns nu e?clude un sentiment de reli/iozitate, nscut (n lupta cu conser)atorismul de orice culoare a celor ce ser)esc drept portdrapel ideilor liberale =i, pentru a /si resursele morale, (mpin/ aceste idei spre dimensiunea transcendental a min<ii umane. Aestul lor se poate e?plica =i din alt punct de )edereF o reli/ie a )iitorului ar trebui sa con<in pe ln/ unele norme specifice reli/iilor de6a e?istente =i principii de inspira<ie liberal, iar ei prefi/ureaz aceast reli/ie. Acest sentiment, (nso<it uneori de enun<area u=or bi/ot a principiilor liberale (n c0ip de do/me (n confruntrile cu a=a'perceputele mentalit<i retro/rade, sentiment de=i parado?al prin natura sa, respin/tor pentru perfec<ii liberali, este totu=i specific imperfec<iunii umane (n atitudinea sa perfec<ionist. Pe scurt, liberalismul este un curent /enerat de principiile liberale a=a cum ideolo/iile sunt /enerate (n oameni de doctrine. @ule/nd concep<iile ce se circumscriu sferei tratate ale tuturor celor ce se numesc liberali =i intersectndu'le am ob<ine foarte pu<inF idea suprema<iei omului. Non multa, sed multum ' aceast idee (nseamn enorm de multeF suprema<ia omului asupra naturii nera<ionale, suprema<ia fiecruia asupra )oin<ei /re/are a celorlal<i, adic a indi)idului asupra obli/a<ii'lor fa< de comunitate, (nseamn respectul unei demnit<i fun'damentale ce define=te fiin<a uman, (nseamn refuzul (n/enunc0erii (n fa<a unei puteri oarecare, putnd (nsemna =i biblicul dup c0ipul =i asemna'rea ;a ' (ntr' un cu)ntF libertate. De ce o idee att de /eneral uman sa fie proprie liberalismului1 Dac

liberalismul ar fi un stea/ pe el ar sta scris libertate. Libertatea (i este baza. Dar libertatea (n sine nu spune totulF neculti)at =i neaprat libertatea poate fi u=or ucis =i numai cu mari sacrificii re(n)iat, totu=i culti)area =i aprarea acesteia (nseamn o limitare a libert<ii. ;olu<ia minimizrii pierderii de libertate implicate este ca indi)idul sa se apere sin/ur, prin sine sau (n asociere cu al<ii, indi)idul =i societatea (ntre<innd ser)icii publice sau pri)ate dedicate acestui scop. Hn numele libert<ii, (n c0iar inima re/imurilor totalitare comuniste, fasciste, militare, personale, reli/ioase sau de orice alt tip, indi)izii s'au (nc0is, pentru a'=i prote6a o brum de libertate, cte unul sau cte un /rup, (n turnurile lor de filde=, aprndu'se de mizeria propa/andei totalitare =i cutnd sa perceap ima/inile societ<ilor liberale, (n tot sau doar sub aspect spiritual, militnd uneori, (n pofida aparatelor represi)e, pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru libertatea de con=tiin<, de informare =i de e?primare, idei care implica economia liber =i democra<ia liberal. 2ai de cei ce nu s'au (nc0isI 3i sunt ade)ratele )ictime ale acelor re/imuri, nu cei tortura<i sau (nc0i=i. 3i sunt cei care poart (n inima lor o otra)F resturile totalitarismului. -e/imurile totalitare ucid componente fundamentale ale manifestrii libert<iiF ini<iati)a =i creati)itatea, =i le ani0ileaz pentru ca acestea sunt du=mani neierttori ai acestor re/imuri =i prieteni ai libert<ii. De aici preocuparea liberalismului pentru un sistem politic democratic. Hn teorie, libertatea este un concept ne/ati), ima/inea asociat putnd fi un /az rarefiat la infinit (n care moleculele se mi=c 0aotic, fr a se ciocni. Hn realitate ciocnirile, corespondente ale conflictelor de intere'se, sunt destul de numeroase, crescnd cu ct libertatea este mai intens folosit. Aceasta implica limitarea libert<ii unei pr<i (n func<ie de libertatea celeilalte, ceea ce poate implica mecanisme poziti)e. >Alterum non laedere este o formula foarte e?presi), (ns (n practic destul de )a/. Instituirea libert<ii, sau, mai e?act, limitarea e?erci<iului acesteia pentru a nu leza liber'tatea altuia, se face prin norme de drept, norme rezultate (n urma unui proces politic, proces (n care drepturile politice sunt asi/urate =i de un principiu de baz al liberali'smuluiF separarea puterilor (n stat ' ca urmare le/islati)ul, e?ecuti)ul =i 6usti<ia sunt trei puteri e/ale, care se controleaz reciproc. Eai mult, Eontes8uieu spuneaF >Il faut 8ue pou)oir arrJte la pou)oirI. 5n alt concept politic care /aranteaz libertatea este democra<ia liberal, adic acel tip de sistem politic (n care cet<enii se pot manifesta democratic, prote6nd (ns minorit<ile de orice fel =i respec'tnd oricrui indi)id drepturile fundamentale, spre deosebire de democra<ia /re/ar, (n care domne=te bunul plac al ma6orit<ii =i, poate, in)idia e/alitarist.

Pe plan economic liberalismul (nseamn promo)area pie<ei libere, reduce'rea implicrii statului =i reducerea birocra<iei. ;ocial, liberalismul nu se implic prin sine, ci las cet<enilor liber' tatea total de asociere, combtnd principiile social'democrate de implicare for<at a indi)idului (n di)erse acti)it<i sociale =i concep<ia tot socialist a superiorit<ii intereselor colecti)e asupra intereselor indi)iduale. Libertatea d na=tere unei )ie<i sociale bo/ate, clocotitoa're, e?uberante, pe cnd (ncercarea de >a face bine cu for<a a6un/e s o sufoce. Hn concluzie, liberalismul consacr o ac<iune politic net neinter')en<ionist (n planurile economic =i social. Implica<iile morale, suprapolitice ale liberalismului sunt non)iolen<a =i pacea, credin<a c nici un indi)id nu poate fi aneantizat sau stri)it de al<ii, indiferent pe ce moti). Liberalismul (ncearc s impun abolirea uni)ersal a pedepsei cu moartea. Pentru a defini (n cte)a cu)inte doctrina liberal trebu'iesc sublini' ate aspectele urmtoareF omul se na=te liber K=i as continua aici mai de/rab ca ;c0iller =i nu ca -ousseauL, (nzestrat cu drepturi inalie'nabileG libertatea sa este con'siderentul care pre)aleaz asupra tuturor celorlalte, c0iar asupra obli/a<iilor fa< de comunitate sau asupra considerentelor utilitaristeG economia de pia< liber este o /aran<ie a acestei liber't<iG drepturile politice /aranteaz controlul a)izat al indi)idului asupra puterii, putere re/lat =i de principiul separa<iei puterilorG libertatea de con=tiin< =i credin< este un atribut fundamen'tal al oricrei fiin<e umane. :rebuie (nc o data subliniata in)iolabilitatea dreptului la )ia<. ;in/ura e?cep<ie posibil este le/itima aprare. @adrul filozofic oferit de liberalism mai su/ereaz de ase'menea, plecnd de la in'di)idualismul metafizic care (i este propriu spre /enera' litate, ridicarea omului politic, a omului (n /eneral, deasupra tuturor do/melor, reli/iei, tradi<iilor, sentimentelor na<ionale, moralei, pre6ude' c<ilor =i e/ocentris'melor (n postura de 6udector independent al oamenilor din 6urul su =i al e)enimentelor, atunci cnd este )orba de o ac<iune politic. actorul decizional trebuie deci sa se deta=eze total de cele din 6urul su, pentru a'=i emite 6udec<ile din postura de arbitru impar'<ial. Iz)orul pra/matic al liberalismului au fost feudalismul (n ascen'siune =i capitalismul (n prefi/urare, (ns acesta nu poate fi pri)it ca iz)or primar, apari<ia capitalismului datorndu'se apari<iei cadrului reli/ios, de fapt ideolo/ic, cadru ce ne/a mai (nti concep<ia scla)a/ist despre munc, dndu'i acesteia demnitate, =i care recuno=tea mai apoi rolul tranzac<iilor comerciale, al opera<iunilor financiare =i al altor asemenea procese economice naturale, pe care omul de rnd al acelei )remi nu le pri)ea foarte

(ncntat. Iz)orul filozofic l'au constituit AufMlNrun/'ul =i, (n special, umanis' mul. ilozofi =i /nditori politici precum Oant, LocMe, ;pinoza, Eon' tes8uieu, Descartes, Pume, Dent0am, Eill =i Qefferson au trasat idea drepturilor naturale, (ntr'un (n<eles diferit de dreptul roman, idee =i ea de sor/inte reli/ioas, din care a e)oluat doctrina liberal. 3conomistul care a (nsemnat cel mai mult pentru aceasta a fost Adam ;mit0, cel ce reliefa mecanismul perfect al pie<ei libere, studiind autore/larea acestuia =i eliminarea automata dinuntrul sau a fenomenelor duntoare, realiznd de fapt o defini<ie a economieiF >alocarea unor resurse limitate (ntre mai multe acti)it<i concurente. Eai amintesc aici defini<ia complementar, cea care (mpreun cu prima (ntre/e=te ima/inea de dic<ionar a economieiF >ansamblul rela<iilor de produc<ie. 3ste intere'sant ca >economi=tii stn/ii pri)esc prima defini<ie ca partinic, de=i este /eneral accep'tata (n /ndirea economica, =i o folosesc cu precdere pe cea de'a doua, realiznd astfel un tablou incomplet al realit<ii. Prima atestare documentara a /ndirii liberale, document con<innd (n /ermene principiile drepturilor naturale, limitrii puterii absolutiste =i, posibil, o prefi/urare a parlamentaris'mului =i c0iar a democra<iei libera'le, este Ea/na @0arta Liber'tatum, document al An/liei anului "!"$. 5n alt iz)or al liberalismului a fost =i lupta (mpotri)a discriminrii de orice fel (ntre oameni, pentru e/alitatea lor (n fa<a le/ii. Astfel au fost distilate (n doctrina liberal idealurile luptelor (mpotri)a opresiu'nii reli/ioase =i pe criterii de rasa, na<ionalitate, se?, stare sociala, statut al na=terii, opinii politice etc. 5n timp idealurile democratice s'au confundat cu idealurile liberale, dreptul uni)ersal de )ot fiind instituit mai peste tot (n 3uropa de partidele liberale. @u toate acestea trebuie subliniata sciziunea istorica (ntre liberalism =i radical democra<ie, curent de factur populist, opus elitismului implicat de liberalism. Eai trebuie subliniat substan<a profund ata=at pro/resului a /ndirii liberale, doctrina liberal sus<innd emanciparea )rfurilor de restul comunit<ii, ceea ce face posibil manifes'tarea complet a aces'tora. Liberalismul define=te o scara de )alori =i un sistem social (n care perso' nalitatea uman poate a6un/e liber (ntr'un loc corespunztor merite'lor sale. Hn concluzie, liberalismul este mi=carea politic pentru drepturile omului =i pentru pro/res (ntr'o economie de pia<.

Abiit, e?cessit, e)asit, erupit @icero, In @atilinam !. O-I3N:R-I LID3-AL3 Deoarece democra<ia liberal s'a impus lumii ci)ilizate a acestui sfr=it de mileniu ca unicul sistem politic ce poate satisface aspira<iile politice ale cet<enilor, este normal ca orientrile liberale sa cuprind un lar/ spectru politic, att (nuntrul liberalismului ct =i (n afara sa. Hnuntrul su se pot distin/e liberalismul clasic, libera'lismul modern =i neoliberalismulG toate trei dispersate pe un )ast cmp de orientri, de la dreapta la stn/a. Hn afara lui (nsu=i, liberalismul a /ra)at puternic celelalte orientri politice democratice, o parte a principiilor sale impunndu'se diferen<iat unor doctrine substan<ial diferite, care pornesc de la cu totul alte idei dect drepturile naturale =i suprema<ia in'di)idu'lui, impunndu'se deci doctrinelor conser)atoare, socialist na<ionalist =i ecolo/ist. LID3-ALI;E5L @LA;I@ este curentul care s'a impus pe buzele ma6orit<ii oamenilor politici din <rile ci)ilizate, dac nu (n modul lor de ac<iune. Liberalismul clasic este bazat pe respectul demnit<ii umane fundamentale, reprezentat de drepturile naturale ale indi)idului, carac' terizate ca in)iolabile =i inalienabile. 5n accent deosebit (l pune acest curent pe drep'turile politice =i pe proprietatea pri)at, ale cror rezultate directe sunt democra<ia liberal respecti) pia<a liber. Libera'lismul clasic considera statul un inamic al indi)idualit<ii =i al liberei ini<iati)e, att datorita e?primrii sale birocratice =i e/alizatoare, ct =i datorita (n/lobrii silite a indi)idului (n aceasta or/aniza<ie. De=i statul este pri)it ca unic pres'tator le/itim al unor ser)icii, cum ar fi 6usti<ia, =i rolul sau de arbitra6 este consacrat de aceasta orientare, ea e)iden<iaz rolul sau de frn a dez)oltrii economice prin politici nesntoase sau, pur =i simplu, prin iner<ie. LID3-ALI;E5L EOD3-N Ksau liberalismul contemporanL, destul de diferit de neoliberalism, este continuatorul liberalismului clasic, (n sensul prelurii fundamentelor filozofice, ac<iunilor politice consacrate =i a mecanis'melor intrinseci de e)olu<ie, caracteristic fiindu'i faptul c este o doctrin (n continu transformare, rmnnd (ns aceea=i, dup butada folosita de Dernoulli tatl. Deosebirea fa< de liberalismul clasic, care este o doctrin bine cristalizat, const tocmai (n aceast sc0imbareF nu putem )orbi despre liberalismul modern dect ca despre un curent (n e)olu<ie, dar cruia (i putem descrie con<inutul la orice moment dat din trecut sau din prezent, putndu'i cel mult pre)edea )iitorul =i ac<iona (n sensul modelrii

acestui )iitor. La sfr=it de mileniu, care este (n plan politic sfr=itul epocii dispre<ului pentru om, orict de rafinat ar fi fost e?primat acest dispre<, doctrina liberal moderna afirma, 0otrt, aspecte pentru care clasicii liberalis'mului socoteau, la )remea lor, c nu a sosit momentul punerii lor pe tapet. Natural, orict am fi de liberali, trebuie sa recunoa=tem faptul ca umanitatea are o oarecare iner<ie de care suntem sili<i sa <inem cont (n prefi/urarea )iitoruluiF libera'lismul caut sa sfrme lan<urile ra<iunii umane, (ns un atac )iolent ar implica o respin/ere net. Lozinca ce ar trebui s e?prime (n doua cu)inte sufletul liberalismului nu poate fi alta dect >)iitorul acumI Poate datorita iner<iei /enerale, e)olu<ia pe termen foarte lun/ a umanit<ii nu )a fi (ntre)zut dect de o elit intelec'tuala =i politolo/ic, a)nd o anumita ini<iere =i (n plan spiritual, elit incapabil de a'i con)in/e pe to<i ceilal<i de calea cea mai rapida de pro/res, (ns conducndu'i discret, prin acti)itatea doctrinar. -e)enind la subiectul doctrinar m (ntrebF care este afirma<ia esen<ial pe care contemporanei'tatea o adau/ doctrinei liberale1 3i bine, afirma<ia nu este noua, dar este o afirma<ie cura6oasaF orice or/anizare K=i orice ordineL, (n par'ticular statul, se poate 6ustifica numai pentru ma?imizarea libert<ii indi)iduale, pentru instituirea acesteia =i nu a >)oin<ei populare, care nu este dect un /arant al acesteia. 5n cititor subtil se poate (ntrebaF =i care este afirma<ia esen<ial pe care )iitorimea o )a adau/ mine doctrinei liberale1 Iar=i bine, afirma<ia nu este nou, iar ea este =i mai cura6oasa (n conte?tul frmntat al situa<iei interna<ionale actualeF su)era'nitatea na<ional se 6ustific =i ea doar (n msura men<inerii pcii, a (ntririi cooperrii interna<ionale =i promo)rii (n lume a democra<iei liberale, acest tip de democra<ie instituind pe ln/ respectarea drepturilor fundamentale ale omului =i /aran<ii ale men<inerii pcii (n lume =i ale apelului la ne/oci'eri (n caz de criz. N3OLID3-ALI;E5L este o oarecare alterare a liberalismului clasic, prin concesii fcute (n pri)in<a drepturilor economice =i sociale, mai e?act a (nfptuirii de ctre stat a ec0ilibrului social, concesie fcut ideii MeSnesiene de a nu a=tepta pn cnd pia<a libera )a rezol)a =i tensiunile sociale, pe ln/ aceasta cuprinznd, probabil, =i unele concesii fcute na<ionalismului. Deosebirea fa< de liberalismul modern este renun<area la pia<a libera ca ideal, admi<nd o economie mi?t =i pro/rame sociale e/alizatoare economic, ceea ce reduce din moti)a<iile de a munci ale (ntreprinztorilor =i ale speciali=tilor cu (nalt calificare, afectnd astfel dez)oltarea economic, neoliberalis'mul insistnd =i asupra rolului statului (n economie. Asupra neoliberalismului se mai fac sim<ite =i influen<e de sor/inte conser)atoare, ce se manifesta printr'un respect ne6ustificat fa< de institu<ii tradi<ionale ale

statului, aflate azi (n declin, =i implicarea prea adnc (n problematica na<ional. Neoliberalis'mul interpreteaz eronat no<iunea de pro/res social din conte?tul libera'lismului clasic, (n sens de pro/res soci'al'democrat KsicIL, =i nu acorda importanta liberal cu)enita indi)idualit<ii. Daleiind spectrul pe care sunt dispersate (n lume for<ele politice liberale )om obser)a, spre e?emplu, la dreapta liberalii italieniG la dreapta centru pe cei romni, danezi, francezi =i peru)ieniG la centru pe cei en/lezi, /ermani =i ma/0iari iar la centru stn/a pe cei americani. La stn/a, partidele pro/resiste, c0iar daca (=i fac propa/anda ca fiind liberale, nu se pot (ncadra (n defini<ia liberalismului, dup cum nici liberalii americani nu pot fi lua<i (n serios cu platforma lor etatist. Liberalii 6aponezi constituie un e?emplu al frac<ionrii speci'fice plura'lismului din cadrul partidelor liberale, cuprinznd frac<iuni distincte =i rspndite pe un spectru politic lar/. ; luam acum (n discu<ie influentele pe care liberalismul le e?ercit asupra celorlalte doctrine. ;O@IALI;E5L este o idee care pe plan interna<ional a fost puternic marcata de prbu=irea la/rului socialist, (ns (nc dinaintea acestei prbu=iri oratorii care cu douzeci=icinci de ani (n urma declamauF >pri)i<i la e?emplul <rilor din 3stI a6unseser sa'=i fac propa/and cu cu)intele >la noi nu )a fi ca'n 3stI. 3=ecul /eneral al sistemelor e/alitariste a demon' strat clar ca efectul (n timp al renun<rii K)oite sau siliteL la drepturile ci)ile =i politice, (n fa)oarea drepturilor econom'ice =i sociale este pierderea, pn la urm, a oricrui fel de drepturi, e?emplificat cum nu se poate mai bine de srcia ce domnea (n la/rul amintit. Astfel, doctrina social'democrat a trebuit sa (mprumute de la liberalism principii menite sa asi/ure protec<ia indi)idualit<ii, pn la msura (n care au a6uns sa lanseze lozinca >=i sociali=tii fac astzi politica liberal. De=i influen<ele doctrinei liberale sunt foarte )izibile, lozinca este departe de a fi ade)rat, cci o /u)ernare socia' list este peste tot (nso<it de cre=terea birocra<iei =i de politici e/alizatoare, (n cte)a cu)inte, de un re)iriment al modului de produc<ie asiatic. Ideile e/alitare nu au apus (nc, (ns, cu asimilarea din ce (n ce a mai multor idei liberale, socialismul se poate transforma (ntr'o doctrina care s doreasc numai slbirea ritmului dez)oltrii economice, >pentru a lsa societ<ii timp sa respire. @a e?emplu de proast administrare pot cita cazul ;uediei, <ar bo/at (n resurse naturale care (i permit sus<inerea unor costisitoare pro/rame economice cu rol e/aliza'tor, /u)ernat mult timp de sociali=ti, care au impus nefericitele impozite pro/resi)e, ade)rate frne ale economieiG =i un @onsiliu 3conomic care coordoneaz centralizat acti)itatea (ntreprinztorilor pri)a<i, ;uedie a6uns astzi (n pra/ul crizei economice

datorita atitu'dinii de lene =i indiferenta birocra'tica implicate, <ar (n care se (ntlne=te un fenomen unic printre tarile dez)oltateF penuria de cadre medicale (n anumite perioade ale anului ' acestea, nemul<umite de stipen' diile Kmai bine zis de retribu<iileL primite, lucreaz o perioada a anului (n strintate. @ON;3-2A:O-I;E5L este ideolo/ia manifestat (n 3uropa prin cre=tin'democra<ie =i creia (i sunt tipice o anumita ri/iditate =i un oarecare paseism, care )in (n contradic<ie cu spiritul pro/resist al liberalis'mului. ;pecifica (i este (ncercarea de impunere de )alori morale, unele dintre acestea fiind considerate desuete de ctre liberali. De la doctrina liberal a (mprumutat, pe ln/ )alorile indi)idualit<ii, preocuparea pentru pro/resul economic, (n care e?a/ereaz uneori. @a =i liberalismul, conser')atorismul apr pia<a liber, dar numai (n msura (n care aceasta este un mecanism tradi<ional, de o eficacitate do)edita. Pe plan economic, foarte apropiat de liberalismul modern este neoconser)atorismul, cu accentul sau deosebit pus pe economia de pia< ca mecanism e)olu<ionar, de pro/res. NATIONALI;E5L poate nu =i'ar fi aflat locul (n e?punerea mea, trebuind pus (n rndul doctrinelor cu substrat totalitar, ca nesusceptibil de a asimila (ntr'ade)r principii liberale, (ns na<ionalismul frmnt serios =i state care nu fac parte din lumea a treia, emanciparea na<ional fiind o problema actual, o precondi<ie pentru ca, spre e?emplu, na<iunile 3uropei de 3st sa adere libere la sistemul de )alori liberale al 3uropei Occiden'taleG conflictele =i tensiunile na<ionaliste din partea rsriteana a continen'tului sunt (ntr'ade)r anacronice, fiind (ntre<inute de forte ultraconser')atoare, de dreapta sau de stn/a, dar trebuie (n<eles /radul de (napoiere al popoarelor respecti)e =i c numai rezol)ndu'=i re)endicrile na<ionale aceste popoare (=i )or da acceptul liber =i deplin pentru intrarea (n 3uropa, adic (n contemporaneitate, altfel for<ele comuniste reor/ani'zate din aceste state )or reu=i sa insinueze cu succes idea asupririi na<ionale =i a >domina<iei imperialiste. O importanta nefasta (n acest sens o au anumite cadre militare, promo)ate (n trecut pe criterii ideolo/ice sau pe linie de A-5. Acest fenomen politic necesita a6utorul =i inter)en<ia subtila a statelor ci)ilizate =i democratice. O situa<ie ca cea din Iu/osla)ia necesita un rspuns ferm din partea ON5 =i a @;@3. 3@OLOAI;E5L trebuie tratat diferen<iat, sub doua aspecteF sa'l numim pe primul a/rarian =i pe cel de'al doilea )erde. Aspectul a/rarian ar fi aspectul a/resi) K). -ousseauF >le bon sau)a/eL, care dore=te re(ntoarcerea omului la natura =i o economie preponderent a/rar, iar aspectul )erde ar fi tendin<a de prote6are a naturii, pentru ca aceasta este sin/urul ambient (n care omul ar putea /si un anumit confort =i care i'ar putea asi/ura o dez)oltare

corespunztoare biolo/ic. Primul aspect are o nuan< totalitar =i nu poate fi discutat aici. Despre cel de'al doilea putem spune (ns ca este destul de compatibil cu liberalismul, pe de o parte aceasta orientare ecolo/ist (nsu=indu'=i idei liberale, iar pe de alta liberalismul fiind influen<at de aceasta. Pe ln/ mutarea ac<iunilor ecolo/ice, ca mai pu<in eficiente, din sfera politica (n sfera pri)ata, mi=carea )erde a con=tientizat =i importanta de ordin /eneral a propriet<ii pri)ate (n domeniul protec<iei mediului. Hn concluzie, pot spune c liberalismul s'a impus (n politica actuala unui lar/ spectru de concep<ii, att datorita eficientei principiilor sale (n plan democratic, ct =i datorita balan<ei autore/late ce a impus'o (n planurile economic =i social, balan< ale crei stimulente definesc o scar de )alori ce ma?imizeaz ini<iati)a =i creati)itatea indi)idului.

Panton metron ant0ropos esti Prota/oras apud Platon, :0eaetetos #. D-3P:5-IL3 OE5L5I Drepturile omului sunt o componenta de baz a politicii liberale =i au fost moti)ul (nsu=i de apari<ie a liberalismului. Aici inter)ine o )ec0e disputa filozofic (ntre conceptul de drepturi naturale =i cel de drepturi reale. Doctrina liberal a pornit de la primul =i (l con<ine (ntr'o oarecare msura, dar, ca doctrin cu substrat laic, a fost ne)oita sa recunoasc realismul celei de'a doua formule. @onsidera<iile au fost urmtoareleF drepturile naturale sunt un atribut al omului ca parte a di)ini't<ii, ele sunt acelea=i (n orice timp =i (n orice loc =i nu fac obiectul )reunei discu<ii sau (ndoieli umane. Drepturile reale sunt drepturile acordate omului de ctre om, prin sistemul politic Kdemocratic sau nuL (n care este an/renat. De=i mai ra<ionalist, acest din urma sistem nu poate fi pe placul libera'lilor prin caracterul sau relati), a)nd (n )edere e?perien<a attor re/imuri absolutiste. Hn acest sens /ndirea liberal a elaborat norme minimale numite drepturi fundamentale, care sa aib for<a moral a drepturilor naturale =i aplicarea drepturilor reale. Drepturile fundamentale sunt inalienabile. De altminteri, o disputa istorica a determinat renun<area la conceptul de drepturi naturale, =i anume interpretrile scolii de la Dolo/na (n fa)oarea monar0iei de drept di)in, ar/umentnd ca puterea suprem (n stat iz)or=te de la Dumnezeu, la fel cum iz)orsc =i drepturile naturale. 5n comentariu de acela=i tip fcea 2oltaire pe tema teoriei /enera<iei spontaneeF >oamenii care t/duiesc e?istenta unui @reator nu (ntrzie sa'=i atribuie facultatea de a crea )iermi=ori. -e)enind la tem trebuie subliniat primul document con'sacrnd drepturile omului, iz)or istoric de ma?im importan< pentru /ndirea liberal, Ea/na @0arta Libertatum. De=i documen'tul nu s'a bucurat (n plan politic de o prea lun/a func<ionare per se, el a /ra)at /ndirea politic =i filozofic pentru secole (ntre/i, constituind actul de na=tere al capitalismului =i consfin<ind pentru -e/atul 5nit rolul de lider ideolo/ic al noii ornduiri. Acest document con<inea (n mod e?plicit drepturi umane fundamentale =i con<inea mecanisme de limitare a puterii absolutiste, inau/urnd parlamen' tarismul =i a)nd sa constituie substan<a (nc0e/rii mi=crii U0i/, mi=care ce a cldit democra'<ia (n -e/at. Dintre documentele acestui sfr=it de mileniu cel mai important este Declara<ia 5ni)ersal a Drepturilor Omului, adoptat =i proclamat de

Adunarea Aenerala a Na<iunilor 5nite la "* Decembrie ".&%, zi de)enita Ciua interna<ional a drepturilor omului. De mare importanta pentru mi=crile de aprare a drep'turilor omului este =i preambulul acestei Declara<ii, preambul care listeaz atrocit<ile comise (mpotri)a omenirii, ce au fcut necesara adoptarea acesteia, daca mai era ne)oie de )reo 6ustificare. De asemenea preambulul consacr 6us insurrectionis (mpotri)a re/imurilor totalitare =i (nclcrilor drepturilor fundamentale ale omului, drept la insurec<ie men<ionat =i de Ea/na @0arta =i de AranS Dula. :otu=i, acest document mai in)oca =i faptul ca aceste drepturi )or fi instituite prin masuri pro/resi)e de statele membre ale ON5, cu alte cu)inte nu consti'tuie norme mandatorii pentru acestea ' )ia<a interna<ional se pare ca e)olueaz (ns (n direc<ia transformrii lor (n astfel de norme. 5n document puternic (n acest sens este =i Pactul Inter'na<ional cu pri)ire la Drepturile @i)ile =i Politice, care creeaz (ntr'ade)r instru'mente capabile sa pedepseasc =i s (ncerce s corecteze (nclcrile acestor drepturi, (ns aderarea statelor la acest pact este op<ional. Documente puternice sunt =i @on)en<iile American =i 3uropean pentru Aprarea Drepturilor Omului, con)en<ii de pe ln/ Or/aniza<ia ;tatelor Americane, respecti) @onsiliul 3uropei. -ecunoa=terea @on)en<iei europene este una din con'di<iile de aderare a statelor la @omunitatea 3uropean. @on)en'<ia creeaz @omisia =i @urtea 3uropene pentru Drepturile Omului, iar Hnaltele Pr<i @ontractante au latitudinea de a recunoa=te sau nu dreptul la peti<ie indi)iduala, ma6oritatea <rilor comunitare recunos'cnd de6a acest drept. Aceasta @on)en<ie este un instrument 6uridic bine ponderat, pre)znd e?cep<iile de la normele sale necesare (ntr'o societa'te democra'tica =i (n situa'<ii speciale, (n stri de ur/enta, cu (n=tiin'<area preala'bila a secretarului @onsiliului 3uropei. Pentru a face aceasta @on)en<ie atracti) pentru ct mai multe state, cte)a drepturi au fost separate (n protocoale la @on)en<ie, astfel fiind desc0ise instrumen'te pentru consfin'<irea dreptului de proprietate pri)ata sau a abolirii pedepsei cu moartea. De remarcat ca aceasta @on)en<ie caut sa nu se substituie institu<iilor na<ionale de protec<ie a drepturilor omului, ci sa le (ntreasc, @omisia admi<nd un apel numai dup ce toate remediile na<ionale au fost epuizate. Hn /eneral instrumentele interna<ionale, ca =i opinia publica mondiala au determinat introducerea re/lementrilor din domeniul drep'turilor omului (n te?tele constitu<ionale ale tuturor statelor ci)ilizate, drepturile omului cptnd o influen< din ce (n ce mai mare asupra raporturilor politice interna<ionale. Intrnd (n pre)ederile constitu<ionale ale diferitelor democra<ii trebuie

men<ionat caracterul constitu<ional al Ea/nei @0arta. r (n'doial, cele mai cunoscute norme constitu<ionale referitoare la drep'turile omului sunt cele e?primate de @onsti'tu<ia americana, elaborata acum doua secole, care men<iona dreptul indi)idului la >pace, )iata, libertate =i cutarea fericirii. Aceasta e?punere de principii este (ntrit de cele zece amendamente, cunoscute ca >:0e Dill of -i/0ts. Hn aceea=i epoca scena europeana era strful/erat de Declara<ia francez a drepturilor omului =i cet<eanului, recunoscuta de ctre -e/e Kdar rapid (nclcatL. Declara<ia francez, de=i promo)ata de bur/0ezie, a)ea oarecari influente de stn/a ce prefi/urau mi=crile de mase =i dezastrele sociale ce a)eau sa aib loc (n ran<a. @u aproape un secol mai trziu a)ea sa fie adoptata @onsti'tu<ia bel' /ian, care a inspirat (n mare msur @onstitu<ia din ".!# a -omniei prin @onstitu<ia din "%++, considerat la )remea sa printre cele mai liberale din lume, fiind elaborata (n principal de Partidul Na<ional Liberal. 3ficacitatea acestei constitu<ii, care este de drept le/ea fundamental a statului romn, a)ea sa fie do)edita de /re)a re/al a E.;. -e/ele Ei0ai I de -omnia, rspuns la instaurarea re/imului comunist. ; trecem la analiza (n fond a c0estiuniiF ce sunt drep'turile omului1 Hn politolo/ia actuala sunt distinse trei /enera'<ii de drepturiF drep'turile ci)ile =i politice, drepturile economice =i sociale =i drepturile minorit<ilor =i popoarelor. Prima /enera<ie ar trebui sa fie drepturi unanim acceptateG cea de'a doua /enera<ie reprezint mai mult aspira<ii dect ni=te drepturi realizabile, aspira<ii (n /eneral satisfcute (n tarile dez)oltateG cea de'a treia /enera<ie cuprinde drepturi de /rup, mai pu<in recunoscute astzi, datorita relati)ei lipse de pondera<ie =i de audienta a celor ce au elaborat acest pac0et de drepturi, cunoscut sub numele de >@arta de la Al/er. Drepturile fundamentale recunoscute astzi (n tarile democratice suntF KiL dreptul la )ia< =i la securitatea persoaneiG KiiL protec<ie (mpotri)a discriminriiG KiiiL dreptul la recunoa=terea ca persoana (n fa<a le/iiG protec<ie (mpotri)a retroacti)it<ii le/iiG prezum<ia de ne)i'no)<ieG Ki)L libertatea de informare =i de a sc0imba informa<iiG liber' tatea de e?presieG K)L libertatea con=tiin<ei =i credin<eiG dreptul la sc0imbarea credin<eiG K)iL libertatea de asociere =i adunareG dreptul de a nu face parte dintr'o or/aniza<ieG K)iiL dreptul la o cet<enie =i la sc0imbarea cet<enieiG dreptul de

a pstra cet<enia c0iar la prsirea propriei <riG K)iiiL dreptul de a intra (n orice <ar =i de a prsi orice <ar, inclusi) pe cea proprieG Ki?L dreptul la ima/ine proprie =i )ia< intimG securitatea =i secretul domiciliului =i coresponden<eiG K?L dreptul de a ale/e =i de a fi ales (n or/anele reprezen'tati)e ale statuluiG <inerea unor ale/eri democratice la inter')ale rezonabileG K?iL libertate cultural =i =tiin<ificG dreptul a se bucura de roadele crea<iei intelectualeG K?iiL libertate sindicalG dreptul la un standard demn de )ia<G K?iiiL dreptul de proprietate, sin/ur sau (n asociere cu al<iiG K?i)L libertatea de cstorie =i di)or<G drepturi e/ale (ntre so<iG K?)L dreptul prin<ilor de a'=i educa copiii conform propriilor concep<ii. Aceasta list nu inten<ioneaz sa stabileasc o scara de )alori. 5n rol important (n aprarea drepturilor omului (l au or/aniza<ii inter' na<ionale inde'pendente, cum ar fi AmnestS International, PelsinMi Uatc0 sau Asia Uatc0, e?istnd =i o multitudine de or/aniza<ii similare la ni)el na<ional. -apoartele acestor or/aniza<ii influen<eaz destul de mult politica interna =i e?terna, acestea putnd lua atitudini pe care multe state nu =i le permit (n numele unui -ealpolitiM. :otu=i, la (nclcri inacceptabile ale drepturilor fundamentale ale omului, comunita'tea interna<ional se )ede silit s reac<ionezeG moti)e ideolo'/ice (mpiedic doi K(n )iitorul apropiat s' ar putea ca numai unulL din membrii permanen<i ai @onsiliului de ;ecuritate al ON5 sa se e?prime poziti) (n acest sens, dar recentele e)olu<ii interna<ionale las sa se (ntre)ad ca, (ntr'un )iitor mai mult sau mai pu<in apropiat, ON5 se )a implica (n treburile interne ale statelor care comit crime (mpotri)a umanit<ii. 5n capitol aparte le/at de aceasta problematica nu'l pot (nc0eia dect cu doua obser)a<iiF (nti, ca sacrificarea drep'turilor politice (n fa)oarea unei promise stabilit<i economice duce ine)itabil la totalita'rismG cea de'a doua fiind te?tul scris de un pastor protestant pe un perete al la/rului de la Ausc0VitzF >Hnti au fost concentra<i comuni=tii ' nu am protestat pentru c nu eram comunistG apoi au fost concentra<i e)reii ' nu am protestat pentru c nu eram e)reuG apoi au fost concentra<i acti)i=tii sindicali ' nu am protestat pentru c nu eram sin'dicalistG apoi au fost concentra<i catoli'cii ' nu am protestat pentru c eram protestantG =i a )enit =i rndul protes'tan<ilor, dar nu

mai rmsese nimeni s protesteze pentru mine.

DS t0e /race of Aod, Ve Von t0e cold VarI Aeor/e Dus0 &. D3EO@-ATIA LID3-ALR ' O O-E5LA @A-3 A HN2IN; I;:O-IA De ce e?primarea >a (n)ins istoria1 O disput actual K). . uMuSama, :0e National InterestL a readus (n prim planul politolo/iei afirma<ia 0e/eliana ca istoria ar fi luat sfr=it. :rebuie men<ionat ca (n acest conte?t Pe/el (n<ele/ea prin termenul >istorie istoria ideolo/iei sau, mai de/rab, filozofia istoriei. La ni)elul /ndirii politice actuale, cnd se confrunta patru mari tendin<e ideolo/ice, conser)atoris'mul, socialismul, ecolo/ismul =i liberalismul, sistemul politic care s'a impus tuturor <rilor ci)ilizate =i pe care acestea (l promo)eaz pe plan interna<ional este unul sin/ur ' democra<ia liberal. O sin/ura doctrin a ie=it (n)in'/toare =i s'a impus substan<ial tuturor celorlalteF liberalis'mul. K@eea ce nu i'ar face o deosebita plcere marelui filosof, acesta a)nd alte op<iuni politice, o parte a operei sale inspirnd ideolo/ii comunis'muluiL. Eai trebuie spus ca democra<ia (n /eneral are o conota<ie e/alitaris'ta, antiliberal. Hn democra<ia liberal trebuie ca libertatea sa (n/rdeasc democra<ia, iar nu democra<ia sa (n/rdeasc libertatea. Democra<ia este (n primul rnd necesar pentru a prezer)a libertatea =i nu )ice)ersa. De=i specula<iile (n 6urul acestui subiect sunt numeroase, consider ca nici o nebunie totalitar, de orice nuan<, nu mai poate ptrunde (n sufletele cet<enilor lumii K(n<ele/ aici prin sinta/ma >cet<ean al lumii orice om ci)ilizat, cu o oarecare educa<ie ' (n particular, ma6oritatea cet<enilor statelor democraticeL. undamentalismul reli/ios, manifestat, din pcate, la ni)el na<ional prin dictatur, iar la ni)el interna<ional prin asasi'nate =i alte acte teroris'te, de=i surde unor indi)izi e?cesi) de morali Ksau numai ipo'cri<iL, care depln/ >)idul spiritual al capitalismului, nu poate fi luat (n seama ca un concurent serios al democra<iei liberale ci, cu toate )iciile care proli'fereaz (ntr'un climat liberal, lumea ci)ilizat nu )a uita niciodat teroarea Inc0izi<iei, nu )a uita faptul c oameni au fost ar=i pe ru/ (n numele tolerantei cre=tine =i nu )a uita sn/eroasele conflicte intercon'fesionale care au brzdat 3)ul Eediu (n numele unuia =i aceluia=i Dumnezeu. 3?ist idea ca srcia unor <ri (n curs de subdez)oltare i'ar putea (mpin/e pe cet<enii acestora spre respin/erea )alorilor democratice occidentale =i spre (mbr<i=area unor re/imuri care sa (nlocuiasc /ndirea

lucid, silita s'=i recu'noasc propria mizerie material, cu entuziasmul ab6ect /enerat de un fW0rer sau de un aSatola0. ;unt departe de a spune ca Islamul este impenetrabil la democra<ie, dimpotri), sunt con)ins ca liderii reli/io=i musulmani )or (n)<a din istorie, nemairepe'tnd e?emplul ;fin<ilor Pontifi ce scrutau Diblia (n cutare de citate cu care sa'=i 6ustifice cruciadele, =i )or /si (n @oran o mul<ime de )ersete care sa (ndemne la toleran<, cci cine nu cunoa=te istoria o )a sim<i pe pielea sa, ne a)ertiza un ilustru predecesor. Hn acest sens nu e?ist societate care s reziste ideilor liberale, cci cu oricte ziduri s'ar (mpre6mui un re/im totali'tar, pericolul tot din interiorul sau )a iz)or(F acest sistem este format din oameni, oameni /ata oricnd sa reitereze istoria umanit<ii =i sa'=i reclame drepturile fundamentale, c0iar de' ar fi sa'=i plteasc aceasta cutezan<a cu pre<ul )ie<ii. An'di<i') numai la recent dobortul zid al Derlinului, la picioa'rele cruia mul<i din cei ce'=i cutau libertatea (n partea de )est a ora=ului =i'au /sit'o (n moartea oferita cu /enerozitate de un demn urma= al lui Adolf PitlerF 3ricM PonecMer. @um se manifest atunci democra<ia liberal1 Hn primul rnd, to<i cet<e'nii, to<i oamenii, beneficiaz (n orice moment de drepturile lor fundamen'tale. Aceste drepturi nu pot fi =tirbite de 0otrrea niciunei ma6orit<iG ele sunt in)iolabile =i inalienabileF cet<eanul poate face uz de ele oricnd =i (n orice condi<ii, c0iar dac to<i ceilal<i au impresia c el ac<ioneaz (mpotri)a >binelui ob=tesc. Hn acceptarea fr condi<ii a libert<ii de ac<iune a celuilalt rezid substan<a democra<iei libera'le. Hn al doilea rnd inter)in mecanismele democraticeF sute =i sute de ani de democra<ie demonstrnd faptul ca sistemul par'lamentar satisface e?celent acest tip de democra<ie. :rebuie subliniat ca (n ma6oritatea <rilor ci)ilizate parlamentul este bicameral, distin/ndu'se doua tradi'<iiF tradi<ia europeana, (n care camera inferioara are un rol mai (nsemnat =i tradi<ia americana (n care camera superioara este cea mai puternic. Hn /eneral, democra<ia parlamentara este superioara celei preziden'<iale prin /aran<ia ce o ofer (mpotri)a instaurrii unei dic'taturi personale, (ns (n situa<ii care necesit solu<ii ur/ente sau (n mi6locul crizelor parlamentare, sistemul preziden<ial se do)ede=te mai eficace. Ale/erea (ntre cele doua sisteme re)ine celor /u)erna<i. Desi/ur, aceasta ale/ere poate fi fcut numai (n cazul republicilor, cci =i monar0iile se (mpac foarte bine cu democra<ia. O butad trebuie aici amintitaF >un pre=edinte acorda prieteni'lor si posturi de conducere (n (ntreprinderile de stat, pe cnd un monar0 le acorda titluri de noble<e. 5n alt /arant al democra<iei este separa<ia celor trei puteri din statF e?ecuti)ul, le/islati)ul =i 6usti<ia, principiu ce a fost intens sus<inut de

Eontes8uieu. 3/alitatea puterilor face ca fiecare sa le controleze pe celelalte dou, iar, cum atribu<iile lor nu se suprapun, nu intr (n acel tip de con' curen< distructi) apruta uneori (ntre mecanis'mele de stat. Astfel, le/islati)ul adopta le/i ce definesc e?ecuti)ul =i 6usti<ia, le/i al cror ini<iator este (n /eneral e?ecuti)ul =i a cror constitu<ionalita'te este controlata de 6usti<ieG 6usti<ia controleaz de asemenea acti)itatea e?ecuti)ului, iar acesta se (n/ri6e=te de or'/aniza'rea =i func<ionarea sa. Hn democra<iile actuale se mai )orbe=te despre opinia publica, e?primata prin pres, ca despre o a patra putere. Astfel presa a de)enit >cinele de paz (mpotri)a abuzurilor, pe ln/ calitatea sa de informare (n /eneral =i asupra acti)it<ii politice (n special. De asemenea or/aniza<ii puternice, cu scop unic, cum ar fi cele pentru aprarea drepturilor omului, protec<ia animalelor, le/alizarea a)ortului, ocrotirea monumentelor istorice, (n /eneral promo)area intereselor specifi' ce, apar din ce (n ce mai multe, iar focul lor concentrat asupra unui sin/ur obiecti) a determinat oamenii politici sa le ia (n seama. ;'a (ncet<enit astfel termenul de >lobbS, (n politolo/ie aceste corpuri pri)ate fiind descrise ca /rupuri de presiune. Dez)oltarea transporturilor =i telecomunica<iilor a fcut ca ale/to'rul, a6utat de pres, s aib o perspecti) /lobal asupra acti)it<ii ale=ilor si. Ace=ti factori au determinat =i cre=terea interdependentei Keconomice sau de alt felL (ntre state =i au fcut posibil luarea de msuri prompte, non)iolente, pentru a sanc<iona abaterile de la democra<ie. Eai trebuie men<ionat =i preocuparea pentru protec<ia minorit<ilor Kpolitice sau de alt felL de care trebuie sa dea do)ad att ma6oritatea ct =i normele ce definesc democra<ia. Din principiile liberale se desprin'de imediat preocuparea pentru protec<ia minorit<ilor, ca o consecin< a libert<ii indi)izilor de a se asocia, ca =i a dreptului minorit<ii de a se e?prima cu aceea=i demnitate ca =i ma6oritatea, cel pu<in (n idea de toleran<. -a<iunile pra/matice care 6ustific aceasta, dac mai era ne)oie, stau (n re/ulile 6ocului democratic, (n care ma6ori'tatea de azi poate fi minoritatea de mine. O propunere pentru aprarea democra<iei pentru un )iitor mai mult sau mai pu<in (ndeprtat ar fi (ntemeierea unui @onsiliu Eondial al Democra<iei, care s obser)e procesele democratice =i s emit 6udec<i asupra )alidit<ii acestora. Hn (nc0eierea acestui capitol nu pot s spun dect c nu cred ca istoria s fi luat sfr=it, (n sens 0e/elian, (ns democra<ia liberal a (n)ins'o cu ade)rat =i, de=i perfectibila, aceasta nu mai poate fi (nlturat. @onflictul ideolo/ic se poate sa fi luat sfr=it asupra acestui aspect =i a multor altora pe

care el le implic, dar ciocnirile de idei )or continua pe alte planuri, iar confruntarea ideolo/ic )a fi purtat cu mi6loace mult mai subtile. Eai cred =i sper (n )ictoria liberalismului modern, e)oluat conform respecti)ului )iitor, (n )ecii )ecilor.

Ici re/nent Dieu et mon droit 3duard al III'lea $. P-OP-I3:A:3A P-I2A:R ' 5NDAE3N: AL D3EO@-ATI3I Printre principiile promo)ate cel mai intens de partidele liberale se numr la loc de frunte dreptul la proprietate pri)at =i in)iolabilitatea acestuia. @e face ca acest drept fundamental al omului s se bucure de atta aten<ie1 Hn primul rnd este K(ncL e?istenta unor re/imuri care contest acest drept =i, (n a)ntul lor propa/andistic, etaleaz carica'turi de sisteme de drept ce nu includ proprietatea pri)ata sau o prezint, cel mult, ca pe o )aloare strin ornduirii Kanaliznd bine, a=a =i este de fapt, fiindc proprietatea implica ini<iati) =i libertateL, proprietatea pri)at fiind supus la nume'roase limitri. -ecentele =i mai pu<in recen'tele e)olu<ii din >cazanul ro=u demonstreaz ineficien<a acestor re/imuri, enormele piedici birocratice pe care ele le a=eaz (n calea pro/resului =i dispre<ul lor pentru indi)izii pe care (i oprim. Eul<i oratori ai acestui moment e?prim idea c proprieta'tea pri)at nu este un scop (n sine. Idea, de=i nu total incorect, este de blamat deoarece las desc0is problema propriet<ii. La fel de bine s'ar putea spune c democra<ia nu este un scop (n sine, foarte ade)rat, lsnd (ns discu<ia desc0is apolo/e<ilor di)erselor sisteme totalitare ' or, umanita'tea, (n relati) scurta sa e?perien< democratic, a de)enit con=tient c orice re/im se abate de la democra<ia liberal e)olueaz, mai (ncet sau mai repede, (ns si/ur, spre o catastrof social, (ndrep'tndu'se (mpotri)a indi)idului (n /eneral. Putem pri)i, (n aceea=i idee, proprietatea pri)at ca pe un (n)eli= de protec<ie al indi)idului, a=a cum sunt drepturile fundamentale1 3u zic c nuF mai mult dect attI Hn sutele de mii de ani de e)olu<ie a omului conceptul de proprietate pri)at a aprut (n mod natural. Acesta a aprut cu mult (naintea oricrei reli/ii ce ne este astzi cunoscutG el e?ista (n mod e?plicit =i, desi/ur, neinclus (n )reun sistem filozofic acum zeci de mii de ani. Democra<ia liberal a (nceput s se (nfiripeze acum cte)a sute de ani =i abia (n secolul acesta s'a impus ca sistem optim de or/anizare. Acest tip de or/anizare politic se e?prim (ntr'o multitudine de modalit<i =i numai )iitorul )a ale/e (ntre acesteaG proprietatea se e?prim (n unul sin/ur ' asocierea =i orice alt form de proprietate nu fac dect s (ntreasc idea de proprietate pri)at. @e diferen< de durat =i ce diferen< de e?presieI Hn concluzieF proprietatea pri)at este o precondi<ie a democra<ieiG dreptul de proprietate sus<ine toate celelalte drepturi.

De men<ionat c marile reli/ii actuale, cum sunt cea mozaic, cre=tin, ma0omedan etc., nu consacr prin ele insele proprietatea pri)at ' la )remea cnd au aprut acest concept era un lucru de la sine (n<eles. Eai trebuie men<ionat (ns c toate acestea con<in =i interdic<ia canonic a furtului, ceea ce subliniaz (n mod deosebit importan<a propriet<ii pentru )iitorul societ<ii umane, )iitor anticipat din cele mai )ec0i timpuri. @onsidernd discu<iile ce au loc (n 6urul acestui drept, este de necon' ceput cum oameni ce se intituleaz democra<i (l pot pune sub semnul (ntrebrii. O alterare par<ial, a=a cum doresc dumnealor s ne con)i/ c ar fi necesar, nu poate duce dect la alterarea total a dreptului, a)nd drept consecin< pe termen lun/ alterarea =i a celorlaltor drepturi, deci a democra<iei. Proprietatea reprezint (n plan moral posibilitatea in'di)idului de a se bucura de roadele muncii sale =i, prin inter'mediul mo=tenirii, de cele ale muncii strmo=ilor si, de a le spori =i transmite urma=ilor si. Proprie'tatea este baza ini<iati)ei pri)ate iar profitul este rezultatul muncii (nso<ite de riscuri a (ntreprinztorului. @apitalismul este deseori criticat pentru /enerarea de ine/alit<i >stri)itoare (ntre di)ersele cate/orii sociale =i ca /enerator de srcie. ; ne /ndim numai c a6utorul de =oma6 al unui muncitor din statele dez)oltate este de zeci de ori mai mare dect salariul mediu din recent prbu=itele sisteme e/alita'riste. ; comparam numai )itrinele ce /em de mrfuri ale ma/azinelor din statele capitaliste cu )itrinele pline doar de praf ce umpleau la/rul socialist. Desi/ur, peste tot (n lume e?ist oameni ce trebuie a6uta<i, pentru c nu pot s munceasc, (ns e?ist =i mul<i oameni ce nu o merit, pentru c nu )or s munceasc. Da, capitalismul (ntre<ine o ptur de oameni sraci, rata<i e?istnd oriunde, iar ceilal<i se simt obli/a<i s'i a6ute doar (n msura (n care ei (n=i=i se a6utG (n capitalism aceast ptur este (n/ust ' (n re/imurile comuniste numai nomenMlatura nu era cuprins (n ea. Da, capitalismul /enereaz ine/alitate, (ns aceast ine/a'litate e?prim natural calitatea =i cantitatea muncii depuse, reprezentnd totodat un stimulentF este o scar economic de )alori, numit de doctrina liberal inegalitate creatoare. A=a numitul mit al self'made'man'ului nu este o po)este de adormit ro=iii ' el e?prim perfecta capilaritate social /enerat de sistemul bazat pe proprietatea pri)at ' pia<a liber. Astfel, orice (ntreprinztor este interesat ca an/a6a<ii si )aloro=i s urce (n ierar0ia economic acolo unde le este locul, deci acolo unde pot da randamentul ma?imG rsplata este dubl, materiali'zndu'se (n profitul patronului =i (n salariul corespunztor al an/a6atuluiG pe de alt parte =i societatea este (n c=ti/F o dat pentru calitatea muncii depuse =i a doua oar pentru realizarea profesional a an/a6atului ' sumariznd aceste idei putem

spune c nimeni nu poate munci doar pentru sine, (nsu=i procesul muncii implicnd o oarecare cooperare a celorlal<i =i, pentru a fi util Kadic cerutL, satisfacerea unor necesita<i ale acestora. ;unt situa<ii (n care competenta =i ini<iati)a unui om dep=esc condi<ia de simplu an/a6at ' atunci el de)ine (ntreprinztor =i, dup cte)a posibile nereu=ite inerente lipsei de e?perien<a, a6un/e =i el patron. Pentru c numai o parte a oamenilor pot de)eni (ntreprinztori, s )edem efectele benefice ale sim<ului de proprietate (n comportamentul omului de mi6loc. Hnti =i'ntii s )edem ce (nseamn >om de mi6loc. ; (nsemne <ran1 Nu, cci <ranii reprezint numai o mic parte a for<ei de munc. ; (nsemne muncitor ' nu, (n statele dez)oltate for<a de munc este din ce (n ce mai pu<in an/a6at (n domenii care (ndrept<esc la califi'cati)ul de muncitor Kce surpriz ar fi situa<ia de azi pentru un oarecare Ear?, )znd c for<a sa re)olu<ionar nu poate nici (n mod teoretic (nsemna mai mult de o zecime a popula<iei acti)eL. Ea6oritatea for<ei de munc, ce acum un secol se retr/ea de la munca pmntului =i astzi se retra/e din munca (n industrie, s'a reorientat spre sfera ser)iciilor. Euncile prestate de ace=ti oameni sunt (n /eneral munci fizice sau intelec'tuale u=oare, (ns monotone. 3ste preferabil ca disciplina necesar acestor profesiuni s iz)orasc din respectul propriet<ii dect din alte con'siderente. Acest sentiment este cu deosebire important pentru func<ionarii care lucreaz cu publicul, /ene'rnd pe de o parte respectul pentru timpul acestora, iar pe de alta respin/erea bac=i=urilor =i a lurii de mit, fenomene sufocante =i acum (n fostele tari socialiste. Pentru muncitor, respectul propriet<ii determin implicarea sa mai adnc (n procesul de produc<ie, a6utat fiind (n acest sens =i de stimu'lentele oferite de patron, astfel (nct se poate )orbi de cointeresarea sa (n munca bine prestata. Pentru <ran, proprietatea pmntului este o dimensiune fundamental a )ie<ii, una din 6ustificrile sale pentru >a fi. De aici, adnca implicare emo<ional, problemele pmntului fiind (ntr'un anumit moment istoric probleme de )iat =i de moarte. Acolo unde <ranii au fost dez'rdcina<i din acesta, colecti)iza<i, catastrofa a/riculturii nu poate fi redat mai bine dect de /o/omniile propa/andei din acest domeniu a defunctelor re/imuri e/alitariste =i de faptul c furtul propriei cciuli le fusese impus <ranilor ca modus )i)endi. Proprietatea asupra pmntului (nseamn perpetuarea acelei str)ec0i le/turi dintre om =i natur, mo=tenit de la primii a/ricultori ai speciei umane. Nu mai trebuie subliniat aici /ri6a celui ce se simte de<intorul deplin =i definiti) al pmntului pentru acesta din urm, (n/ri6indu'l din toate punctele de )edereF al ec0ilibrului ecolo/ic, al fertilit<ii, compozi<iei c0imice etc., deoarece <ranul este acea unealt,

perfec<ionat de'a lun/ul sutelor =i sutelor de mii de ani de dez)oltare a acestei specii astfel (nct s recepteze ne)oile =i durerile pmntului cu o fine<e pe care a/ronomia moderna, de=i ludabil prin rezultate =i prin demersul co/'niti), nu a atins'o. r (ndoial, o component important a dreptului de proprietate o constituie astzi proprietatea intelectual =i dou aspecte ale acesteiaF proprietatea industrial Kin)en<iiL =i copSri/0t'ul. ; le luam (n ordinea in)ers a importan<eiF aspectul (ntlnit la fiecare pas al acestui tip de proprietate este copSri/0t'ul, tradus uneori ca drept de autor. Din punct de )edere conceptual el este un aspect minor, referindu'se la banala copiereG fiind (ns des (ntlnit, importan<a lui practic este co)r'=itoare, fr o re/lementare potri)it a acestui drept fiind de neconceput dez)oltarea literaturii, foto/rafiei, cinemato/ra'fiei, a artei (n /eneral, a publicisticii =i a informaticii. Proprietatea industrial este o e?tensie a copSri/0t'ului, (n stabilirea propriet<ii fcndu'se distinc<ie (ntre in)en<ie Kidee creatoare ori/inalaL =i ino)a<ie K(mbunt<ire de amnuntL. Hn acest cadru sunt stabilite rela<iile de proprietate, deci se prefi/ureaz rela<iile economice (ntre titularii unui bre)et =i (ntre ace=tia =i autorii in)en<iilor (n/lobate (n el. De/a6at din conflictele de copSri/0t =i din cele de proprietate industrial, problema'tica propriet<ii intelec'tuale urc pe un plan superiorF nu mai este )orba de copiere pur =i simplu, ci de preluarea unor structuri, idei =i concepte, care sunt de obicei >adaptate pentru a fi ct mai /reu recunos'cute. Hn acest sens, dreptul este (n /eneral destul de srac, putndu'se )orbi cel mult despre etici profesionale, aplicabile =i acestea unor comunit<i relati) restrnse. Hn pri)in<a propriet<ii intelectuale statele trebuie sa ia msuri mult mai 0otrte =i este necesar intensificarea colaborrii interna<ionale prin Or/aniza<ia Eondial pentru Proprieta'tea Intelectual KUIPOL. Hn (nc0eiere, trebuie concluzionat c proprietatea pri)at =i, implicit, formele de proprietate ce deri) din aceasta constituie un drept fundamen'tal al omului, fr de care nu se poate concepe democra<ia, iar prbu=irea re/imurilor socialiste ne (ndrept<e=te la (ndeprtarea mena6a'mentelor (n promo)area acestui drept pe plan interna<ional, c0iar dac e?ist resen' timente importante din partea anumitor state.

Laissez faire, laissez passer constituie re)en'dicarea suprem a liberalismului economic. Daca'i adu/m formula laissez penser a)em (ntrea/a doc'trin liberal in nuce. Dan A. Lzrescu +. LAI;;3C AI-3 ' O POLI:I@R E3-35 A@:5ALR Nimeni nu are nici un dubiu c dreptul su)eran al indi')idului la proprie'tate pri)at induce mecanismul de pia< liber. @e frumos este cnd auzim oameni politici de toate culorile declamnd principii liberale, adornd ini<iati)a pri)at =i creznd cu putere (n pia<a libera. La fel se aud =i politicienii abia nscutelor democra<ii btndu'se cu pumnul (n piept pentru drepturile omului =i democra<ia liberal. :otu=i, puse (n /urile prea multora dintre ei cu)intele acestea sun strident, iar principiile enun<ate )in (n contradic<ie cu personali't<ile lor de6a cunoscute. Hntr'ade)r, prea mul<i apr prin lozinci proprietatea pri)at =i (n (ntrea/a lor carier politic nu fac altce)a dect s (ncerce sa'i (mpiedice dez)oltarea. Pe cra)atele unora se distin/e profilul lui Adam ;mit0 =i ei nu fac altce)a dect s perse)ereze pe cile de la care marele economist (i sftuia sa se abat. Hnti de toate, cine este Adam ;mit01 Hn la/rul socialist propa/anda comunista (l prezenta ca pe un precursor al mar?is'mului. @e stupiditateI ;mit0 a fost economistul care mai presus de orice alt considerent economic punea pia<a liber, adic sus<inea capitalismul cu o fer)en< care astzi nu se mai (ntlne=te ' cam mul<i, pretndu'se la distorsionarea mecanis'mului de pia<, se strduiesc sa fac un bine nemeritat K=i uneori cu for<aL celor care nu prea se obosesc sa munceasc. ;mit0 sublinia perfec<iunea mecanismului economic de pia< libera =i autore/larea acestuia, autore/lare ce elimin din interiorul acestuia mai toate practicile neeconomice. Deoarece liberalismul se ridic deasupra moralei, iar ;mit0 este una din fi/urile marcante ale liberalismului clasic, nu )oi denumi aceste practici neortodo?e sau neetice, ci neecono'mice sau neliberale. Eecanismul eliminrii fenomenelor duntoare este foarte simpluF pentru oameni politici este u=or sa fac politic, pentru c o fac pe banii ale/atorilor, pe cnd a/en<ii economici care (ncep sa promo)eze principii politice =i morale sau sa fac discriminri pe moti)e neeconomice (n rela<iile lor economice, o fac pe buzunarul propriu. De asemenea, prostul mana/ement este sanc<ionat, (n cele din urma, de faliment, iar corup<ia este eliminat att de mecanismele economice ct =i de cele de le/islati)e ce

definesc sistemul economic. -olul pe care DarVin (l atribuia selec<iei naturale (n >Ori/inea specii' lor ;mit0 (l acord concuren<ei (n >Do/<ia na<iunilor. @oncuren<a este /enerat de pia< =i (ntre<ine pia<a. 3a este criteriul care discerne (ntre dou ini<iati)e =i ea este >mna in)izibila care (ndeamn a/en<ii econo'mici spre dez)oltare =i pro/res, fiind /arantul =i /eneratoarea calit<ii. Deoarece monopolurile sau oli/opolurile afecteaz serios meca'nismul concuren<ial, oamenii politici responsabili au elaborat le/isla<ia an'titrust sau anticartel, le/isla<ie de inspira<ie liberal. :ot ;mit0 mai sublinia rolul nefast al inter)en<iei statului (n econo' mie. Pe ln/ inelasticitatea birocra<iei =i posibilita'tea de corupere a birocra<ilor, principalul iz)or de ineficien< este acti)itatea neecono'mic a statului (n economie, aceasta fiind subordonat politicii. In)esti<iile de stat, ce au loc (n /eneral (n ramuri pu<in profitabile, mai sunt duntoare =i din alt punct de )edereF o (ntreprindere pri)ata care mer/e prost se (ndreapt (n mod si/ur spre faliment, pe cnd statul men<ine (ntreprinderile sale pe linie de plutire acoperind pa/ubele acestora din buzunarele contribuabililor. De asemenea, aparatul de con'ducere nu este cointeresat (n succesul financiar al (ntreprinderii =i, <innd la scaunele pe care le ocup, ur'mre=te obiecti)e sociale =i nu economice, fiind mai interesat (n pstrarea for<ei de munca ocupate dect (n realizarea profi'tului, (n conformitate cu indica<iile primite de la e?ecuti), care (nfiin'<eaz astfel de (ntreprinderi special (n acest scop ' o modalitate rafinat de a arunca banii pe apa smbetei, (n loc de a'i aloca prin credite sectorului pri)at, modalitate care, /eneralizata (n cazanul ro=u la state (ntre/i, a condus la ade)rate falimente na<ionale. De men<ionat aici ca, de=i mul<i pri)esc lucrrile de drumuri =i poduri din perioadele de criz ca o modalitate /ratuit de ocupare a for<ei de munc, aceasta creeaz o important infrastructur, diferen<a dintre banii bine folosi<i =i banii arunca<i (n astfel de ini<iati)e neputnd'o face dect economia, pentru fiecare lucrare (n parte =i lund (n con'siderare importanta pe termen lun/ a infrastructurii. :rebuie aici subliniat rolul benefic pe care (l are (n economie falimen' tul. De=i blamat de mul<i incon=tien<i drept >cancer al capitalis'mului, el este (n realitate e)enimentul economic impersonal care discerne (ntre o acti)itate economica bun =i una proast. Hn <rile dez)oltate zeci =i zeci de mii de firme se (nre/istreaz anual =i alte zeci =i zeci de mii dau faliment (n aceea=i perioada ' rmn (ns (n picioare cte)a mii de firme (n plusF din in)estitorii care au pornit la drum, mai mult sau mai pu<in recent, o anumita parte au reu=it, restul c=ti/nd doar e?perien< pentru urmtoarea (ntreprindere. Hn ;tatele 5nite, spre e?emplu, un (ntreprinztor trece (n medie prin trei'patru falimente pn cnd sa (n)e<e cum sa manipuleze banii

(ntr'un mod 6udicios =i profitabil. Absen<a dintr'o economie a falimentului indi)idual este un semn /ra) de anor'malitate cci duce, cum am spus mai sus, la falimentul /eneral. Hntr'o economie normal falimentul apare natural =i este un factor de sntateF o (ntreprindere, public sau pri)at, nu poate plti pa/ube mai mari dect (i este pun/a. -eiau aici o defini<ie a economieiF >alocarea unor resurse limitate (ntre mai multe acti)it<i concurente. Aici inter)ine conflictul (ntre dorin<ele umane KnelimitateL =i posibilit<ile lor de punere (n practic KlimitateL. 3)olu<ia umanit<ii din cele mai )ec0i timpuri =i pn astzi a impus, dintr'o sumedenie de moti)e, teoretice =i practice, conceptul de proprieta'te pri)ata. 3)olu<ia mai recenta, de numai =apte secole, a demonstrat superioritatea pie<ei libere, sistem iz)ort natural din rela<iile economice dintre oameni, asupra oricrui alt sistem economic ima/ina'bil. Qustificarea teoretic a acestei superiorit<i st (n acti)it<ile economi'ce optimizate la ni)elul fiecrui a/ent economic dup indicatorul profit =i optimizarea la scara mare dup indicatorul pre<. @alitatea produselor nu se discut, cci economia nu este un depozit de rebuturi sau de produse inefici' ente, iar incompeten<a este eliminata fr nici o mil, cci economia nu este un sistem filantropic. 3conomi=ti dere/la<i, cum ar fi Ear?, au considerat tocmai contrariul =i, pe deasupra, au mai propus centralizarea mecanismului economic, eliminnd astfel, au zis ei, cos'turile /enerate de concuren<. Nu =i'au dat sau nu au )rut sa'=i dea seama c o birocra<ie de stat, care )e0iculeaz responsabilit<ile de sus (n 6os =i de 6os (n sus pn la disipare =i este selectata pe sin/urul criteriu al obedientei fa< de sistem, cost cu mult mai mult dect mecanis'mul concuren<ial, prin rspunsurile (ntrziate, prin infle?ibi'litate =i prin amintita dero/are de rspundere. Hn /eneral, birocra<ia de orice fel =i din orice sistem este un aparat care pune piedici serioase creati)it<ii =i ini<iati)elor personale. Xi nu au mai admis sau nu au )rut sa admit acei economi=ti ca sistemul centralizat nu se poate aplica umanit<ii, c oamenii nu sunt simple 6ucrii muncitoare ale nomenMlaturii, c in'di)izii nu sunt dispu=i s renun<e la independen< =i la liber'tate nici de dra/ul unor lozinci =i nici de dra/ul si/uran<ei economice Kdestul de nesi/ur de altfelL. Liderii -e)olu<iei din Octombrie au crezut ca dorin<a de liber'tate a ru=ilor (nseamn =i o mn (ntins (n fa<, imploratoare, sau una ridicat, strns pumn, amenin<toareG poporul rus era K=i a rmas, (n pofida (ncercrii de ateizareL ortodo?, iar un popor ortodo? nu s'a re)oltat niciodat (mpotri)a propriei stpniri, el nu cer=e=te =i nu d (n cap, orict i'ar fi de /reu. Nu insist asupra detaliilor istorice. Optimizarea la ni)el indi)idual Kde a/ent economicL este imediat =i, de=i unii blameaz profitul ca pe un rezultat al >e?ploatrii, ei sunt destul

de pu<in lua<i (n seam =i destul de mult contrazi=i de realitate. Hn fapt, economia este un 6oc cu suma nenul =i este c=ti/at de to<i cei ce'i (n<ele/ re/ulile =i depun efort s'l c=ti/e, asumndu'=i riscuri mai mari sau mai mici, dup firea fiecruia. Hn pri)in<a pre<urilor lucrurile sunt mai pu<in clare. Hnti sa men<ionez c pre<ul de ec0ilibru al unui produs se stabile=te prin a=a numitul 6oc al cererii =i ofertei. La reprezentarea sonda6elor de marMe'tin/ pentru ofert Kcurba ascendentL =i cerere Kcurba descendentL pe o aceea=i dia/rama cantitate'pre< se ob<ine pre<ul de ec0ilibru la intersec<ia celor doua curbe, dia/rama e?emplificnd clar cum orice abatere de la acest pre< mic=oreaz profitul, deci este amendat de for<ele pie<ei. r (ndoial, fiecare productor, )nztor, comis')oia6or, an/rosist etc. este liber sa )nd cu ce pre< dore=te, (ns concuren<a (l (ndeamn sa (l mic=oreze. Pe de alt parte, economi=ti =i oameni politici doresc inter)en<ia statului (n economie, sus<innd ca mecanismele pie<ii se adapteaz cu /reu ne)oilor sociale. 3ste ade)rat, pia<a liber se adapteaz (ntr'un timp destul de lun/ la rezol)area acestor probleme, (ns, dintr'un punct de )edere, acest timp nu este foarte lun/, iar dintr'altul, politicile (nse=i de inter)en<ie (n economie prelun/esc aceasta perioad =i, mai ru, accentueaz problemele pe care doresc sa le rezol')e. Protec<ia sociala ar trebui redus la strictul necesar, astfel (nct s nu mic=oreze stimulen'tele de a munci =i sa nu /re)eze asupra dez)oltrii economice prin impozitele mari pe care le presupune. oarte interesant este (n acest sens propunerea unui /rup de dreapta K=i de fapt liberalL al conser' )atorilor britanici de pri)atizare a asi/urrilor sociale. Eai pu<in neplcut, dar deloc liberal, este inter)en<ia statului asupra ritmului dez)oltrii economice. Hn repetate rnduri reputatul economist american Eilton riedman sublinia necesitatea ca statul sa nu inter)in asupra acestui ritm, fcndu'se )ino)at de amestec (n sfera deciziilor indi)idualeF >orice ritm de dez)oltare decur/e din deciziile luate de in'di)izi, acesta este ritmul adec)at. De fapt, (n procesul economic capita'lul se polarizeaz spre cei mai deci=i sa se dez)olte, deci )a rezulta, (n orice caz, un ritm de dez)oltare poziti), pe care statele nu numai ca nu'l pot mri, dar (l <in actualmente (n fru prin stupidul sistem de impozite pro/resi)e. Hn ceea ce pri)e=te comer<ul e?terior, op<iunea liberal nu poate fi dect liber'sc0imbismul. Ieftinirea fr precedent =i pro/resul atins de trans' porturi =i telecomunica<ii au determinat (nflorirea comer<ului interna<ional =i apari<ia trusturilor multina<ionale, astfel (nct astzi )orbim despre o /lobalizare a economiei =i de cre=terea interdependen<ei economice (ntre <ri. Hn acest conte?t, comple?ele de msuri, cum ar fi protec<ionismul sau,

mai nou, >na<ionalismul comercial sunt desuete. Ideal ar fi ca economia mondial s fie o unic pia< libera. ;entimentele na<ionale nu au ce cuta (n comer<ul e?terior deoarece sunt prea cos'tisitoare. ;in/urele tensionri 6ustificate ale rela<iilor economice dintre state, e)ident duntoare tuturor pr<ilor implicate, sunt cele 6ustificate de aprarea drepturilor omului, promo)area democra<iei liberale =i men<inerii pcii (n lume. Hn pri)in<a in)esti<iilor strine, ade)rata politica liberal este politica por<ilor desc0ise. Astfel, acti)itatea firmelor cu capital strin constituie, prin concuren<, un stimulent adresat firmelor auto0tone de a produce mai mult, mai bine =i mai ieftin. A)nd (n )edere c acti)itatea lor financiar este mai pu<in afectat de crizele locale, ele consolideaz stabilitatea financiar a statului (n care func<ioneaz. Prin in6ec<ia de capital in)esti<iile strine mai produc =i mic=orarea deficitului comer'cial sau sporirea surplusului, dup caz. Trile est europene se confrunt actualmente, pe ln/ problema pri)atizrii, care este rezol)abil (n c<i)a ani, cu problema atra/erii acestor in)esti<ii. Pe ln/ /aran<iile de stabilitate politic =i fis'calitatea ct mai redus, idei cu care to<i factorii politici ai acelor tari s'au obi=nuit, se confrunt trei ac<iuni politice pri)itoare la tratamentul firmelor strine comparati) cu cele auto0toneF )iziunea conform creia firmele auto0tone trebuie s dispun de a)anta6e KfiscaleL fa< de firmele strine este de sor/inte na<ionalist =i s'a do)edit ca nu atra/e (n mod deosebit in)esti<iile strineG opusul acesteia, de a crea a)anta6e firmelor strine fa< de cele auto0tone este de un cosmopolitism dubios, putnd fi )orba de fapt de corup<ie la cel mai (nalt ni)elG sin/ura op<iune )iabil este op<iunea liberal, de a trata nediferen<iat cele doua cate/o'rii de firme. Pe ln/ aspectele politice, mai e?ist un aspect important (n atra/erea in)estitorilor e?terniF infrastructura, care trebuie sa (nsemne att transporturi =i telecomunica<ii moderne, centre de afaceri speciali'zate ct =i, (ntr'un sens mai lar/, crearea institu<iilor economice fundamentaleF bursele =i bncile. Desi/ur, crearea acestora din urm trebuie s fie (n principal rezultatul ini<iati)ei pri)ate, corespunztor stimulate. Politica de neamestec func<ioneaz la fel de bine =i (n domeniul finan' ciar. Dncile =i, (ntr'un sens mai lar/, societ<ile de asi/urri, (ndeplinesc un rol fundamental de re/ulatoare ale economiei, rol cu att mai important cu ct nici nu aminte=te idea )reunui centralism. Aceste institu<ii au introdus riscul (n ecua<iile lor economice, ac<ionnd asemenea unui lubrifiant al economiei, acordnd libert<ii capitalului un rol acti), creator, asi/urnd demara6ul (n economie =i (n ierar0ia sociala a oamenilor cu idei de luat (n seam, dar lipsi<i de capitalul necesar punerii lor (n practic ' =i iat (nc un

mecanism de capilaritate social, care distru/e zidul economic (ntre cate/oriile mai (nstrite =i cele mai pu<in (nstrite, zid att de criticat de sociali=ti, dar /enerat tot de ei, prin inter)en<ionismul (n domeniul financiar. ;in/ura interferen< (n acest domeniu acceptat Kde=i cu serioase reticen<eL de libera'lism este ac<iunea pre)zut de teoria monetarist de re/lare a economiei prin ac<iuni (ndreptate e?clusi) asupra bncilor na<ionale, cum ar fi stabilirea dobnzilor sau redimensionarea masei monetare. @t pri)e=te disputa modern (ntre capitalismul indi)i'dualist =i cel corporatist, doctrina liberal nu poate dect s opteze pentru primul. @apitalismul indi)idualist este capitalis'mul an/lo'sa?on, de dreapta, =i se mai nume=te =i capitalism financiar deoarece accentul cade pe pie<ele financiare. @apita'lismul corporatist este capitalismul /ermano' nipon Ksau renanL, de stn/a, =i se mai nume=te =i industrial deoarece accentul cade pe re<ele mi?te de (ntreprinderi =i bnci. Hn alta ordine de idei, fenomenele mai pu<in plcute ca falimentul sau =oma6ul sunt denumite de liberalism >supape de si/uran< ale unei economii libere, iar aceste supape func<ioneaz optim (n modelul in'di)idua' list. -ezumnd toate aceste coordonate ale politicii economice liberale, nu pot dect sa fac referire la a=a'numitul drept al cet<eanului de a fi lsat (n pace, (n cazul nostru dreptul (ntreprinztorului de a fi lsat sa'=i fac treaba cum (i place. :ot lui ;mit0 (i re)ine meritul de a fi sintetizat aceasta politic (n mereu actuala formulF >LAISSEZ FAIRE.

;tatul este un ru necesar. ;'l facem ct mai pu<in ru =i ct mai pu<in necesar. ,. -OL5L @O-P5-ILO- P-I2A:3, D3@LIN5L ;:A:5L5I 5nul din drepturile fundamentale ale omului este libertatea de con=tiin<, de informare =i de e?primare, iar un altul, drept democratic fundamen'tal, dar nepolitic (n sine, este libertatea de asociere =i adunare. @on6u/area acestor dou drepturi creeaz un cadru propice pentru formarea =i dez)ol'tarea or/aniza<iilor de orice fel, eu numindu'le pe cele ne/u)er' namentale cu termenul /eneric de corpuri pri)ate. Am mai subliniat (n lucrarea de fa< c liberalismul, de=i nu se implica per se (n )ia<a social, creeaz premisele apari<iei unei bo/<ii de or/aniza<ii multicolore. Oamenii, folosin'du'se de drepturile mai sus amintite, se asociaz (n cele mai di)erse scopuri, cu moti)a<ii =i implica<ii politice sau nu. @ele mai )ec0i de astfel de or/aniza<ii, ce se circumscriu oarecum acestei sfere, de=i unele dintre ele au a)ut un caracter /u)ernamental, au fost mi=crile politice cu <el unic, breslele =i societ<ile =tiin<ifice. 5n rol important (n )ia<a social =i politic (l are opinia public, e?primata prin pres sau demonstra<ii, ca =i prin multitudinea de or/aniza<ii pri)ate ce se pronun< asupra di)erselor probleme, iar un partid preocupat de rezultatele urmtoarelor ale/eri trebuie s ia (n seama aceste forme de e?presie. Politolo/ic )orbind, demonstra<iile sunt /rupuri de presiune =i nu sunt sin/ureleF asocia<ii puternice, cu un sin/ur scop Kcum ar fi aprarea intereselor profesionale, a6utorarea sracilor, promo)area acti)it<ii sporti)e, le/alizarea a)or'tului, cre=terea numrului de panselu<e (n spatiile )erzi =i cam tot ce le trece oamenilor prin capL se constituie de asemenea (n /rupuri de presiune, de data aceasta permanente. 3ste normal ca indi)izii, a)nd o multitudine de aspira<ii, sa se asocieze liber (n or/aniza<ii cu obiecti) foarte (n/ust, astfel (nct (n cadrul acestora sa beneficieze de o unanimitate care s le multiplice ac<iunile. @nd aceste ac<iuni atin/ sfera politicului, astfel de or/aniza<ii obi=nuiesc sa dele/e un reprezentant care sa fac presiuni asupra unora sau altora din factorii de decizie, (n conformitate cu scopul or/aniza<iei. Acest tip de implicare politica a primit denumirea de lobby de la prezenta re/ulata a lobbS'=tilor pe coridoarele le/islati)ului sau e?ecuti)ului americane. Dine(n<eles, aceste or/aniza<ii recur/ la toate mi6loacele de presiune disponibile, cum ar fi atacul (n presa, a)alan=a de scrisori de la >ale/atori dezam/i<i =i abordarea re/ulat a respon'sabilului politic de influen<at.

@onsecin<a acti)it<ii unor astfel de or/anisme care nu se cir'cumscriu =i nu doresc s se circumscrie procesului politic principal a dus la disiparea puterii mecanismelor politice tradi<ionale =i la o anumit specializare a ac<iunii politice. Astfel oamenii politici, bazndu'se pe sonda6ele de opinie prele)ate, caut sa transmit ct mai precis mesa6ele lor politice potri)ite /rupurilor de interes alese ca <inte. Aceasta duce la (ndeprtarea de )iata politica a cet<eanului >neintere'sat Kneinte/rat unor astfel de /rupuriL =i, s' ar putea afirma, la alterarea democra<iei. -ealitatea este (ns altaF ea faciliteaz inte/rarea politic a factorilor acti)i, deci a acelora care se obosesc sa'=i arate interesul fa< de procesul decizio'nal, (mbunt<ind de fapt democra<ia. @aracterul des amintit de ec0i)oc al )otului, corectat odinioar doar prin sonda6ele de opinie, este corectat astzi prin contactul direct al oamenilor politici cu reprezentan<ii ad'0oc ai /rupurilor de cet<eni cu di)erse interese. Ac<iunile ob=te=ti nu se limiteaz (ns la influen<area factorilor politici ' aceasta este un proces destul de lun/ =i de costisitor, cel pu<in din punctul de )edere al efortului uman. Eult mai eficient poate fi implicarea directa a or/anismului interesat (n problemele specifice. Astfel se pot ini<ia ac<iuni pri)ate cu o eficien< superioar, prin promptitudine =i fle?i'bilitate, celor ob<inute prin procesul politic. Aceste ac<iuni pot fi dublate de subscrip<ii publice sau de oferte de )olun'tariat. Hn )ia<a social mai e?ist =i altfel de or/anisme dect cele destinate unor anumite obiecti)e practice. 5n a)nt deosebit (n acest sens (l cunosc cluburile pri)ate, a cror moti)a<ie de a e?ista este, (n /eneral, (ntre<inerea unui anumit mediu social (n interiorul acestora. Pot e?ista cluburi ce includ oameni cu o aceea=i profesiune, pasiune, aspira<ii culturale, stare materia'l, coeficient de inteli/en< etc. Eai e?ista, de asemenea, numeroase institu<ii cu scop caritabil. 5n rol important (ntr'o democra<ie (l are presa, care este compusa dintr'o multitudine de corpuri pri)ate. Pe ln/ func<ia de informare propriu' zisa, presa =i'a asumat =i func<iile de semnalare a abuzurilor, cutnd apoi sa se plaseze (n postura de 6udector impar<ial al actualit<ii. ;'ar putea spune, e drept, c func<ia de semnalare a abuzurilor este inclus (n simpla informare, dar dimensiunea profund critic a presei o plaseaz (n postura de cine de paz. @t despre impar<ialitate, care reie=ea odinioar din pluralitatea pozi<iilor e?primate (n pres, astzi fiecare 6urnalist caut sa pozeze (n independent. r (ndoiala, presa are un rol foarte important (n modela'rea opiniei publice, astfel (nct a a6uns sa fie numit a patra putere (n stat. :oat aceast re<ea de corpuri pri)ate, suprapuse sau opuse, este rezul'

tatul natural al unei )ie<i ob=te=ti libere =i formeaz de fapt o societate liberal. @ondi<iile esen<iale ale acesteia sunt democra<ia liberal =i pia<a liber. ; analizm acum implica<iile unei )ie<i sociale libere asupra unor probleme cum ar fi protec<ia social. Hn primul rnd trebuie subliniat ca pia<a liber, de=i este /eneratoarea unor marcante ine/alit<i Knumite de doctrina liberal ine/alitate creatoareL, are ca rezultat o distribu<ie a )eniturilor ce (ndrept<e=te pu<ini oameni la calificati)ul de sraci. Desi/ur, fiecare om se compara cu cei mai bo/a<i =i, din acest punct de )edere, mul<i se pot numi >sraci, ei nefiind (ns oameni sufoca<i de considerabile po)eri materiale, dimpotri)F capita'lismul este un sistem care elibereaz oamenii de srcie, (n sensul emanciprii acestora de ne)oi stri)itoare. Lund e?emplul ;tatelor 5nite, un om cu )enituri medii, de Y !$ *** Z an, se poate considera srac comparndu'se cu miliardarii, (ns acest )enit (i asi/ura mai mult dect o )ia< decent, spre compara<ie lund pre<ul unui calculator P@ obi=nuit de Y " *** =i c0el'tuielile medii de )ia< K(ntre<inere [ masa [ c0irie [ ...L, cifrate (n 6ur de Y $'"* *** Z an. Hn al doilea rnd trebuie men<ionat ca (nse=i politicile de protec<ie sociala din statele occidentale nu sunt cele mai fericite, de=i inten<ia lor este frumoas, aceea de a'i a6uta pe cei (n ne)oie, (ns rezultatele sunt contrarii a=teptrilor. Dup cum obser)a riedman, impunerea unui salariu minim pe economia na<ional /enereaz =oma6, (n special (n rndul tinerilor. Hn /eneral, orice msura care for<eaz economia de pia< sa ia (n seam aspecte sociale are de fapt efect de bumeran/, conform prin'cipiului lui Le @0atelierF >dac asupra unui sistem (n ec0ilibru se e?ercit o constrn/ere, sistemul )a e)olua astfel (nct sa diminueze acea constrn/ere. Hn ceea ce pri)e=te astfel de msuri mai pot da un e?empluF amestecul statului (n stabilirea preturilorF pentru for<ele de stn/a, odat a6unse la putere, este mare tenta<ia de a influenta preturile produselor de baz, termen prin care acestea denumesc alimentele cele mai uzuale =i alte cte)a astfel de produse. Pn =i ro=iii Kct de ct rezonabiliL recunosc consecin<ele nefaste ale fi?rii pure =i simple a preturilor pe cale administrati), (n dispre<ul total al productorilor acelui produs, admi<nd ca aceasta msura /enereaz o pia< nea/r pentru acel produs, (ntorcndu'se astfel (mpotri)a celor ce se doreau a fi prote6a<i, respecti) a oameni'lor cu )enituri mici. Dndu'=i seama de aceste efecte, sociali=tii recur/ la sub)en<ionarea produc<iei acestor alimente de la bu/etG pe ln/ faptul ca se (ncalc /ra) libertatea indi)idului de a cumpr ce dore=te =i cum dore=te, fiind obli/at s )erse din buzunarul sau ta?e ce sus<in cutare sau cutare produs =i faptul ca distorsioneaz astfel pia<a liber, astfel de msuri se (ntorc =i pe o alta cale (mpotri)a celor sraci, deoarece (n cazul

scderii substan<iale a pre<ului produsului a/en<ii economici sunt (ndemna<i sa e?porte acest produs pe pie<e mai normale, iar dac acest e?port este interzis se /enereaz contrabanda cu acesta. 3)enimentele de mai sus sunt impersonale =i incontrolabile, deoarece au o solida moti)a<ie economica, =i nimeni nu poate spune c ar a6uta cui)a, mai ales daca acela este mai pu<in (nstrit. ;olu<ia acestor probleme, de=i cere un oarecare timp, este lsarea problemelor sociale (n sarcina corpurilor pri)ate, sus<inute de mecanismul de pia< liber. Hn acest sens trebuie reamintit propunerea deputa<ilor britanici de pri)atizare a asi/urrilor sociale =i mai trebuiesc amintite numeroasele societ<i caritabile care e?ist la ora actual (n lume. Acestea, ac<ionnd din considerente umanitare, care sunt de fapt =i 6ustificarea rezonabila a msurilor politice de protec<ie social, pot face o treaba mai bun dect statul dac economia este lsata liber s asi/ure prosperitatea /eneral. Hn par'ticular, c0iar diferite partide politice ac<ioneaz cu titlu pri)at ini<iind ac<iuni caritabile a)nd (n )edere c=ti/uri electorale. :ot a=a ac<ioneaz =i unele firme pri)ate, dac astfel de ac<iuni le de/re)eaz de o parte a ta?elor, dac este un mod eficient de a'=i face reclam sau daca astfel (=i pre/tesc o mn de lucru corespunztor calificat =i de)otat firmei. 5ltima preocupare, materiali'zat uneori (n burse de studii, constituie un mecanism de capilaritate social, oferind =anse rezonabile de a a)ea acces la studiile cele mai preten<ioase c0iar celor mai sraci. Eai trebuie subliniat preocupa' rea tradi<ional a di)erselor culte pentru realizarea protec<iei sociale =i pentru promo)area )rfurilor comunit<ii, fr a face discriminri dup credin<a celor a6uta<i. Eai e?ist =i altfel de mecanisme de re/lare socio'economice =i pot cita ca un e?emplu concuren<a celor (nstri<i pentru ac0izi<ionarea bunurilor pozi<ionale sau frec)entarea de ctre ace=tia a unor localuri sau ma/azine scumpe. Dunurile pozi<ionale sunt (n /eneral obiecte la mod, neconstituind bune in)esti<ii, dar e?primnd pozi<ia social a cumprtorului. Eecanis' mele de /enul acesta sunt (nc o sursa de ec0ilibru social, prin circula<ia libera a capitalului de la cate/oriile mai bo/ate la cele mai pu<in bo/ate, circula<ie ce nu poate fi considerata (ns strict economic, /enerat de produc<ie (n ade)ratul sens al cu)ntului, ci =i un mecanism de autore/'lare social, desf=urat liber (n plan economic =i moti)at, poate, de un oarecare snobism. Important este faptul ca toate aceste msuri nu mai sunt luate de un aparat birocratic, cu nea6unsurile sale specifice, =i c implicarea cet<enilor (n rezol)area problemelor sociale este liber =i nu mai posed caracterul antipatic al unei masuri impuse administrati). De re<inut ca e)itnd interfa<a

politica economicul =i socialul fuzioneaz liber, pia<a liber e)olund spre rezol)area problemelor sociale, =i (nlturndu'se astfel masurile de sor/inte e/alitarista, masuri ce /re)eaz serios asupra dez)oltrii economiei. Hn alt ordine de idei, corpurile pri)ate sunt pe cale de a prelua =i o alta func<ie tradi<ional a statului ' acti)itatea poli<ieneasc. @on'siderente de securitate pri)at au determinat recur/erea din ce (n ce mai 0otrt la ser)iciile a/en<iilor de detecti)i particulari, la a/en<ii pri)ate de paz, ser)icii de /ard personal, de securitate a informa<iilor etc. 5n e?emplu este Noua Ceeland, o tara fr poli<ie, unde infrac<iunile sunt sesizate de cet<eni =i amendate de municipalita'te. ;e poate afirma, de asemenea, c au aprut c0iar ser)icii de spiona6 pri)ate, un e?emplu fiind recentele scur/eri de informa<ii secrete americane prin computerele unor spioni independen<i din Olanda. Destinderea situa<iei interna<ionale =i eforturile diploma'tice con' sidera'bile (n )ederea realizrii unei pci interna<ionale durabile, arunc o umbr asupra dimensiunii militare a statelor. 5n e?empluF @osta -ica, <ar ce se mndre=te cu abolirea armatei. A)nd (n )edere ca societatea ci)ila, constituita din corpuri pri)ate =i personalit<i independente, poate solu<iona anumite probleme fr inter)en<ia statului, declinul acestuia este e)ident iar statul urmeaz s se restrn/ la strictul necesar, amputndu'=i serios aparatul birocratic. Eai trebuie men<ionat =i pozi<ia specific liberal de restrn/ere la zero a implicrii statului (n economie. Eondializarea pie<ei libere, tendin< e?celent e?emplificat de apropia'ta inte/rare european, mai (nseamn =i o tendin<a de interna<ionalizare a corpurilor pri)ate. Inte/rarea european nu trebuie sa /enereze (ns un europenism =o)in, )ezi conflictul 3@5 ' 5;D. Nu numai acti)it<ile economice tind spre transna<ionali'tate, ci =i di)erse acti)it<i <innd de sferele sociala, culturala, reli/ioasa =i c0iar politica. :ermenul eloc)ent ce define=te acest proces, lansat de un mare om politic liberal romn, este >spiritualizarea frontierelor. 3l nu (nseamn renun<area la identitatea na<ional, la tradi<ii culturale sau la independen<a politica, ci doar o mai mare libertate de mi=care =i de ac<iune pentru indi)id, ne<innd seama de /rani<e. Pe ln/ aceasta, corpurile pri)ate, prin pozi<iile c0eie ce unele dintre ele le pot de<ine (n anumite domenii, a6un/ c0iar la o oarecare influenta asupra politicii interna<ionale. :rebuie men<ionat ca procesul politic pare sa se restrn/ la acele probleme care merita (ntr'ade)r s fie luate (n seama pe acest plan, cele mai pu<in semnificati)e fiind rezol)ate de indi)izi prin autoor/anizare.

Amicus 0umani /eneris %. O 2ICI5N3 LID3-ALR A;5P-A POLI:I@II IN:3-NATIONAL3 A)nd (n )edere c )ia<a uman este considerentul suprem pentru omenire, nici un mobil nu poate scuza omucidul, c0iar dac este (nfptuit conform re/ulilor rzboiului. @a atare, con'siderentul cel mai de seam (n politica interna<ional este pacea. Hn timp ce securitatea unui stat este (n /eneral un obiecti) ne/ati), limitndu'se la simpla nea/resare a acelui stat, pentru un stat pre)ztor =i puternic considerentele de securitate militar se transforma (n con'siderente de men<inere a pcii (n lume, pacea fiind un obiecti) poziti), necesitnd (n practic serioase eforturi diplomatice, c0iar din partea statelor neim'plicate (n )reo situa<ie tensionat. Durabilitatea pozi<iilor de mari puteri militare a fcut dreptul interna<ional s se contorsioneze (n prea6ma acestora, precum spa<iul minMoVsMi'an din teoria lui 3instein (n 6urul corpurilor masi)e, totu=i considerente de coerent =i de definire a unei ordini interna<ionale au dus la un consens (n ceea ce pri)e=te acceptarea mondiala a unor norme =i principii de drept interna<ional, al cror principal obiecti) rmne rezol)area situa<iilor tensionate fr recur/erea la for< sau la amenin<area cu for<a. De6a recur/erea la astfel de mi6loace constituie o oarecare baz de contestare a )alidit<ii di)erselor acte de drept interna<ional. Dealtfel, se constat (n politica interna<ional o deplasare de la utilizarea puterii militare, ce rmne o solu<ie e?trem, la utilizarea puterii economice, putere ce se poate manifesta mult mai pa=nic dar care, pe de'o parte, nu mai are aceea=i for< de persuasiune iar pe de alt presiunea ei nu este nici mult mai ieftin dect a celei militare. Politica liberal a stresat (ntotdeauna (nlocuirea puterii for<ei cu puterea discret, care ac<ioneaz (n cadrul institu<iilor interna<ionale, rela<iilor economice =i se manifest c0iar prin influen<area opiniei publice. Att considerentul sal)/ardrii pcii mondiale, ct =i nenumratele acti)it<i de interes reciproc (ntre state conduc la idea (mbunt<irii cooperrii interna<ionale. @ooperarea se poate manifesta att (n cadrul fle?ibil, dar mai pu<in stabil al rela<iilor bilaterale, ct =i (n cadrul mai pu<in fle?ibil, dar mai stabil, al rela<iilor multilaterale. Ea?im importan< o au printre rela<iile bilaterale acordurile de dezarmare, cooperare =i a6utorare dintre cele dou superputeri militare, ;tatele 5nite =i fosta 5niune ;o)ietic. r (ndoial, cel mai important for de cooperare interna<ional este

Or/aniza<ia Na<iunilor 5nite, or/anism bine ponderat, astfel (nct s nu cunoasc /roaznicul e=ec al Li/ii Na<iunilor. Aceast pondera<ie se e?prim prin structura sa, care acord un rol e/al fiecrui stat (n Adunarea Aeneral, asi/ur o reprezentare zonal (n @onsiliul de ;ecurita'te =i consacr ec0ilibrul marilor puteri (n atribu<iile celor cinci membri permanen<i ai @onsiliuluiF ;tatele 5nite ale Americii, 5niunea ;o)ietic Ksubiect decedat de drept interna<ional, (nlocuit de -usia ca lider al noii structuri federaleL, -epublica Popular @0inez, -e/atul 5nit al Earii Dritanii =i Irlandei de Nord =i -epublica rancez, semnificati) fiind dreptul lor de )eto la 0otrrile @onsiliului. Pre=edin<ia @on'siliului este e?ercitat prin rota<ie de fiecare din cei cincisprezece membri ai si, iar a Adunrii de ;ecretarul Aeneral, ales de ctre aceasta. Ac'ti)itatea ON5 se materializeaz (n -ezolu<iile Adunrii Aenerale sau ale @onsiliului de ;ecuritate, rezolu<ii care sunt ade)rate re/lementri de drept interna<ional, arbitra6ul interna<ional fiind efectuat de @urtea de la Pa/a. De asemenea ON5 dispune =i de for<e de men<inere a pcii, care sunt de fapt mai mult for<e tampon =i de obser)a<ie dect for<e militare propriu'zise. ON5 poate la ne)oie mandata inter)en<ia unei forte interna<ionale, la care statele particip bene)ol. -olul de lider pe care ;tatele 5nite l'au 6ucat (n astfel de coali<ii =i rolul 0otrtor pe care l'au a)ut (n cele dinain'tea (nfiin<rii ON5 le'au atras, pe bun dreptate, denumirea de >6andarm interna<ional. 3)olu<ii recente, de inspira<ie liberal, con)er/ ctre cre=terea rolului ON5, a6un/ndu'se pn la inter)en<ia (n treburile interne ale statelor cnd acestea nesocotesc (n mod fla/rant drepturile fundamentale ale omului =i ordinea interna<ional sau pentru pre)enirea unor astfel de acte. De men<ionat =i alte numeroase or/anisme ale ON5, printre care @onsiliul de :utel, @onsiliul 3conomic =i ;ocial, 5N3;@O, 5NI@3 =i alte or/anisme specializate, mai pu<in importante. 5n rol important (n culti)area principiilor =i cutumelor de drept interna<ional (l are =i @urtea Interna<ional de Quriu =i Arbitra6 de la Pa/a, oferind ser)icii 6uridice cnd toate pr<ile implicate cad de acord asupra compromisului de arbitra6, dar ac<ionnd =i (n )irtutea faptului ca to<i membrii ON5 sunt membri ai acordurilor ce o definesc. Destul de eficiente sunt or/anismele re/ionale de cooperare, cum ar fi @onferin<a pentru ;ecuritate =i @ooperare (n 3uropa, Or/aniza<ia ;tatelor Americane, Or/aniza<ia Trilor Arabe =i altele, ca s nu mai )orbim de colaborarea e?celent Kdar nu lipsita de diferen<e de opiniiL din cadrul @omunit<ii 3uropene. Promi<toare pentru destinderea situa<iei interna<ionale este Or/aniza<ia Na<iunilor =i Popoarelor Nereprezentate, or/aniza<ie ce (=i tra/e

probabil substan<a din @arta de la Al/er. @ooperarea este oricum preferabi'l terorismului unor or/aniza<ii dubioase. :rebuie men<ionat aici, de=i tine mai mult de treburile interne, practica (n<eleapt a statelor de a nu trata cu or/aniza<iile teroriste, tocmai pentru a nu (ncura6a )iitoare acte de terorism, sin/ura solu<ie fiind distru/erea or/aniza<iilor teroriste, prin eforturi na<ionale =i interna<ionale. O alt moti)a<ie a cooperrii interna<ionale este =i cre=terea fr precedent a comer<ului interna<ional, care a dus la cre=terea interdepen' den<ei (ntre state =i, pentru <rile ci)ilizate, la o /lobalizare a pie<ei libere. ;c0imburile economice constituie astzi o component important a politicii e?terne =i, cum o parte (nsemnat a acestora depinde de a/en<i economici pri)a<i, ace=tia pot e?ercita o influen< mai mic sau mai mare asupra politicii interna<ionale =i c0iar asupra politi'cii interne a altor state dect cele (n care (=i au sediul. Deoarece democra<ia liberal este prin natura sa o or'/anizare nea/resi) =i pentru c numeroase mecanisme trebuie declan=ate pn la folosirea for<ei, a)nd mereu (n )edere opinia public intern =i interna<ional, =i pentru c aceast formul politic este (ntemeiat pe respec'tul )ie<ii omului =i a celor'lalte drepturi fundamentale ale sale, ea poate fi pri)it ca un /arant al pcii (n lume. Promo)area pe plan interna<ional a democra<iei liberale este deci 6ustificat =i din punctul de )edere al realizrii unei pci durabile pe /lob. Opozi<ie serioas din acest punct de )edere nu poate fi (ntmpinat dect din partea @0inei comuniste, a)nd (n )edere transformrile prin care trece 5niunea ;o)ieti'c, accelerate dup (nbu=irea puciului comunist. 5n aspect important al politicii interna<ionale, pe care unele state iresponsabile (ncerc s'l i/nore, este problematica drepturilor omului. Pornind de la idea enun<at de LocMe, =i anume c /u)ernarea nu se 6ustific dect pentru a apra =i a ma?imiza libertatea, rezult c statele care respin/ ca >libe'rt<i bur/0eze drepturile omului trebuie silite, prin di)erse mi6loace, s le accepte. O modalitate este promo)area democra<iei liberale ca principiu superior neamestecului (n treburile interne, de=i aceast idee poate fi pu<in spri6init (n mod desc0is (n situa<ia /eopoli'tic de astzi. 5n alt mi6loc, caracteristic /ndirii liberale, este im'punerea unor norme uni)ersale de re/lementare a drepturilor omului. 3?ist, desi/ur, re/lemen'tri importante (n acest sens, (ns (nclcrile cele mai atroce ale drepturilor omului cum ar fi /enocidul, tortura =i alte tratamente de/ra' dante, nu sunt astzi eficient sanc<ionate. Pe )iitor, (n func<ie de e)olu<ia la )rf a situa<iei interna<ionale, ON5 ar putea consacra ca mandatorii, pentru orice stat =i (n orice moment, drepturile fundamentale ale omului =i )a putea

pune (n practic idea deloc nou a (nclcrii su)eranit<ii na<ionale pentru asi/urarea respectului efecti) al drep'turilor omului. iindc am atins sfera sanc<iunilor )iznd ameliorarea situa<iei fiin<ei umane (n lume, trebuie s spun c, de=i prefi/urate azi (n mod promi<tor, msurile de mai sus nu )or fi att de curnd acceptate, mai uzitate fiind sanc<iunile economice =i alte msuri =i mi6loace similare. Pe ln/ impactul financiar al unor corpuri pri)ate asupra politicii e?terne, este de luat (n seam =i implicarea lor direct la scar mon'dial, re/ional sau local. Or/aniza<ia cu reputa<ia interna<ional cea mai solid este AmnestS Inter'national. Aceast or/aniza<ie ob=teasc are filiale =i reprezentan<i (n multe state ale lumii =i elaboreaz rapoarte pertinente asupra situa<iei drepturilor omului (n lume, semnalnd lucid (nclcrile de oriunde ale drepturilor fundamentale =i necznd (n pcatul banalizrii acestora prin supralicitare. Or/anisme interna<ionale, cum ar fi PelsinMi Uatc0, Asia Uatc0 etc., =i pluralitatea de or/anisme la ni)el na<ional au un impact destul de mare asupra situa<iei politicii e?terne a <rilor ci)ilizate. Dealtfel, corpurile pri)ate pot influen<a (ntr'o oarecare msur politica interna<ional =i or/aniznd mi=cri spontane de reac<ie la di)erse e)enimente sau prin alte mi6loace specifice /rupurilor de presiune. ;pre deosebire de cele acti)nd (n domeniul drepturilor omului sau de or/anismele (n/uste, cu mari acoperiri financiare, astfel de or/aniza<ii au (ns un impact destul de mic asupra politicii e?terne. Eane)re subtile (n politica interna<ional sunt cele care ac<ioneaz tot la ni)elul societ<ii ci)ile, de ast dat influen<at de ctre un stat strin ca manifestare a puterii discrete a acestuia. O direc<ie )izeaz simpla propa/and, care se rsfrn/e asupra opiniei publice, iar alta )izeaz atrac<iile cultural =i ideatic, e?ercitate de elitele intelectuale ale unui stat asupra cores'pondentelor lor din alte state, rsfrn'/ndu'se (n cele din urma tot asupra opiniei publice. Deoarece cultura este =i un puternic )ector de idei, influen<a cultural a unor state asupra altora este destul de important (n planul politicii e?terne. @ara/0ioas este atitu'dinea unor state cum ar fi ran<a, care de=i (ncearc sa boico'teze cinemato/rafia american a creat o asemenea presiune cultural asupra <rilor est'europene (nct se )orbe=te de o ade)rat in)azie cultural francez. Hn alt ordine de idei trebuie spus ca de=i concepte ca emancipare na<ional, su)eranitate, independen< ' (ntr'un cu)nt na<ionalism ' sunt destul de respectate (n sfera dreptului interna<ional, (n statele ci)ili'zate acestea apar u=or desuete =i suna dubios (n discursul politic. Pe scurt, din punct de )edere liberal na<ionalismul este azi o idee dep=it impli'cnd K=i

pn la urma fiind asimilat cuL discriminri de trista memorie. Pe ln/ conflictele capitalism ' socialism =i totalitarism ' democra<ie liberal, de6a tran=ate filozofic =i politolo/ic, urmnd sa fie tran=ate =i politic (ntr'un )iitor mai mult sau mai pu<in (ndeprtat, o problema importanta este rela<ia state bo/ate ' state srace, a)nd (n )edere ideolo/iile totalitare, de stn/a sau de dreapta, cu o dimensiune a/resi) militarist, ce pot a)ea priza la o societate srac =i incapabil de a'=i (n<ele/e cauzele srciei, pe de'o parte, =i faptul c setea, foamea, bolile infec<ioase etc. fac enorm de multe )ictime (n <rile (n curs de subdez)oltare, pe de alt parte, statele bo/ate trebuie s le a6ute pe cele srace, condi<ionnd a6utorul lor economic de adoptarea democra<iei liberale =i educnd populata b=tina= (n spirit liberal, c0iar =i numai din considerente de securitate. 3ste important ca acest a6utor sa se materializeze (n stimulente adresate in)estitorilor (n acele state, ace=tia crend =i sus<innd economia de pia< libera, dect (ntr'o anumita suma de bani )rsata /u)ernelor acestor tari, care promo)eaz (n /eneral o economie centralizata. Eai este important s se insiste =i asupra superiorit<ii liber' sc0imbismului asupra protec<ionismului, a)anta6e fiind de ambele pr<i. @a un principiu /eneral in)estitorii ar trebui stimula<i s cucereasc (nti pia<a for<ei de munc =i mai apoi pe cea a bunurilor de consum, altfel redresarea economic nefiind de (ntre)zut (n condi<iile penu'riei de capital. Hn (nc0eiere trebuie subliniat erodarea su)eranit<ii na<ionale (n fa<a or/anismelor de colaborare interna<ional =i a interdependen<ei economice crescnde precum =i cre=terea rolului actorilor pri)a<i pe scena interna<ional =i o interna<ionalizare a libert<ii indi)idului. Di)izarea interna<ional rmne totu=i util pentru a nu permite /lobalizarea erorilor politice =i pentru a men<ine un cadru propice dez)oltrii cul'turilor na<ionale.

;ol lucet omnibus .. P-ODL3E3L3 3@OLOAI@3 De=i aduse la cuno=tin<a opiniei publice relati) recent, probleme ecolo/i'ce au /enerat un (nsemnat curent de idei, mi=cri ecolo/iste, partide ecolo/iste =i c0iar terori=ti ecolo/i=ti. Hn mi=carea ecolo/ist (n sine se pot discerne doua trsturiF una totalitar, care (ncearc sa (nln<uie indi)idul ca poten<ial duntor mediului =i propo)duie=te (ntoarcerea la natur (n pofida pro/resului (n /eneral =i a celui te0nic (n special, aspect care poate fi numit a/rarian, =i una compatibila cu liberalismul, care urmre=te sa con=tientizeze indi)idul de importan<a pentru el (nsu=i a unui mediu nepoluat =i, prin mecanisme specific democra'tice, urmre=te prote6area naturii, aspect care poate fi numit )erde. Hntr'ade)r, omul a de)enit con=tient ca sntatea =i dez)oltarea sa biolo/ic normal depind de calitatea ambientului =i c normele (mpotri)a polurii =i de limitare a inter)en<iei asupra ec0ilibrului ecolo/ic sunt mult mai pu<in costisitoare dect daunele pe care le pro)oac sie=i =i urma=ilor si prin i/norarea lor. De aici nu trebuie dedus obli/ati)itatea masurilor ecolo/ice, cci pia<a liber, (nzestrat cu un instrument de apreciere a acestor costuri, poate rezol)a par<ial aceste problemeG de restul rmnnd sa se ocupe, cu titlu pri)at, acti)i=ti ecolo/i=ti =i numai (n ultima instan< trebuind implicat statul. De remarcat ca ecolo/ismul s'a impus ac<iunii politice a tuturor doctrine'lor democratice, tot a=a cum s'a impus =i liberalismul (n perspec' ti)ele pe care le implica cel mai e)ident. 5na dintre cele mai )ec0i masuri politice liberale de aprare a mediului este transformarea costurilor e?trinseci acti)it<ii economice, rezultate din poluarea mediului, (n costuri intrinseci. Pe de o parte se afl ac<ionarea (n 6usti<ie de partea )tmat pentru acoperirea acestor costuri de partea )tmant =i este o msur fle?ibil, (ns (n unele cazuri improprie, iar pe de alta impozitele pe poluare, pe afectarea ecosistemului etc., care sunt masuri mai pu<in fle?ibile, dar mai /enera'le. De asemenea sunt de luat (n seama scutiri importante de impozit pe profit pentru rein)estirea acestuia (n protec<ie antipoluant =i pentru alte masuri similare. 5n rol important (n aceasta problem (l 6oaca =i cooperarea interna<ional. Eulte probleme ecolo/ice /lobale necesita cooperarea tuturor <rilor lumii, (ns recepti)e s'au do)edit (n special <rile ci)ilizate, <rile subdez)oltate nepermi<ndu'=i (n /eneral asemenea ac<iuni datorita in' dustriei lor nee)oluate =i a lipsei de fonduri. 5n succes important este

Protocolul de la Eontreal pentru reducerea produc<iei cloro'fluoro'carbo' na<i, substan<e ce afecteaz ptura de ozon, scut (mpotri)a periculoa'selor radia<ii ultra)iolete. Discu<ia aprins (n 6urul efectului de sera nu se 6ustifica, datele =tiin<ifice nefiind rele)ante (n pri)in<a acestui fenomen. :rebuie subliniat ca primul scut de protec<ie a mediului este proprieta' tea pri)at, ale crei stimulente, pri)ite (n mod responsabil, ofer o moti)are suficient unui prim ni)el de aprare a mediului, (ns=i )aloarea propriet<ii funciare depinznd de calitatea sa ecolo/ic. Hn cartea sa >Deureau'cracS )s. 3n)ironment, -ic0ard ;troup afirma superiori'tatea protec<iei pri)ate a mediului fa< de protec<ia e?ercitata de stat, protec<ie ine)ita'bil aplicat birocratic, deci bucurndu'se de toate nea6unsurile birocra<iei. Pentru identificarea surselor de poluare =i sanc<ionarea responsabililor prin 6usti<ie autorul propunea un sistem interesant de marcare cu izotopi a posibililor poluan<i. @orpurile pri)ate pot sa'=i asume un rol important (n acti)itatea de protec<ie a mediului, plecnd de la con=tientizarea opiniei publice pn la crearea de rezer)a<ii pri)ate. Pentru a (mbunt<i aceste ac<iuni ale societ<ii ci)ile pot fi ini<iate c0iar firme de consultanta ecolo/ica, pe care sistemul de pia< libera le )a aduce, prin concuren<, la o com'peten< superioara or/anismelor de stat. 3ste important de amintit ca influen<area mecanismului politic pentru probleme rezol)abile prin ini<iati)a pri)ata nu este cea mai eficient dintre metode, pentru c procesul politic necesita un timp relati) lun/ iar ac<iunea sa este costisitoare. Hn concluzie, trebuie reconsiderata implicarea statului (n aceste probleme ca solu<ie de ultim resort, punndu'se baza pe acti)itatea corpurilor pri)ate.

Non cui)is 0omini contin/int adire @orin't0um Pora<iu, 3pistulae "*. -32OL5:IA :3PNI@O'X:IINTI I@R Liberalismul este doctrina care a transformat feudalismul (n capita' lism, primul fiind un sistem care, de=i e)oluat natural =i adec)at mobilu'rilor a)ute (n )edere, a)ea incon)enientul de pune la baza sa )alorile militare, nelund prea mult (n seama proce'sele economice. @apitalismul este sistemul /enerat de aceste procese lsate sa se dez)olte liber, fr mari restric<ii impuse de interesele militare. @a o consecin< fireasc, liberalismul mo=tenea unul din principalele motoare de atunci ale e)olu<iei capitalis' mului =i anume pro/resul te0nic =i =tiin<ific. Pro/resul te0nic se impunea ca o necesitate de a presta acti)it<i econo'mice din ce (n ce mai eficien'te, iar pro/resul =tiin<ific oferea baza teoretic a realizrilor acestuia. Promo)area pro/resului te0nic, de=i astzi este o idee de la sine (n' <eleas, aplicarea te0nicii fiind la latitudinea fiecrui a/ent economic, a (ntmpinat o considerabil opozi<ie la )remea ei, (n special (n secolele 42III =i 4I4, dup ce =tiin<a a cunoscut =i ea o opozi<ie asemntoare, mai bi/ot =i mai )irulent, (n secolele anterioare. Hn secolul al 42III'lea pro/resul te0nic a)ea un caracter destul de romantic, iar opozan<ii si nu a)eau alte ar/umente dect i/noran<a, spaima teribila /enerata (n oameni =i animale de ultimele in)en<ii, ca =i relati) numeroa'sele accidente. Hn secolul al 4I4'lea introdu'cerea pe scar lar/ a ma=inilor industriale a /enerat o disputa considerabila (n toate stratu'rile societ<ii, mul<i temndu'se de ruinarea modului de )iata patriar0al prin asaltul mon=trilor metalici, de ruinarea unor acti)it<i =i me=te=u/uri tradi<ionale, de dezumanizarea omului prin renun<area la tra)aliul fizic, de efecte sociale nedorite, cum ar fi pierderea locului de munc, etc. @0iar patronatul era destul de obtuz la in)esti<ii te0' nolo/ice ce le'ar fi asi/urat o cre=tere substan<ial a profitu'lui ' s nu uitam (ns ca nu era departe epoca (n care se considera ca un tren circulnd cu o )itez mai mare de trei'zeci=ipatru de Milometri pe or =i'ar asfi?ia pasa/erii. Opozi<ia (n fa<a pro/resului te0nic s'a cristalizat sub doua aspecteF primul, (n plan politic, a fost mi=carea conser)atoare, sus<inut (n /eneral de nobilime Kacolo unde era cazulL =i de bur/0ezia implicata (n afaceri a/ricole =i sus<inut (n mase de a/ricultorii de mi6loc. Acest aspect domina procesul politic la (nceputul a)ntului te0nolo/ic, dar ideile liberale, aducnd cu sine pro/resul au cptat o aderen< din ce (n ce mai mare. 5n al doilea aspect a fost mi=carea luddit, e?plozie de )andalism a lumpenproletariatului =i al

crei obiecti) era sabotarea ma=inilor industriale, ma=ini ce (l amenin<au cu =oma6ul. @aracterul banditesc al acestei mi=cri nu mai trebuie amintit, fiind e)ident ca dorea sa ne/e libertatea de ini<iati)a, iz)ort din dreptul de proprieta'te. Apropierea sa de comunismul (n definire pe atunci apare =i mai clar a)nd (n )edere ca aceasta prefera fu/a de ci)iliza<ie cu o barbarie similara celei a lui Ear? cnd propo)duia re(ntoarcerea la comuna primiti)a. @a sa nu las fr ecou aceste frmntri apuse m (ntreb retoricF este pro/resul un scop (n sine1 Pri)ind lucrurile de la distanta se poate rspunde ca nu, (ns pro/resul apare natural, cci (ntreprinztorii inteli/en<i (l )or folosi (ntotdeauna pentru ma?imizarea eficien<ei lor economice, surclasnd orice alt fel de concuren<, care se )a )edea confruntat cu doua alter'nati)eF pro/resul sau falimentul. Oricum capita'lul se polarizeaz tot natural spre cei mai deci=i sa se dez)olte. Pentru omul obi=nuit pro/resul te0nic (nseamn un plus de confort =i iat (nc o 6ustificare a (ntrebriiG faptul ca (n teorie aceasta 6ustificare este relati) nu o face mai pu<in practica, ma6ori'tatea oamenilor dorind acest plus de confort. Hn aceea=i ordine de idei se poate pune (ntrebareaF pro/re'sul te0nic, prin intermediul acestui confort, nu este dezumani'zant1 3 ade)rat ca pro/resul te0nic duce pe de o parte la pierderea unor abilit<i =i me=te=u/uri, iar pe de alta parte confortul predispune la o depreciere a condi<iei fizice, (ns toate aceste aspecte nu sunt de fapt dect fa<etele ne/ati)e ale emanciprii omului de munca fizic. Astfel indi)idul dispune de mai mult timp pe care (l poate consacra muncii intelectuale, (n /eneral mult mai eficienta dect cea fizic. :otodat omul nu mai este ne)oit sa consacre atta timp satisfacerii ne)oilor materia'le, care (i ocupau omului primiti) aproape tot timpul, el putndu'se dedica oricror altor acti)it<i =i c0iar acelei munci fizice care (l destinde. Nu mai trebuie subliniata influenta pro/resului =tiin<ific =i te0nic (n domeniul aprrii snt<ii, ceea ce a dus la o cre=tere substan<ial a duratei medii de )ia<. 5n efect important al acestui tip de pro/res a fost con'sacrarea proprie't<ii industriale, apruta ca o necesitate de dez)oltare a economi'ei. Acest concept a desc0is lar/ noi domenii de lucru creati)it<ii umane =i recunoa=terea sa a reprezentat un moment important (n e)olu<ia capita' lismului. Pri)ind re)olu<ia te0nico'=tiin<ific drept un proces care )a continua mereu (n )iitor dar esen<ialmente dep=it trebuie spus ca in'dustrializarea a a)ut =i aspectele sale 0otrt ne/ati)e asupra mediului ambiant, ceea ce a declan=at actualul rspuns ecolo/ist, ce tinde sa limiteze =i sa rezol)e aceste probleme. Hn cele din urma c0iar pro/re'sul =tiin<ific a rele)at problemele

ecolo/ice =i tot el ofer ma6oritatea instrumentelor de sesizare =i rezol)are a acestora. Hn (nc0eiere trebuie spus c pro/resul te0nic este poate aspectul care reliefeaz cel mai pre/nant caracterul profund pro/resist, e)olu<io'nar, al sistemului capitalist, sistem bazat pe creati)itate =i ini<iati)a, substan' <ialmente ata=at sc0imbrilor ce aduc )iitorul mai aproape.

iat lu?I Aeneza "". -32OL5TIA IN O-EATIONALR Libertatea sc0imbului de informa<ii =i libertatea de mi=care sunt doua drepturi umane fundamentale. olosirea lor din plin, datorita necesi't<ilor economice, sociale, politice etc. =i dimensiunea lor transna<ional au marcat puternic perioada prin care trecem. Astfel transporturile s'au dez)oltat (n a=a msura (nct e suficient un zbor de cte)a ore pentru a le/a dou continenteG trenuri de mare )iteza lea/ ora=e importanteG ora=ele sunt strbtute de numeroase re<ele de trans'port, la suprafa< sau pe sub pmnt, multe dintre ele pri)ate. :elecomunica<iile au fcut posibile le/turi imediate (ntre oricare dou puncte ale lumii ci)ilizateG putem )orbi astzi despre telecon'ferin<e, teleale'/eri, telesonda6e de opinie cu participan<i dispersa<i pe cte)a con' tinente. @alcu'latoarele se afla azi (n orice birou putnd accesa re<ele imense =i stpni un mare )olum de informa<ii. ;a aruncam o pri)ire asupra (nceputurilorF transporturile, trecnd peste resentimentele ini<iale /enerate de mai mult de te0nica (n/lobat (n ele, au fost unanim apreciate. De la locomoti)a cu aburi s'a a6uns la trenurile cu le)ita<ie ma/'neticG de la corbii din lemn s'a a6uns la na)e cu propulsie nuclearaG de la baloanele cu aer cald la a)ioanele cu reac<ieG au aprut submarinele =i na)etele spa<ialeG automobilul a cunoscut (m'bunt<i'ri continue, (nzecindu'=i )iteza =i sporindu'=i confortul. :elecomunica<iile au trecut de la semnalele luminoase ale o/linzilor =i alfabetul Eorse la )ideotelefon, la transmisii :2 prin satelit, la telefa?, telete?t etc. @uriozitatea strnit la (nceputurile informaticii de ma=inile lui Uiener s'a tran'sformat pe de'o parte (ntr'o reac<ie de adora<ie mistic pentru rezultatele ob<inute cu a6utorul calculatorului, iar pe de alta (ntr'un curent de opinie analo/ mi=crii luddite ce e?prima teama de concuren<a computerului. Hn realitate com'puterul este doar o e?tensie a min<ii umane, ce poate manipula datele cu infinit e?actitate, scutind omul de munci >intelectuale monotone. @a o parantez fie spus c termenul >eroare de calcul este de fapt eroarea omului, ce are a=teptri e?a/erate de la un dispoziti) construit =i pro/ramat tot de om. Problema dispari<iei unor locuri de munca nu este att de tra/icF este )orba de dispari<ia unor birocra<i, 0r<o/ari =i artizani (n munci intelectuale repetiti)e. De remarcat unda de mister ce (n)luie pentru publicul lar/ domeniul inteli/entei artificiale. Hn realitate AI nu poate concura mintea umana '

sistemele e?pert pot (n/loba orict de multa e?perien< umana K(n medici'na, secretariat, robotica etc.L =i o pot perfec<iona destul de mult, (ns limitele computerelor sunt imposibilitatea lor de a abstractiza, de a crea concepte, =i inaccesibilitatea sferei spirituale. @um calculatorul are o abilitate e?traordinara de a mnui simboluri, (n particular numere, implicarea sa (n economie este considerabila, cel mai adesea (n domeniul financiar, unde toate bncile au e)identa com'puterizat. @um secolul trecut se )orbea mult de 0old'up'uri =i de /an/steri, azi se )orbe=te de des'cifrarea codului de acces, de salamuri, )iermi, )iru=i, bombe lo/ice =i de 0acMeri. enomenul infrac<ional s'a modernizat cu trecerea timpuluiF unde (n trecut bandi<i masca<i intrau cu pistoalele (n mn =i ie=eau cu sacul cu bani iar criminalii (mpu=cau (n plina strada, astzi utilizatori necunoscu<i reu=esc sa intre (n re<ea =i s modifice conturi, iar 0acMerii lanseaz atracti)e disc0ete cu 6ocuri )irusate. Nu este strin nici furtul de informa<ii (n sine, printr'un simplu telefon =i un complicat protocol de conectare neautorizat la o baza de date al e?perimenta<ilor spioni de peste ocean. @um secolul trecut se puteau /si =i paznici, =i azi se iau masuri or/anizatorice =i se dez)olt costisitoare mecanisme 0ardVare =i softVare pentru a prote6a informa<ia. De cealalt parte se afl spioni leali, a cror meserie acceptat de societate este strn/erea informa<iilor. Ciari=tii se (n)rt (n 6urul politicii, marilor personalit<i, )edetelor, catastrofelor etc., doar'doar )or strn/e material pentru un articol interesant. ;e obser)a oricum eri6area presei (ntr'o elit, eri6are par<ial substan<iat de e)olu<ia informa<ional, par<ial de reconsiderrile conceptuale, )ezi rolul a/orei. :ot spioni leali, detecti)ii particulari se a/ita la mar/inea le/ii nu pentru a rezol)a )reo crim ci, (n /eneral, pentru a ob<ine cte)a foto/rafii indiscrete, bune pentru un di)or<. Eai pu<in leali sunt a/en<ii ser)iciilor de informa<ii, care, adesea (nclcnd le/ea, caut sa culea/ =i sa e?pedieze sau sa opreasc =i sa paraziteze informa<ii. Hn acest conte?t se pune problema confiden<ialit<ii datelor. Pe ln/ dreptul e)ident al de<intorului de a le asi/ura secretul s'a impus (n ultimul timp urmtorul principiu de dreptF orice or/anism, public sau pri)at, nu poate ceda altui or/anism informa<ii mai mult sau mai pu<in intime pri)ind o persoana dect cu acceptul acesteia. Dine(n<eles, e?ist limit'rile necesare (ntr'o societate democratic. Hn acela=i sens s'a impus =i conceptul de proprietate intelectual, esen<ial pentru dez)oltarea omenirii =i mai pu<in respectat (n tarile srace, (n care furtul de softVare este sin/ura modalitate de supra)ie<uire a informaticii, acest lucru fiind )alabil mai ales pentru defunctele re/imuri

socialiste. ;e )ede deci ct de mult ne influen<eaz )iata cule/erea, sc0imbul, prelucrarea =i consumul informa<iilor, a cror dez)ol'tare mer/e mn (n mn cu dez)oltarea transporturilor, de=i sunt aspecte complementareF cum acti)it<ile informa<ionale de)in din ce (n ce mai bune, indi)izii au o tot mai mica ne)oie de transporturi. 3poca aceasta a cptat di)erse denumiri de la cei ce cutau sim' boluri ale pro/resului umanit<ii. ; fie era nuclear1 3ra electronizrii1 3ra /eneticii1 3ra cosmic1 3i bine, din punct de )edere politolo/ic cred c aceasta se poate numi era informa<iei sau era telematic Kdin telecomunica<ii plus informaticaL, cci informa<ia a de)enit )itala. Acti)itatea economic, pe ln/ implicarea tradi<ional a informa<iei despre pie<e, cursuri )alutare, cotarea ac<iunilor etc., se deplaseaz tot mai mult spre industria le/ata de informa<ieF cule/erea =i distribuirea informa<iei, asi/urarea protec<iei informa<iei, asi/urarea infrastructurii de circula<ie a informa<iei, a dispoziti)elor de prelucrare a sa =i a pro/ramelor ce o prelucreaz, care sunt tot informa<ii. Xi de ce toate acestea1 Pentru ca informa<ia, pe ln/ consumul per se, este un op'timizator e?traordinar al acti)it<ii economice =i al celei politice. 5nii anali=ti )orbesc de societatea postcapitalist, sus<innd ca =i'ar fi pierdut semnifica<ia concepte ca >dreapta sau >stn/a. Nu este ade)ratI Ace=ti predicatori politici sunt reprezentan<ii doctrinelor neliberale sau ai stn/ii, orientri pe care liberalismul le'a (n)ins ideolo/ic. ;e impune oricum o reconsiderare a conceptelor de mai sus, separarea acestora de dimensiunea na<ionalist Kna<ionalismul nu este apana6ul dreptei cci am )zut na<ional'socialismul lui Pitler sau, mai recent, na<ional'comunismul din apusele re/imuri socialisteL =i de cea pro/resista Ktot (n re/imurile amintite n'am a)ut de'a face dect cu o stn/a ultraconser)atoareL. Dubla ori/ine a acestui concept KParlamentul britanic =i -e)olu<ia francezL au contribuit (ntruct)a la aceasta confuzie de=i conduc la defini<ii comple' mentare =i nu opuse ale dreptei =i stn/ii, dar, (ntre timp, conceptele =i'au modificat con<inutul lor ori/inar, dreapta caracterizndu'se astzi prin accentuarea indi)idualit<ii =i respectul propriet<ii pri)ate iar stn/a prin comunitarism =i contestarea unui puternic drept de proprietate. Pia<a liber =i ini<iati)a pri)at )or rmne condi<ia sine 8ua non a ci)iliza<iei informa<iei =i ale celor ce (i )or urma. Omul, c0iar eliberat de ne)oile materiale, )a a)ea (ntotdeauna ne)oie de ser)icii de tip economic, fie =i neproducti)e de bunuri materiale, iar cel mai bun sistem pentru acestea este pia<a libera. 3ste /reu de (ntre)zut ct )a reprezen'ta (n )iitor moti)a<ia economic =i ct moti)a<iile de alt tip ' o tendin< este (ns si/urF

specializarea. Astfel pentru unii economicul )a fi predominant, pe cnd pentru al<ii )or a)ea prioritate alte moti)a<ii. @lasa economic (=i poate pstra ponderea de azi, dup cum se poate la fel de bine ca ea sa se restrn/ natural odat cu scderea relati)a a necesit<ilor economice ale omenirii. Oricum, capitalismul =i'a do)edit eficacitatea de infrastructura ce poate sus<ine fericit o elit intelec'tual =i capaci'tatea sa de e)olu<ie, de asemenea capitalismul aplicndu'se produc<iei informa<ionale la fel de bine cum se aplica celei materiale. A )orbi de societatea postindustrial (n sensul unui capitalism infor' matic sau, mai ru, al unui sistem nici capita'lism'nici socialism, dar informatic, paralel modernist a capitalismului industrial, este edul'corarea aceleia=i idei socialiste, idee strin de orice tradi<ii =i aspira<ii europene, idea corporatismului. Danii )or rmne (n continuare sin/urul optimizator ra<ional al economiei, iar )iitorul apar<ine pentru totdeauna aceluia=i sistem ' capitalismul financiar, care produce (ntr'ade)r obiecte noi, cum ar fi informa<iile sau conceptele. La urma urmelor, capitalismul financiar (=i afirma astzi prin libera concurenta superiori'tatea asupra celui renan, att de scump stn/ii telematice, iar (n plan conceptual, dintre dreapta =i stn/a a decedat numai una.

L70omme n7est 8u7un roseau, la plus faible de la nature, mais c7est un roseau pensant. Dlaise Pascal "!. O NO5R -32OL5TI31 Pn acum am folosit (n titlul a trei capitole termenul de >re)olu<ie. 3ste ine?act (n msura (n care nu e?ist sc0imbri bru=te =i societatea e)olueaz normal, treptat, spre )iitorG este (ns corect datorit transformrilor radicale ce au loc (n )iata oamenilor =i datorita faptului ca pe mul<i (i /se=te nepre/ti<i pentru sc0imbrile ce s'au petrecut treptat sub oc0ii lor, cerndu'le un efort de adaptare con'sidera'bil. Liberalismul este alturi de aceste e)olu<ii're)olu<ii prin orientarea sa pro/re'sist, spre )iitor. Hncerc aici sa anticipez ce )a urma dup re)olu<ia informa<ional. Hn mod e)ident nu toate informa<iile au aceea=i )aloare, subiecti) sau >obiecti), adic de utilizare. 5n prim pas de subliniere a )alorii informa<iilor este prezentarea acestora (ntr'o forma structurat. cnd o paralel cu informatica, aceast structurare este (n /eneral arborescent, prezentata (ntr'o te0nica similara celei a ferestrelor suprapuse. ;truc'tura (ns este rele)at cu ocazia prezentrii =i nu este foarte util a o diferen<ia de informa<ie, putnd fi inclus (n aceasta. ;tructura, ca =i informa<ia, poate fi prelucrat nera<ional, ea nereprezentnd altce)a dect transpunerea unui concept (n tipare pentru informa<ie. ;ubstan<a diferit a conceptului fa< de cea a informa<iei poate fi rele)ata u=orF un calculator nu )a putea niciodat elabora concepte pe baza oricror informa<ii ale aspectelor particulare ale acestuia, el nu are intui<ie =i nici re)ela<ii ' ma=ina abstract nu abstractizeazI :rebuie sa men<ionez aici defini<ia conceptuluiF asociere de idei (n/lobnd o /eneralizare a unor aspecte particulare, abstractizare. cnd o paralela cu industria, pot spune ca rela<ia concept'informa<ie este analo/ cu cea bre)et'ma=in. @red c urma=ii no=tri )or putea )orbi despre re)olu<ia conceptuala, (n care crearea de noi obiecte filozofice ' concep'tele ' )a da informa<iei )alen<e superioare. @onceptul ar reprezenta (ns=i (n<ele/erea unor obiecte, stri de fapt, fenomene, procese etc., =i este un optimizator al informa<iei. ;inta/ma >creare de concepte )a putea (nsemna o noua teorie =tiin<ific, un nou indicator care sa sintetizeze o anumita comportare a unui sistem, un nou principiu moral, politic, filozofic, reli/ios etc. Prin influen<a pe care o )or a)ea asupra informaticii (n sens e?tins Kincluznd toate acti)it<ile le/ate de informa<ie (n sineL, conceptele )or (mbunt<i acti)itatea economic,

func<ionarea unor or/aniza<ii, ser)icii, etc. De6a se prefi/ureaz rolul pe care intelectualii, (n special furitorii de doctri'n, (l )or a)ea de 6ucat (ntr'un )iitor relati) (ndeprtat, cnd acti)it<ile cele mai importante se )or concentra asupra ideilor ca optimatori ai deciziilor. @um s'ar putea caracteriza aceast acti)itate1 Prin sinteza muncilor efectuate azi de psi0anali=ti, oameni politici, filozofi, preo<i =i (n /eneral prin dimensiunea conceptuala a oricrui proces de crea<ie intelectual. :rebuie subliniat ca muncile amintite au o idee comunaF optimizarea omului. Acesta este (ntre/ul c0in de )eacuri al libe'ralismuluiF optimizarea omului prin liberele sale ac<iuni, prin pluralismul de coe?is'ten< a op<iunilor =i con'curen<a nestin/0erit a acestora, cu o fundamen'tal dimensiune pro/resist, concretizat prin nerbdarea e?isten<ial din formula >)iitorul acum. O alt cunoscut formul spunea ca lumea ideilor )a a6un/e sa /u)erneze asupra lumii materialeG (n acest sens e)olu<ia umanit<ii (ncearc sa modeleze fiin<a uman astfel (nct ea sa dltuiasc (n materie idealurile. Libertatea este aici o condi<ie sine 8ua non a acestei fiin<e. ;pre acest deziderat se poate spune ca omenirea )a e)olua printr'un =ir infinit de re)olu<ii, fiecare dintre acestea fiind acceptarea unei noi trepte de (mbunt<ire a )ie<ii, un nou pas pe scara modalit<ilor de optimizare a acti)it<ilor umane, doctrina al crei ideal este parcur/erea ct mai rapida a acestei scri fiind doctrina liberal.

Anot0i seauton "#. DO@:-INA LID3-ALR XI ;PI-I:5ALI:A:3A Ne putem pune (ntrebareaF de ce acest capitol1 3ra necesar atin/erea unei sfere att de intim umane de o doctrina politica1 As putea spune c acest capitol nu trateaz )reo condi<ie impusa dez)oltrii spirituale ci, mai de/rab implicarea sau neimplica'rea liberalismului (n acest domeniu. -eiternd distinc<ia de la (nceputul cr<ii (ntre liberalism =i doctrina liberal pot spune ca, la ran/ de principii, ambele se circumscriu sferei spiritu'ale (n anumit msur, iar liberalismul este de6a, prin per'sonali'zare, un curent Ksau un subcurentL filozofic. Hn teorie doctrina liberal nu influen<eaz sfera spiritual, permi<nd acesteia o dez)oltare liber. Aceast idee de tip laissez' faire nu este (ns o inac<iune, ea cutnd sa (nlture toate barierele ce stau (n calea dez)oltrii sferei analizate, bariere care sunt destul de numeroase c0iar (n <rile ci)ilizate, ca sa nu mai )orbesc de restul lumii. Aspectul cel mai )izibil din ideile liberale din acest punct de )edere a fost (ntotdeauna aspectul laic. Liberalismul a fost cel ce a interzis imi?tiunea (n ambele sensuri (ntre stat =i biseric. 5nii dem'nitari reli/io=i, punnd prea mult patos (n e?punerile lor, confunda atributul de laic cu cel de liber' /nditor sau c0iar ateu. Pn la un punct liberalis'mul face apolo/ia liberului arbitru, (ns situarea pro)izo'rie pe aceasta pozi<ie nu impieteaz asupra sentimentului reli/ios al indi)idu'lui, constituind totodat un mi6loc de control (mpotri)a fana'tismului. Deaseme'nea tot de factura liberal este acceptarea studiului (n =coal al =tiin<elor, c0iar daca unii afirma ca )ioleaz libertatea de credin< Ke?empluF >procesul maimu<elorL =i al operelor literare de orice factura, c0iar daca unii pot a)ea obiec<ii de ordin moral. :ot de natura liberal este /enera'lizarea educa<iei se?uale =i contracepti)e (n (n' )<mnt, (n pofida criticilor puritane. Liberalismul totodat refuz un (n)<mnt reli/ios obli/atoriu. 5n al doilea aspect, mai pu<in obser)at, este caracterul doctrinei liberale de baz de principii filozofice =i reli/ioase. Acestea rezult din prin' cipiul ei fundamental ' libertatea. Hn mod cate/oric liberalismul (=i refuz implicarea (n disputele dintre sisteme filozofice sau reli/ii, att timp ct acestea respect amintitul principiu =i ac<iunea sa politi'c. Hn plan confesional liberalismul propo)duie=te toleran<a (ntre adep<ii diferitelor reli/ii. idel principiului ca orice nu este interzis este permis =i celui de a e?prima interdic<iile numai =i numai sub form de le/e, liberalismul apar libertatea indi)idului, c0iar (mpotri)a normelor morale sau etice, dac

acestea nu sunt ridicate la ran/ de le/isla<ie =i pledeaz pentru o moral ct mai liberal, (n sensul toleran<ei pentru orice fel de e?tra)a'/an<. Hn acest sens doctrina liberal tolereaz porno/rafia, prostitu<ia sau 0omo' se?ualitatea. Hn /eneral este )orba de un dispre< doctrinar pentru orice norme morale cu o conota<ie de (mpin/ere spre ipocrizie. @0iar dac ma6oritatea (n<ele/e ca (nclcarea acestora (nseamn de/radarea fiin<ei umane, ultimul cu)nt re)ine minori't<ii. Idea este a respectului drep'turilor fundamentale la ima/ine proprie =i la )ia< intim, e?istnd o serie de ac<iuni att de personale ale unui indi)id, (nct nimeni nu le poate obser)a =i pune sub control. @ontinundu'mi firul /ndurilor pot spune c ideile de mai sus sunt impuse de respectul liberalismului pentru pluralitatea ac<iunilor, cnd acestea nu lezeaz libertatea unor indi)izi. Eultitudinea de op<iuni, pe care unii o critic pentru prea multe e?centricit<i sau per)ersit<i, este un rezultat direct al manifestrii libert<ii. r aceasta concuren'< a op<iunilor omenirea ar fi incapabil s'=i prefi/ureze )iitorul, cci multe din solu<iile de )ia< care (n trecut erau inacceptabile sunt astzi banale ' sa luam numai cazul di)or<ului, care trezea (n secolele trecute o profunda indi/nare =i astzi este /eneral acceptat =i c0iar considerat mai moral dect orice alt solu<ie a situa<iilor (n care se aplica. iindc am atins domeniul maria'6ului trebuie subliniat concuren<a dintre formele de cstorie, ce a eliminat cstoriile mi?te de /rup =i pe cele poliandrice, (ntrezrindu'se pentru )iitor o posibila eliminare =i a celei poli/amice. Hn sensul respectului pluralit<ii de opinii )ine =i respectul pentru op<iunea indi)idual. Indiferent de prerile celorlal<i asupra op<iunii unui indi)id, aceasta trebuie respectat att timp ct nu atac liber'tatea acestora. Pentru di)er=i indi)izi pasiunile, 0obbS'urile, pot reprezenta moti)a<ii mai puternice dect stimulentele materiale accesibi'le. Pasiuni >inutile ca filatelia, colec<ionarea cutiilor de c0ibrituri =i altele se transform (n ade)rate tezaurizri (n cercurile mai restrnse sau mai lar/i ale pasiona<ilor =i pot impune c0iar ca )alori pecuniare obiecte crora ma6oritatea oamenilor nu le dau aten<ie. De fapt, nu e?ist )reo deosebire de suprafa< (ntre aceste tipuri de pasiuni =i pasiunile pentru pictur, sculptur, muzic etc. ' a ne/a scrile indi)iduale de )alori ale primilor ar (nseamn o amenin<are serioasa la dez)oltarea artei (n /eneral, dac nu mai mult. Hn sfera culturala liberalismul creeaz o libertate totala, spre deosebi' re de ideolo/iile de sor/inte totalitar, care (ncearc simularea efer)es'cen<ei culturale, deoarece cultura este =i )ector de ci)iliza<ie, idei politice =i c0iar de influenta (ntre state. ;e cunoa=te puternicul ma/'netism cultural al ;tatelor 5nite =i al 3uropei, ce este un )ector al democra<iei liberale, dar =i

cel al culturilor tradi<ionale ale @0inei =i Indiei, ca )ector de substan< filozofic. Astzi aceasta atrac<ie se manifesta cel mai puternic, libertatea spiritual implicat de doctrina liberal contribuind la uni)ersalizarea circuitului cultural, circuit ce capt o dimensiune transna<io'nal, uneori cosmopolit, (ns care nu numai ca pstreaz tradi<iile culturale specifice, dar le =i afirm pe plan mon'dial. ;a amintesc aici numai succesul considerabil al literatu'rii sud'ame'ricane, emannd un puternic suflu local. @red ca libertatea de e?presie a /enerat pretutindeni o ade)rat e?plozie cultural, sufocat par<ial numai de re/imurile totali'tare. -eferindu'm la cultur =i la dez)oltarea sa )oi rspunde (ntrebriiF este pia<a liber cea mai buna infrastructur pentru cultur1 Doctrina liberal considera c da. De=i statele inter)in (n mod tradi<ional asupra proceselor economice implicate de fenomenul cultural, trebuie subliniat ca numai sistemul economiei de pia< este acela care poate defini balan<a (ntre economic =i cultural, adic (ntre material =i spiritual, deoarece numai acest sistem reflecta fidel suma deciziilor indi)iduale, iar in'di)idul este sin/urul (n drept sa 6udece acest ec0ilibru. Di)erse or/aniza<ii pri)ate, cum ar fi funda<iile culturale, respectnd mecanismul de pia< libera, pot inter)eni (n procesul cultural cu subsidii, edi<ii de mare tira6, e?pozi<ii /ratuite etc. Dine(n<eles, mecanismul de pia< are =i pr<ile sale neplcute aplicat acestui fenomen, cum ar fi (ntre<inerea subculturii =i a Mitsc0'urilor, (ns orice mecanism /eneral de constrn/e're, orict de bine inten<ionat, nu poate dect realiza o cenzur mai subtil, (ntorcndu'se treptat Ksau numai uneoriL (mpotri)a scopurilor (n care a fost instituit. @oncluzionnd, pia<a libera este cea mai buna infrastruc'tura pentru men<inerea unei elite intelectuale, =i c0iar dac are =i implica<ii ne/ati)e, indi)izi (nclina<i spre mecenat, (mpreun cu elitele culturale, )or cuta sa le rezol)e, e)entual autoor/ani' zndu'se (n di)erse societ<i. 5nul din aspectele cele mai importante ale spiritualit<ii este reli/ia. Hn sensul acesta liberalismul caut sa creeze un cadru ct mai liber manifestrilor reli/ioase, conform dreptului fundamental al fiecrui indi)id de a adera liber la orice credin< consider, de a'=i manifesta adeziunea pentru aceasta conform ritualului reli/ios (n public sau (n particular, =i de a transmite altora (n)<turile acelei credin<e, c0iar (n scopul de a strn/e prozeli<i, =i a dreptului fundamental de a renun<a oricnd la orice credin<. Libertatea de con=tiin<, definita de aceste dou drepturi creeaz premisele dez)oltrii =i propa/rii oricror culte, secte =i idei reli/ioase. @te)a e?perien<e triste, cum ar fi Inc0izi<ia sau de)ieri mer/nd pn la masacrul din AuSana, nu pot umbri aceasta libertate (ns ne (n)a< s fim )i/ilen<i fa< de manifestrile de fanatism =i fa< de cele )iznd (nclcarea libert<ii

indi)idului de a prsi o credin<. @a atare, liberalismul a impus msuri ferme de separare a statului de biserici, de ec0idistan< a acestuia fa< de ele =i de neinter)en<ie a statului (n acti)itatea reli/ioas, cu e?cep<ia (nclcrii le/ilor, sau a neimplicrii cultelor (n acti)itatea politica, e?ceptnd situa<ii (n care politicul contra)ine preceptelor de baza ale acestora. :rebuie sa citez aici, pe de'o parte, masuri restricti)e luate de stat (mpotri)a cultelor ce contra)in ordinii de drept, cum ar fi interzicerea mormonilor (n ;5A =i, pe de alta parte, influen<a politic pe care reli/ii'le o pot a)ea, de e?emplu influen<a destul de mare a Disericii @atolice, reprezentat de Pap, asupra politicii europene, cum a fost =i ferma atitudine de condamnare a defun' ctelor re/imuri comuniste. 5n alt mod al reli/iilor de a influenta politicul, altul dect cel al lurilor de pozi<ie, este acela al filozofiei lor intrinseci, (n raport cu care fiecare credincios se )a manifesta ca atare (n plan politic, aceasta definind (ns limite destul de lar/i. Hn (nc0eiere pot sa men<ionez un pronostic att de )e0iculat (n 3uropa rsriteana (nct i se uita aproape autorulF >secolul 44I )a fi reli/ios sau nu )a fi deloc. Daca )a fi sau nu a=a este in)itat sa rspund (ntrea/a umanitate prin fiecare indi)id (n parte, =i nu o doctrin politi'c.

Aou)Jrner c7est prJ)oir 3mil de Airardin "&. 2II:O-5L XI LID3-ALI;E5L @um )a (nso<i liberalismul dez)oltarea omenirii (n plan politic1 De fapt, rspunsul la aceasta (ntrebare se afla distri'buit de'a lun/ul tuturor capitolelor cr<ii. Hntresc aici cte)a idei despre e)olu<ia (n )iitor a doctrinei liberale. Hn primul rnd e)olu<ia )iitoare a acesteia nu poate fi separata de e)olu<iile trecute =i de cea prezent. Desi/ur, pentru )iitorime, e)olu<iile pe care noi le )om cunoa=te )or fi istorie, )or fi o dez)oltare unitar. Problema contemporaneit<ii este ca nu a)em aceasta perspecti) istoric =i, neputnd descrie )iitorul, (l putem cel mult anticipa. @um acest )iitor depinde (n primul rnd de contemporaneitate, aceasta (=i poate e?ercita ac<iunea modelatoare asupra e)enimentelor ce )or urma, iar pentru ca aceasta modelare s nu se desf=oare orbe=te are ne)oie de pro/nozele futurolo/ilor =i de pro/ramele oamenilor politici. Din acest punct de )edere liberalismul este curentul cel mai puternic (nfipt (n lumea de mine, (ncercnd prin masuri pra/matice s o aduc mai aproape de cea de azi. ac o paranteza pentru a m (ntrebaF daca dez)oltarea de ansamblu depinde de suma deciziilor indi)iduale, de ce se amestec liberalismul (n aceasta sfera1 Hn primul rnd aceasta dez)oltare este inerent, rezultnd din dorin<a naturala a omului de a e)olua, apoi fac obser)a<ia ca (n /eneral, din pcate, oamenii mai pu<in dota<i sau mai pu<in a)iza<i (ncearc s <in (n fru aceasta e)olu<ie, liberalismul ac<ionnd aici pentru (nlturarea unor astfel de bariere nscute de fa<ete mai pu<in plcute ale unei mari pr<i a oamenilor. Doctrina liberal dore=te sa interzic astfel de piedici puse (n calea )rfurilor anumitor domenii, a elitelorG aceste sentimente de a (mpiedica pe cine)a sa se ridice prea mult deasupra altcui)a prin meritele sale au dus (n trecut la urmri re/retabi'le, la idei (nfierate de istorie =i de umanitate ' de e?emplu, in)idia resim<it (n fa<a unor talenta<i comercian<i =i banc0eri au rezultat (n antisemitism =i po/romuri antiarmene=ti, ca sa nu mai )orbim de sistemul falimentar =i criminal al comunsimului, (ndreptat (mpotri)a fiin<ei umane (nse=i. O atitudine posibil sfidtoare, dar demn de aplaudat, ce a marcat puternic )iata contemporana, a fost produc<ia informatic a trusturilor productoare de te0nica de calcul =i de pro/ra'me, de aparatura de telecomunica<ii, (ntre care s'a remarcat tonul dat de firma IDE, atitudine infle?i'bil la critici =i la efecte secundare, ce a determinat declan=area

actualei re)olu<ii informa<ionale, de6a esen<ialmente dep=it (n ;tatele 5nite =i (n Imperiul Qaponez, atitudine contras'tant cu stupidele masuri protec<ioniste ale unor state, cum ar fi ran<a sau Drazilia, masuri ce sunt automat sanc<ionate de re)olu<ia informatica, prin eficienta superioa'ra a concurentei e?terne liber'informatizate. :rebuie men<ionat ca astfel de masuri se (ntlnesc (nc (n Qaponia, de=i este constant /u)ernat de Partidul Liberal Democratic. -e)enind la idea dez)oltrii liberalismului trebuiesc amintite aici succesele sale istoriceF (nmormntarea feudalis'mului =i consacrarea pie<ei libereG impunerea drepturilor omului =i a democra<iei liberaleG reducerea implicrii statului (n procesele economice =i socialeG combaterea milita' rismului =i promo)area pcii interna<ionale. Pentru impunerea acestor idei, iz)orte din principiul libert<ii indi)iduale, ce apar astzi de la sine (n<elese, liberalismul a a)ut de purtat lupte seculare. @adrul de dez)ol'tare pluralist instituit de liberalism a situat la loc de cinste cioc'nirile de idei, din acestea nscndu'se solu<iile de )iitor. Hn acest sens liberalismul (nsu=i a adoptat o lar/ )arietate de idei, orientrile liberale fiind dispersate pe un spectru )ast, doctrina liberal refuzndu'=i caracterul de do/ma =i lsndu'=i liberi aderen<ii sa discute =i sa rediscute aspectele sale, fr tabu'uri. Dine(n<eles, doctrina liberal se bazeaz pe principiul de libertate =i streseaz aspectele indi)idualit<ii =i ini<iati)ei pri)ate, orice abatere de la aceste idei, de=i nu respinsa aprioric de liberalism, ie=ind din cadrul acestuia. Liberalismul =i'a impus deci mecanisme e)oluti)e liberale (n deplintatea cu)ntului, concuren<a de idei men'<inndu'i )italitatea =i desc0iderea, constituindu'i principalul su motor e)oluti). Orice nou proces de e)olu<ie a omenirii (n care societatea (ncearc sa obstruc<ioneze politic, adic prin intermediul statului, dez)oltarea indi)idului, de)ine un nou iz)or doctrinar pentru liberalism, acesta punnd interesele indi)iduale deasupra celor colecti)e. Orice nou (nclcare a libert<ii este combtut de principii ale libera' lismului nou create sau de6a e?istente. Am amintit la (nceputul cr<ii simbolul spiralei lo/aritmice =i )oi aminti aici locu<iunea >3adem mutada resur/o ce o (nso<e=te (n cultura matematica, locu<iune ce poate fi considerata sistemul intrinsec de e)olu<ie a liberalismului, curent profund orientat spre )iitor, la fel cum omul este (n particular orientat spre pro/res =i, de=i ma6oritatea poate fi pri)ita drept conser)atoare (n raport cu )rfurile =tiin<ifce, culturale, spirituale etc., acestea tra/ masa celorlal<i (n sus =i nu in)ers. Deoarece am afirmat ca doctrina liberal a cucerit o parte a is'toriei, a ci)iliza<iei, mai trebuie s amintesc =i c libera'lismul a /ra)at puternic toate celelalte orientri politice, impunnd de fapt (ntre/ii omeniri ci)ilizate

principiile libert<ii =i respectului pentru indi)idua'litate. Liberalismul a impus (n fa<a celorlalte ideolo/ii, (nc demne de atributul >ci)ilizate mecanisme de or/anizare /enerala =i de stat speci'fice, pe care acestea (ncearc sa le >(mbunt<easc, alterndu'le de cele mai multe ori. Pentru c am )orbit de attea ori de formula de baza a liberalis'mului, >)iitorul acum, mai analizez =i ce poate (nsemna ea pentru <rile neci)i' lizate ' >ci)iliza<ia acumG pentru <rile nedemocratice ' >democra<ia acumG (n /eneral, pentru <rile (n curs de subdez)oltare ' >capitali'smul acum. =i spun asta deoarece capitalismul este sin/urul sistem care poate asi/ura dez)oltarea material care s sus<in ci)iliza<ia =i democra<ia, implicndu'le prin el (nsu=i. 2iitorul este al capitalismului in'di)idua'list, construit de liberalism.

Der Eensc0 ist frei /esc0affen, ist frei VWrd7er (n Oetten /eboren ;c0iller, Die Uorte des Alaubens AN34R ' D3@LA-ATIA 5NI23-;ALR A D-3P:5-ILO- OE5L5I -eprezentan<ii umanit<ii, reuni<i sub stea/ul azuriu al Na<iunilor 5nite au adoptat la "* Decembrie ".&, te?tul Declara<iei 5ni)ersale a Drepturilor Omului, iar ma6oritatea prin'cipiilor con<inute de aceasta sunt norme definitorii pentru orice democra<ie actuala, pentru orice stat ci)ilizat. -edau aici te?tul declara<ieiF Declara<ia 5ni)ersal a Drepturilor Omului Adoptat =i proclamat de -ezolu<ia Adunrii Aenerale !", A KIIIL din "* Decembrie ".&% Ktraducere proprieL Preambul Hntruct recunoa=terea demnit<ii (nnscute =i a drepturilor e/ale =i inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane este baza libert<ii, 6usti<iei =i pcii (n lume, Hntruct ne/li6area =i sfidarea drepturilor umane au a)ut drept rezultat acte barbare care au scandalizat con=tiin< umanit<ii =i speran<a unei lumi (n care fiin<ele umane se )or bucura de libertatea e?presiei =i credin<ei =i de eliberarea de fric =i ne)oi a fost proclama't ca cea mai (nalt aspira<ie a oamenilor de rnd, Hntruct este esen<ial, dac omul nu este silit sa recur/ ca ultim solu<ie la rebeliune (mpotri)a tiraniei =i opresiunii, ca drepturile omului sa fie prote6ate de litera le/ii, Hntruct este esen<ial a promo)a rela<iile prietene=ti (ntre na<iuni, Hntruct popoarele Na<iunilor 5nite au (n aceasta @art reafirmat credin<a lor (n drepturile funda'mentale ale omului, (n dem'nitatea =i )aloarea persoanei umane =i (n drepturile e/ale ale brbatului =i femeii =i au determinat promo)area pro/resului social =i a unor mai bune ni)eluri de trai (ntr'o mai mare libertate, Hntruct ;tatele Eembre insele s'au an/a6at sa realizeze, (n coopera're

cu Na<iunile 5nite, promo)area respectului uni)ersal pentru =i realiza'rea drepturilor omului =i libert<ilor fun'damentale, Hntruct o (n<ele/ere comun a acestor drepturi =i libert<i este de cea mai mare importan< pentru realizarea acestui an/a6ament, Deci, pentru aceastaF Adunarea Aeneral Proclam aceasta Declara<ie 5ni)ersal a Drepturilor Omului ca pe o emblem comun a realizrii pentru to<i oamenii =i toate na<iunile, pn la finalul ca fiecare indi)id =i fiecare or/an al societ<ii, pstrnd mereu aceasta Declara<ie (n minte, se )or strdui prin (n)<mnt =i educa<ie s promo)eze respectul pentru aceste drepturi =i libert<i =i, prin msuri pro/resi)e, na<ionale =i interna<ionale, s asi/ure recunoa=terea =i reali'zarea lor uni)ersal =i efecti), att printre popoarele ;tate'lor Eembre (nsele, ct =i printre popoarele de pe teritoriile aflate sub 6urisdic<ia acestora.

Articolul " :oate fiin<ele omene=ti se nasc libere =i e/ale (n demnitate =i (n drepturi. 3le sunt (nzestrate cu ra<iune =i con=tiin< =i trebuie sa ac<ioneze (ntre ele (ntr'un spirit de fraternitate. Articolul ! Oricine este (ndrept<it la toate drepturile =i libert<ile stipulate (n aceasta Declara<ie, fr deosebiri de orice fel, ca ras, culoare, se?, limb, reli/ie, opinie politic sau de alt fel, ori/ine na<ional sau social, proprietate, na=tere sau alt statut. Hn plus, nici o distinc<ie nu )a fi fcut pe baza statutu'lui politic, 6urisdic<ional sau interna<ional al <rii sau teritoriului crora le apar<ine o persoan, fie ca este indepen'dent, sub tutel, neauto/u)ernat sau sub orice alta limitare a su)eranit<ii. Articolul # Oricine are dreptul la )ia<, libertate =i securitatea persoanei. Articolul & Nimeni nu )a fi <inut (n scla)ie sau ser)itudine, scla)ia sau comer<ul cu scla)i )or fi interzise sub orice form a lor. Articolul $ Nimeni nu )a fi supus torturii sau unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau de/radante. Articolul + Oricine are dreptul oriunde la recunoa=terea ca persoana (n fa<a le/ii. Articolul , :o<i sunt e/ali (n fa<a le/ii =i sunt pre)zu<i fr orice discrimi'nare la protec<ia e/al a le/ii. :o<i sunt pre)zu<i cu protec<ie e/al (mpotri)a oricrei discriminri (n )iolarea acestei declara<ii =i (mpotri)a oricrei incitri la astfel de discriminri.

Articolul % Oricine are dreptul la un remediu efecti) din partea unor tribunale na<ionale competente pentru ac<iuni )iolnd drepturile fundamentale /arantate lui de constitu<ie sau de le/i. Articolul . Nimeni nu )a fi supus unor arest, deten<ie sau e?il ar'bitrare. Articolul "* Oricine este (ndrept<it cu o complet e/alitate la o audiere complet =i public de ctre un tribunal independent =i impar<ial (n 0otrrea drep' turilor =i obli/a<iilor sale =i a oricrei acuza<ii penale (mpotri)a sa.

Articolul "" ". Oricine este acuzat de o infrac<iune penal are dreptul sa fie presupus ne)ino)at pn ce este do)edit )ino)at potri)it le/ii, (ntr'o 6udecata public, (n care a a)ut toate /aran<iile necesare pentru aprarea sa. !. Nimeni nu )a fi declarat )ino)at de orice infrac<iune penal pe baza oricrui act sau omisiuni care nu constituiau o infrac<iune penal, sub le/ea na<ional sau interna<ional din timpul (n care aceasta a fost comis. Nici nu )a fi impus o pedeaps mai /rea dect cea care era aplicabi' l (n momentul (n care infrac<iunea penal a fost comis. Articolul "! Nimeni nu )a fi supus la orice amestec arbitrar (n in'timitatea, familia, casa ori cores'ponden<a sa, nici la atacuri (mpotri)a onorii sau reputa<iei sale. Oricine are dreptul la protec<ia le/ii (mpotri)a unor astfel de amestecuri sau atacuri. Articolul "# ". Oricine are dreptul la libertatea de mi=care =i la reziden< (n limitele oricrui stat. !. Oricine are dreptul sa prseasc orice <ar, incluznd'o pe cea proprie, =i s se re(ntoarc (n <ara sa. Articolul "& ". Oricine are dreptul sa cear =i s se bucure (n alte <ri de azil pentru persecu<ie. !. Acest drept nu poate fi in)ocat (n cazul persecu<iilor nscute (ntr' ade)r din infrac<iuni nepolitice sau din acte contrare scopurilor =i principiilor Na<iunilor 5nite. Articolul "$ ". Oricine are dreptul la o cet<enie. !. Nimeni nu )a fi pri)at arbitrar de cet<enia sa, nici nu'i )a fi t/duit dreptul sa'=i sc0imbe cet<enia. Articolul "+

". Drba<ii =i femeile de )rsta nubil, fr )reo limitare datorita rasei, na<ionalit<ii sau reli/iei, au dreptul sa se cstoreasc =i sa (ntemeieze o familie. 3i sunt (ndrept<i<i la drepturi e/ale la cstorie, (n timpul cstoriei =i la dizol')area acesteia. !. ;e )a (nc0eia cstoria numai cu acordul liber =i complet al pr<ilor care o doresc. #. amilia este /rupul unitate natural =i fundamental al societ<ii =i este (ndrept<it la protec<ie din partea societ<ii =i a statului. Articolul ", ". Oricine are dreptul sa posede proprietate sin/ur sau (n asocia<ie cu al<ii. !. Nimeni nu poate fi pri)at arbitrar de proprietatea sa. Articolul "% Oricine are dreptul la libertatea de credin<, con=tiin< =i reli/ieG acest drept include libertatea sc0imbrii reli/iei sau credin<ei =i libertatea ca, sin/ur sau (n comun cu al<ii, (n public sau pri)at, s'=i manifeste reli/ia sau credin<a prin (n)<mnt reli/ios, ritual, )enera<ie =i srbtorire.

Articolul ". Oricine are dreptul la libertatea de opinie =i e?presieG acest drept include libertatea de a a)ea opinii fr )reun amestec =i a cuta, primi =i (mprt=i informa<ii =i idei prin orice mi6loc, independent de /rani<e. Articolul !* ". Oricine are dreptul la libertatea de adunare =i asociere pa=nice. !. Nimeni nu poate fi obli/at sa apar<in unei asocia<ii. Articolul !" ". Oricine are dreptul sa ia parte la /u)ernarea <rii sale, direct sau prin reprezentan<i liber ale=i. !. Oricine are dreptul la un acces e/al la ser)iciile publice din tara sa. #. 2oin<a poporului )a fi baza acti)it<ii /u)ernriiG aceast )oin< )a fi e?primat (n ale/eri periodice =i autentice prin )ot uni)er'sal =i e/al, fiind <inute prin )ot secret sau prin procedee ec0i)alente de a )ota liber. Articolul !! Oricine, ca membru al societ<ii, are dreptul la securitate social =i este (ndrept<it la realizarea, prin efort na<ional =i cooperare interna<ional, =i conform cu or/anizarea =i resursele fiecrui stat, a drep'turilor economice, sociale =i culturale indispensabile demnit<ii =i dez)oltrii libere ale personali't<ii sale. Articolul !# ". Oricine are dreptul la munc, la libera ale/ere a an/a6rii, la condi<ii 6uste =i fa)orabile de munc =i la protec<ie (mpotri)a =oma6ului. !. Oricine, fr discriminare, are dreptul la plat e/al pentru munc e/al. #. Oricine munce=te are dreptul la o remunera<ie 6ust =i fa)orabil, asi/urnd pentru sine =i familia sa o e?istenta )rednic de demnitatea uman =i s fie a6utat, dac este necesar, de alte mi6loace de protec<ie sociala. &. Oricine are dreptul s formeze =i s se alture unor sindicate pentru protec<ia intereselor sale. Articolul !&

Oricine are dreptul la odi0n =i timp liber, incluznd limitarea rezona' bil a orelor de munc =i concedii periodice cu plat. Articolul !$ ". Oricine are dreptul la un standard de )ia< adec)at bunstrii =i snt<ii lui =i ale familiei sale, incluznd mncare, (mbrcminte, locuin<, asisten< medical =i ser)icii sociale necesare =i are dreptul la si/uran< (n e)entualitatea =oma6ului, bolii, incapacit<ii, )du)iei, btrne<ii sau altei lipse de mi6loace de trai, (n circumstan<e dincolo de controlul su. !. Eaternitatea =i copilria sunt (ndrept<ite la (n/ri6iri speciale =i la asisten<. :o<i copiii, fie c sunt nscu<i (nuntrul sau (n afara csto'riei, se )or bucura de aceea=i protec<ie sociala.

Articolul !+ ". Oricine are dreptul la educa<ie. 3duca<ia )a fi /ratuit, cel pu<in (n stadiile elementare =i fundamentale. 3duca<ia elementar )a fi obli/atorie. 3duca<ia te0nic =i profesional )a fi fcut /eneral disponi'bil, iar educa<ia superioar )a fi e/al accesibil tuturor pe baz de merit. !. 3duca<ia )a fi (ndrumat pentru deplina dez)oltare a personalit<ii umane =i pentru (ntrirea respectului pentru drepturile omului =i pentru libert<ile fundamentale. Aceasta )a promo)a (n<ele/erea, toleran<a =i prietenia (ntre toate na<iunile, /rupurile rasiale sau reli/ioase, =i )a promo)a acti)it<ile Na<iunilor 5nite pentru men<inerea pcii. #. Prin<ii au un drept prioritar de a ale/e felul educa<iei care )a fi dat copiilor lor. Articolul !, ". Oricine are dreptul sa participe liber la )ia<a cultural a comunit<ii, s se bucure de art =i s se (mprt=easc din pro/resul =tiin<ific =i a)anta6ele acestuia. !. Oricine are dreptul la protec<ia intereselor morale =i materiale rezultnd din orice lucrare =tiin<ific, literar sau artistic al crei autor este. Articolul !% Oricine este (ndrept<it la o ordine sociala =i interna<ional (n care drepturile =i libert<ile enun<ate (n aceasta declara<ie pot fi complet realizate. Articolul !. ". Oricine are (ndatoriri fa< de comunitate, deoarece numai (n cadrul acesteia dez)oltarea liber =i complet a per'sonalit<ii sale este posibi'l. !. Hn e?ercitarea drepturilor =i libert<ilor sale fiecare )a fi supus numai la astfel de limitri ca cele determinate de le/e =i numai (n scopul asi/urrii datorate recunoa=terii =i respectului drepturilor =i liber't<ilor altora =i (ntrunirii cerin<elor 6uste ale moralit<ii, ordinii publice =i bunstrii /enerale (ntr'o societate democratic. #. Aceste drepturi =i libert<i nu pot fi (n nici un caz e?ercitate contrar scopurilor =i principiilor Na<iunilor 5nite. Articolul #*

Nimic din aceasta declara<ie nu poate fi interpretat ca implicnd, pentru orice stat, /rup sau persoan de a se an/a6a sau de a (ndeplini )reun act )iznd distru/erea oricruia dintre drepturile =i libert<ile enun<ate aici.