Resursele biosferei

păduri
Resurse de
vegetaţie
terestre pajişti
Resurse
Resursele faunistice
biosferei Vegetaţia
marină
marine
Fauna
marină
Fondul funciar
Reprezintă totalitatea
suprafeţelor de teren de
pe Glob. Se împarte in
fondul funciar agricol,
silvic, al apelor, al
construcţiilor şi al
drumurilor. Din
suprafaţa Globului, de
peste 13,5 miliarde ha,
spaţiul agricol reprezintă
3,4 miliarde ha (peste
25%).
 Biomasa reprezintă cantitatea de organisme vegetale
şi animale care trăiesc pe o anumită unitate de
suprafaţă sau într-un anumit volum de aer ori de apă.
 Biosfera oferă o varietate de resurse pentru societatea omenească.
Biomasa este apreciată la aproximativ 1.000 miliarde tone, cu o predominare a
resurselor vegetale. 40% din cantitate revine uscatului și 60% oceanelor şi
mărilor.
• A. BIORESURSELE TERESTRE (domeniul continental) cuprind: vegetația
(pădurile, pajiștile și culturile agricole) și fauna (animalele sălbatice, animalele domestice
și fauna piscicolă).

1. Pădurea (de conifere, de foioase, tropicale și ecuatoriale) reprezintă o componentă a

mediului natural și un factor de echilibru.
• În urmă cu două milenii pădurile acopereau cca. 55% din suprafața uscatului. În prezent,
în urma defrișărilor intense, suprafața forestieră s-a redus la cca. 26%, anual
diminuându-se cu aproximativ 11 milioane hectare.
• Repartitia padurilor pe continente este foarte diferuta: ASIA-16%, EUROPA-6%,
AMERICA DE SUD 23%, AMERICA DE NORD-18%, AFRICA-16%,
• Pădurea este deosebit de importantă prin funcțiile sale: climatică, hidrologică,
antierozională, habitațional-cinegetică și estetică și de recreere.
• Valoarea economică a pădurii este dată de:
• lemnul utilizat în industrie, construcții etc.;
• resursele alimentare furnizate (fructe, ciuperci ș.a.);
• resursele pentru alte industrii (cauciuc natural, tananți, chinină, plută etc.).
Padure de foiase Savana
Fâneaţa Deşertul
 Plantele sunt cea mai răspândita formă de viaţă pe
Glob, a cărei existenţă este legată de sol, producând
anual 150 miliarde tone masă verde şi acoperind 66 %
din alimentaţia omenirii.
 În funcţie de condiţiile pedoclimatice, in unele
regiuni domină speciile ierboase (savane, stepe şi
tundră) şi in altele speciile lemnoase ( păduri de
conifere şi foioase)
 Anual, pe Glob se exploatează 2 miliarde m³ masă
lemnoasă din care jumătate este lemn de răşinoase.
Dintre arborii exotici utilizaţi economic, amintim:
abanosul, palisandrul, mahon, tekul, santalul.
Abanos Mahon
Santalul
• Din punct de vedere economic, cele mai valoroase sunt pădurile din zonele
temperate (în special cele de conifere: brad, molid, pin). Ea asigură cea mai mare
parte a lemnului destinată industriei de profil. Alaturi de acestea sunt padurile de
foioase: fag, stejar, carpen, plop, frasin, paltin, mesteacan, etc.; economic aceste
paduri furnizeaza mai putin materie lemnoasa.
• Pădurile intertropicale sunt mai modeste din punct de vedere economic, dar în
cadrul lor sunt prezente esenţe foarte valoroase (santal, teck, arbore-de-cauciuc,
mahon ş.a.).

2. Pajiştile (formaţiuni ierboase: stepă, savană, tundră, pajişti alpine) acoperă cca. 24%
din suprafaţa uscatului şi sunt utilizate pentru păşunatul erbivorelor.

3.Fauna terestră – încă din cele mai vechi timpuri – a reprezentat o resursă importantă
pentru om. Ea a oferit şi încă oferă unor comunităţi carne, blănuri, piei, pene, ouă etc.
În prezent, vânătoarea este practicată de mai puţin de 50.000 de personae
(eschimoşii/inuiţii din nordul Canadei, unele triburi din pădurea amazoniană, din Africa
Ecuatorială etc.). Între speciile faunistice cu valoare economică ridicată se evidenţiază:
vulpea polară, iepurele polar, renul, hermelina, nurca siberiană, elanul, căprioara,
cerbul, jderul, antilopa, elefantul african, rinocerul, zebra, girafa şi lama
- Din cauza vânătorii, pescuitului, defrişărilor, desţelenirilor, desecărilor, poluării etc.
peste 6.000 de specii de animale sunt ameninţate cu dispariţia. Unele dintre aceste
specii sunt ocrotite în cadrul parcurilor naţionale şi rezervaţii naturale, valorificate la
rândul lor prin turism.
 Pajiştile sunt formate din păşuni şi fâneţe,
fiind utilizate pentru creşterea animalelor.
Ţările cu cele mai mari suprafeţe de pajişti sunt:
Rusia,Canada, SUA, Australia, China, Brazilia .
Spaţiile in care s-au cultivat pentru prima dată
plante se numesc centre de origine a plantelor:
bazinul Mării Mediterane, India, Asia de
Sud-Est.
 Există şi ecosisteme şi asociaţii vegetale antropogene,
in care plantele sunt cultivate de către om: culturi
agricole, parcuri.
 Observatie!
Din cauza vânătorii şi braconajului, unele animale au
dispărut:bourul (Europa, Asia), pasărea Dodo (insula
Mauritius), pasărea Moa ( Noua Zeelandă), tigrul
tasmanian sau sunt pe cale de dispariţie: ursul panda
gigant (China), ghepardul asiatic, rinocerul negru
(Africa Vestica), zimbrul (Europa), iepurele de apă
(Africa de Sud), capra Ibex (Etiopia).
Tigrul tasmanian Zebra Quagga
Ursul panda gigant Zimbrul
 B. BIORESURSELE MARINE sunt insuficient
cunoscute şi exploatate.
1. Plantele din domeniul oceanic (algele marine, iarba de mare) eliberează
prin fotosinteză peste 25% din oxigenul planetei.
- Algele (albastre, verzi, brune, roşii) sunt folosite în hrana oamenilor (în
Japonia, Filipine, China, Franţa, Italia, Norvegia, Marea Britanie etc.), ca
furaj pentru animale, ca îngrăşământ în agricultură şi ca materie primă
pentru industrie chimică. Unele state cultivă alge (acvacultură) în golfuri şi
bazine artificiale.

2. Fauna marină cuprinde zooplancto-nul, peştii, mamiferele marine etc.

- Krill-ul (crustaceu planctonic) este utilizat pentru producerea făinii furajere.
- Peştii şi mamiferele reprezintă cele mai importante resurse faunistice marine.
Anual se pescuiesc cca. 100 mil. t (sub 0,5% din potenţialul mondial)
 Harta exploatării
biosferei marine.
Pescuit, acvacultură şi
crescătorii de stridii

Harta
exploatării
biosferei marine
 Vegetaţia marină este foarte bogată în specii şi puţin
valorificată. Cele mai utilizate sunt algele ( verzi, brune,
roşii), în industrie, din algele roşii se obţine agar-agarul,
iar din cele brune, substanţele de tipul alginaţilor,
polizaharide, substanţe farmaceutice.
 Fauna marină este mai bogată şi mai diversă decât
vegetaţia marină, oceanul reprezentând zona in care
elementele faunei ating cea mai mare dezvoltare ca
număr de specii şi dimensiuni. Principalele mijloace de
valorificare a faunei marine in scopuri alimentare şi
industriale sunt pescuitul şi vânarea mamiferelor
marine: balene, morse, foci.
 Resursele mediului acvatic

agar-agar este o
varietate de alge
marine rosii
(agarofite),
inlocuitorul
perfect al
gelatinei
animale,

In bucatarie, in urma promovarii calitatilor sale de catre nutritionisti,

agar-agar este din ce in ce mai utilizat, nu doar in cea japoneza. Fara sa
modifice gustul, culoarea sau mirosul ingredientelor cu care este
combinat, el amplifica aromele acestora si este singurul constituent
acceptat in combinatie cu fructele, astfel ca deserturile cu design special
pe baza de sucuri de fructe, nu mai constituie o problema de digestie.

https://mancamsanatos.ro/gelifiantul-vegetal-agar-agar/, accesat in 10 martie 2021

 De la David Monniaux, mod. by
Stridii Peter Gugerell - Wikipedia
Commons, CC BY 2.5,
https://commons.wikimedia.org/
w/index.php?curid=671336,
accesat in 10 martie 2021

Midii
By Wilson44691 at English Wikipedia - Photograph taken by Mark A. Wilson (Department of Geology, The
College of Wooster).[1], Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3801518, acc
in 10 martie 2021

https://www.descopera.ro/galerii/8781862-perlele-un-miracol-al-lumii-apelor?pic=2, accesat in 10 martie

2021

Scoici purtatoare de perle

 Solul reprezintă stratul de la
suprafaţa scoarţei terestre cu o
structură afânată şi friabilă, formată
din suprafeţe minerale, organice, aer
si apă, sub acţiunea agenţilor externi.