Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cauzele generale ale miscarilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite indeosebi proceselor
de suprapopulare care au loc intr-o gama imensa de conditii asa-zise secundare, ce rezida din
situatia economica, culturala, sanitara si psihologica.
Prin suprapopulare se intelege ruptura care se poate produce intr-o tara sau in alta intre cifra
populatiei si resurse. Atunci cand cresterea naturala a populatiei nu este urmata de o crestere
corespunzatoare a gradului de folosire a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tara
sau regiune, atunci in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si, ca urmare, o
miscare a populatiei dintr-un loc in altul.
Suprapopularea poate fi provocata prin miscarea naturala a populatiei cand excedentul natalitatii
domina indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o simpla consecinta demografica. De
amintit sunt consecintele pe care le-au avut, intr-o serie de tari, trecerea in agricultura, de la
policultura la monocultura, trecerea agriculturii de la cultura pamantului la cresterea intensiva a
animalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri economice care cer o reducere a mainii de lucru.
Dezvoltarea retelelor de comunicatii favorizeaza dispersarea industriilor pe teritoriu, proces
urmat de procesul de migratie. Transportul maritim a constituit la un moment dat motorul
migratiilor populatiei. Asemenea situatii pot fi clasificate in grupa cauzelor accidentale. Din
aceasta categorie fac parte si miscarile migratorii determinate de ratiuni istorice, religioase,
politice si o serie de cataclisme, maladii, care determina imigrari sau emigrari masive si bruste.
Cauzele care determina miscari migratorii pot fi si de ordin psihologic. Populatiile din tarile de
campie sunt fascinate de regiunile inalte muntoase. Populatia odata emigrata, stabilita intr-un loc
favorabil, poate deveni un pol de atractie pentru compatriotii sai.
Un interes deosebit il prezinta miscarile migratoare interne ale populatiei si deplasarile pentru
munca, determinate mai ales de diferentierea nivelelor de dezvoltare a regiunilor, in functie de
ritmul de industrializare a tarilor respective.
TIPURI DE MIGRATIE
Pornind de la cauzele generale si particulare care genereaza mobilitatea populatiei in teritoriu, se
obtine urmatorul tablou general al migratiilor:
Migratiile individuale, determinate de factori economici.In functie de raza lor de actiune, de
perioada si de mijloacele de deplasare, acestea se subdivid in migratii sezoniere si deplasari
definitive la mare distanta. Cea mai des intalnita forma de migratii de acest fel este cunoscute
sub denumirea de exod rural care vizeaza in primul rand miscarile din interiorul tarilor. Sunt de
asemenea cunoscute deplasarile periodice fara legatura cu gradientul de munca de tip turism si
de tip pelerinaj.
Migratii pe grupe organizate, care pot fi definitive (migratii razboinice, a vanatorilor,
crescatorilor de animale etc.) sau ritmice, desfasurandu-se intr-un spatiu definit (nomadism
Migratiile contemporane au la baza doua mari cauze: politice si economice. Ele pierd caracterul
lor spontan, voluntar, fiind din ce in ce mai mult puse sub controlul anumitor organisme care
urmaresc asigurarea unor scopuri politice sau economice directe.
Migratiile actuale se deosebesc de cele anterioare atat prin caracterul, volumul, cat si prin
orientarea lor geografica. In esenta, trasaturile migratiilor actuale constau in urmatoarele:
In ultimii ani se manifesta o crestere a migratiilor din interiorul continentelor, in timp ce migratia
intercontinentala scade. In cadrul acestora apar din ce in ce mai evidente migratiile
internationale, temporare si sezoniere;
In cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftina;
In ultimii ani apare un adevarat exod al inteligentei. Este vorba de exodul de competenta sau
emigrarea elitei stiintifice. Acesp proces, cunoscut si sub numele de brain drain, modifica
puternicatat structura migratiilor, directiile, cat si ponderea lor in econimia mondiala. O astfel de
situatie sfecteaza eforturile tarilor in curs de dezvoltare in edificarea lor economico-sociala.
Cauza migratiilor internationale ramane in continuare stagnarea economica, situatie caracteristica
multor tari capitaliste din Europa.
In functie de aceste caracteristici generale s-a modificat radical pozitia unor tari si continente din
punctul de vedere al emigratiei si imigratiei.
Pentru tarile Europei este evidenta o amplificare a miscarilor intre state, aceasta ca urmare a
reducerii cererii de mana de lucru necalificata sau putin calificata intr-o serie de regiuni ale
Americii. Europa atrage un puternic contingent de forta de munca dintr-o serie de tari slab
dezvoltate din Africa, Asia si America Latina.
Modificari importante s-au produs in domeniul migratiei in tarile Americilor. Caracteristic pentru
S.U.A. este faptul ca in ultimii ani a slabit considerabil emigratia din tarile Europei in favoarea
tarilor din cele doua Americi. In cadrul emigrarilor din Europa, ponderea cea mai mare revine
muncitorilor calificati, persoanelor cu pregatire intelectuala.
America Latina este una din principalele zone ale imigratiei de pe glob. In conditiile unei
explozii demografice, ce a dus la cresterea populatiei cu peste 50 milioane de oameni si la
lichidarea fostei lipse de resurese de munca, tarile Americii Latine sunt interesate numai in
curentul de cadre calificate, a caror lipsa se resimte in economia nationala.
In ce priveste tarile Africii contemporane se constata intensificarea migratiei intercontinentale si
intracontinentale. Curentii migratori din Africa sunt indreptati spre Europa. Centrele de atractie
ale populatiei sunt marile orase si teritoriile dezvoltate din punct de vedere economic, cu
industrie extractiva si plantatii agricole.
In tarile Asiei, intensitatea migratiilor externe, atat intracontinentale cat si intercontinentale, este
in ansamblu mai scazuta decat in alte continente. Aceasta se explica prin politica discriminatorie
a principalelor tari ale imigratiei (S.U.A., Australia, Noua Zeelanda) in legatura cu venitii din
Asia. Limitarea sosirii de straini influenteaza asupra volumului si directiei migratiei in acest
continent.
Se continua migratia intensiva inspre Australia si Noua Zeelanda.
EXODUL RURAL
Migratia rural-urban este o forma tipica a migratiilor interne; ea este unul dintre mijloacele
importante ale redistribuirii populatiei intre regiunile mai sarace sau mai putin dezvoltate si cele
unde isi pot imbunatatii conditiile de viata. In acelasi timp, in multe din tarile in curs de
dezvoltare, orasele, catre care migratiile se indreapta intr-un numar tot mai mare, nu pot avea
capaciataea de absorbtie a tuturor migrantilor care vin, ceea ce face sa apara fenomene sociale
complicate.
Numeroase tari duc o politicade descongestionare a marilor metropole. S-au facut de asemenea
eforturi in vederea reducerii exodului rural, asigurand regiunilor rurale mai multa atractivitate,
creare de noi valori rurale compatibile cu dezvoltarea generala. Urbanizarea joaca un rol
important in desfasurrarea migratiei interne.
Exil
Exilul este o form de pedepsire prin care o persoan (sau un grup de persoane) este forat s-si
prseasc cminul, sau o msur prin care i se interzice ntoarcerea acas sub
ameninarea nchisorii sau a pedepsei cu moartea.
Se face deosebirea dintre exilul intern, (schimbarea forat a domiciliului n interiorul propriei
ri) i exilul extern sau deportarea n afara rii de reedin.
Exilul persoanelor
Exilul a fost folosit ca o form de pedepsire, n mod special pentru oponenii politici ai celor
aflai la putere. Folosirea exilului pentru scopuri politice poate fi uneori folositoare pentru
guverne, pentru c mpiedic exilaii s mai organizeze lupta mpotriva puterii, sau nu i
transform n martiri n cazul n care ar cdea n lupt sau ar fi executai.
Exilul a reprezentat o pedeaps sever pentru oameni precum Ovidiu sau Du Fu, exilai n
regiuni ciudate sau subdezvoltate, rupi de sursele de venit, de familie i de
prieteni. Dantedescrie suferinele exilului n Divina Comedie:
Lui Napoleon i se permisese s ia cu el n exil civa prieteni i servitori, printre care HenriGratien Bertrand, fostul mareal al palatului, i contele Charles-Tristan de Montholon, un
membru al aristocraiei prerevoluionare. Bertrand era n slujba lui Napoleon din 1798, dar
Montholon era un aderent de ultima or dup prima abdicare a lui Napoleon se grbise s-i
ofere serviciile monarhiei restaurate, dar a trecut de partea mpratului cnd acesta s-a ntors de
pe Insula Elba. El o adusese cu sine i pe tnra i atrgtoarea lui soie, ale crei atenii fa de
Napoleon i vizitele nocturne pe care le fcea n dormitorul acestuia deveniser curnd subiect
de brfa pe insul.
azil politic - statut pe care l poate primi un cetean strin care risc n ara sa un tratament
discriminatoriu sau chiar inuman datorat convingerilor politice.
LHumanit scrie c munca silnic a devenit o realitate n Ungaria condus de Viktor Orban,
dup bunul su plac. O mie de romi fr un loc de munc au fost practic rechiziionai pentru a
lucra pe un antier, n caz contrar nemaiputnd primi alocaiile sociale.
Decizia de a-i pune pe romi la munc silnic a fost luat pe baza unui text legislativ adoptat pe 1
septembrie. Romii sunt repartizai n ase tabere experimentale, care vor fi extinse la toi cei 300
de mii de romi aduli fr serviciu.
Comisia European a declarat c ignor existena unor asemenea tabere i totui ele exist, la
Gynggyspata, n nord-estul rii
In lagarele de munca silnica era folosita muncirea detinutilor pana la lesin, insotita cu batjocuri si
pedepse suplimentare, conditiile de aici fiind printre cele mai inumane, alaturi de cele din
inchisorile de reeducare si exterminare. In anul 1950, in lagarele de munca silnica erau chinuiti si
munciti in jur de 80.000 de detinuti, dintre care 40.000 numai la Canalul Dunare-Marea Neagra.
Detinutii erau obligati sa munceasca pana la epuizare, din ce in ce mai mult, in baza unei
alimentarii care adesea lipsea. (inchisorile comuniste din Romania)