Carabet Doina gr.

302

1.Date generale 2.Natalitatea 3.Mortalitatea 4.Calitatea vieii 5.Alfabetizarea 6.Religia 7.Concluzii.

Brazilia este o republic federativ format din 27 de uniti federative i 26 de state. ara este mprit administrativ n 5.564 de municipii. n 2008 avea o populaie de 189.612.814 de locuitori i o suprafa de 8.511.965 km, ocupnd 47% din teritoriul continentului sud-american. Comparat cu celelalte ri ale lumii, Brazilia ocup locul al cincilea dup numrul populaiei i aceeai poziie dup suprafa. Fiind a noua putere economic din lume i cea mai mare din America Latin. Populaia Braziliei este alctuit din mai multe grupuri etnice i rasiale, 49,9% din populaie fiind alb, 43,2% mulatr, iar restul neagr, asiatic sau amerindian.La ora actual exist 235 de limbi vorbite pe teritoriul brazilian, multe autohtone, dar i limbi europene, precum germana, italiana, dar i japoneza.

Pe lng populaia indigen, brazilienii sunt urmaii imigranilor i colonitilor portughezi, a scavilor africani, la care se adaug alte cteva grupuri de imigrani, care s-au stabilit n Brazilia n perioada 1820-1870. Pe lng imigranii italieni i portughezi, un procent semnificativ a fost reprezentat de germani, spanioli, japonezi, libanezi i sirieni. nainte de venirea portughezilor n Brazilia, teritoriul era populat de 2,4 milioane de amerindieni, care locuiau acolo nc din Pleistocen. ns din anul 1500 pn la ctigarea independenei, n anul 1833, aproximativ 500.000 de portughezi, majoritatea brbai, s-au stabilit n Brazilia, ei fiind principalii imigrani. De la jumtatea sec. al XVI-lea pn n 1855, ca urmare a comerului cu sclavii, au fost adui n Brazilia circa 4 milioane de sclavi africani, iar din 1808 au nceput s imigreze si alte populaii, acest lucru fiind susinut de curtea portughez care s-a mutat in Brazilia.

Din anul 1820 pn n 1975, populaia imigrant care s-a stabilit n Brazilia a ajuns la 5.680.133 de persoane,majoritatea fiind europeni. Un procent de 70% era reprezentat de portughezi i italieni, restul provenind din ri ca: Germania, Spania, japonia, Syria sau Libia. Grupurile etnice din Brazilia au fost structurate de Institutul de Geografie i Statistic n cinci categorii, n funcie de culoarea pielii i ras:brancos(albi), negros(negri), pardos (mulatri), amarelos (asiatici) i indios(amerindieni). Ultimul recensmnt, realizat n 2005, a pus n eviden urmtoarele date statistice: din populaia total a Braziliei 93milioane de persoane sunt albi, 11,7milioane negri, 1,3milioane asiatici i amerindieni. Se observ c, la nivelul rii, structura etnic a Braziliei nu este omogen. Datorit fluxurilor masive de imigrani europeni, din sec. al XIX-lea, n Regiunea de Sud domin populaia alb, nsumnd un procent de 76,6%. n Regiunea de Nord-Est, 61,1% din populaia regiunii este reprezentat de negri i mulatri, aici fiind adui scalvii africani s munceasc. Regiunea de Nord, acoperit cu pdurea amazonian, are o populaie predominant mulatr pardos, reprezentnd 71,5% din totalul populaiei regiunii. Sud-Estul i partea Central-Vestic sunt caracterizate de o pondere echilibrat a grupurilor etnice.

In ceea ce priveste rata natalitatii, observam ca noile realiti economice i sociale i-au adus contribuia la scderea i apoi la meninerea la un nivel sczut a natalitii. Toate rile civilizate se confrunt cu o scdere accelerat a natalitii i a fertilitii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie demografica".

Analizand evolutia ratei mortalitatii in Brazilia, putem afirma ca Brazilia are o traiectorie descendenta a ratei mortalitatii, in prezent aceasta avand o rata lineara. Traiectoria descendenta este datorata cresterii economice, imbuntairii serviciilor sanitare si a infrastructurii. Daca analizam structra populatiei pe grupe de varsta si sexe in Brazilia observam ca in anii '50 exista o egalitate intre sexe pe toate grupele de varsta, conform graficului de mai jos.

Sistemul public de sntate din Brazilia este administrat i susinut financiar la toate nivelurile de ctre guvern, n timp ce sistemele private de asigurri de sntate au un rol auxiliar. Sistemul public de sntate, n prezent se confrunt cu serioase dificulti marcate de criza fondurilor financiare, alocrile defectuoase ale fondurilor i resurselor. Aceste aspecte au condus la disfuncionaliti majore n desfurarea actului medical, ce se manifest n primul rnd prin nemulumiri n rndul cadrelor medicale, dar i la frecvena ridicat a cazurilor de malpraxis medical.

Conform datelor PNAD, n 2007, 1,470 milioane de oameni, adic 0,75% din populaia Braziliei erau analfabei, iar analfabetismul funcional atingea o pondere de 0,6% din numrul total al cetenilor. n regiunile nord-estice, numrul analfabeilor este cel mai mare, ponderea lor atingnd 19,9%. Procentajul persoanelor care frecventau o form de nvmnt preuniversitar a fost n 2007 de 99% n categoria de vrst de 614 ani i de 92,1% n categoria 1517 ani. nvmntul superior ncepe cu conferirea de cursuri secveniale care pot oferi opiuni de specializare academic sau profesional. n funcie de tipul de coal, studenii i pot compensa deficenele educative acumulate prin cursuri pentru aduli .

1.So Paulo10.990.000 2.Rio de Janeiro 7.050.472 3.Salvador 2.948.733 4.Brasilia 2.557.158 5.Fortaleza 2.743.614 6. Belo Horizonte 2.434.642 7.Curitiba 1.828.902 8.Manaus 1.709.010 9.Recife 1.549.980 10.Porto Alegre 1.430.220

n Brazilia coabiteaz un numr nsemnat de religii, iar constituia statului garanteaz deplina libertate confesional. Biserica Romano-Catolic este dominant, Brazilia fiind statul cu populaia cea mai mare a catolicilor din lume. Numrul total al protestanilor este n cretere. Pn n 1970, majoritatea protestanilor o constituia membrii bisericilor protestante tradiionale, cum ar fi luteranii, prezbiterienii i baptitii. De atunci, numrul penticostalilor i neopenticostalilor a crescut semnificativ. Credinele tradiionale africane i tradiia catolic au cunoscut o simbioz ce a condus la apariia unor religii afrobraziliene cum ar fi macumba, candombl i umbanda, n timp ce amerindieni practic diverse religii ancestrale. Conform datelor recensmntului din 2000, 75% dintre brazilieni erau romano-catolici, 16% protestani, 1% ortodoci i ali cretini, 1,332% spirititi, 0,309% practicani ai unor religii africane, 0,01% practicani ai religiilor amerindiene, iar 0,806% au declarat alt religie. De asemenea, 7,354% din brazilieni s-au declarat ca fiind agnostici, atei sau fr credin.

Analizand populatia Braziliei pe o perioada cuprinsa intre anii 19502025, putem afirma ca aceasta tara a avut parte de o crestere demografica, fara perioade de descrestere. Brazilia are o crestere fulgeratoare incepand cu anul 1950. Cu toate ca au existat perioade de criza, cum ar fi cea din 1994-1999, populatia a cunoscut o crestere spectaculoasa, Brazilia ajungand in 2008 sa ocupe locul 5 in lume, cu circa 197.612.814 locuitori. Se estimeaza ca pana in anul 2025 populatia va crete cu circa 200.000 de locuitori la fiecare 5 ani, ajungnd la aproximativ 200.000.000 de locuitori. Aceasta crestere se datoreaza faptului ca Brazilia are o crestere economica continua,fiind a opta putere a lumii, avand sectoarele agriculturii, mineritului, industriei si servicilor bine dezvoltate, dar si o forta de munca suficienta. Exporturile braziliene sunt intr-o crestere vertiginoasa. Produsele principale destinate exportului includ aeronave, cafea, automobile, soia, fier, suc de portocale, otel, etanol, tesaturi, pantofi, carne de vaca conservata si masini electrice. Tara si-a extins prezenta pe piata internationala si face parte, impreuna cu India, China si Rusia, din grupul celor patru economii cu o dezvoltare rapida, numit BRIC. n 2007, guvernul brazilian a inceput sa realizeze un plan cvadrienal al crui scop este modernizarea retelei rutiere statale, centralelor electrice si porturilor principale.