ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE SPECIALITATEA TRANZACII INTERNAIONALE I DIPLOMAIE ECONOMIC

ROMANOVICI ANA

EXODUL DE CREIERE: PROVOCRI, CONSECINE, CI DE ACIUNE

REFERAT

Autor : masterand gr.TIDE 131, Romanovici Ana Controlat de: Conf.univ. dr.st.econ. Filip N.

Chiinu 2013
1

Cuprinsul temei
Exodul de creiere: provocri, consecine, ci de aciune
1. Introducere 2. 2.1 Vulnerabilitatea forei de munc nalt calificate n Republica Moldova. 2.2 Exodul de creiere sau circulaia de creiere?................................................... 2.3 Impactul exodului de creiere i al remitenelor pentru Republica Moldova 2.4 Chestionar 3. ncheiere 3.1 Concluzii 3.2 Recomandri 4. Bibliografie..

Introducere
Prezentul referat vine s analizeze un segment socio-economico-demografic ngust, dar foarte important prin impactul pe care l are asupra economiei oricrui stat-exodul de creiere sau forei de munc nalt calificate. n timp ce n Uniunea European migraia forei de munc a condus la realizarea unor politici sociale de ocupare avantajoase pentru populaie, care, la rndul lor, au facilitat ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate social, ncurajnd libera circulaie a persoanelor, migraia forei nalt calificate a redus din capacitatea economic a Republicii Moldova i din procesele de inovare i dezvoltare. Migraia a generat un ir de probleme privind drepturile sociale ale cetenilor moldoveni n strintate, cum ar fi dreptul la un sistem de asigurri sociale i a sntii. Indiferent c este de natur temporar sau permanent, fenomenul de exod de creiere sau brain-drain este din ce n ce mai mult o component integral a vieii contemporane. Odat aprut, acest fenomen nu a mai putut fi stopat, din contra s-a intensificat i a cptat noi forme, mai ales datorit globalizrii liberalizrii pieei muncii, expansiunii tehnologiilor informaiilor i
comunicaiilor, politicilor de atragere promovate de rile dezvoltate. Astfel, exodul creierelor este un fenomen social care strnete interesul, indiferent de perspectiva din care este privit. Cum s nu te intereseze cine sunt cei care pleac, sau de unde vin ei, sau ncotro se duc? Probabil c motivaia cutrii unui loc de munc n afara rii sau continuarea studiilor sunt unele din elementele cele mai importante n demersul migrantului, dar ele devin eseniale i pentru ntreg spaiul public moldovenesc. Resursele folosite pentru a ajunge la destinaie (reele sociale, calificri i informaii) sunt determinanii succesului sau eecului celui care cut un loc de munc n afara rii sau dorete s -i continue studiile. Lucrtorul migrant cu calificare nalt, ca orice explorator, are nevoie de informaii, iar gsirea acestora presupune implicare personal i cutare de soluii, inclusiv instituionale.

Actualitatea temei. n prezent unul din cele mai controversate procese migraionale a secolului este considerat anume migraia forei de munc nalt calificate. Consider c aceast tem este extrem de actual lund n consideraie faptul c exodul de intelect are o influen att asupra dezvoltrii statelor lumii a treia, ct i asupra bunstrii statelor nalt dezvoltate. De-a lungul istoriei, rzboaiele ntre naiuni, ba chiar ntre oameni, s-au desfurat dintotdeauna pentru pamnt i proprietate. Acum cnd pamintul este n general distribuit , apare un nou tip de rzboi , rzboiul pentru tehnologii i controlul lor, aceasta fiind noua ameninare a secolelor viitoare. Globalizarea, mpreun cu liberalizarea pieei i integrarea global economic ncurajeaz o for de munc mobil, dar, de asemenea, subliniaz creterea decalajului nivelului de trai ntre lumea
3

dezvoltat i cea n curs de dezvoltare. In lumina schimbrii naturale a migraiei, noile metode necesit pentru realizare i meninere o micare ordonat a persoanelor n interiorul societii globale care implic din ce n ce mai mult mobilitatea. Acest aspect este cel mai bine surprins prin afirmaia lui Lipset(1959) Cine cunoate doar o singur ar practic nu cunoate niciuna. Problema de cercetare. Fenomenul migraiei are implicaii sociale, economice i demografice la nivel naional i internaional. Acesta implic discrepane n structura demografic a societii n funcie de vrst, gen i ocupaie. Salariile mici, stagnarea economiei si lipsa increderii in ziua de mine, sunt doar unele din premisele de baza ale migratiei in masa. Societatea moldoveneasca este afectata considerabil de exodul de creiere, care nemijlocit are impact negativ asupra dezvoltrii economiei, tiinei i tehnicii . Exodul de creiere i a forei de munc calificate afecteaz puternic sectorul public i cel privat al economiei, lsnd n urm distorsiuni pe marginea inechitii sociale i venitului pe cap de locuitor. Toate acestea prin cresterea coruptiei, nepotismului si netransparentei fiscale si vointei politice reduse. Scopul acestei lucrri l reprezint determinarea cilor de aciune pozitive asupra acestui fenomen, identificarea msurilor incitative privind rentoarcerea definitiv a cadrelor superioare. Obiectivele cercetrii vizeaz evaluarea caracteristicilor tinerilor moldoveni care urmeaza studii superioare n cadrul Universitilor; determinarea factorilor de respingere i atracie care contribuie la structurarea acestor fluxuri ; identificarea unor msuri care ar facilita revenirea tinerilor, identificarea unor stimulente pentru implicarea tinerilor formati in strainatate, in programe de dezvoltare in tara de origine, corespunzator pregatirii lor profesionale ; analiza impactului migrarii fortei de munca inalt calificate asupra economiei tarii de origine prin analiza principalelor sectoare de activitate din care provin cei care compun fluxurile migratorii; formularea unor recomandari pentru eficientizarea gestionarii fenomenului n direcia unor beneficii att pentru Moldova, ct i pentru rile de destinaie. dezvoltarea mecanismului de maximizare a beneficiilor si de minimizare a pierderilor reieite din acest proces, pentru toate prile implicate, respectiv, rile de origine, rile de destinaie. Metodologia cercetarii const n realizarea ct mai eficient a referatului, astfel se vor utiliza metode teoretice,precum documentarea tiinific , generalizarea i sistematizarea, interpretarea surselor teoretice, precum i metoda sondajului i metode de prelucrare statistic a datelor.
4

Unii economiti contemporani consider c ipoteza de scurgere de creierenu ine cont de efectele remitenelor, de efectele benefice ale migranilor care se ntorc i de posibilitatea de a emigra n state dezvoltate care induce oamenii s obin mai mult educaie. Alii susin c o dat ce lum n calcul efectele enumerate mai sus, exodul muncitorilor calificai poate fi net benefic pentru rile prsite. Studii recente efectuate asupra migraiei n asa state ca Ghana, Fiji, India , Romania, au gasit suport pentru noua idee de ctig de creieri. Exodul de intelect mai este numit i migraie intelectual care poate fi definit ca exodul din statele cu inteligen creativ, creatori de valori culturale, spirituale, tiinifice a elitei intelectuale spre state mai dezvoltate n sperana de a se afirma obinnd diverse avantaje:salariu mai mare, conditii de munca mai bune, asistenta sociale. Exodul de intelect rmne a fi un fenomen al secolului XX-XXI , studierea lui fiind deosebit de actual deoarece efectele pe care le poate genera sunt imprevizibile, contradictorii, i uneori destul de greu de perceput.

2.1 Vulnerabilitatea forei de munc nalt calificate n Republica Moldova

Analiza evoluiei pieii muncii din Republica Moldova din ultimii zece ani, reflect o reducere continu a forei de munc, inclusive a celei nalt calificate, ceea ce se rsfrnge negative asupra economiei naionale a rii. Creterea economic sporit n principalele ramuri ale economiei reale, ar fi determinat o pondere n creterea numarului de locuri de munc nalt calificate, insa realitatile inregistrate de indicatorii demografici si sociali vorbesc contrariul la acest capitol. Potrivit opiniei specialitilor, piaa muncii trebuie s reflecte pe deplin succesele sau insuccesele inregistrate de economia naional. Paradoxal, chiar succesul modest al economiei reale frneaz cresterea numarului locurilor de munc n detrimental fluxului n cretere a migraiei sezoniere si de lunga durata. De asemenea, am putea remarca aici o prezen continu a incompatibilitii cererii de pe piaa muncii cu pregtirea academic a specialitilor nalt calificai. Piaa muncii din Moldova duce lips de diversitate n ceea ce priveste oferta locurilor de munc. Discrepane semnificative sunt din cauza relaiei oferta si cerere pe piata muncii . Persoanelor n omaj, deseori le sunt propuse locuri de munc peste nivelul pregatirii lor. Deseori, persoanele disponibile pe piata forei de munc au un nivel insufficient de pregatire si practice sunt incompatibile sau mai putin compatibile cu cerintele pietii muncii.
5

omajul crete vertiginous n raport cu amplasarea n cmpul muncii. Conform estimrilor fcute de Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc o pondere mai mare a locurilor de munc libere, nregistrate pe parcursul anului 2012, revine celor provenite din sectorul privat si constituie-54 %. Meseriile muncitoresti alcatuiesc 75 %. Respectiv, situatia ramine precara pentru persoanele cu pregatire inalta. Fora de munc nalt calificat i profesionist rmne descurajata din start de caracterul monoton al relatiei dintre cerere si ofert.

2.2 Exodul de creiere sau circulaia de creiere?

Expresia exodului de creiere parvine din anii 1960 , referindu-se la fenomenul de pierdere a forei de munc nalt calificat din rile srace. Pentru explicarea fenomenului, terminologia a fost dezvoltat de diferii cercettori de-a lungul anilor, fenomenul pstrndu-i sensul esenial cum ar fi migraia internaional a populaiei nalt calificate din rile srace n cele avansate industrial. Astfel,termenul exod de creiere a fost mentionat pentru prima oar, dupa unele surse, de scriitorul Ayn Rand n anul 1957 n lucrarea sa Atlas Shrugged. n 2004 H. B. Entzinger, Marco Martiniello comentau c exodul de creiere este o epuizare a capitalului uman ce afecteaz rile in curs de dezvoltare care investesc colossal n procesul de formare. Cu toate acestea, n 1989 Nadeem si Jahangir explicau exodul de creiere ca transfer internaional de resurse sub form de capital uman.Potrivit acestor autori, conceptul se refer la pierderea unor cadre competente sau a capitalului uman pentru societate. Termenul este folosit pentru a descrie pierderea unor profesioniti competeni i competitive pe piaa muncii autohtone. Aceti profesioniti sunt academicieni, medici, profesori, juriti, ingineri, tehnicieni. Ceva timp mai tirziu s-au introdus un nou concept n dezbaterile actuale ale proceselor migraioniste si anume circulatia de creiere .Acesta se refer la ciclul pe care l realizeaz n special tinerii absolveni de universiti si tinerii specialisti. Acestia se deplaseaza n strintate pentru a-i continua studiile postuniversitare sau pentru a face un stagiu sau schimb de experien, ca mai tirziu sa se intoarc acas, aducind cunostinte, aptitudini noi si transfer de tehnologii. Aceast form de migraie va crete n viitor, dac diferentele economice intre tri vor continua s creasc. Exist o mulime de abordri multidimensional privind relaia dintre exod de creiere si cresterea economic. Teoriile modern,referitoare la cresterea economic explic c descoperirile i inveniile, schimbul de tehnologii si cunostinte, ca parte al mediului academic si stiintific, contribuie eficient la cresterea economic. Toate acestea produc periodic beneficii societii din capital i investiii. Odat asimilate i bine implementate n practic, noile cunotine i
6

tehnologii capt amploare pe piaa autohton, devenind ceva obinuit i diminund cu aceasta puterea de investiii n ar, pn cind nu apare un alt val de invenie si noi tehnologii care sunt solicitate pe piaa interni reprezint interes primordial pentru economia real. n astfel de condiii premergtoare creterii economice, coeficientul de migraie a fortei de munc nalt calificate se reduce la minimum, iar procesul de exod se transform ntr-o circulaie de creiere organizat , din care societile academic si stiinifice beneficiaz considerabil,iar agenii economici locali i companiile transnaionale se bucur de acces la o pia competitiv a fortei de munc nalt calificat. Actualmente exist o cerere sporit a forei de munc nalt calificate n tarile inalt industrializate, ca consecint a creterii rapide a coeficientului de mbatrinire a populatiei n tarile respective si a unui nivel sczut a natalitii. Tot mai muli europeni, specialiti n domenii ca : tehnologii avansate, sntate, inginerie emigreaz din UE n America de Nord, activndo perioad ndelungat acolo i creind premise reale pentru un transfer de cunotine i tehnologii. n ceea ce privete tinerii nalt calificai din Moldova, acetia se plaseaz n cmpul muncii n statele member UE ntimpinind multe greuti n procesul de angajare. Deseori tinerii specialiti din Moldova merg s munceasc la negru. Desigur, nu poate fi vorba aici de un transfer de cunotine sau tehnologii. Pentru identificarea unui loc de munc ,majoritatea tinerilor apeleaz la prieteni, rude sau diaspor, precum si agentii private de angajare. Un numr foarte redus de presoane au sanse reale de a fi angajai pe profesii i bine pltii n strintate. n special sunt cei, care si-au urmat stdiile postuniversitare in universitile din UE sau care au fcut stagiuni de cercetare n centrele academic din strintate. Tinerii cu astfel de pregatire academic au anse mari de angajare att n Moldova, ct si in strainatate, doar ratele salariale find diferite. Angajarea n cmpul muncii dup absolvire este visul oricrui absolvent. Asigurarea calitii nalte a studiilor superioare i medii care ar facilita dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i promovarea incluziunii social tine de responsabilitatea Ministerului Educaiei i instituiilor de resort. n present, sistemul de nvmint superior si mediu inregistreaza unele lacune in ceea ce priveste realizarea compatibilitatii curriculum-ului educational cu necesitatile economiei. Discrepane exist intre medii rezidentiale. Predomin discrepanele privind taxele de studii contra plat ntre specialitile cheie n economia national ca marketing, banci si audit, turism si servicii hoteliere, drept, finane i asigurri, tiine administrative i informatic i cele mai puin attractive cum sunt biblioteconomia, metrologia, ingineria.

Fig 2. Absolvenii instituiilor de nvmnt superior pe grupe de specialiti anii (2010-2012)

8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

2.3 Impactul exodului de creiere i al remitenelor pentru Republica Moldova

Moldova este considerat o ar a migranilor, cum se mentioneaz pe pagina oficial a OIM n Moldova. Este tablou dramatic situaia social i economic a majoritii din populaie. Sondajele realizate de OIM Migraia i remitenele Survey 2006 arat c peste 40 % din populaie locuieste in gospodarii care beneficiaza de remitente. Majoritatea acestor fluxuri sunt utilizate pentru a finana consumul casnic de baz, bunuri de folosin ndelungat a consumatorilor, cumprarea de locuine i achitarea datoriilor. Foarte puine dintre aceste fluxuri , mai puin de 7 %, sunt utilizate pentru a finanta investitiile in afaceri si mai putin de 5 % sunt pstrate n conturi bancare. Exodul de creiere a cauzat probleme serioase n nvmntul universitare din Moldova. Universitile din Moldova duc lips de personal academic nalt calificat cu experienta internaional pentru a desfura activiti de predare de calitate si de a gestiona efficient cercetri care ar reflecta necesitile i lacunele sectorului economic, social, politic. Migraia a adus cu sine o serie de problem de ordin social n Moldova. De exemplu, numarul mare de migrant a contribuit la sporirea numrului copiilor care cresc fr prini n mediul rural,unde nivelul de srcie este mult mai mare decit cel in sectorul urban. Fiind fr
8

supravegherea prinilor alcoolul, tutunul i drogurile au devenit mijloace attractive de petrecere a timpului liber pentru adolesceni. Exodul creierelor reprezint unul dintre rezultatele globalizrii i efectele acestui process sunt ireversibile pentru societate. Pierderea forei de munc calificate, n acelai timp, pierderea din capacitatea de productivitate si degenerarea progresului stiintific, creeaz toate premisele unei stagnri economice serioase si a unei restructurri sociale n Republica Moldova. Efectul migraiei este considerat un factor cheie n termini de transfer de cunotine i tehnologii pentru creterea economic n ara de origine. Remitenele s-au dovedit a fi mai putin volatilizabile, mai putin pro-ciclice, si prin urmare o sursa de venit mai viabil decit alte fluxuri de capital ctre Moldova, cum ar fi investiiile straine directe si ajutorul pentru dezvoltare. Remitenele sunt o pondere considerabil n dezvoltarea comunitilor i infrastructurii locale, dac acestea sunt investite direct de migrani prin intermediul unor politici adiacente de susinere a micului bussines. n realitate, remitenele sunt direcionate spre consumul current sip e activele neproductive de uz casnic, de multe ori evitind investirea lor intr-o afacere din cauza credibilitatii joase in transparent si eficacitatea instituiilor financiare, din cauza barierelor administrative i corupiei, din lipsa unor politici de susinere a antreprenoriatului. Remitenele ar putea fi investite la o etap ulterioar, atunci cnd migrantul este mai mult sau mai puin stabilit la destinatie , are un loc de munc relative sigur si/sau deine o gospodrie. Remitenele ar putea fi investite sau allocate n : crearea asociailor de advocacy la nivel local pentru a facilita implementarea unor afaceri profitabile ajustate la necesitile comunitii /localitii respective; consolidarea capacitilor i dezvoltare institutional locala; planificarea si punerea n aplicare la nivel local a Parteneriatelor Publice Private.

Printr-o politic eficient de sustinere a antreprenoriatului , investiiile prin remitene ar pute acoperi mai multe sfere ale economiei la nivel local: infrastructur, construcii de drumuri i de imbunatatire a strzilor, constructia scolilor,spitalelor, grdinielor; spirit antreprenorial, prin investitii in fabric mici si industria prelucrtoare, n companiile mici de servicii i ageniile de turism local. n termini generali, remitenele mbunatatesc accesul gospodariilor la sisteme de finantare si creditare si respective, faciliteaz accesul statului la investiiile strine directe. Prin generarea unui flux constant de cstiguri i transferuri, are loc mbuntirea bonitii statului i accesul la pietele international de capital. O politic n aceast direcie ar ine de reducerea costurilor pentru transferurile de remitene ce-ar duce la mrirea fluxurilor de remitene prin canalele oficiale.
9

2.4 Chestionar
Scopul acestui sondaj a fost consultarea opiniei publice referitor la fenomenul emigrrii n mas a forei de munc nalt calificate, i obinerea unor caracteristici adiionale cum ar fi : nivelul la care este abordata aceast problem la nivel naional, cauzele emigrrii, efectele acestui fenomen asupra economiei naionale, precum i msurile ntreprinse de stat , prin intermediul organelor abilitate, n vederea soluionrii problemei date. Eantionul cercetrii a fost compus din 30 persoane, studeni i specialiti din diverse domenii ce fac parte din grupa de risc, fiind poteniale victime ale fenomenului studiat. Astfel, n conformitate cu rezultatele nregistrate, 74% din cei intervievai consider migrarea n mas a cadrelor nalt calificate ca fiind o realitate dictat de situaia economic i social-politic din ar. Ali 24% -sunt de prerea c este o problem major de rang naional, restul nu recunosc fenomenul n calitate de problem, ci din contra, o oportunitate. Referitor la cauzele exodului de creiere, 57% consider drept cauza principal salariul atractiv, 33%-nivelul de cultur net superior, i respectiv 10%- Sistemul securitii sociale bine organizat. n ceea ce privete impactul acestui fenomen asupra fluctuaiei economiei naionale, 67% din cei care au participat la acest sondaj de opinie sunt de prerea c rata exodului de creiere i cea a creterii economice sunt invers proporionale, 16,5% afirm c genereaz o cretere economic care va fi resimit peste un anumit interval de timp, iar alii 16,5% neag existena vre-o unei legturi cu ritmurile de cretere economic la nivel naional. La capitolul msuri ntreprinse de stat n vederea soluionrii fenomenului analizat, 26% consider statul receptiv la cerinele societii, crend oportuniti prin elaborarea de proiecte i implimentarea de diverse programe destinate tinerilor specialiti. Celelalte 74% sunt mai sceptici n ceea ce privete reacia statului, considernd c msurile ntreprinse de stat sunt ineficiente i insuficiente pentru soluionarea ntr-o form sau alta a acestei probleme.

10

Concluzii
Productivitatea muncii este cea mai important form de manifestare a capitalului social. Respectiv, capacitatea fortei de munca de a produce si a presta anumite servicii creeaz condiii favorabile pentru dezvoltarea economic a statului. n conditiile social-economice existente n Republica Moldova, se creeaz anumite presiuni de ordin economic pentru fora de munc nalt calificat. Infrastructura nvechit, discrepane de ordin social i economic, rata ridicat a omajului sunt doar unele premise ale migraiei capitalului intellectual al rii. Majoritatea tinerilor sint atrasi de noi oportunitati in cariera sau de profesarea unei alte meserii, de salarii mari i condiii mai bune de via n strintate. Migratia ca un progres al globalizarii caracterizeaz exodul de creiere ca pierdere de personal calificat si crestere a numarului de forta de munca ieftina si calificata pentru rile dezvoltate si inalt industrializate. Problema exodului de creiere devine importanta pentru educaie. Pe de o parte, educaia, ca factor esenial al dezvoltrii umane, coreleaz cu migratia rural-urbana, fenomen caracteristic societilor aflate n faza de avansare industriala. Populaia tnr migreaza din sectorul rural n cel urban, pentru a face studii, ca eventual sa beneficieze de un loc de munc bine pltit. Aceast form de mobilitate crete nivelul de educaie a populaiei rurale si-i mreste sansele reale de a avea locuri de munca bine platite in sectorul urban. Pe de alt parte, odata cu creterea numrului populaiei urbane calificate, crete rata omajului n rindul ei. Respectiv, aglomerarea urban rapid mrete ansele de emigrare a populaiei calificate, ca reacie a excesului de for de munc calificat i nesolicitat pe piaa muncii. Astfel, nivelul de crestere a somajului in regiunea urbana coreleaza cu tempoul migratiei international. Exodul de creiere afecteaza sistemul educaional i creterea economic prin reducerea numarului fortei de munc calificate. Prin urmare este necesar elaborarea de politici de corelare a raportului dintre procesul de educaie i instruire a tineretului i cerinele economiei reale. Cu regret, sistemul de nvmnt superior autohton nu cuprinde toate specialitatile cerute pe piata muncii. Un sir de profesii actuale necesit specializri pe care sistemul de educaie nu le ofer. Procesul de formare i dezvoltare a competenelor generale de specialitate se efectueaz n termini teoretici si generali,aspectul practice fiin deseori absent. Migraia exodului de creiere nu poate fi controlat de ctre sistemul de educaie. ns situaia exodului de creiere ar fi monitorizat prin politici guvernamentale, orientate spre analiza proceselor migrationiste si educationale. O politic de corelare a cerintelor pietii muncii cu sectorul educational ar schimba situatia reala exodului de creiere.

11

Recomandri
Instituiile academic in cooperare cu angajatorii, ca motoare generatoare de for de munc calificat, ar trebui s implementeze o politic de corelare dintre cererea de pe piaa forei de munc si oferta. n consecinta, avem specialist calificati, care, deseori, nu sunt eligibili cu cerintele posturilor vacante pe specialitatile lor, deoarece le lipseste specializarile, care tin de actualitatea economiei naionale. n fond, aceti specialist calificati sunt mai usor expusi unei eventuale emigrri din ar. Antrenarea antreprenoriatului n rndurile tinerilor ar fi o politic cheie n sensul implciarii lor in economie. Modalitatile de antrenare sunt cele mai diverse ca cultivarea si dezvoltarea capacitilor de antreprenoriat prin educaie de calitate, acces liber la informaie i transfer de cunostinte prin intermediul programelor de schimb academic si cursurilor specializate. Tinerii reprezinta viitorul capital social i institutional al tarii, care trebuie sa fie inzestrat cu abiliti tehnice i capaciti analitice, sa fie informat, capabil sa conduca o afacere sis a chibzuiasca noi segmente de investitii in economie. Guvernul ar trebui s ofere faciliti si stimulente substantiale fortei de munc tinere calificate si diasporei inclusive pentru dezvoltarea de transferuri de cunostinte i tehnologii, care sunt attractive pentru profesionisti si antreprenori, in special prin politici care vizeaza dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Pentru prevenirea exodului de creiere sunt necesare a fi intreprinse politici la nivel de govern pe termen lung cum ar fi investitiile substantiale in invatamintul superior pentru a facilita dezvoltarea capitalului intellectual al trii. Guvernul este ndemnat sa investeasca in infrastructura pentru cercetare si inovare, oferind stimulente si facilitate pentru antreprenoriat si dezvoltari intelectuale, precum si s ofere oportunitati pentru stabilirea legaturilor academic, consolidarea si sustinerea ulterioara a reelelor de cercetare si de mobilitate temporar a reprezentanilor mediului academic. De asemenea, pentru a evita exodul de creiere i a stimuli circuitul intellectual, la rindul lor, invatamintul superior si institutiile de cercetare ar trebui sa incurajeze consolidarea si dezvoltarea retelelor cu diaspora prin prisma unor proiecte comune. Lansarea centrelor regionale si international de excelenta in Republica Moldova ar trebui sa fie o politic educaional important ce tine nemijlocit de dezvoltarea stiintei care la rindul sau va contribui la gasirea unor solutii locale pentru eradicarea unui sir de problem de ordin social si economic, cum ar fi reducerea srciei, mbuntirea sntii publice, agricultura durabil, accesul durabil la o surs de ap potabil. Crearea unor astfel de centre ar incuraja specialistii sa activezein tar i ar diminua considerabil fluxurile exodului de creiere. Activitatea acestor centre este bazat pe schimbul de cunostinte si experienta si ar trebui sa trezeasca interesul mediului
12

academic in revizuirea si modernizarea programelor de studii in pas cu cerintele globalizarii, si , mai cu seam, cu politicile de dezvoltare economic a Republicii Moldova pe termen lung. Cu privire la subiectul remitentelor se vehiculeaz cu diferite polemici, la baz fiind problema reducerii costurilor pentru transferul de remitene. O politic prioritar la nivel legislativ ar fi elaborarea unei legi unitare pentru remitente ca industrie de sine statatoare, care difera de cea bancar astfel protejind politica de costuri pentru transferurile de remitente si contribuind la extinderea numarului de actori implcati in prestarea serviciilor de remitene. Acest lucru este cunoscut deja de un numar de ri precum Marea Britanie, Statele Unite, Canada i Suedia. n aceast ordine de idei guvernul trebuie s adopte politici prioritare privind: gestionarea i investirea eficient a remitenelor n ar; protejarea i monitorizarea costurilor de transfer a remitenelor; asigurarea proteciei sociale a migranilor.

Opiunea final a Moldovei ine de consolidarea unui sistem migraionist pe msura cerinelor interne ale rii, ghidate de necesitile economice i sociale si correlate cu capacitatile diasporei pe plan extern pentru a atrage sprijinul i implicarea acesteia la transferul de cunotine, tehnologii i n reforme.

13

Bibliografie
Manuale, monografii i lucrri didactice 1. Brc, A. Vaculovschi, D. i alii Situaia tinerilor pe piaa muncii (studiu), ASEM, Chisinau 2008, 2. Community Remittances and Local Development,2005 Dec. 3. Culiuc A. Remitene vs. migrani. Criza economic mondial i Moldova, http://www.culiuc.com/archives/img/remvsmig1.gif 4. Gagauz O. Ctre anul 2050 Moldova ar putea pierde 1 milion de personae. Cum reacionm? in Populatie si Dezvoltare. Buletin de Informaie i analiz n demigrafie. Fondul ONU pentru populaie. Aprilie 2010 5. Gestionarea finanelor de ctre gospodriile casnice din Moldova. Raportul de studio 2008 Organizaia Internaional pentru Migraie, http://iom.md/materials/studiesreports/20091019how/moldovan/rom.pdf 6. Planul de aciuni n domeniul tineret pentru anul 2010 a Ministerului Tineretului i Sportului , n vederea implementrii Programului Guvernului Integrare european:libertate, democraie, bunstare, 2009-2012. Politici de Tineret: http://www/mts.gov.md/Politicidetineret 7. Prognoza Pieii Muncii 2010, Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc, Chiinu 2010. 8. Tineri lucrtori- Fapte i cifre. Angajarea tinerilor, Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc, FACTS nr.69,accesibil n http://osha.europa.eu/ro/publications/factsheets/69

14