EXODUL CREIERELOR

Exodul
Intelectual
• Fenomenul migraţiei intelectualilor sau "exodul
creierelor" este definit ca un transfer constant de
personal cu înaltă calificare, din anumite ţări, în
general mai puţin dezvoltate, către altele mai
puternice economic. Fenomenul a luat o amploare
în societatea românească mai ales în ultimii 20 de
ani şi poate fi una dintre cauzele actualei situaţii
de criză. Ameliorarea acestui fenomen poate fi
însă o soluţie eficientă pentru redresarea
dificultăţilor sociale şi economice naţionale.
• Fenomenul migraţiei persoanelor educate sau talentate se numeşte
ştiinţific "brain drain" (scurgerea creierelor) sau mişcarea capitalului
uman, "human capital flight". În limba română, termenul a fost tradus
prin: scurgerea creierelor, exodul creierelor, migraţia creierelor sau
chiar furtul creierelor, furt de inteligenţă, exod de competenţe ş.a. De
ce pleacă specialiştii? Care sunt cauzele fenomenului? Dacă ar fi să
simplificăm lucrurile, principala cauză este dorinţa firească a
individului de a găsi perspective, recunoaştere, câştiguri mai mari şi
un standard de viaţă mai bun, chiar dacă pentru asta trebuie să plece
în străinătate. Un studiu al Ministerului Dezvoltării Resurselor Umane
din India, realizat în cadrul Departamentului pentru educaţie, relevă
factori precum lipsa locurilor de muncă, subdezvoltarea economică,
nivelul redus al salariilor, supraproducţia şi subutilizarea specialiştilor,
lipsa cercetării şi dotărilor, discriminări la angajare, dotări precare,
lipsa culturii şi tradiţiilor ştiinţifice, instituţii nefuncţionale sau dorinţa
pentru o calificare superioară şi recunoaştere.
• Efecte dezastruoase pentru ţara din care se pleacă
• Laurenţiu Tănase, lector la Catedra de sociologie a religiei din cadrul Facultăţii de
Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul", a menţionat câteva dintre cauzele şi efectele
acestui fenomen pentru societatea românească actuală: "Fenomenul migraţiei
creierelor este observabil din ce în ce mai acut în România contemporană. Sunt cel
puţin două unghiuri din care poate fi privit fenomenul. Pe de o parte, se observă
interesul multinaţionalelor de a căuta şi vâna creiere ultraspecializate, utile dezvoltării
activităţii private de cercetare, fenomen observabil în special în industria hight tech.
Pe de altă parte, remarcăm migraţia clasei mijlocii, profesori, medici, ingineri, dinspre
ţările cu economie înceată înspre ţări dezvoltate economic sau cu potenţial ridicat de
împlinire profesională. Motivul plecării însă nu îl constituie numai cel economic, ci şi
absenţa prestigiului profesional, precum şi umilinţele îndurate de specialişti din partea
unui sistem social ineficient şi lipsit de perspectivă. Indiferent însă de natura motivelor
care stau la baza deciziei de emigrare a creierelor, efectele sunt dezastruoase pentru
ţara din care se pleacă. Să amintim numai câte costuri implică formarea profesională a
unui specialist, asigurările de sănătate, costurile cu şcoala şi facultatea, destructurarea
unui sistem social din care făcea parte (familie, prieteni, localitate), precum şi
şubrezirea suportului economic pentru bugetul de pensii. În plus, Statul aşteaptă ca
după cel puţin 25-30 de ani de asistenţă şcolară şi de sănătate, să beneficieze de
contribuţia tânărului specialist, atât prin taxele pe care le-ar încasa de pe urma
activităţii lui, cât şi prin contribuţia, ca specialist, la dezvoltarea societăţii."
• Ţările care au reuşit să-şi atragă specialiştii şi intelectualii înapoi se află acum în plină
dezvoltare. Noile economii din Irlanda, India, China, Coreea de Sud, Taiwan atrag mulţi
specialişti care se întorc în patria-mamă după ce au avut succes în străinătate. Cu
experienţa lor, cu legăturile lor şi cu capitalul câştigat contribuie la dezvoltarea unor
ramuri industriale în ţara de origine. De exemplu, în Bangalore, India, explozia industriei
soft s-a făcut cu specialiştii întorşi din SUA. După cum se exprima un oficial, China şi-a
depozitat inteligenţa peste Ocean pentru a fi folosită mai târziu, iar acum a sosit vremea
să fie folosită. Sunt doar câteva dintre cazurile fericite care au ştiut să transforme
fenomenul "brain drain" în "brain gain" (câştig). "Un prim demers urgent de făcut este ca
Statul să motiveze, prin salarii demne cel puţin, rămânerea cetăţenilor în ţările lor de
origine. Aceasta este, de fapt, şi logica acordării fondurilor europene nerambursabile,
tocmai pentru a încuraja dezvoltarea economică a ţărilor membre ale Uniunii în vederea
consolidării echilibrului social european. Şi dacă Statul are o responsabilitate majoră în
perspectiva respectării demnităţii specialiştilor săi, Biserica se găseşte implicată mai mult
în acordarea asistenţei sociale şi religioase pentru cei rămaşi acasă, fie ei copii sau bătrâni
singuri şi neputincioşi. Faptul că actuala clasă politică nu numai că nu face nimic pentru a
stopa sau măcar pentru a diminua migraţia creierelor şi a muncii calificate, ci chiar o
încurajează, poate avea o explicaţie mai mult meschină decât logică. Altfel spus, cei rămaşi
în ţară, cu un spirit critic mai puţin dezvoltat decât cei care au emigrat deja, pot fi mai uşor
de manipulat electoral", ne-a mai spus sociologul Laurenţiu Tănase.
•