Mobilitatea populatiei in teritoriu

MOBILITATEA POPULATIEI
IN TERITORIU
MIGRATIA NOTIUNE GEOGRAFICA
Evolutiei speciei umane, raspandita astazi pe intreaga planeta, ii este
caracteristica, in anumite limite, mobilitatea teritoriala sau geografica,
expansiunea si retractiunea intr-un anumit spatiu. Aceasta particularitate este
cunoscuta sub numele de migratie si poate fi definita drept miscarea
teritoriala a oamenilor atat in limitele unei tari cat si in afara lor.
Migratiile, in acceptiunea foarte larga a termenului, implica ideea de
deplasare, de schimbare de loc si de locuinta. Termenul se refera atat la
plecarea individuala, la deplasarea grupelor umane, cat si la miscarile
sezoniere, in cautare de lucru.Totodata, si deplasamentul international de
populatie (pe o oarecare durata) este considerat drept migratie. Au fost
distinse in acest fel migratii permanente (mai mult de un an) si migratii
temporare, in vederea cautarii de lucru (mai mult de o luna).
Pentru geografi, care studiaza conditiile de populare a pamantului, notiunea
de migratie are o semnificatie istorica si actuala, ea incluzand toate acele
fapte (invazie, colonizari si migratii propriu-zise) care au contribuit la
raspandirea si concentrarea populatiei pe glob.
Deplasarea populatiei in teritoriu capata diferite aspecte in functie de scop,
ritmicitate, peridiocitate, durata etc.
In functie de factorii si conditiile care favorizeaza sau determina deplasarea,
se disting cateva categorii de populatie:
Populatia migratoare. Este vorba de aceea parte a populatiei care se
deplaseaza in teritoriu si isi schimba domiciliul si locul de munca. In afara de
deplasarea intre continente sau intre tari, aici se incadreaza si migratia
populatiei din mediul rural spre cel urban.
Populatia navetista. Aceasta categorie este formata din populatia ce se
deplaseaza zilnic pentru munca in teritoriu.
Populatia sezoniera. In aceasta categorie este inclusa populatia ce se
deplaseaza (indiferent de distanta), pentru munca pe o perioada determinata
sau periodic (lunar, anual), in localitati balneoclimaterice sau de agrement.
Populatia flotanta. Este vorba de populatia ce se deplaseaza pentru munca,
recreare sau in alte scopuri, in alta localitate decat cea de resedinta, fara a-si

schimba domiciliul de baza, pentru o perioada mai mare de 48 de ore.

CAUZELE MIGRATIEI
Cauzele generale ale miscarilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite
indeosebi proceselor de suprapopulare care au loc intr-o gama imensa de
conditii asa-zise secundare, ce rezida din situatia economica, culturala,
sanitara si psihologica.
Prin suprapopulare se intelege ruptura care se poate produce intr-o tara sau in
alta intre cifra populatiei si resurse. Atunci cand cresterea naturala a
populatiei nu este urmata de o crestere corespunzatoare a gradului de folosire
a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tara sau regiune, atunci
in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si, ca urmare, o
miscare a populatiei dintr-un loc in altul.
Suprapopularea poate fi provocata prin miscarea naturala a populatiei cand
excedentul natalitatii domina indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o
simpla consecinta demografica. De amintit sunt consecintele pe care le-au
avut, intr-o serie de tari, trecerea in agricultura, de la policultura la
monocultura, trecerea agriculturii de la cultura pamantului la cresterea
intensiva a animalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri economice care cer o
reducere a mainii de lucru.
Dezvoltarea retelelor de comunicatii favorizeaza dispersarea industriilor pe
teritoriu, proces urmat de procesul de migratie. Transportul maritim a
constituit la un moment dat motorul migratiilor populatiei. Asemenea situatii
pot fi clasificate in grupa cauzelor accidentale. Din aceasta categorie fac parte
si miscarile migratorii determinate de ratiuni istorice, religioase, politice si o
serie de cataclisme, maladii, care determina imigrari sau emigrari masive si
bruste.
Cauzele care determina miscari migratorii pot fi si de ordin psihologic.
Populatiile din tarile de campie sunt fascinate de regiunile inalte muntoase.
Populatia odata emigrata, stabilita intr-un loc favorabil, poate deveni un pol
de atractie pentru compatriotii sai.
Un interes deosebit il prezinta miscarile migratoare interne ale populatiei si
deplasarile pentru munca, determinate mai ales de diferentierea nivelelor de
dezvoltare a regiunilor, in functie de ritmul de industrializare a tarilor
respective.
TIPURI DE MIGRATIE
Pornind de la cauzele generale si particulare care genereaza mobilitatea

populatiei in teritoriu, se obtine urmatorul tablou general al migratiilor:

Migratiile individuale, determinate de factori economici.In functie de raza lor
de actiune, de perioada si de mijloacele de deplasare, acestea se subdivid in
migratii sezoniere si deplasari definitive la mare distanta. Cea mai des
intalnita forma de migratii de acest fel este cunoscute sub denumirea de exod
rural care vizeaza in primul rand miscarile din interiorul tarilor. Sunt de
asemenea cunoscute deplasarile periodice fara legatura cu gradientul de
munca de tip turism si de tip pelerinaj.
Migratii pe grupe organizate, care pot fi definitive (migratii razboinice, a
vanatorilor, crescatorilor de animale etc.) sau ritmice, desfasurandu-se intr-un
spatiu definit (nomadism pastoral, al pescarului, vanatorului, agricultorului
cu ritm sezonier) sau cu caracter de seminomadism viata agricola si
pastorala de munte etc.

MARILE MIGRATII. ROLUL LOR IN POPULAREA GLOBULUI

Marile migratii de la sfarsitul perioadei antice si inceputul sclavagismului
timpuriu au avut un rol important in aparitia multor popoare din Asia si
Europa. Aceasta perioada este adeseori denumita si epoca marilor migratii ale
popoarelor.
Acestui timp ii apartine raspandirea popoarelor germanice in Europa Centrala
si de Nord, inclusiv patrunderea lor in Insulele Britanice. Popoarele slave se
raspandesc intr-o serie de tari din Europa de Rasarit si Peninsula Balcanica.
In prima jumatate a mileniului I, maghiarii emigraza din regiunile Uralului in
regiunile Dunarii mijlocii. Sunt cunoscute cuceririle arabe (incepand cu sec al
VII-lea e.n.), care au fost urmate de raspandirea arabilor in tarile Orientului
Mijlociu si Apropiat, in tarile Africii de nord.
Printre migratiile primei jumatati a celui de-al II-lea mileniu se remarca
invaziile mongolilor in multe tari din Asia si Europa rasariteana, cuceririle
turcesti din Asia Mica, incursiunile triburilor din tarile Africii ecuatoriale, in
Africa de Sud etc.
O noua faza in miscarea migratorie a populatiilor este deschisa de epoca
marilor descoperiri geografice. In acest timp, spre America se indreapta mai
intai spanioli si portughezi (America Centrala si de Sud), apoi francezi,
olandezi, englezi, scotieni, irlandezi (America de Nord). Sunt cunoscute de
asemenea transmutarile fortate ale unui imens numar de negri sclavi adusi
din Africa in America si alte colturi ale lumii.
Secolele urmatoare marcheaza un proces continuu si sistematic al emigrarilor.
Cele mai caracteristice pentru sec XIX si inceputul sec al XX-lea sunt
emigrarile de populatie din Europa in America, proces ce se accentueaza
indeosebi in anii 1830-1850, cand media anuala de emigranti atingea circa 3

milioane de persoane.
Emigratia europeana a fost strans legata de dezvoltarea rapida a
capitalismului, ca urmare a aparitiei unei suprapopulari agrare, destramarii
mestesugurilor si aparitia somajului. Tarile de peste ocean au oferit in acelasi
timp campuri deschise, o cerere puternica de forta de munca.

PRINCIPALELE ETAPE ALE MIGRATIEI IN SECOLELE XIX SI XX

Migratia din ultimul secol si jumatate poate fi grupata, dupa numarul,
originea si caracterul ei specific, in cinci mari etape, si anume:
Etapa 1835-1846, perioada unor mari prefaceri sociale in aproape toate
statele Europei Occidentale, marcheaa o reinviorare a migratiei din sec al
XVIII-lea. Numarul celor plecati se estimeaza la circa 100 000 persoane,
emigrantii fiind tarani sau mestesugari. Directiile de deplasare vizau
indeosebi America de Nord si coloniile europene din Australia si Noua
Zeelanda.
Etapa 1846-1880 se caracterizeaza prin deplasari masive care ajung la
300.000-500.000 persoane pe an. In aceasta perioada, in care predomina
emigrantii lipsiti de mijloace materiale, directiile de deplasare raman de
regula aceleasi din perioada anterioara.
Etapa 1880-1914, perioada premergatoare primului razboi modial, se
caracterizeaza printr-o crestere puternica a emigratiei atingand, in medie,
circa 800.000 persoane anual. Masa emigrantilor o formeaza muncitorii
necalificati, fara mijloace si resurse de trai. Zonele de imigrare se extind,
America de Nord ramanand in continuare atractia principala.
Etapa 1914-1940 prezinta trasaturi distincte. Ia amploare, spre deosebire de
perioada de dinaintea primului razboi mondial, emigratia fortata rezultata din
pozitia unor guverne fata de minoritatile nationale sau din alte atitudini
politice si religioase, din conditiile unor tratate de pace, in urma formarii
noilor state independente etc. In aceasta perioada se contureaza o zona de
atractie a emigratiei inspre Europa de Vest. Prin aparitia acestor noi zone de
imigrare se anunta o inversiune a curentilor traditionali.
Etapa de dupa cel de-al II-lea razboi mondial, ce a determinat schimbari
importante in miscarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuati, altii
au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populatie intre tari vecine, au
reinviat migratiile determinate de cauze economice. Aceste migratii se
deosebesc insa de cele de dinainte de razboi prin proportiile, directiile si
formele lor.
DIRECTIILE MIGRATIILOR UMANE

Primul loc intre tarile de emigratie il detin statele din Europa Occidentala.
Cea mai veche poate fi considerata emigratia iberica, cunoscuta din sec al
XVI-lea si continuata pana in sec al XVIII-lea. Spre America de Sud si
Centrala s-au indreptat circa 2 milioane de spanioli si cateva sute de mii de
portughezi.
Atat prin vechime, cat mai ales prin volumul ei, se remarca emigratia
britanica. Este continuata pana in sec al XX-lea, cand se produce o
reintoarcere a ei in S.U.A. si o redistribuire spre Canada, Australia, Africa de
Sud s.a.
Emigratia germana formeaza un contingent de circa 6,5 milioane, cu
intensitati maxime, indeosebi la sfarsitul sec al XIX-lea si inceputul sec al
XX-lea. Ea cuprinde pe taranii Germaniei Orientale sau pe mestesugarii
ruinati de concurenta marii industrii si pe refugiatii politici.
Inca din sec al XVII-lea se afirma cu toata vigurozitatea emigratia
scandinava. Ea cuprinde indeosebi o serie de categorii de muncitori
specializati, marinari, taietori de lemne etc.
Emigratia franceza se afirma mai tarziu decat cele mentionate anterior si cu o
intensitate mai redusa. Ea cuprine forta de munca disponibila din regiunile
periferice ale Frantei, regiuni mai slab dezvoltate din punct de vedere
economic.
Din cadrul Europei meridionale si orientale se remarca emigratia italiana care
se manifesta catre sfarsitul sec al XIX-lea. Ea s-a orientat fie spre tarile
vecine, fie spre tarile de peste ocean (S.U.A., Argentina, Brazilia).
Deosebit de activa a fost si emigratia austro-ungara (circa 4,3 milioane
persoane in perioada 1875-1914), cuprinzand indeosebi tarani saraci sau
prigoniti politici.
Odata cu emigratia poloneza, cu maxim de intensitate indeosebi in periada
1919-1939, circa un milion de polonezi s-au indreptat spre Americi sau alte
tari ale Europei.
Traficul de sclavi din africa se inscrie, de asemenea, in procesul miscarilor de
populatii. Comertul cu sclavi a inceput in sec al XV-lea in Africa Occidentala
si atinge punctul sau culminant la finele sec al XVIII-lea. Se apreciaza la
circa 20 milioane numarul negrilor deportati pe plantatiile de tutun, zahar,
cafea din Brazilia si regiunea Caraibe. Un numar mare de negri au fost
transportati in celelalte tari din America de Sud, precum si in S.U.A.
Din cadrul continentului asiatic se remarca emigratia indiana,chineza si
japoneza, care de pe la mijlocul sec al XIX-lea pana in 1940 cuprindea circa
2,4 milioane emigranti in afara continentului.
CARACTERISTICI ACTUALE ALE MIGRATIILOR

Migratiile contemporane au la baza doua mari cauze: politice si economice.

Ele pierd caracterul lor spontan, voluntar, fiind din ce in ce mai mult puse sub
controlul anumitor organisme care urmaresc asigurarea unor scopuri politice
sau economice directe.
Migratiile actuale se deosebesc de cele anterioare atat prin caracterul,
volumul, cat si prin orientarea lor geografica. In esenta, trasaturile migratiilor
actuale constau in urmatoarele:
In ultimii ani se manifesta o crestere a migratiilor din interiorul continentelor,
in timp ce migratia intercontinentala scade. In cadrul acestora apar din ce in
ce mai evidente migratiile internationale, temporare si sezoniere;
In cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftina;
In ultimii ani apare un adevarat exod al inteligentei. Este vorba de exodul de
competenta sau emigrarea elitei stiintifice. Acesp proces, cunoscut si sub
numele de brain drain, modifica puternicatat structura migratiilor,
directiile, cat si ponderea lor in econimia mondiala. O astfel de situatie
sfecteaza eforturile tarilor in curs de dezvoltare in edificarea lor economicosociala.
Cauza migratiilor internationale ramane in continuare stagnarea economica,
situatie caracteristica multor tari capitaliste din Europa.
In functie de aceste caracteristici generale s-a modificat radical pozitia unor
tari si continente din punctul de vedere al emigratiei si imigratiei.
Pentru tarile Europei este evidenta o amplificare a miscarilor intre state,
aceasta ca urmare a reducerii cererii de mana de lucru necalificata sau putin
calificata intr-o serie de regiuni ale Americii. Europa atrage un puternic
contingent de forta de munca dintr-o serie de tari slab dezvoltate din Africa,
Asia si America Latina.
Modificari importante s-au produs in domeniul migratiei in tarile Americilor.
Caracteristic pentru S.U.A. este faptul ca in ultimii ani a slabit considerabil
emigratia din tarile Europei in favoarea tarilor din cele doua Americi. In
cadrul emigrarilor din Europa, ponderea cea mai mare revine muncitorilor
calificati, persoanelor cu pregatire intelectuala.
America Latina este una din principalele zone ale imigratiei de pe glob. In
conditiile unei explozii demografice, ce a dus la cresterea populatiei cu peste
50 milioane de oameni si la lichidarea fostei lipse de resurese de munca,
tarile Americii Latine sunt interesate numai in curentul de cadre calificate, a
caror lipsa se resimte in economia nationala.
In ce priveste tarile Africii contemporane se constata intensificarea migratiei
intercontinentale si intracontinentale. Curentii migratori din Africa sunt
indreptati spre Europa. Centrele de atractie ale populatiei sunt marile orase si
teritoriile dezvoltate din punct de vedere economic, cu industrie extractiva si
plantatii agricole.
In tarile Asiei, intensitatea migratiilor externe, atat intracontinentale cat si
intercontinentale, este in ansamblu mai scazuta decat in alte continente.

Aceasta se explica prin politica discriminatorie a principalelor tari ale

imigratiei (S.U.A., Australia, Noua Zeelanda) in legatura cu venitii din Asia.
Limitarea sosirii de straini influenteaza asupra volumului si directiei
migratiei in acest continent.
Se continua migratia intensiva inspre Australia si Noua Zeelanda.
PENDULARILE PENTRU MUNCA. NAVETISMUL
Migratia interna imbraca forme multiple. Dintre acestea, cele mai
caracteristice sunt deplasarile pentru munca. Prin deplasarile pentru munca
intelegem existenta unui numar de activi care, avand domiciliul intr-o
anumita localitate, calatoresc zilnic, saptamanal, lunar sau chiar la intervale
mai rare pentru a lucra permanent sau sezonier intr-o alta localitate. In cadrul
acestor pendulari un loc important il detine navetismul.
Existenta deplasarilor pentru munca a constituit un fenomen aproape
permanent, care a insotit dezvoltarea fortelor de productie in toate oranduirile
sociale.
Suprapunerea deplasarilor pentru munca cu somajul existent, determina un
adevarat exod intr-o serie de tari capitaliste, care se manifesta pe plan
national si international.
Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasari, a carui intensitate a fost
foarte puternica in secolul trecut si la inceputul secolului nostru, l-a constituit
emigratia fortei de munca. Cauzele principale constau in disproportiile care
apar in economia capitalista, ce se refera la raportul dintre resursele naturale
si industriale, dintre resursele naturale si agricole, dintre industrie si
agricultura si dintre dezvoltarea economica si densitatea populatiei.
Din analiza datelor privind migratia interna din tara noastra in ultimul
deceniu se evidentiaza cateva caracteristici determinate de dezvoltarea
economiei noastre nationale, si anume:
Scaderea continua a intensitatii migratiei interne totale si, legat de aceasta,
scaderea absoluta a celor doua laturi ale sale: miscarea interjudeteana, care
scade puternic si migratia intrajudeteana, care creste continuu, manifestand
tendinta de stabilizare la un anumit nivel.
Cauzele economice continua sa ramana un factor hotarator in evolutia
migratiei interne din tara noastra. Sensul acestei miscari mecanice este spre
zonele cele mai dezvoltate economic si spre capitala. In acelasi timp se
remarca faptul ca deplasarea cea mai intensa se face din mediul rural (55%)
spre mediul urban.
Ca urmare a restrangerii migratiei in afara judetelor, precum si migratiile in
judete mai indepartate, s-au redus si distantele de deplasare a fortei de munca.
Aceste fenomene prezinta adanci semnificatii economice si sociale.
Procesul de repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul tarii se

infaptuieste fara transmutari mari de populatie.

EXODUL RURAL
Migratia rural-urban este o forma tipica a migratiilor interne; ea este unul
dintre mijloacele importante ale redistribuirii populatiei intre regiunile mai
sarace sau mai putin dezvoltate si cele unde isi pot imbunatatii conditiile de
viata. In acelasi timp, in multe din tarile in curs de dezvoltare, orasele, catre
care migratiile se indreapta intr-un numar tot mai mare, nu pot avea
capaciataea de absorbtie a tuturor migrantilor care vin, ceea ce face sa apara
fenomene sociale complicate.
Numeroase tari duc o politicade descongestionare a marilor metropole. S-au
facut de asemenea eforturi in vederea reducerii exodului rural, asigurand
regiunilor rurale mai multa atractivitate, creare de noi valori rurale
compatibile cu dezvoltarea generala. Urbanizarea joaca un rol important in
desfasurrarea migratiei interne.
CONSECINTELE ECONOMICE SI DEMOGRAFICE
Deplasarile de populatii atat in interiorul tarilor, cat si mai ales cele
intercontinentale sau intre tari, au repercursiuni puternice atat pentru tarile cu
emigratie, cat si pentru cele cu imigratie. Consecintele sunt atat de ordin
demografic, cat si economic.
Deplasarile de mari proportii ale fortei de munca determina mari dificultati
atat pe plan economic, cat si pe plan social.
Pe plan economic este pusa in vedere in primul rand fluctuatia sporita, peste
normal, a structurii fortei de munca de la o perioada a anului la alta si in al
doilea rand irosirea prin transport a unei mari cantitati de energie, care ar
putea fi utilizata pe plan social. La aceasta se adauga si prelungirea artificiala
si neficienta a duratei zilei de lucru. Nu trebuie ignorata supraaglomerarea
cailor de comunicatii si a mijloacelor de transport, fapt care creeaza stanjeniri
ale celorlalte activitati economice si bineinteles solicitarea de investitii
importante si nerationale in dezvoltarea retelei de transporturi.
Pe plan social trebuie avuta in vedere despartirea temporara a familiei, ceea
ce creaza probleme cu urmari serioase asupra educatiei copiilor, relatiilor
dintre soti etc.

nclzirea global

Activitile umane zilnice necesit utilizarea combustibililor

fosili (petrol, crbuni i gaze naturale) pentru producerea energiei i
pentru transport. Aceste procese conduc la emisii de gaze de ser, n
special dioxid de carbon, fiind considerate responsabile pentru
afectarea climei. Din peisajul zilnic al lumii nu lipsesc furtuni puternice,
inundaii, secet i valuri de cldur. Din cauza gazelor de ser emise
deja n atmosfera, suntem predispui la o nclzire cu 1,2- 1,3 C a
temperaturii n urmtoarele decenii. Pentru a evita deteriorarea
ireversibil a planetei, temperatura de la suprafaa pmntului nu
trebuie s creasc cu mai mult de 2C faa de nivelul din perioada
preindustrial. Comisia European a declanat o campanie prin care
nva consumatorii ce ar putea s fac pentru a opri nclzirea global.
UE pledeaz pentru un acord global privind schimbrile
climatice dup 2012. Acesta este motivul pentru care Uniunea
lanseaz un apel la adresa rilor dezvoltate pentru a reduce, pn n
2020, emisiile generate cu 30% fa de nivelurile nregistrate n 1990.
Responsabilii europeni pledeaz pentru utilizarea tehnologiilor curate
de ardere a crbunelui, pentru creterea eficienei energetice i pentru
promovarea utilizrii surselor de energie care protejeaz mediul.
Dar cum am ajuns aici?
Cartea de identitate a Pmntului n secolul al XXI-lea

Planet a sistemului solar, cunoscut ca fiind planeta albastr,

Terra s-a nscut n urm cu circa 4,6 miliarde de ani, dintr-un nor de
gaze i de praf stelar. Sfera de piatr format a evoluat de-a lungul
timpului, cptnd stratul de aer atmosfera i stratul de ap
hidrosfera. Cnd condiiile au permis, a aprut nveliul viu al planetei
biosfera.
Dintre toate nveliurile, atmosfera este cea mai sensibil, fiind
cel mai uor de tulburat. O serie de activiti umane au provocat i
provoac n continuare modificri considerabile ale compoziiei chimice
a atmosferei. Este vorba, n principal, despre gaze precum dioxidul de
carbon, metanul, dioxidul de azot, clorofluorocarburile, care absorb
radiaia infraroie provenit de la Soare, pentru a o reemite,
meninnd-o astfel la nivelul straturilor atmosferice. Pn la un anumit
nivel efectul este benefic, asigurnd o temperatur propice meninerii
vieii n straturile inferioare ale atmosferei terestre. Terra primete
energie de la Soare. O parte din radiaia solar incident este
reflectat de corpurile de pe suprafaa sa, iar alta este absorbit i
reemis de ctre aceleai corpuri i de ctre particulele atmosferice
Efectul de ser
n zilele noastre se produce o accentuare a efectului de ser.
Absorbia radiaiei infraroii i reemisia ei de ctre moleculele de gaze
din atmosfer este multiplicat de foarte multe ori, din cauza factorilor
pe care i putei identifica n imagine. Cel mai mare procent din energia
electric consumat de ctre omenire este produs prin arderea
combustibililor fosili. Aceasta are ca efect emisia de CO2 care este
eliberat n atmosfer. El contribuie la intensificarea efectului de ser i
a nclzirii globale. La nivel planetar, intensificarea efectului de ser se
soldeaz cu nclzirea atmosferei i a suprafeei terestre. Acestea
antreneaz, la rndul lor, modificri climatice, topirea ghearilor i
diminuarea permafrostului, ridicarea nivelului apelor marine, apariia
ploilor acide, modificarea regimului precipitaiilor etc. Emisiile de CO2,
metan, NO2 i clorofluorocarburi n atmosfer s-au intensificat n
ultimul secol dup cum indic diagramele urmtoare. Ele duc la
intensificarea efectului de ser. Pn la o anumit limit, efectul de
ser este benefic. Dup depirea lor apar probleme. n tabelul

urmtor apar principalele gaze responsabile de intensificarea efectului

de ser i sursele producerii lor.

Gazul

Contri
buia

Surse

Carbon
50%
dioxide (CO2)

Arderi de combustibili i
dis-trugerea pdurilor

Clorofluorocarburi(CFC)

20%

Conditionere de aer,
frigidere, aerosoli

Metan (CH4)

16%

ncolirea seminelor,
mlatini, bli

Ozon (O3)

8%

Poluarea atmosferic

Dioxid de
azot (N2O)

6%

Arderi de combustibili i
ngr-minte chimice

Factori responsabili de apariia efectului de ser

Consecinele nclzirii globale
Dac efectele nclzirii globale nu vor fi ncetinite, scenariile
Ageniei Europene de Mediu arat c Romania se va confrunta, n
cteva zeci de ani, cu deertificri, teritorii invadate de ape, fenomene
meteo extreme i disparitia unor specii de animale i plante.
Specialitii mai sustin c, n cazul n care procesul de nclzire global
nu va fi redus, nivelul Mrii Negre ar putea crete alarmant. In aceste
condiii, Delta Dunrii ar putea fi inundat total, iar orae precum
Tulcea, Galai, Brila i Sulina ar urma s fie parial inundate. Totodat,
zona litoral a Mrii Negre ntre Sulina i Vama Veche este n pericol.
nclzirea global aduce cu ea fenomene extreme, care au nceput s
apar i n Romania, unde nregistrm cam 10 tornade pe an, dar de
intensitate mai mic dect cele din Statele Unite.
Pe lng toate acestea, plaiurile mioritice se vor confrunta i cu
apariia unor zone deertice. Mai afectate de acest fenomen vor fi

partea de vest a Olteniei i partea de sud-est a Banatului, unde

fenomenul a aparut deja. Agenia European de Mediu a fcut public
un raport din care reiese faptul c, n urmtorii ani, se vor nregistra
importante creteri de temperatur n sudul i estul continentului.
Seceta va fi resimit n toate anotimpurile printr-o nclzire cu 5-7
grade Celsius i o continu scdere a precipitaiilor, cu 20-40%. Cele
mai afectate regiuni din Romnia vor fi Dobrogea, Oltenia, sudul Mun
teniei i Banatul. n lipsa unor msuri urgente, este posibil s asistm
la deertificarea prii de sud a rii, n special n judeul Dolj i n
Dobrogea. Alturi de Spania, Italia i Grecia, Romnia se afl printre
primele care vor fi afectate de aceste schimbri, care vor fi vizibile nc
din anii 2020-2030. Modificarea condiiilor climatice va influena
ecosistemele, aezrile umane i infrastructura n toate palierele vieii
economico-sociale
din
Romnia,
atrage
atenia
raportul.
Fenomenul El Nino, ce nclzete Oceanul Pacific, producnd cantiti
mari de precipitaii n Emisfera Nordic, inundaii catastrofale n
America de Sud i incendii n pdurile din Australia i din Indonezia, va
disparea ctre jumtatea anului, potrivit Organizatiei Meteorologice
Mondiale (OMM), din subordinea ONU. Anul acesta (2010), El Nino a
fost nvinuit de ninsorile abundente din Statele Unite i de seceta
prelungit din Australia. Cel mai recent ciclu al acestui fenomen a
nceput n iunie 2009. Specialitii consider c el este cauza ploilor
abundente din Uganda care au produs alunecri de teren i au distrus
surse de hran.Temperaturile mai ridicate, provocate de El Nino, sunt
urmate de obicei de o rcire generat de fenomenul cunoscut ca La
Nina. Potrivit celui mai probabil scenariu, temperatura Pacificului n
regiunea tropicelor va scdea la nivelul normal pn la mijlocul anului,
dupa ce n lunile noiembrie decembrie a crescut cu 1,5 grade Celsius.
OMM a avertizat c lunile martie iunie ar putea fi cele mai dificile,
pentru c posibilitatea de a face prognoze precise este foarte redus.
Ultima manifestare extrem a fenomenului El Nino, din 1998, a ucis
2.000 de oameni i a provocat daune de miliarde de dolari n
agricultur i n infrastructur, n Australia i n Asia. (12 aprilie 2010,
Sursa: Ziarul de Iai).
Plantaiile exotice, efect al nclzirii globale

Creterea temperaturilor medii anuale a creat condiii pentru

dezvoltarea culturilor cu specific mediteranean n zone n care clima
era considerat a fi temperat continental .
Ce ne rmne de fcut?
tiina i tehnologia ofer ca soluii la problema schimbrilor
climatice: utilizarea energiilor regenerabile i sporirea eficienei
energetice. Acestea trebuie completate cu reducerea utilizrii
combustibililor fosili (petrol i gaz). Natura ne pune la dispoziie o
varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problema
este cum s transformm lumina solar, vntul, biomasa, energia
geotermala sau puterea apei n electricitate sau n cldur ntr-un mod
ecologic i cu costuri ct mai mici, reducnd astfel emisiile de CO2 i
efectul de ser i ajutnd la protejarea climei i a mediului nconjurtor.

Energia Solar

Introducere

O cantitate imens de energie solar ajunge la suprafaa

pmntului n fiecare zi. Aceast energie poate fi captat, i folosita
sub form de caldur n aplicaii termo-solare, sau poate fi
transformat direct n electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF)
.
Pentru a nelege cum CF i sistemele termo-solare capteaz
energia solar, este important s nelegem cum aceasta i urmeaz
cursul de la soare spre Pmnt i cum acest flux se schimb periodic.

Cum produce soarele energie

Soarele este o sfer cu diametrul de aproximativ 1.4

milioane de km, format din gaze cu temperaturi foarte
mari(temperatura interior a soarelui este de aproximativ 15
milioane de grade Kelvin). Aceast temperatur imens,
combinat cu o presiune de 70 miliarde de ori mai mare
dect aceea a atmosferei Pmntului creeaz condiiile ideale pentru
reaciile de fuziune.

Reacia
de fuziune

Reaciile de fuziune din soare au loc ntre atomi de hidrogen, care

se combin i formeaz atomi de helium. n urma acestui proces se
degaj energie sub forma unor radiaii cu energie mare, mai cu seam
raze gamma. n timp ce aceaste radiaii migreaz din centrul spre
exteriorul sferei solare, ele reacioneaz cu diferite elemente din
interiorul soarelui i se transform n radiaii cu energie mica. Soarele a
produs n acest fel energie timp de aproximativ 5 miliarde de ani, i va
continua s fac la fel pentru nca 4-5 miliarde.

Cum este transportat energia pe Pmnt

Pmntul se roteste n jurul soarelui la o distan de aproximativ

150 milioane de km. Radiaiile se extind la viteza de 300.000 de km pe
sec, viteza luminii. Timpul necesar pentru a ajunge pe Pmnt este de
aproximativ 8 min.

Catitatea de radiaii ce ajung pe Pmnt.

Cantitatea de energie solar ce atinge la un moment dat un

anumit loc de pe suprafaa Pmntului se numete constant solar,
valoarea ei depinznd de mai muli factori. Dac soarele este la amiaz
i cerul este senin, radiaia pe o suprafa orizontal este de
aproximativ 1000 de W pe metru patrat. Se observ scderea
constantei solare cnd suprafaa nu este orientat perpendicular pe
razele soarelui.

Variaia sezonier

Pmtul se nvrte n jurul axei sale o

dat pe zi i se rotete, ntr-o orbit eliptic,
n jurul soarelui, o dat pe an. Axa n jurul
creia se nvrte Pmntul este nclinat cu
aproximativ 23 de grade de la vertical.
Aceast nclinare a dat nastere anotimpurilor: cnd
axa Pmntului este nclinat spre soare, emisfera nordic primete
mai multe radiaii solare (vara). ase luni mai trziu, cnd axa nu este
nclinat spre soare, n emisfera sudic este var, deci cantitatea de
radiiaii solare ce va atinge Pmntul este mai mare.

nlimea la care se gsete soarele pe cer afecteaza i ea

valoarea constantei solare.

Energia termo-solara

Introducere

Tehnologiile "termo-solare" folosesc cldura razelor de soare

pentru a produce ap cald, energie electric i pentru a nclzii unele
locuine. Aplicaiile termo-solare se ntind de la un simplu sistem
rezidenial de nclzire a apei pn la staii foarte mari de generare a
energie electrice.

Isotria energiei termo-solare

Pe parcursul isotriei, oamenii au

folosit cldura soarelui pentru diferite
ntrebuinri casinice. Astzi, energia
termo-solara este folosit aproape n
orice climat pentru a furniza o sursa
sigur i ieftin de energie. n ultimii
ani energia termo-solar este folosit
pentru creearea aburilor ce
alimenteaz turbine generatoare de
energie electric.

Oamenii au folosit razele solare pentru diferite ntrebuinri de

secole dar conceptul proriu-zis de energie termo-solar a aparut n anul
1767 cnd omul de stiina elveian Horace de Saussure a inventat
primul colector solar, sau "cutia fierbinte". Renumitul astrolog Sir John
Hershel a folosit n anul 1830 aceste "cutii fierbini" pentru a gtii n
timpul expediie sale n sudul Africii. Energia termo-solar a devenit
foarte important n unele pri ale Africii pentru gtit i pentru
distilarea apei. nclzirea solar a nceput s ia amploare cnd
Clarence Kemp a patentat primul sistem comercial de ncalzire a apei
n anul 1891. Ideea a prins repede n regiunile unde trebuia importat
combustibil pentru nclzirea apei.
n anul 1987, aproape 30% din casele din Pasadena, California
(S.U.A.) aveau un sistem termo-solar de nclzire. nclzirea solar a
apei a nflorit (n S.U.A.) n timpul aniilor n care preul energie era
mare (anii 70). Datorit faptului c nclzirea apei ntr-o reedina
poate nsemna pn la 40% din consumaia total de energie,
nclzirea solar joac un rol important n multe rii. De exemplu,
aproximativ 1.5 mil de cldiri din Tokyo, Japonia i peste 30% dintre
cele din Israel au sisteme de nclzire solar a apei. Energia termosolar mai poate fi folosit i indirect pentru alimentarea cu aburi a
unei turbine generatoare de electricitate. Aceasta metoda este foarte
eficient i competitiva. Prima aplicaie comercial a acestui sistem a
aprut la nceputul anilor 80. n Statele Unite aceasta industrie este
coordonat de ctre Departamentul American de Energie i a crescut
foarte mult datorit proiectelor iniiate de acesta.

Teorie

Energia electric termo-solar se obine cu ajutorul tehnologiilor

ce folosesc radiaiile solare pentru a obine aburi. Acesti aburi
alimenteaz turbine generatoare de electricitate.
Sistemele de nclzire a apei de dimensiuni mici folosesc colectori

cu taler plat pentru a capta cldura soarelui, n timp ce uzinele

electrice alimentate de energia termo-solar folosesc procedee mai
complexe pentru captarea radiaiilor.

Colectori cu taler plat

Colectorii cu taler plat transfer cldura

soarelui ctre ap fie direct, fie cu ajutorul altor
lichide i a unui sistem de schimbare a cldurii.

Componentele unui colector cu taler plat

Colectorul este acoperit cu sticl, sau cu un alt material

transparent, pentru a menine cldura
solar n el. Partea posterioar a
colectorului se acoper cu un matrial
izolator pentru a nu lsa cldura s se
degaje. ntre materialul transparent i
izolator se afl un material de absorbire
a cldurii.

Exist 3 tipuri de sisteme termo-solare

de nclzire a apei ce folosesc colectorul cu
taler plat:
A: Sistemul este format dintr-o pomp,
un colector i un bazin de stocare. Pompa
trece apa prin colector, acesta o nclzete,
dup care este stocat n bazin
B: Sistemul este format dintr-un colector ce reprezint n acelai
timp i bazinul de stocare.

C: Sistemul este format dintr-un colector i un bazin de stocare a

apei.

Transformarea energiei termo-solare n energie electric

Centralele electrice termo-solare produc electricitate folosind o

turbin alimentat cu aburii produi prin clocotirea unui lichid cu
ajutorul radiaiilor soarelui.

Sisteme de captare a energiei termo-solare

Centralele electrice termo-solare folosesc mai multe metode

pentru captarea razalor de soare:
1. Sisteme cu receptor central (alte poze la pagina )
Aceste sisteme concentreaz razele de soare spre un
colector central cu ajutorul unor oglizi plasate radiar.

2. Sisteme cu albii (alte poze la pagina )

Albiile sunt lungii, formate din oglinzi curbate ce
concentreaz razele soarelui pe nite evi umplute cu
un lichid. Acest lichid poate atinge temperaturi foarte mari,
de exemplu in centralele din Sudul Californiei poate ajunge pn la 400
grade C.

3. Sisteme cu parabol (alte poze la pagina )

Folosesc o parabol ce concentreaz radiaiile solare
spre un colector montat n punctul focal al acesteia.

Aplicaii

Apa cald poate fi produs la o scar mic pentru utilizri

casinice sau la o scar mare pentru alimentarea centralelor electrice
termo-solare. Aplicaiile la scar mic folosesc n general colectori cu
taler plat, n timp ce centralele electrice folosesc sisteme de
concentrare a radiaiilor solare.

1. Apa cald pentru uz cansnic

Instalarea unui sistem ce folosete energia solar pentru nclzire
este economic i poate satisface 60-80% din totalul necesar de ap
cald.
SRCC sau Solar Rating & Certification Corporation este o
organizatie non profit ce se ocup cu asigurarea calitii sistemelor
termo-solare casnice.
2.nclzirea piscinei
3.ntrebuinri comerciale i casnice
4.Centrale electrice termo-solare.

Folosind albii, parabole sau receptori centrali uzinele electrice

termo-solare concentreaz razele soarelui spre colectori care ating
temperaturi foarte mari(uneori pn la 600 de grade C). Astzi, exist
un numr mare de centrale comerciale active, altele mai mari urmnd
s fie construite.

Cazuri particulare

1.Spitalul St. Rose din San Antonio, Texas folosete un sistem

termo-solar de nclzire pentru 90% din totalul de apa cald necesar.
Sistemul are un bazin de 30000 de L i un colector cu o suprafa de
5000 de metri ptrai. Acest mod de obinere a apei calde ajut spitalul
s economiseasc 17.000$ pe an.

2. Locatari acestui bloc din Honolulu, Hawai au optat n

anul 1984 pentru folosirea energiei termo-solare la
nclzirea apei datorit preurilor mari ale petrolului.
Sistemul folosete aproximativ 50 de colectori cu taler
plat de 48 metri ptrai i un bazin de 13500 l pentru
asigurarea a 70% din totalul necesar de ap cald.

3. Aceast central termo-solar folosete un sistem cu

receptor central si are o putere de 10 MW.

4.n California de Sud (S.U.A.) exist 9 centrale cu sisteme de

albii, numite i SEGS(Solar Electric Generating Systems) ce genereaza
n total 354 de megawai. Sistemele cu albii sunt cele mai fiabile i
economice sisteme termo-solare.

Avantajele energiei electrice termico-solare:

se obine electricitate i ap cald n acelai timp

centralele pot fi adaptate la aplicaiile pentru care sunt folosite
poluarea este foarte mic sau inexistent
construirea centralor termo-solare se face mult mai repede dect
a centralelor conevenionale

Viitorul energiei termo-solare

Pentru a crete eficiena sistemelor trebuie folosite materiale mai

uoare n construcia colectorilor termo-solari. Oamenii de stiina ai
Departamentului American de Energie au constatat c sarea topit
absoarbe i stocheaz foarte eficient cldura soalar. Deasemenea sau fcut experimente la Universiatea din Chicago pentru dezvoltarea
unui sistem de concentrare ce crete intensitatea soarelui de 60.000
de ori. Guvernul american a planificat n anii urmtori construirea unor
centrale de 100 MW ce folosesc sisteme de colectare cu receptor
central.

Celulele fotovoltaice

Introducere

Celulele fotovoltaice transform razele solare n electricitate. n

ultimii ani au aprut noi tehnologii de conversie fotovoltaic cu o
eficien mare i pre redus. Panourile fotovoltaice sunt n ziua de azi
din ce n ce mai folosite, mai ales n zonele izolate, n care nu se poate
produce energie electric prin metode convenionale. Sistemele
fotovoltaice sunt uor de mnuit, au nevoie rar de ntreinere i nu
polueaz mediul nconjurator.

Teorie

Celuele fotovoltaice(CF) folosesc materiale semiconductoare

pentru a capta energia solar. Pentru a crete cantitatea de radiiaii ce
alimenteaz panourile fotovoltaice se folosesc sisteme de concentrare
i cutare a razelor solare.

Conversia fotovoltaic

Acest capitol prezint felul n care celulele fotovoltaice capteaz

radiaiile solare i le transform n energie electric. Se va explica
numai cazul n care celulele sunt fabricate din cristale de siliciu, dei
exist i cazuri n care acestea sunt formate din alte materiale
semiconductoare. Totui principiile de baz sunt aceleai.

Alctuirea dispozitivelor fotovoltaice

O celula solar conventional const

ntr-o napolitan de siliciu de o grosime
de aproximativ 0.5 mm. Celulele tipice
au un diametru de 10 cm, produc 1 W
de energie i sunt grupate n module
de 12. Modulele sunt la rndul lor
grupate n panouri, care formeaz
dispozitive de captare a energiei solare.

Modul de functionare al celulelor fotovoltaice

Cnd un cristal pur de siliciu(A-B) este luminat de o raz de soare,

unul sau mai muli electroni sunt ndeprtai de nucleu(C), n locul
acestora formndu-se "guri". Aceste guri sunt umplute ulterior cu
ali electroni, proces n urma cruia se degaj energie(D).

Randamentul celulelor fotovoltaice

CF conventionale transform ntre 5 si 15% din energia solar n

energie electric. Unele celule experimentale, fabricate din materiale
foarte scumpe, au o eficien aproape dubl dar numai n anumite
condiii de laborator.

Tipuri de celule fotovoltaice

1.CF conventionale
2.CF subiri
3.CF sferice
4.CF multijuncionale
5.CF policristaline
6.CF fr siliciu

1.Cele mai multe CF din ziua de azi sunt celule cu un singur

cristal de siliciu. Celulele de siliciu sunt relativ ieftine, eficiente i
fiabile.
2. Sunt alctuite tot din siliciu dar sunt fabricate printr-o metod
avansat. CF subiri folosesc mult mai puin siliciu dect celulele
convenionale dar sunt mai puin eficiente i mai scumpe.
3.Sunt fabricate cu ajutorul
unei tehnologii noi
dezvoltat de Texas
Instruments Corporation.
Celulele sferice funcioneaz
n acelai fel ca i cele convenionale dar difer prin forma lor. Ele sunt
formate din mai multe sfere de siliciu acoperite cu aluminiu pentru a
asigura ntre ele un contact electric. Celulele sferice sunt uor de
fabricat, sunt relativ ieftine i nu necesit o puritate mare a siliciului.
6.Multe metale pot fi transformate n semiconductoare i folosite
n CF. Unele dintre ele sunt deja folosite n timp ce altele sunt n faz
experimental.

Aplicaiile CF

Piaa CF s-a dezvoltat rapid, astfel c, n ziua de azi, exist foarte

multe aplicaii ale acestora. Cu ct preurile vor scdea mai mult cu
att sistemele fotovoltaice se vor nmulii.

1.Aplicaii casnice
Unele locuine folosesc sistemele fotovoltaice pentru a nlocui sau
suplimenta sursele de energie electric convenionale. Un sistem
casnic independent este format din panouri solare(A), o baterie(B) care
stocheaz energie pe timpul nopii, i un mecanism(C) ce permite
aparatelor casnice convenionale s fie alimentate cu electricitate
solar. Unele locuine folosesc aparate casnice speciale pentru energia
electric solar.
2.Alimentarea sistemelor izolate
Sistemele fotovoltaice alimenteaz la ora actual, n toata lumea,
mii de sisteme de comunicaii izolate. Ele pot fi reprezentate de
sisteme radio, telefoane, sisteme de control i multe altele.
n fiecare an coroziunea metalelor aduce pagube de milioane de
dolari n toat lumea. Pentru a prevenii aceste coroziunii se folosete
protecia catodic, adeseori alimentat de panouri fotovoltaice. Cele
mai multe sisteme de protecie catodica au nevoie de mai puin de 10
kW de energie electric.

Capacitatea bateriilor scade dac acestea nu sunt folosite o

perioad mai lung de timp. Pentru a prevenii aceast problem
sistemele fotovoltaice pot furniza bateriilor un curent mic i constant.
Sistemele de avertizare izolate pot fi deasemenea alimentate de
electricitatea solar.
n Statele Unite exist peste 6000 de sisteme de iluminat
alimentate cu panouri fotovoltaice.
Pentru a menine unele sisteme de irigaii se folosete energia
electric solar obinut cu ajutorul celulelor fotovoltaice.

Cazuri particulare
1. n Republica Dominican s-a demarat un program de
promovare a energiei electrice solare n mediul rural. n urma
acestui program, nceput n anul 1985, s-au instalat peste
1000 de sisteme fotovoltaice.
2. Panourile fotovoltaice pot oferi o surs de energie sigur i
pentru perioade scurte de timp, sau n cazul n care este
nevoie neaprat de electricitate. Acesta a fost cazul n SUA,
Florida, dupa ce uraganul Andrew a distrus aproape toate
posibilitiile de alimentare cu energie electric.
3. O instalaie fotovoltaic alimenteaz sistemul de comunicaii
de pe vrful Onyx n SUA,California. Staia se afl la 3300 de
metri altitudine, condiiile meteo fiind adeseori foarte aspre cu
vnturi ce ating o viteza de 200 km/h i zpezi ce depesc 2
metri. nainte de instalarea sistemului de alimentare solar,
staia folosea 3 generatoare diesel de 7.5 kW ce consumau
26500 L de combustibil anual.