PEISAJE AGRICOLE

Caracteristici și tipuri
 • Peisajul agricol reprezintă un desen care însumează toate
parcelele cu culturi agricole și amenajările aferente
obținerii unei productivități sporite a pământului.
• El este condiționat de componente naturale: climă, relief,
soluri, apă, vegetație și de contextul socio-economic:
modul de utilizare a terenurilor, densitatea populației și a
așezărilor rurale, nivelul de dezvoltare economică.
CONSIDERAȚII • Sunt importante trei elemente de bază: așezarea umană
GENERALE importantă prin structura sa; agrară prin dispunerea,
aspectul și exploatarea parcelelor și a drumurilor;
sistemul de cultură, respectiv asociere de culturi agricole
într-un anumit cadru natural și condiții economice
specifice.
• Mai pot fi citate: organizarea socială, modul de
proprietate, metodele agrotehnice utilizate, gradul de
industrializare.
 • Este întâlnit sub forma unor mari spații
agricole în regiunile de câmpie și parțial cele
PEISAJUL colinare. Se caracterizează prin separarea
gospodăriilor de țarinile parcelate și distribuite
CÂMPURIL în jurul vetrelor de sat, prin geometrizarea si
dimensiunile mari ale satelor, spatiul imens ce
este cultivat nu este imprejmuit, parcelele fiind
OR perpendiculare pe rețeaua drumurilor. In cadrul
acestor peisaje pădurea poate apărea izolat la
CULTIVATE marginea moșiei. Apare în Europa central-
estică și sud-estică, estul SUA și America de
DESCHISE Sud. Deși apar diferențieri între cele trei
continente este specific culturilor de cereale,
(openfield) plante tehnice, legume și plante furajere.
 • Prezintă gospodării individuale pe un relief
cu fragmentare ridicată, cu terenuri
agricole marcate prin perdele forestiere,
PEISAJUL garduri de pietre sau valuri de pământ.
Apar ferme izolate sau grupate (2-20
CÂMPURIL gospodării compacte). Predomină pajiștile
naturale (în proporție de 90% din
OR suprafețe), cu accent pe creșterea
animalelor și mai puțin cultura cartofului.
CULTIVATE Este specific Franței central-vestice și altor
țări Marea Britanie, Irlanda unde există
ÎNCHISE gospodării individuale. Un aspect
interesant în România poate fi văzut în
arealul Munţilor Bârgău și mai aproape de
noi în Țibău (Pleta)
 • Este prezent discontinuu în
PEISAJUL regiunile de deal din Europa
centra-estică, cu areale compacte
COLINAR de plantații intensive pomicole
POMIVITIC moderne din Franța, Germania,
Ungaria, România, Moldova.
OL
 • Apare atât la 1600-2000m în
arealul montan, cât și la 700-
900m, în în depresiunile
PEISAJUL intramontane, la limita
AGROPASTO Subcarpaților și a regiunilor
RAL MONTAN prealpine. De acest peisaj se
leagă transhumanța specifică
ȘI COLINAR Pirineilor, Alpilor și Carpaților,
unde există cele mai extinse
pajiști naturale.
 • Prezintă spații agricole situate în
culoare de vale, versanți terasați
PEISAJUL și câmpii litorale. Sunt specifice
AGRICOL culturile de viță de vie, măslin,
MEDITERANE citrice, dar și floricultură și este
AN întâlnit în bazinul Mării
Mediterane.
 • Prezintă un contrast mare între
aglomerări umane pe spații mici
ce practică monocultura, în
PEISAJUL special orez și mari spații
necultivate. Este specific Asiei de
AGRICOL est (Japonia), de Sud (India), SE
MUSONIC (Indonezia), cu parcelări infime
cultivate și cu grâu, porumb. Se
dezvoltă în câmpii sau pe versanți
terasați.
 • Prezintă varietăți de peisaje și sisteme
de producție agricolă. Apar sub formă
de plantații foarte extinse în jurul unei
singure ferme-ranch sau gospodării cu
PEISAJE parcele alungite în interiorul ținutului
sau pajiști naturale vaste separate prin
AGRICOLE garduri. Se remarcă prin gruparea
culturilor în centuri. Apar astfel :
AMERICAN centura grâului (wheat belt), centura
porumbului (corn belt), centura
E bumbacului (cotton belt). În America
de Sud există mari proprietăți ce
aparțin unor familii sau consorții
financiare.
 • Prezintă o structură mozaicată a
culturilor funcție de: fragmentarea
reliefului, orientarea versanților,
resursele de apă și sol, regiuni
geografice. Repartiția acestor
PEISAJ peisaje este în schimbare legată de
AGRICOL practicarea unei agriculturi de mare
randament, extinderea spațiului
MIXT agricol prin valorificarea terenurilor
degradate, a celor cu exces de
umiditate, ameliorarea terenurilor
sărăturate sau acelor cu soluri
acide.
Este un demers clasic în ceea ce privește
varietate peisajelor agricole conform
surselor aflate la dispoziție:
Efros, Vasile (2001), Geografia
economiei mondiale și probleme globale,
Ed. Universității, Suceava, pag. 176-178,
imaginile provin de pe net și fotografii
proprii