VARIANTA 4

VARIANTA 1 I. 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.

1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b. II. 1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,
II. 1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11- 15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- Jijia
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme III. a. doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisul
III. a. doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D (Subcarpatii Moldovei); etaj climatic: în unitatea A bârladului) ;influente climatice – în unitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate;
montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea A între 0-6°C precipitatii medii anuale: in unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.
iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an. b. doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala si Carpatilor Orientali);
b. doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii| Moldovei) ; altitudinea maxima a reliefului altitudinea maxima reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H este alcatuit din
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele mai mari în centru;
siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri. c. doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Câmpia deVest la N de Mures) ; influentele climatice: c. doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G (Câmpia Baraga¬nului); influentele climatice
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în - în unitatea marcata cu D influente submediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G influente de ariditate;
unitatea F între 500-600 mm/an. precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G sub 500 mm/ an.
IV. a. urmatoarele elemente, referitoare la unitatea notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J (Dealurile Silvaniei):
hercinica (Muntii Macinului) - este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri - este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
fragmentate de vai largi - altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; c) zona stepei, zona peste un fundament cristalin carpatic;
padurilor; d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; f) Tulcea. - vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;
b. precizez urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B (Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Gogeau): a) - s-au format în - dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;
orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre; - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); - se întâlnesc suprafete de - altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -
nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita); - prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare; - prezinta si relief carstic cu variate forme: - din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; Culmea
chei, pesteri; Codrului 588 m);
b)etajul climatic montan; b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an;
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; c)zona padurilor, etajul stejarului;
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru); d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale);
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri;
f)huila, hidroenergia. f)Zalau, Baia Mare.
V. a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperite b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu A (Podisul Dobrogei de Sud):
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redus a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente;
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesar - predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
b. România foloseste în prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentru -prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri si atomoenergia la b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an;
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizate c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune;
doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile ridicate ale centralelor necesare d) zona stepei;
sa capteze aceste energii. e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene);
c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2. Tara noastra dispune f) terenuri arabile, roci de constructii;
de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale în Marea Neagra) g) hazarde biologice, secete furtuni.
având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii Dunarii, mai putin V.a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati umane. Carpatii
râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta mai
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa întâlnim toate tipurile multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul alpin) are o suprafata mai
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii, mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane, suprafata padurilor este
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroase mai mare.
si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. b. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai multor factori
VI. a. septembrie, 85 m3/ s; precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind foarte greu; lipsa de
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse;
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si internationala; cresterea
d. 240 m3/ s; populatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate.
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. c. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate, predomina circulatia maselor de
f. 175m3/s. aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se adauga
masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu aproximativ 15%, iar mase
VARIANTA 2 de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are particularitati regionale determi¬
I.1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d. nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului.
II. 1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea, d. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii locuitori: Constanta,
9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe. Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au în primul rând o dezvoltare complexa dar si o
III. a. doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J (Dealurile functie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp au si o dezvoltare industriala
Silvaniei) ; etaj climatic: ambele unitati se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: în ambele unitati fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica.
avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an). VI.a. aprilie, 225 m3/s; b. septembrie, 50 m3/s; c. 175 m3/s; d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara;
b. doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (Dealurile e. ianuarie 80 m3/s f. 100m3/s..
Silvaniei) ; altitudinea maxima a reliefului J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-un
sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar unitatea J este o VARIANTA 5
zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc domina cu maguri vulcanice sau cristaline. I. 1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.
c. doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Bârladului); influentele climatice: în unitatea marcata II. 1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica 3.1-Calarasi, 3-Târgu Jiu,
cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii medii 5-Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de teren, îroziunea în suprafata
anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea F de 500 mm/an. furtuni, secete etc.
IV. a. precizez urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D (Podisul Getic): III. a. doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt-
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament cristalin; Arges) ; influenta climatica - în unitatea si influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie; precipitatii medii anuale:
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud; in jnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.
- relief înclinat pe directia nord-sud; b. doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Muntii Apuseni);
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna; altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este de
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii; I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale; c. doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii Poiana Rusca) ; influentele climatice -
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice in unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata cu G influente oceanice;
submediteraneene si de tranzitie; precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar în unitatea G este 1000 mm/an.
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale); IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C (Podisul Dobrogei de Sud):
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri. a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu): - predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre - altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m) - prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita) b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune;
b) influente climatice submediteraneene; d) hazarde nucleare.
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga); b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J (Câmpia de Vest la N de Mures):
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina; a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat în
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri); Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii. - este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente;
V. a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specifice - altitudinea medie 100 m;
atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului de - are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate, divagante;
ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de câmpie si dealuri joase; b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures);
lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar; c) zona stepei, etajul stepei;
lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa spodosoluri în muntii d) clasa molisoluri (cernoziomuri);
jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii;
jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc.; f) Satu Mare, Oradea.
b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situate în zone exeme V. a. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii. Este un important nod feroviar,
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. Prin Brasov
ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigura trece E 60, si exista aeroport.
ansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferriboat- b. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii prime locale si
ul între România, Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla la are o mare traditie în tara. Aceasta industrie ramâne importanta deoarece este o mare cerere
axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra – Marea Mediterana); pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pe
c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile practicarii unor cuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara întreprinderi de acest gen;
jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile împreuna cu clima c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale, Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,
île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiunea marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,
agricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu predominarea separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a format
ymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de crestere a animalelor (montana) relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Cosustei),
regiunea agricola piscicola. poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar (Zaton); (câte doua
d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. Partea centrala, respectiv puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte).
3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. Partea nordica s-a d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor si Subcarpatilor.
rmat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite, VI.a. 1930-2 p; b. f992 - 2 p; c. 1966 - rurala 60%, urbana 40%: 2002 - rurala 45%, urbana 55%
irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor, aici predominând d. usor negativa; e. dezvoltarea industriei, explozia urbana; f. disponibilizarile din industrie.
ses-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m.
VI. a. aprilie, 225 m3/ s; VARIANTA 6
b. septembrie, 50 m3/s; I. 1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete; II.1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2. Cutremure tectonice, alunecari de
d. toamna; teren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m); datodrita
e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s. defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-Târgu Mures.
III.a. doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) ;
VARIANTA 3 influente climatice - în unitatea F influente de ariditate iar în unitatea J influente oceanice;
I: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a. precipitatii medii anuale: în unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in unitatea E de 700 mm/an.
II. 1.2-Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Târgoviste, 10 - Târgu 12 - Cluj Napoca 2. b. doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) ; altitudinea maxima
port maritim 3.15 - Buzau, 20 - Bistrita 4. Cutremure de pamânt, uni, secete, inundatii etc. a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m;
III. a. 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii); relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în centru, iar relieful H pe
etaj climatic - în unitatea E etaj climatic de câmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta; siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
precipitatii medii anuale: 550 mm/ an înunitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; c. doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul Somesan) ;
influente climatice: submediteraneene în unitatea E si de ariditate si pontice în unitatea I. influentele climatice – în unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente
b. doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali); oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500 mm/an iar în unitatea E Deste 700 mm/ an.
altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de1954 m; IV. a. unitatea notata cu G (Câmpia Baraganului):
relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel al a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;
unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic si - predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
glaciar iar unitatea B nu. - este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;
c. doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J (CâmpiaTransilvaniei); influentele climatice - în - în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului;
uitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente ;limatice
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an, iar în unitatea F de 500 mm/an. de ariditate, etajul climatic de câmpie;
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu G (Subcarpatii Moldovei): c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri;
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor; d) zona stepei, etajul stepei;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim 911 m) e) clasa molisoluri, tip cernoziom;
- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele f) hazarde biologice, secete, furtuni.
- întâlnim frecvente alunecari de teren; b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I (Grupa Parâng):
b) Moldova, Bistrita, Trotus; a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
c) etajul padurilor de fag; - sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); -se întâlnesc
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide); suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii; - prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
f) Piatra Neamt. - prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C (Muntii Poiana Rusca): b) lacuri glaciare, lacuri antropice;
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre; c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline; d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide;
- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu; e) huila, pajisti, roci de constructii;
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase.
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor); V.a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prin
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide); asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice câmpiilor si dealurilor
e) paduri, roci de constructii, marmura fier. joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile, podisurile si versantii muntilor
V. a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori. Din capitala pornesc 9 (300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si spbdosolurile. Muntii
magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca înspre toate aeroporturile tarii înalti au soluri din clasa spodosoluri.
avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile importante europene ce traverseaza b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patru
tara traverseaza si Bucurestiul. Cel mai important aeroport international se afla la Otopeni (Henri capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul Europei si face legatura
Coanda), lânga Bucuresti. dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare- Main- Rhin.
b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste structura etnica.
arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. în partea centrala întâlnim
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si tatari si turci.
a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul, un vânt rece si d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat si
uscat; formelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe, auro-argentifere, izvoare minerale;
c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si a zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de flis, calcare, roci
modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanice sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere, pajistile alpine. Podisul
sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi: Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera în
descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare naturala etc. Rocile special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate, nisipuri cuartoase,
metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse.
d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O caracteristica este VI. a. 1992; b. 1912; c. 1,2 milioane; d. 2,6 milioane; e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai,
varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel întâlnim munti, emanciparea populatiei; f. 7,4 milioane locuitori.
dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul Marii Negre se afla
Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le întâlnim si la alte tari,
facând-o unica.
VI. a. august 6°C; b.februarie -11°C; c. Muntii Bucegi; d. 10°C; e. 17°C; f. miscarea de revolutie a Pamântului.
VARIANTA 7
I 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a; 6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
II 1.14- Bârlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures. 2. 1 - Focsani,
Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prin
pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini;
altitudinea medie este de 0,5 m.
III. a. doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si climal (Delta Dunarii);
influente climatice -in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in unitatea I sub 400 mm/an.
b. doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) ; altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m,
iar cea maxima din unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe
directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune;
relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;
c. doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G (Subcarpatii MoIdovei) ; influentele climatice - în
unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar în unitatea G 600-> mm/an.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu F (Câmpia Moldovei):
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere de sedimente mezozoice si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influ-B climatic de ariditate;
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei;
d) clasa molisoluri, tip cernoziom;
e) Botosani, lasi.
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu H (Sectorul Olt - Arges):
a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii Sarmatice;
- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;
- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede;
b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N);
c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun roscate;
d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile;
e) Pitesti, Alexandria, Giurgiu, Slatina.
V. a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona extrema a tarii.
Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si cel feroviar,
rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Constanta se afla pe axa fluviilor si a canalelor
si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana)
b. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care suprafata
agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond terenul arabil ocupa
9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha. Ponderea mare din
suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fie
resursa naturala de baza a tarii.
c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiple
cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii, exploatarea padurii, cresterea
animalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitate
pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor netede, a depresiunilor
si a vailor mari ale râurilor.
d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: cresterea
demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri noi de munca,
mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de munca, mirajul
orasului.
VI. a. 1930-33%; b. 1930-20%; c. 2000- 8% ; d. 1958-9%; e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea populatiei; f. 1995 si 2000.
VARIANTA 8
I. 1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.
II. 1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-argentifere 3. Somes.
III. a. pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima H (Câmpia Moldovei);
influente climatice - în unitatea A influente climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea A avem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea A 10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.
b. doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni);
altitudinea maxima a reliefului în unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J
este de 1849 m; relieful unitatii D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii
D este foarte rnasiv în timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.
c. doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul Somesan) ; influentele
climatice – în unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente
oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an iar în unitatea E 600-700 mm/an.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii Getici):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;
- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;
b) lacuri în masive de sare;
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit;
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea.
b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.
- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E);
c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N);
e) clasa cambisoluri, spodosoluri;
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare.
V.a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la adâncimi variahilfi în
de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi freatice de mica adâncime ce se
alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. Altele
sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata. Unele, cele termale se exploateaza
prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si în alimentarea cu apa a
localitatilor sau a unor activitati economice.
b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. Principalele resurse sunt: petrolul,
gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea.
c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind sioiate în zone extreme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si cel
feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial,
feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe axa fluviilor si a canale|or
si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana).
d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite cu gospodariile
împrastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau loturilor agricole.
Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor, forestiere, miniere sau mixte.
VI. a. 325 m3/s lunile aprilie si mai; b. 80 m3/s septembrie; c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon;
d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor; e. 190m3/s .
VARIANTA 9
I. 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.
II. 1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2. Relieful este alcatuit
din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci; predomina rocile cristaline, calcarele,
gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri, chei, vai
seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.
III. a. doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogei de Nord) ; influente climatice
- în unitatea H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în unitatea J de 10-11 ° C.
b. doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la sud de Mures);
altitudinea 174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai largi, iar relieful unitatii D
este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.
c. doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa
Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea
marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata cu I nu se resimt; precipitatii medii
anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-1200 mm/an.
IV. a. pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B (Podisul Sucevei):
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;
- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone înalte deluroase.
b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice;
c) Suceava, Siret Moldova;
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag;
e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial, t) Suceava.
V.precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata;
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera;
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit;
d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari
VI a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine datorita pozitiei am pe glob.
Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în N de 8,5 Jrade si m altitudine 0
de la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la est si cresc în altitudini in NE
precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice si oaitice, iar în sud SJnt reduse
datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie.
b. Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si asezarilor. în România se disting o
mare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi proprii.
c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele sunt reprezentate
de paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care au pondere diferita de la
un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si plante din care sunt alcatuite.
d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datorita
diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamânt, prabusiri, curgeri de
noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, înghet.
VI. a. 260 m3/s luna mai; b. 75 m3/s septembrie; c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon;
d. datorita lipsei precipitatiilor; e. 85 m3/s.
VARIANTA 10
I. 1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
II.1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega.
3. Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
III. a. doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) ;
influente climatice - în unitatea E influente climatic oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala:
în unitatea E este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali);
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai, creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta Dunarii) ; influentele climatice - în
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea A sub 400 mm/ an.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale;
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale).
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata;
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari
V. a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc.
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa secetelor, anotimpurile ;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin, Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de restul teritoriului.
VI. a. 12° C luna august; b. -20° C, luna ianuarie; c.+35°C; d. munte; e. decembrie si martie -10°C; f. iarna, viscolul.
VARIANTA 10
I. 1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
II.1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega.
3.Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
III. a. doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) ;
influente climatice - în unitatea E influente climatic oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea E este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali);
-altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea J este de 2100 m;
-relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este fragmentat de depresiuni;
-în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai, creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta Dunarii) ;
-influentele climatice – în unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea A sub 400 mm/ an.
IV. a. elemente, referitoare la unitatea notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale;
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale).
b. elemente, referitoare la unitatea notata cu D (Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata;
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari
V. a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc.
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa secetelor, anotimpurile;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin, Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de restul teritoriului.
VI.a. 12° C luna august; b. -20° C, luna ianuarie; c.+35°C; d. munte; e. decembrie si martie -10°C; f. iarna, viscolul.
VARIANTA 11
I.1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;
II.1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Târnava Mare, Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,
gaze de sonda.
III. a. doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si
clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei);
- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub 500 mm /an;
- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de ariditate;
b. doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras);
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare),
în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în unitatea H de 2544 m;
c. doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei si
Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei);
- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J, de dealuri înalte;
- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de ariditate;
IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu E (Câmpia Baraganului):
a) - reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate;
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda;
e) - Slobozia, Calarasi, Braila;
b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B (Podisul Dobrogei de Sud):
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului;
b) - climat de câmpie;
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita;
- Canele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia;
d) - zona stepei; - zona padurilor de foioase;
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene);
f) - Constanta;
V. a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile carbonatice de catre apa
încarcata cu bioxid de carbon;
- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentat
în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în partea lor nordica la formarea
unor insule de cristalin;
b) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600-
700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);
- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica, pe când cele
estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari;
c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de
câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului, lalomitei, Dâmbovitei;
- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele montane (Muntii Apuseni),
cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în Podisul Getic, Podisul Bârladului;
d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitie
neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor, care sunt localizate
în general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în Carpatii Orientali). La
polul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna, unde padurile ocupa
suprafete restrânse. Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate în imediata apropiere a padurilor.
VI.a) 325 m3/s, în luna mai; b) 110m3/s; c) 60 m3/s în luna octombrie; d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; e) topirea zapezilor (si ploile de
primavara); f) 7 luni;
VARIANTA 12 VARIANTA 15
I. 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a. I. 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7. b; 8. c; 9. d; 10. d.
II. 1. Focsani, Bacau, Brasov, Târgu Mures; 2. Ialomita; 3. Bazinul Motru; 4. Dâmbovita, Suceava, II.1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau; 2.- s-au format prin orogeneza; -sunt alcatuiti din roci sedimentare;
Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare). -prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata; 3.Târgu-Mures, Deva, Arad;
III. a) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); deosebiri enuntata corect: etaj climatic: în III. a) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si
unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de litoral si delta temperatura medie anuala: în unitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade Celsius; clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului); etaj climatic - în unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de munte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de
precipitatii medii anuale: în unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an; influenta climatica: în unitatea B, câmpie; temperatura medie anuala: 6-8 grade
oceanica, în unitatea I, pontica; Celsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea D,
b) doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful unitatii D (Subcarpatii Getici): peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea D, oceanica,
- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine; în unitatea H, de ariditate;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, > 40 m; b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului; relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect
c) doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu A (Sectorul central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan); enuntata, oricare dintre urmatoarele: - relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii I (Podisul Getic) s-a format prin
: etaj climatic în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala: sedimentare;
în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade Celsius; precipitatii medii -relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exterior
anuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an; influenta climatica: de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont tipic;
în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica; -relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii I scade de la
IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J (Muntii Apuseni): 600-700 m în N la 300 m în Sud;
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali; c) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C (Câmpia Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici) -etajul climatic al unitatii C
- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic; (Câmpia Moldovei), de câmpie, al unitatii G (Subcarpatii
- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei Getici), de dealuri înalte si joase; -temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în unitatea G, 6-8 grade Celsius; -precipiatii medii anuale: în unitatea
montane, sub forma unor „depresiuni-golf; C, 400-500 mm/an, în unitatea G, 700-1000 mm/an;
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate directiile; -influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G, submediteraneeana si de ariditate;
- nu au subdiviziuni transversale; IV.a. elemente, referitoare la unitatea notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):
- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) si a)- s-a format prim sedimentare; -peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess; -relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m
Muntele Mare (1826 m); altitudine; -este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane); b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius; -precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;
b)- influenta oceanica; -influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1 punct pentru fiecare element corect)
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa; -limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de nave.
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere, b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).
minereuri complexe a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestul
b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române): Muntilor Apuseni; -înclinarea generala a reliefului E-V; - prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia Crisurilor si sectoare mai înalte (peste 100
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri, succesiv, de la m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;
vest spre est si de la nord spre sud; -compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita de dune de nisip fixate
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii; prin plantatii de vii si pomi fructiferi;
-are un aspect tabular; b)influenta climatica: oceanica;
-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est; c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor); d)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul;
-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare, Oradea, Arad;
c)- zona stepei, zona padurilor; V.a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii datorita:
d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); -uscatului predominant;
e)petrol, gaze naturale; -altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;
f)Slatina, Alexandria; -existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;
V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt utilizate în industria -prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);
energetica si industria chimica; -prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte
-ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor, locuintelor si tratarea diferitelor boli si afectiuni; b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea Colinara a
b.- roci eruptive (bazalte, andezite); - roci sedimentare (calcare, gresii, travertin); Transilvaniei este pusa pe seama:
- roci metamorfice (marmura); -rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în alternanta cu stratele de argila;
c.- relief fluvial;-relief carstic; -gradul ridicat de înclinare a reliefului;
d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);-sate de tip însirat (liniar). -reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii;
VI.a. 6 grade Celsius, în luna august; b.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; -precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;
c.-altitudinile mari; d.-16 grade Celsius; e.-treapta montana; f.-5 grade Celsius. -activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza versantiilor.
c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata de cele din câmpie prin:
-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;
-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;
-îngustimea sectoarelor de vale;
-panta ridicata si viteza mai mare a apei.
VARIANTA 13 d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de Vest:
I.1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b. -în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub 200 m);
II.1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3. Arges, Buzau, Siret; 4. s-a format -în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si înaltimii mai mari (peste 300m);
prin orogeneza; VI.a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna februarie;
III.a) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud) b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie;
si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene); c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara;
- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri joase; d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm;
-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 8-9 grade Celsius în unitatea G; e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în unitatea G 700-1000 mm/an; f)diferenta august-decembrie: 75 mm;
-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G, oceanice;
b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera F (Câmpia Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei); VARIANTA 16
- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce I. 1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.
relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare; II. 1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); 2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism;
- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane -prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis);
inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea F se prezinta sub forma unor dealuri scunde; -culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;
- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii F circa 200 m; -au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);
c) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului) -este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;
si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): 3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; 4.Alexandria;
-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al unitatii D, de dealuri joase; III.a) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si clima
-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în unitatea D, 8-9 rade Celsius; unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei);
-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în unitatea D, 500-700 mm /an; -etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în unitatea C, de câmpie; -temperatura
-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea D, oceanice; medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn unitatea C;
IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): -precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în unitatea C, sub 500 mm/an;
a) - s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar); -influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, în unitatea C, de ariditate;
-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul cuaternarului); b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului si
- predomina sisturile cristaline; Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca);
- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf. Moldoveanu - 2544 m); -relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce relieful unitatii D s-a format
- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai joase, perpendiculare pe aceasta (N-S); exclusiv prin orogeneza;
b)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; -în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare cutate, pe când în unitatea D
c)- Arges, Dâmbovita (Olt); predomina sisturile cristaline);
d)- paduri de conifere (etaj alpin); -relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar
e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; 1374 m în Vârful Padesu;
b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera I (Delta Dunarii): c) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera H (Câmpia Baraganului) si clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii; -mareele slabe ale Marii Negre; -etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri joase si depresiuni submontane;
-curentii ocazionali de suprafata; -panta redusa a Dunarii; -temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;
b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale); -gridurile fluviale (longitudinale); -precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm/an;
-grindurile fluvio-maritime (transversale); -ostroave; -influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E, baltica si de ariditate;
c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius; - precipitati medii anuale: sub 400mm/an; IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
- influenta climatica: pontica; a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;
d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;
V. a) - râuri putine si scurte;- debite scazute;- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time, câteva se varsa în Dunare -se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane, închise spre exterior de de
prin limanuri fluviatile; dealuri cu structura cutata;
b) - Muntii Carpati; -fluviul Dunarea; - pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene; -altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului;
c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural; b)Moldova, Bistrita, Trotus;
-transformarea unor asezari rurale în orase; c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;
d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza degradarea terenurilor, locuintelor,
VI.a)12 grade Celsius, luna august; b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; cailor de transport si telecomunicatiilor;
c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a miscarii de revolutie, existenta b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera B (Podisul Târnavelor):
stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; d)32 grade Celsius; e)-12 grade Celsius; a)- s-a format prin sedimentare; -prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma de „domuri" cu acumulari de gaz metan; -culmile au înaltimi de 500-
f)-1 grad Celsius. 600 m, orientate est-vest;
-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul Hârtibaciului, în sud-vest este mai scund,
VARIANTA 14 numit Podisul Secaselor;
I. 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;7. a; 8. a; 9. c; 10. c. b)- etaj climatic de dealuri joase si înalte; -influenta climatica oceanica;
II.1. Deva, Piatra Neamt, Târgu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3. câmpie aluvionara în formare, c)Târnava Mare, Târnava Mica;
uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri feroase, minereuri neferoase, d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor;
carbuni, roci de constructie; e)gaz metan;
III.a) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central al Câmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera f)Târgu Mures;
(Delta Dunarii V.a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata în apropiere
: temperatura medie anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius în unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în (Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import;
unitatea I sub 400 mm/an; influenta climatica: în unitatea b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie, reducând
A, de tranzitie, în unitatea I, pontice; cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda; •
b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) si relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); -traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii;
- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii H -constituie si un important obiectiv turistic;
(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare; c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si varietatea
-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu factorilor pedogenetici:
structura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri joase; -dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea climei;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau, iar al unitatii H scade de circa 200 m; -varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;
c) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): -diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele exterioare;
-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius; aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie;
- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm /an; d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit specific al activitatilor
IV. a. notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng): a) - s-a format prin orogeneza alpina; umane:
-predomina rocile cristaline; -culmile muntoase sunt dispuse radiar; -este tipic relieful glaciar; -cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;
b)- montan (sau alpin); c)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - lacuri de acumulare: Vidra; -activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;
c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; d)- paduri de conifere, etaj alpin; -mineritul pe seama zacamintelor metalifere;
b. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei de Sud): -hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;
a)- s-a format prin sedimentare;-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess;-relieful este usor ondulat, înaltimile -turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncte
depasesc doar pe alocuri 200 m; VI. a)2°C, în luna ianuarie; b)22°C, în luna iulie; c)martie si noiembrie; d)23-24°C; e)11°C;
-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a Pamântului;
b)- de ariditate;-pontice;
c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; VARIANTA 17
d)- stepa, paduri de stejar; unct I. 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. d; 8. d; 9. c; 10. b.
e)- balane dobrogene (molisoluri); II.1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare; 2.- s-a format prin orogeneza alpina; -predomina rocile sedimentare cutate (flis); -culmile sunt orientate spre NE-SV,
f)- deversarea unor produse petroliere; E-V, sau N-S; -este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas - 1954 m); 3.Focsani, Sibiu; 4.Arges, Somesul Mic;
V. a)- etajarea climei;-etajarea elementelor biogeografice;-natura resurselor minerale; III.a ) doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor Retezat- Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Bârladului);
b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii fata de Dealurile de Vest; deosebiri enuntate corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A, de munte, în unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius în
- diferentele mai mari de altitudine; -frecventa mai mare a stratelor de argila; -miscarile seismice; unitatea A, 8-9 grade Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A, peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în
c)- adâncimea mica a albiilor râurilor; -degradarea digurilor de protective; -depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; unitatea A, oceanica, în unitatea H, de ariditate;
d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea; - cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii; b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); -relieful unitatii D.
VI. a)10 grade Celsius, în luna august; b)-7 grade Celsius, în luna februarie; c)8 grade Celsius; (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce reliafui unitatii G (Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;
d)17 grade Celsius; e)6 grade Celsius; f)în munti; -relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la
exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o câmpie tabulara;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului, iar al unitatii G este de sub 200 m;
c) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): -etajul climatic al unitatii I, de
dealuri joase, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;
-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în unit. C, peste 10-11 grade Celsius; -precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în
unitatea C, 400-500 mm / an în nord si sub 400 mm/an în sud;
-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de ariditate si pontice;
IV.a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):
a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism; -prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare cutate (flis); -paralelismul culmilor orientate NV-SE;
-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m în Vârful Pietrosul Rodnei); -tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic;
b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; c)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de
acumulare; d)oceanica, baltica;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei):
a)Constanta, Tulcea; b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); c)Cernavoda; d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa; -limanuri maritime:
Techirghiol, Mangalia; - lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; e)- zona stepei; -zona padurilor (de stejar);
V.a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasate
în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier); -reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse;
b)- altitudini mai mari; -gradul ridicat de fragmentare; -înclinarea mare a versantilor;
c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului, sisturile verzi din partea centrala (Podisul Casimcei); -orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a
înaltat Muntii Macinului (granite si ,
calcare);
d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii; - în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice;
VI. a)28 mm, în luna februarie; b)79 mm, în luna septembrie; c)51 mm; d)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; e)februarie si aprilie; f)5 mm;
VARIANTA 18
I. 1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.
II. 1.petrol, gaze asociate; 2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine, înclinarea generala este N-S; 3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea; 4.Baia
Mare, Botosani; 5.Bitrita, Prut;
III. a) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-9 grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii
anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în unitatea H, de ariditate.
b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele: - în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B rocile sedimentare cutate (flis);
- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m), ale unitatii B sunt sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m); - în unitatea A este tipic relieful glaciar, în
unitatea B relieful pe conglomerate;
c) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera G (Câmpia Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): deosebire enuntata corect, oricare
dintre urmatoarele: -etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie; -precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în
unitatea C, 400-500 mm/ an în nord si sub 400 mm în sud; -influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea C de ariditate si pontice;
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera E (Subcarpatii Getici):
a) - s-au format prin orogeneza; -prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata;
-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau; -sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile, pietrisuri); b)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu;
c)etaj climatic: de dealuri înalte; d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera C (Podisul Dobrogei);
a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura geologica si petrografica, despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia; -compartimentul nordic
(Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogeneza baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin); -compartimentul sudic (Podisul
Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare; -înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful Greci 467 m), partea sudica este mai joasa, rar
depaseste 200 m;
-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi, granite si calcare), în sud (Podisul
Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess;
b)influenta climatica: de ariditate, pontica; c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; e)orase peste
50000 de locuitori: Constanta.Tulcea.
V. a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief: -în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an),
determina o vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul stejarului; -în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200
mm/an) permite dezvoltarea vegetatiei de padure (fag si conifere);
b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor de constructii: -varietatea si bogatia rocilor de constructie; -cerinta mare de
materiale de constructie pe piata;
c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri în zonele montane fata de Subcarpati: -extinderea mai mare în suprafata si altitudine;
-varietatea conditiilor de formare a muntilor;
-diversitatea structurii petrografice;
d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile în Câmpia Româna fata de regiunile deluroase: -relieul neted si întins; -solurile cu fertilitate
ridicata; -climatul propice culturilor agricole;
VI. a)17 mm, în luna martie; b)35 mm, în luna mai; c)18 mm; d)februarie - 27 mm , august-28 mm; e)34-21 = 13 mm; f)influenta climatica de ariditate;
VARIANTA 19
I. 1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.
II. 1.minereuri de fier, plumb, marmura; 2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai mare (Vârful Moldoveanu - 2544 m); 3.Târgu Jiu,
Râmnicu Vâlcea; 4.lasi, Satu Mare; 5.Siret, Crisul Alb;
III. a) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); temperatura
medie anuala: 6-8 grade Celsiusîn unitatea H, 7-9
grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea H, 500-700 mm/an, în unitatea I
700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de ariditate, în unitatea I, oceanica;
b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca); -relieful
unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin
orogeneza; -relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare, eruptive), pe când în unitatea F
predomina sisturile cristaline; -relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu Rodnei, iar al unitatii F scade la doar 1374 m în Vârful Padesu;
-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe când unitatea F este un masiv individualizat.
c) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera E (Câmpia Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): -etajul climatic al unitatii
E, de câmpie, al unitatii G, de dealuri joase si de câmpie; -precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în unitatea G, 400-500 mm / an;
-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea G, de ariditate si pontice;
IV. a. notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de
sare, de acumulare; c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pasuni si fânete; d)tip de sol: podzoluri, soluri
alpine brun acide din clasa spodosoluri; e)tip de sate: risipite; f)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu litera C (Delta Dunarii):
a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave;
b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord, Sulina la mijloc, Sfântu Gheorghe la sud);
c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius; -precipitatii medii sub 400 mm/ an; -influenta climatica pontica; d)categorii de cai de comunicatie: navale,
rutiere; e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica.
V.a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul României: -în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare
grefate pe fondul forestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse; -în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la
fel ca si vegetatia arborescenta;
b)Variatia temperaturii medii anuale: -temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusîn sud la 8-9 grade Celsiusîn nord; -scade în altitudine
de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade Celsiusîn munti, iar la altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius;
c)Densitati diferite în bazinul Argesului: -în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea populatiei este redusa datorita conditiilor de teren accidentat
si a climatului racoros si umed;
-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datorita conditiilor.
d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic: -defrisarile masive; -pasunatul irational;
-haldele de steril ale exploatarilor miniere;-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat dezagregarea rocilor;
VI.a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; b)80 m3/s, în luna septembrie; c)primavara, inundatii, revarsari; d)ploile de primavara, topirea zapezilor; e)245 m3/s.;
VARIANTA 20
I. 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. a .
II.1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; 2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza, altitudinea maxima 467 m Vârful Greci; 3.Bârlad,
Vaslui; 4.Târgu Mures, Deva; 5.Somes, Ialomita.
III.a) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia Oltinei); pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de câmpie; -temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11 grade Celsius în unitatea E;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în unitatea E 500-600 mm/ an; -vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.
b) doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii) si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); - relieful unitatii C este
o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai tânar), unitatea G este un rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor formati prin orogeneza
baikaliana în sud; - înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea G de 467 m în Vârful Greci; - petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe
când în G prin granite, calcare, sisturi verzi;
c) doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): -etajul
climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;
- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în unitatea D, 2-6 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'
- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de ariditate în sud, pe când în unitatea D, oceanice în vest si baltice în est;
IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea I (Grupa Fagarasului)
a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii românesti; - s-a format prin orogeneza alpina; - a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ
1000 de m; - predomina sisturile cristaline
- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S;
b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;
c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;
b. urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea A (Subcarpatii Getici)
a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine; - prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata; - sunt alcatuiti din roci sedimentare:
argile, gresii, conglomerate si pietrisuri;
- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;
b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;
c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;
d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;
V.a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor: - avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte; - prabusiri de stânci datorita
dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie;
- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor tectonice;
b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei: - procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si sedimentare în cea sudica;
- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;
c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurile
de Vest: -în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii,
sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în care în Dealurile de Vest
cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata de influentele
oceanice si altitudinea mai mare;
d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex: -pozitia geografica la Marea Neagra; -functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-
politice; -numarul mare de locuitori, peste 300000.
VI. a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; b)6 grade Celsius, în luna august; c)17 grade Celsius; d)2,5 grade Celsius; e)media aritmetica a temperaturii medii lunare;
f)muntii înalti;
VARIANTA 21
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati; 12-Bucuresti. 5. 14-Buzau; 17-Moldova.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice; -precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti; - altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea Maxima ajunge la 688 m (Dealul
Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate; -in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul, iar in sezoanele
de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV. a. B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);
-existenta depresiunilor „golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas); -sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov; -pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin
eroziune diferentiala (sfincsi,stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov; c)climat tipic/nontan; d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice; f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate; -prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara, sate cu
functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau
functii industriale sau de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza; - fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in zona
montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august); d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mm
VARIANTA 22
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj Petrolier / petrochimie; 3. 19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4. 1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are influente continentale de ariditate; -in Campia de Vest bat
vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase; -altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand
Muntii Banatului abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate; -in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.
IV. a. D - Podisul Dobrogei de Sud a)- altitudini, in general, sub 200 m; -are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii
iar la suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi; b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei; d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri; e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest) a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri; -interfluviile sunt intinse si
netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite; predominant din pietrisuri si nisipuri; b)zona silvostepei / zona padurilor
de stejar; c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri; d)Pitesti, Alexandria, Slatina; e)petrol si gaze asociate.
V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea); influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vest precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii; -produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si ca urmare, industria
moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictive in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede,
culoarele largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie; -climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei; -influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditate etc.) determina
prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical) si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6°
C.
VARIANTA 23
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia;
3. 1 Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
III. a) Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice; -in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea
petrografica ce determina paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti din formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din
flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (depresiuni si
culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce in Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.
IV. a. C - Muntii Poiana Rusca a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline; -altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades); -apar ca un masiv cu culmi domoale
si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest; c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase; d)soluri brun acide / clasa
cambisoluri; e)minereuri de fier, cupru, marmura.
b. I - Campia Romana la Vest de Arges a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud; -interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai
largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilor Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip; b)zona silvostepei/ zona stejarului; c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate; e)Craiova, Pitesti, Alexandria.
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitate de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat
in H2S, cu o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona
colinara etc). -climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui, sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura,
zgomote etc.) -prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale, inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de precipitatii odata cu altitudinea; -influentele oceanice determina, in vestul tarii,
precipitatii mai bogate comparativ cu estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata de forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media
aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA 24
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu Gheorghe; 3. 2 -Piatra
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate; - precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timp ce in Podisul
Barladului sunt de 500-600 mm. b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trec de 1800 m; -in Grupa Parang
apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datorita altitudinilor mai mici); -Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de
fragmentare, in timp ce Muntii Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale, pasuri); c) - in Podisul Dobrogei de Sud
apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest; -precipitatiile medii multianuale sunt sub 400
mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.a. A - Subcarpatii Curburii a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele; -altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m; -sunt
frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase; b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului; c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri; d)sare,
petrol, gaze asociate; e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe substrat marno-argilos; b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare; -altitudini intre 500-700 m; -relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana; b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene; d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana; e)sistemul hidroenergetic si
de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse (prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste
de temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos, genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si
formeaza un strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale); b)- prezenta santierelor navale in ambele orase; -dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si
a industriei celulozei si hartiei care valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara (stuful din Delta Dunarii); c)- lacuri
carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline; -lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins; lacuri in
masive de sare; d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masivele demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate,
identice, indiferent de unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane; -o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentale dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5
mm; f) mai si iulie.
VARIANTA 25
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3. 13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice; -temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce in Podisul Somesan este de 8-9° C; b)-
Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structura necutata, de tip piemontan; -Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un
aliniament de depresiuni strajuite, la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub forma unor interfluvii largi care se deschid in
evantai spre sud, despartite de culoarele largi si puternic adancite ale afluentilor Dunarii; c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in
Grupa Fagaras apar influente oceanice din vest; -temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in timp ce pe culmile Muntilor
Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV. a. H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de
alcatuirea petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est, munti alcatuiti din flis); -altitudinile depasesc 2000 m in Muntii
Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m); -in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord; c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezit manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpin (dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote). b. D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunc si terase; -altitudini de 400-600 m; -apar alunecari de teren profunde, care se
reactiveaza generand glimee; b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest; c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri; e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta
asezari, cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii
pentru importi de materii prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari care duc la o etajare climatica pronuntata i
varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale Carpatilor Orientali, comparati cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai
putin variate, determina o mai mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali; c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei
Parang determina o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse si gradul mai mare de antropizare au dus la
restrangerea suprafetelor forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic, pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-
22 %,neoxigenat, abiotic, bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime)datorata lipsei curentilor verticali; - este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursul anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a
temperaturilor medii lunare.
VARIANTA 26
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are influente continentale de ariditate; -in Podisul Tarnavelor bat vanturile
de vest, in timp ce in Campia Moldovei bate
crivatul; b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali se remarca paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici, in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline,
in est munti alcatuiti din flis); -altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica a Carpatilor Orientali depasesc 2000 m; c)- Campia
Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp ce Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice; -precipitatiile medii in Campia
Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul Somesan depasesc 600 mm/an.
IV. a. D - Podisul Getic a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m; -apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi si puternic
adancite ale afluentilor Dunarii; b)influenta submediteraneana din sud-vest; c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita; d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de
foioase; e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri; f)lignit, petrol / gaze asociate.
b. C – Sub carpatii Moldovei a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte; -alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri,
nisipuri); -formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmi subcarpatice; b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului; d)petrol, gaze asociate, sare; e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m; -este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne. -relieful este alcatuit din
platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziune diferentiala; -are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,
pod natural etc); b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici si climatul de campie mai uniform determina o mai
mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri; c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi din Carpati; -interfluviile care se deschid in
evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci si terase; d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinali influenteaza tipul
de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raur debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuire petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare
biogeografica, panti grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mai joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august 105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
VARIANTA 27
I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.
II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-Tarnava.Mai 3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea.
III. a) - Podisul Mehedinti are un climat cu influente submediteraneene, in timp ce Podisul Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate; - in Podisul
Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul Barladului iar bate crivatul; b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia Transilvaniei
an structura necutata; -altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai înalte), în timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m; c) -
Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice, pe când Dealurile Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene; -precipitatiile medii
multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul Dobrogei de Sud, în timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.
IV. a. D - Muntii Apuseni a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci metamorfice,
magmatice si sedimentare; -au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind numeroasele depresiuni (inclusiv depresiuni golf), culoare de vale,
pasuri si trecatori joase; - Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului etc. b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;
c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere; d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri; e)minereuri auroargintifere,
bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I - Câmpia de Vest la nord de Mures b. a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse de
agentii externi din Carpati; -este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii joase (de divagare, cu tendinte de înmlastinire si subsidenta);
b)influente oceanice din vest; c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa molisoluri; d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb; e)Satu
Mare/ Oradea/ Arad; f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.
V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatii cresc; b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se
aprovizioneaza cu minereu de fler din Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata în apropiere), iar Resita (situata în Muntii
Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului; c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru, Arges, Sebes,
etc); -pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc); -pentru navigatie (Bega, Prut); -pentru pescuit; d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi
orase etc.
VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse de precipitatii si prezenta fenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s în martie
si 130 mc/s în septembrie; e) 285 mc/s.
VARIANTA 29
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.
II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit; 2. interfluvii mari cu
desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase; frecvente procese de versant
(alunecari de teren profunde, torentialitate); 3. 5-Alex-andria; 8-Râmnicu Vâlcea; 4. Brasov si Sfântul Gheorghe; 5. seceta prelungita.
III.a) - Podisul Bârladului are influente continentale de ariditate, în timp ce Dealurile Lipovei au
influente submediteraneene si oceanice; -în Podisul Bârladului bate crivatul (iarna), în timp ce în Dealurile Lipovei bat vânturile de vest; b)- ambele unitati montane
au structura cutata, de orogen si altitudini de peste 2000 m; -în ambele grupe montane apare relieful glaciar; c)- în Podisul Tâmavelor apar influente oceanice, în timp
ce în Podisul Mehedinti apar influente submediteraneene; -în Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale în sezoanele de tranzitie, în timp ce în Podisul Tâmavelor
bat vânturile de vest; -în Podisul Mehedinti iernile sunt blânde si primaverile timpurii, în timp ce î Podisul Tâmavelor iernile sunt mai reci si mai umede.
IV. a. I - Muntii Apuseni a)- sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o mare varietate de roci
(magmatice, metamorfice, sedimentare); -au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale, pasuri si trecatori joase); -au un
relief carstic complex si pitoresc; b)Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarad, Muntii Vladeasa; c)climat tipic montan; d)lac carstic (Varasoaia);
e)minereuri auroargintifere, bauxita, minereuri radioactive. b. C - Câmpia de Vest la N de Mures a) - s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale
aduse de agentii externi din Carpati; -are altitudini în jur de 100 m; -formata din câmpii înalte (piemontane sau tabulare) si câmpii joase (de divagare cu tendinte de
înmlastinire si subsidenta; b)Somes, Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb; c)climat de câmpie cu influente oceanice; d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
e)petrol, gaze asociate, izvoare termale.
V. a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ; b)- pentru navigatie; -pentru hidroenergie; -pentru irigatii si alimentare cu apa; -pentru pescuit; c)- regimul
precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii în SE tarii), comparative cu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai umed favorizeaza
dezvoltarea padurii; -gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (în câmpie s-au facut
defrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole, asezari etc, în timp ce în zona montana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse); d)- habitatul
deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse, soluri nisipoase si aluvionare cu fertilitate redusa), accesibilitate redusa, în timp ce Depresiunea Brasovului are
aspect de ses intramontan, cu interfluvii netede, soluri cu fertilitate medie, resurse variate; -satele deltaice au functii piscicole si agroturisticeîn timp ce satele din
Depresiunea Brasovului au functii mai diversificate (agropastorale, forestiere, miniere, agroturistice);
VI. a)mai-320m3/s; b)septembrie 70m3/s; c)toamna; d)primavara; e)250m3/s; f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute toamna); g)150m3/s.
VARIANTA 30
I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.
II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima; turism. 2. Râmnicu Vâlcea. 3. roci de
costructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4. prabusiri/ miscari seismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit.
III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice, în timp ce Muntii
Apuseni au influente oceanice; -precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt sub 450 mm, în timp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm. b) -
Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc 2000 m, în timp ce în Muntii Banatului abia depasesc 1400 m; -în Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali apare relieful glaciar, în timp ce în Muntii Banatului nu apare; -în Grupa Nordica apare un paralelism al culmilor muntoase determinat de alcatuirea
petrografica (vulcanic - în vest, cristalin - în centru si flis - în est), în timp ce în Muntii Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele; c) - în Podisul
Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm, în timp ce în Carpatii Curburii sunt între 850-1000 mm; -temperaturile medii multianuale în Podisul
Somesan sunt de 8-9° C, în timp ce pe culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m altitudine).
IV.a. E - Podisul Bârladului. a)- se înclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele marine si lacustre, ca
urmare a umplerii treptate cu sedimente; -interfluviile sunt largi, netede, fiind în mare masura platouri structurale, despartite de vai largi, cu lunci si terase;
-altitudinile sunt cuprinse, în general, între 100 si 350 m, depasind 500 m în Colinele Tuto vei; b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate; c)Bârlad si
Vaslui; d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat marno-argilos; e)gaze asociate, petrol, soluri fertile. b. J - Grupa Retezat- Godeanu a)-
masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;
-altitudini de peste 2000 m; -relief glaciar complex; b)Grupa Retezat - Godeanu; c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene; d)lac glaciar
(acumularea apei în circuri); e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc. f)huila, roci de constructie, paduri.
V.a) sate risipite (crânguri), în majoritate mici (sub 500 loc), cu functii agropastorale, forestiere, miniere;
b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare acoperire în suprafata) comparativ
cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate oferi oportunitati de dezvoltare
economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca suprafata pentru pomicultura si viticultura,
fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor; c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice; suprapasunatul; d)crearea bazinelor de retentie
pentru valorificarea hidroenergetica si pentru regularizarea debitelor în zona montana, în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate pentru alimentarea cu apa a
sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura.
VI.a) iunie 160 m3/s; noiembrie 65m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, în ianuarie, 120m3/s în mai, 80m3/s în octombire; f) 95 m3/s.
VARIANTA 31
I. 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.b; 8. a; 9. c; 10. a.
II.1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr. Severin, Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic.
4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.
III. a. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si clima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest - Dealurile Lipovei), etaj climatic - in
unitatea D, de dealuri cu altitudine mijlocie, in
unitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/ an, in unitatea H, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de ariditate, in
unitatea H, oceanice.
b. doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr. Retezat - Godeanu) si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carpatilor Orientali); asemanare enuntata,
oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incretirea scoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf.
Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); in ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare). c. doua deosebiri intre
clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si clima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in unitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice,
in unitatea F, de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de ariditate.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B (Podisul Dobrogei):- cel mai tipic si mai complex podis din Romania; - partea centrala
s-a format in timpul orogenezei caledoniene - Podisul Casimcei, format din sisturi verzi; - orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest - sud-est
din Muntii Macinului (467 m); -jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare, gresii;
-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci calcaroase; -varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare, conglomerate, gresii, loess;
-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis; -relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat, care coboara din nord si sud spre centru.
b.factor: relieful; -Marea Neagra. -influenta: ariditate pe cea mai mare intindere; -pontica, in zona litoralului,
c.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete agricole; -silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei); -etajul stejarului cu specii
termofile. d.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi; argiluvisoluri - sub padurile de stejar; bun pentru pomi si vita de vie; e.Constanta, Tulcea f.eroziunea
solurilor - secete urmate de precipitatii abundente.
V . precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu J (Subcarpatii Getici): a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei
alpine; -structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile); - relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat la contactul cu
muntelcprin procese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg. Masau, 1017 m - Depr. Arefu, pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai
importanta fiind Tg. Jiu-Campu Mare, dominata la sud de Dealul Bran, 333 m. b.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C; precipitasii medii
anuale, 700-800 mm/an); -in vest, influense submediteraneene; c.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul fagului d.petrol, gaze asociate, sare, roci
construcsie e.Tg. Jiu, Rm. Valcea; f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort, Jiu
V.a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea hidrocarburilor din platform continentala b.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele
estice, nordice si sudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea central-sudica a sarii, aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si
Polul Nord, in zona de clima temperata; caracterul continental - sara noastra se afla in centrul continentului, la distance aproximativ egale fasa de extremitasile estice,
vestice, nordice si mai aproape de sudul continentului,
c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare a gospodariilor in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul de utilizare a
terenurilor sau activitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza - sat risipit, sat rasfirat si mai multe varietasi; -forma satelor poate fi: neregulata (nu a
avut la inceput un plan al dezvoltarii lor), liniara (in lungul unui drum principal), geometrica (dreptunghiulara, poligonala); d.datorita condisiilor de relief, clima,
resurse naturale, istorice, economice
VI.a.aprilie, 230 mc/ s; b.septembrie, 50 mc/ s; c.toamna; d.primavara; e.80 mc/ s; f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s; g.- ploi abundente, influnse oceanice.
VARIANTA 32
I. 1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d; 6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.
II.1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape minerale. 3. H = Pod. Somesan: este
situat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii netede, dezvoltate pe un substrat sedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5. Galasi
(19): poluarea aerului - scaderea calitasii viesii;
III. a. 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia Moldovei) si clima unitasii marcata cu F (Campia Romana - Campia Baraganului), etaj climatic - in
ambele, etaj climatic de campie; precipitasii
medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/ an; influense climatice: in ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul. b. 2
asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr. N. a Carpasilor Orientali) si relieful unitasii marcate cu J (Gr. Fagaras); ambele grupe s-au format prin incresirea
scoarsei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Munsii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in
ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare). c. doua asemanari intre potensialul economic al unitasii marcate cu D (Campia
Transilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A (Subcarpasii Moldovei); in ambele unitasi se
exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan, sare; in Subcarpatii Moldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se exploateaza roci
de construcsie in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.
IV a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B (Podisul Getic): a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal
cristalin; -structura geologica: roci sedimentare - „pietrisuri de Candesti", nisipuri, argile; -relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse intre 600 - 700
m, in nor si 200 - 300 m, in sud spre Campia Romana; -este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime creste de la nord spre sud; b.Jiu, Motru, Gilort,
Amaradia, Olt, Oltes, Arges c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate); d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru), roci construcsie (nisi
pietrisuri); b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat marcata cu E (Munsii Banatului):
a. ) - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; - structura geologica: roci cristaline,
calcare in care apar diverse forme carsti (Cheile Nerei, Caras, Minis); -altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii Semenic; -lipseste relieful
glaciar, b).- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si influentelor exterioare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente
submediteraneene. c).Resita; d).Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava; e).carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru, roci constructie
(calcare,granite);
V. a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta rocilor permeabile; -au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava, Casimcea);
-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; b.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii; -cauze: pante mari, structura geologica,
defrisari, pasunat excesiv c.-raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief, raspandirii inegale a
resurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice d.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in zone calcaroase, in sare; -in zona de deal si podis:
sarate, iazuri; -in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale; -in Delta Dunarii; -in lungul litoralului: limane maritime, lagune.
VI.a.aprilie, 9000 mc/ s; b.septembrie, 3900 mc/ s; c.toamna; d.primavara; e.8500 - 3900 = 4600 mc/s f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite
mari.
VARIANTA 33
I. 1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.
II.1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii Apuseni: minereuri neferoase, roci
constructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf. Gheorghe. 5. H = Podisul
Tarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.
III. a. deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Baraganului) si clima unitatii marcate cu C (Campia de Vest); precipitatii medii anuale: in Campia
Banatului. sub 500 mm/an. in Campia de
Vest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului, influente de ariditate, in Campia de
Vest, influente oceanice. b. doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Gr. Parang) si relieful
unitatii marcate cu I (Muntii Apuseni); in Gr. Parang altitudinile depasesc 2500 m (Vf. Parangul Mare - 2519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub 2000 m
(Vf. Bihor -1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare, iar in Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii
Apuseni sunt fragmentati de „depresiunile golf, vai. c. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr. Sudica a Carpatilor Orientali) si clima unitatii marcate cu
H (Podisul Tarnavelor); enuntata corect, dintre :etaj climatic: Gr. Sudica a C. Orientali – etaj climatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri;
temperaturi medii anuale: in Gr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C; precipitatii medii anuale: in Gr. Sudica a C. Orientali, 700 si1000 mm/an,
in Pod. Tarnavelor, 600 mm/an.
IV. a. urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a.)- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare (flis) in est; -culmile sunt
paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;
-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai); -cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m). b.) etaj climatic montan (temperaturi medii
anuale, 2-6°C; precipitatii, 700-1400 mm/an;
vanturi puternice); -etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures; - influente scandinavo-baltice.
c).- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna); -lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures) d).- minereuri neferoase (Muntii Gutai,
Maramures), ape minerale, roci de constructie,
mangan (Vatra Dornei).
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu E (Podisul Barladului):
a).- relief tipic structural, cu platouri netede; -versanti afectati de degradari; -altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului, b.)- etajul clirnatic al
dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii anuale, 10°C bate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an); -influente de ariditate. c.)- clasa molisoluri (cernoziom
levigat); -clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole). d.)- hazard: alunecari de teren -cauze: despaduriri, structura geologica. e.)Vaslui, Barlad f.)sate rasfirate,
specifice zonei de deal si podis.
V. a.- varietatea reliefului; -conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea, iar cantitatea de
precipitatii creste; b.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica materiile prime
din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere (minereu de fier din Muntii
Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);
-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca; c.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si mai accentuate in est, unde
exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea estica mai este cunoscuta si sub denumirea de „Subcarpatii Transilvaniei" -in zona marginala sunt prezente cute
diapire, cu samburi de sare care ajung, uneori, pana la suprafata. d.- relieful predominant negativ;
-conditii climatice nefavorabile; -soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii.
VI.a.iunie, 82 mm; b.februarie, 40 mm; c.vara; d.iarna; e.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul primaverii si inceputul verii; f.aprilie - 48
mm; august - 50 mm. g.82 mm - 40 mm = 42 mm;
VARIANTA 34
I.1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.
II.1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase, terenuri agricole; 2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii ariditate, seceta datorita
cantitatii mici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a populatiei; 4. 18 - Olt: Sf. Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.
III. a. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului) si clima unitatii
marcate cu E (Podisul Barladului), temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza intre 6 - 10°C, iar in unitatea E este de 10°C; influente climatice: in H -
influente submediteraneene, in E -influente de ariditate;
vanturi: in H - austrul, in E - crivatul. b. doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr. Retezat-Godeanu); - cele doua grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au altitudini ce
depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); - in ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin
circuri si vai glaciare. c. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Somesan) si
clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); - etajul climatic: in unitatea D, de dealuri inalte; in unitatea
G, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an; in unitatea G, 700-1000 mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice; in unitatea
G, inversiuni de
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu A (Muntii Apuseni): a.)- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti; -cea mai
mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849 m); -intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand; -patrunderea „depresiunilor golf de-
alungul Crisurilor; -alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline, roci sedimentare si magmatice, care constituie un adevarat mozaic; -are mare dezvoltare relieful
carstic, dar lipseste relieful glaciar.
b).influenta climatica oceanica; c.in calcare - Lacul Varasoaia; d).- etajul stejarului, fagului -la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase; e.)- argiloiluviale (brune si
brun-roscate) sub padurile de stejar; -cambisoluri sub padurile de fag; f).minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita.
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B (Campia Baraganului): a).- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a
retras treptat spre est; -structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri, argile, peste care s-a depus cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta
ca o campie tabulara, neteda; -in loess sau format mici excavatiuni numite crovuri. b.)- etaj climatic de campie; -influenta climatica de ariditate; c.)zona stepei -
ierburi xerofile; d.)molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); e.)Slobozia; f.)petrol, gaze de sonda.
V. a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita: -scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor estice si sudice, mai uscate;
-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor.
b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali comparativ cu Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului forestier,
centrelor de consum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier este in Carpatii Orientali). c.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre
asezarile foarte mici din zona Montana (cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si constructii, pana la asezari rurale mari, concentrate sau compacte, cu
o structura bine definita si un numar de locuitori mai mare. d.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite defileuri au favorizat stabilitatea asezarilor;
activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse naturale, dezvoltarea cailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul hidroenergetic, pasunile
intinse sunt influentate de relief; -in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care este, in general, putin inalt si fragmentat si permite
dezvoltarea agriculturii.
VI.a.iulie, + 22°C; b.ianuarie, - 4°C; c.iarna; d.26°C; e.caracterul continental al climei; f.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni.
VARIANTA 35
I. 1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c
II.1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 - Ploiesti, 20 -Focsani; 3. B - Podisul
Dobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de constructie.
III. a. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici), temperatura medie anuala: in unitatea
D, 10°C, in unitatea J, 7-8°C; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea J, 700-800 mm/an; influente climatice: in unitatea D, influente de
ariditate, in unitatea J, acestea lipsesc. b. doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii) si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor
Orientali); in unitatea G este sub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc 2000 m (Muntii Rodna -Vf. Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in
unitatea I, culmile sunt paralele, iar in unitatea G lipsesc culmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste, iar in unitatea I, este bine reprezentat prin
circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G, este constituita din roci sedimentare (flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline, sedimentare. c. doua
deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane); cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea
A, de dealuri, in unitatea F, de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F, crivatul; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice, in unitatea
F, de tranzitie de la cele submediteraneene la cele de ariditate.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea marcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina; -sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine; -este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai
glaciare; -structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare; -altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m) b)- etaj climatic: montan
(temperaturi medii anuale 2-6°C; precipitatii medii anuale 800-1200 mm/an); -influente climatice: submediteraneene; c)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; d)-
argiluvisoluri (brune si brun-roscate); -cambisoluri (brune si brun-acide); -podzoluri (clasa spodosoluri); e)- etajul stejarului, fagului, coniferelor; -vegetatie alpina;
-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; f)- roci constructie; -huila in Depresiunea Petrosani; -paduri b. pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu C
(Subcarpatii Moldovei): a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni, inchise spre exterior si
compartimentate de dealuri cu structura cutata; -s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei alpine; -au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea
Plesu, 911 m); -sunt alcatuiti din roci sedimentare;
b)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de 700-800 mm/an si unde bate crivatul;
-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; c)Moldova, Bistrita, Trotus; d)petrol, gaze asociate, sare, roci constructie; e)Onesti, Piatra Neamt;
V. a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o incercare de optimizare a raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct de vedere
economic, dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune accentul pe pastrarea calitatii mediului pentru generatiile viitoare;
b.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de altitudinea reliefului; astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari, Delta
Dunarii, unde exista intinderi mari de ape; -regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele deluroase prezinta concentrari mari de populatie urbana si
rurala; -in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea accesibilitate pentru locuire si
comunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a depresiunilor si suprafetelor slab inclinate; T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati
economice multiple, necesare dezvoltarii asezarilor umane. c.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece relieful este preponderent montan
(800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice; in partea sudica, respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an), influentele climatice nefiind
bogate in precipitatii; -temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C in Lunca Dunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita
diferentei de latitudine intre sudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a temperaturii medii anuale de la sud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. d.-
distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa legatura cu relieful (altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice (temperatura, precipitatiile),
solurile, activitatile economice.
VI.a.ianuarie, -7,9°C; b.august, 9,5°C; c.17,4°C; d.zona montana; e.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; f.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C).
VARIANTA 36
I. 1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. a; 7. a; 8. c; 9. c; 10. d.
II.1. E - Gr. Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa spodosoluri), cambisoluri; 2. 14 - Giurgiu, 15 -
Galati, 18 - Pitesti; 3. G - Muntii Banatului: - relief carstic dezvoltat in calcare, in care s-au format c\ si pesteri; Defileul Dunarii dintre Bazias - Gura Vaii, o vale
transversala caracterizc printr-o alternanta de sectoare inguste - Cazanele Mari si Mici, Portile de Fier si bazin depresionare Moldova Noua si Orsova; 4.
C - Gr. N. a Carpatilor Orientali: minere neferoase, roci constructie, ape minerale, mangan (Depresiunea Domelor). 5. F-Podi; Dobrogei de N-seceta-lipsa de
precipitatii
III.a. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Muntii Banatului] clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), precipitatii medii anuale: in unitatea G,
700-1200 mm/an, in unitatea sub 500 mm/an; vanturi: in unitatea G bate austrul, iar in unitatea H, crivatul; influei climatice: in unitatea G, influente mediteraneene,
in unitatea H, influente de ariditate. b. doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N. a Carpatii Orientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta
Dunarii);deosebire enuntata: altitudini - in unitatea C altitudii
depasesc 2000 m (Muntii Rodnei - Vf. Pietrosu, 2303 m), iar in unitatea D altitudini maxima este de 12 m, in grindul Letea; relief glaciar - in unitatea C este bine
reprezentata iar in unitatea D lipseste; structura geologica - in unitatea C este formata din roci vulcani cristaline, iar in unitatea D aceste roci lipsesc. c. doua deosebiri
intre clima unitatii marcate cu F (Podisul Dobrogei Nord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); etaj climatic -in unita F, etajul climatic
de dealuri, in unitatea I, etajul climatic montan; temperatura medie anula - in unitatea F, este de 10-11°C, iarin unitatea I, 2-6°C; precipitatii medii anuale -
unitatea F, 500 mm/an, iarin unitatea 1,700-1000 mm/an.
IV. a. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B (Campia Baraganului):
a).- s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a retras spre est; -este o campie tabulara, neteda; -pe alocuri, este presarata de mici excavatiuni in
formatiuni loessoide, numite cro\ (1 punct pentru
oricare doua caracteristici) b).lacuri sarate: Lacul Sarat, Lacul Amara; c.)stepa cu ierburi xerofile, graminee; d.)clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus);
e.)Slobozia, Calarasi; f.)petrol, gaze de sonda, izvoare cu apa sarata; b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la uniti marcata cu J (Muntii Apuseni):
a.) - s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice; -cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor - Vf. Bihor, 1849 m; -lipseste relieful glaciar,
datorita altitudinilor reduse; -este bine dezvoltat relieful carstic (chei, pesteri); -structura geologica: roci sedimentare, cristaline, magmatice, care formeaza
adevarat „mozaic petrografic"; -intra in contact direct cu Campia de Vest, in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea „depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri b.)- etaj climatic montan (temperatura medie anuala, 2-6°C; precipitatii, peste 1200. mm/an); -influenta
climatica oceanica. c).Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes; d.)- minereuri neferoase, roci constructie, bauxita;
V.a.- in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale formate pe masive de sare: Sovata (Lacul Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda; -iazurile sunt
lacuri antropice, create prin ridicarea de baraje transversale in luncile joase ale vailor din Campia Transilvaniei, folosite pentru irigatii, piscicultura, animale;
acestea au fost create de om pe raurile care secau vara, iar la ploile bogate produceau inundatii.
b.- Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format, in sensul evolutiei reliefului, intr-o epoca indepartata in timp; aceasta portiune este cea mai
veche unitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte dintr-un vechi relief montan ce apartine muntilor Caledonieni; -partea nordica (Muntii Macinului)
este formata din roci vechi (granite) care apartin Europei hercinice. c.- existenta substratului argilos, inclinarea pantelor, precipitatii abundente, alternante cu perioade
de seceta, defrisari; d.- prezenta unor resurse naturale;
-relief favorabil; -conditii climatice de adapost;
VI.a. 5°C, iulie; b.iarna, etajarea altitudinala; c.vara, temperatura aerului scade in raport cu altitudinea; d.etajul climatic montan; e.- se calculeaza media aritmetica
pentru cele 12 luni ale anului.
VARIANTA 37
I. 1.a; 2. a; 3. b; 4. d; 5. c; 6. d; 7. c; 8. d; 9. b; 10. a
II. 1.18- Pitesti; 19 - Botosani; 2. 7 - Siret; 8 - Crisul Negru; 3. B - Campia Baraganului: - seceta, datorita cantitatilor mici de precipitatii; - afectarea culturilor
agricole, se impune folosirea irigatiilor; 4.1 - Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf. Gheorghe, Brasov; 5. E - Gr. Parang •- Retezat-Godeanu: roci constructie, huila
(Depresiunea Petrosani).
III. a. doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia Baraganului) si clima unitatii marcata cu E (Gr. Parang - Retezat Godeanu), etaj climatic: in unitatea
B, de campie, iar in unitatea E, montan; precipitatii: in unitatea B, 400-500 mm/an, iar in unitatea E, 700-1200 mm/an temperatura medie anuala: in unitatea B, 10-
11°C, iar in unitatea E, 2 - 6°C; influente climatice: in unitatea B, de ariditate, iar in unitatea E, submediteraneene. b. doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu
D (Delta Dunarii) si reliefu
unitatii marcate cu G (Muntii Banatului); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntate corect, oricare doua din urmatoarele: forme de relief - in unitatea D,
grinduri, iar-in unitatea G,lipsesc; altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12 m, iar in unitatea G 1446 m in Vf. Semenic (Muntii Semenic); formare:
unitatea D se prezinta ca o campie terminala in formare, fiind unitatea de relief cea mai noua si cea mai joasa, iar unitatea C s-a format prin incretire in orogeneza
alpina. c. doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Somesan) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); fiecare deosebire
enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, etaj climatic de dealuri, iar in unitatea I, etaj climatic montan; temperatura medie anuala –
si unitatea A, in jur de 10°C, iar in unitatea 1,2 - 6°C; precipitatii - in unitatea A, 800 mm/an iar in unitatea 1,700-1000 mm/an; influente climatice - in unitatea A,
influente oceanice iar in unitatea I, inversiuni de temperatura in Depresiunea Brasovului.
IV. a.precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitate marcata cu C (Gr. Nordica a Carpatilor Orientali): a.)- au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna -
Vf. Pietrosu, 2303 m); -structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline si sedimentare; -culmile au orientare N-V, S-E si sunt paralele;
-este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare. b.)- etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 - 6°C, precipitatii 800-200 mm/an
vanturi puternice); -influente baltice.
c.)Tisa (cu Viseul si Iza), Somesul Mare, Moldova, Bistrita; d.)etajul stejarului, fagului si coniferelor (zona padurilor); e).minerale neferoase, ape minerale, roci
constructie;
b. precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord): a.)- are cele mai mari altitudini in Muntii Macin - 467 m; -Muntii
Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure - granite hercinice; -structura geologica este formata din: granite, calcare, roci vulcanice; -orogeneza
hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V - S-E, din Muntii Macini b.)- etaj climatic de dealuri joase (precipitatii, 400 - 500 mm/an) -influente de ariditate; c.)
etajul padurii de stejar cu specii termofile; -silvostepa; d.) liman maritim - Lacul Babadag;
VARIANTA 38
I.1. c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
II. 1.16-Călăraşi; 17-Baia Mare; 18-Brăila; 2. 2-Prahova; 3-Mureş; 5-Moldova; 3. C-Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali: minereuri de fier, roci de construcţie, ape
minerale; 4. D-Podişul Târnavelor: - relief mai înalt, peste 600 m, ce coboară în trepte de la est către vest; - prezenţa domurilor şi cuestelor; - asimetria văilor;
- intensificarea alunecărilor de teren.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şi clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului), etaj climatic - în unitatea A, de dealuri
cu altitudine mijlocie, iar în unitatea I,
montan (în est) şi de dealuri înalte (în vest); precipitaţii - în unitatea A, 500 mm/an, iar în unitatea 1,700-1200 mm/an; influenţe climatice - în unitatea A, influenţe de
ariditate, iar în unitatea I, submediteraneene.
b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Gr. Centrală a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu E (Câmpia Olteniei); oricare două din
următoarele: mod de formare - unitatea C s-a format prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice, iar unitatea E prin sedimentare; structură geologică - în unitatea C,
roci vulcanice, cristaline, sedimentare, iar în unitatea E numai sedimentare; relief - în unitatea C există relief vulcanic, iar în unitatea E lipseşte; în unitatea E există
dune de nisip iar în unitatea C lipsesc. c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (PodişulGetic) şi clima unităţii marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-
Parâng); etaj climatic: în unitatea F, etaj climatic de podiş jos, iar în unitatea H, montan; temperaturi medii anuale: în unitatea F, 9-11°C (mai coborâte în N), iarîn
unitatea H, 2-6°C; precipitaţii - în unitatea F, 600-700 mm/an, iar în unitatea H, 700-1200 mm/an
IV. a. următoarelor elemente, referitoare la unitatea marcată cu G (Subcarpaţii Getici): a.) - etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C, precipitaţii 700-
800 mm/an) - influenţe climatice submediteraneene (în vest) b) Dâmboviţa, Argeş, Olt, Olteţ, Gilort, Jiu; c.) etajul stejarului; amestec al pădurilor de stejar cu fag;
etajul fagului - pe dealurile înalte; d.) argiluvisoluri (cenuşii şi brun-roşcate); cambisoluri; e.) Tg. Jiu, Rm. Vâlcea; f.) - petrol şi gaze asociate, lignit, sare, calcare,
ape minerale
b. pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea marcată cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului): a.) - s-a format prin sedimentarea Mării
Panonice cu sedimente aduse de râuri; - este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, loess şi aluviuni recente; - aici se află: altitudinea maximă de 143 m (Câmpia Vingăi);
altitudinea minimă de 80 m (pe cursul inferior al Timişului); b.) Timiş, Bega, Mureş; e.) argiluvisoluri (soluri brune) sub pădurile de stejar; f.) Casimcea; g.) Tulcea;
V. a. cele mai multe amenajări hidrotehnice se găsesc în zona montană datorită reliefului mai accidentat, cantităţii mari de precipitaţii, structurii geologice mai
sigure; b. în strânsă legătură cu: structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrişările masive; c. - în Carpaţii Orientali structurile geologice cristalino-
mezozoice şi neozoice conţin minereuri feroase şi neferoase, iar în lanţul vulcanic sunt localizate zăcăminte de aur, sulf, ape minerale; - în Carpaţii Meridionali, în
prima parte a neozoicului, s-au acumulat 25 strate de huilă; - în Carpaţii Occidentali structurile mezozoice şi neozoice conţin zăcăminte importante de
aur, argint, cupru, zinc, cărbuni, roci de construcţie. d.) - Temperatura medie anuală scade în raport cu altitudinea astfel: - în zona de câmpie, temperatura medie
anuală este 10-11 °C; - în zona dealurilor joase, temperatura medie anuală este 6-0°C; - în zona dealurilor înalte, temperatura medie anuală este 6-8°C;
- în zona montană, temperatura medie anuală este 2-6°C; - în zona alpină, temperatura medie anuală este sub 0°C; - 4 puncte
VI. a. 18° C în luna iulie; b. -5° C în luna ianuarie; c. octombrie (+ 10° C), decembrie (0° C); d. 23° C; e. se calculează media aritmetică a celor 30 (31) zile; f.
temperatura medie anuală este 7,5°C, deci treapta de relief este deal, podiş;
VARIANTA 39
I. 1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.
II. 1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parâng: risipit; 2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; 3. 1 - Argeş; 2 - Prahova; 4 - Vedea; 4.1 - Munţii Banatului: minereu de fier,
huilă, roci construcţie; 5.15 - laşi; 16 - Călăraşi;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului), etaj climatic - în
unitatea B, de dealuri, iar în unitatea J, de câmpie; temperaturi medii anuale - în unitatea B, 7-8°C, iar in unitatea J, 11°C; influenţe climatice -în unitatea B, influenţe
baltice, iar în unitatea J, influenţe submediteraneene. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Podişul Bârladului) şi relieful unităţii marcate cu G
(Subcarpaţii Getici); - unitatea A are un relief tipic structural cu platouri netede, iar unitatea G are un relief format din două şiruri de depresiuni închise la sud de
dealuri; - altitudinea, în unitatea A, scade de ia nord la sud, iar în unitatea G, altitudinile depăşesc 1000 m.
c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Tâmavelor) şi clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului); din următoarele: etaj climatic - în unitatea
D, de dealuri, iar în unitatea I, de dealuri înalte (în vest) şi montan (în est); influenţe climatice - în unitatea D, influenţe oceanice, iar în unitatea I, influenţe
submediteraneene.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea marcată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a.) - au altitudini ce depăşesc 2000 m în Munţii
Călimani (Vf. Pietrosu - 2100 m);
- culmile muntoase prezintă paralelism şi au orientare NV spre SE; - structura geologică este formată din roci vulcanice, cristaline, sedimentare; b.) munţi vulcanici:
Munţii Călimani, Gurghiu, Harghita, ş.a.; c.) - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C, precipitaţii = 700-1200 mm/an); - inversiuni de temperatură
în depresiunile: Giurgeu, Ciuc; d. )etajul stejarului, fagului şi coniferelor; e.) prăbuşiri, căderi de stânci, avalanşe, viscole; inversiuni de temperatură în depresiuni
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea marcată cu E (Câmpia Olteniei): a.) - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe
teritoriul actual al Câmpiei Române); - se întâlnesc dune de nisip; b.) Olt, Jiu; c.) etaj climatic: de câmpie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C; - influenţă climatică
: submediteraneană d.) etajul silvostepei, cu pajişti stepice şi pâlcuri de pădure de stejari termofili;
e.) molisoluri, soluri nisipoase; f.) roci de construcţie, terenuri agricole;
V. a. are în vedere valorificarea materiilor prime, respectiv minereuri de fier, huilă din Munţii Banatului (Reşiţa) şi minereuri de fier (Munţii Poiana Rusca) şi huilă
(Depresiunea Petroşani) pentru Hunedoara;
b. relieful; condiţiile climatice (durata şi intensitatea vântului, durata strălucirii Soarelui); c. structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrişări masive; c. -
etaj climatic de câmpie, moderat, cu precipitaţii medii anuale de 630 mm/an - influenţă climatică submediteraneană; d. stepa (pe o mică întindere în extremitatea
vestică), silvostepa; e. inundaţii, îmlăştiniri şi săraturi, datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) - C. Timişului; f. Timişoara.
V. a. circulaţia generală a maselor de aer pe teritoriul României este de la vest la est, acestea fiind bogate în precipitaţii. Influenţa acestora este foarte evidentă în
unităţile de relief din vestul ţării: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Apuseni; b. - temperatura medie anuală scade de la sud spre nordul ţării cu aproximativ
2-2,5°C datorită desfăşurării teritoriului pe circa 5° latitudine nordică; - Câmpia Română - temperatura medie anuală: 10-11 °C; în Podişul Sucevei este 7-8° C; c. - în
Câmpia Moldovei, primăvara, topirea rapidă a zăpezii şi ploile bogate provoacă inundaţii, în timp ce vara multe râuri seacă, situaţie care a determinat amenajarea de
iazuri. - în Câmpia Transilvaniei, existenţa văilor scurte şi largi pe care s-au format iazurile, favorizate de prezenţa substratului argilos, impermeabil. d. - are statut de
capitală; - locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite; - dezvoltarea economică.
VI. a. 350 m3/sîn lunile aprilie, mai; b. 80 m3/s în luna septembrie; c. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; d. - în lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitaţii, se
topesc zăpezile; - în luna septembrie cantitatea de precipitaţii este mică; e. în perioada aprilie - mai se pot produce inundaţii;
VARIANTA 40
I. 1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b; 6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
II. 1. J - Podişul Getic: petrol şi gaze de sondă, roci de construcţie, lignit (bazinul Motru); 2. 1 - Târnava Mare; 4 - Mureş; 5 - Crişul Alb; 3.12 - Piatra Neamţ; 13 -
Oradea; 4. C - Câmpia de Vest (Câmpia Banatului); Timişoara; 5. H - Podişul Dobrogei de Sud: - are relief puţin accidentat, cu interfluvii netede sau uşor
ondulate; - se întâlneşte un strat de loess cu grosimea de 30 m, străpuns frecvent de rocile calcaroase 6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numeşte Subcarpaţii Getici;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu D (Grupa Parâng-Retezat-Godeanu), etaj
climatic - în unitatea C, de câmpie, iar în unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - în unitatea C, este de 11°C, iar în unitatea D, de 2-6°C; precipitaţii - în
unitatea C, 630 mm/an, iar în unitatea D, 700-1200mm/an.
b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Dealurile Sivaniei) şi relieful unităţii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); - în unitatea B, altitudinile
ajung la 500-700 m, iar în unitatea I, altitudinile ajung la peste 2000 m (Munţii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m); - unitatea B s-a format în urma unui proces intens de
sedimentare, iar unitatea I, prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice. c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei - Câmpia Jijiei) şi
clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); două deosebiri: precipitaţii - în unitatea A este de 500 mm/an, iar în unitatea G, 600 mm/an; vânturi - în unitatea
A bate crivăţul, iar în unitatea G, vânturile de vest; influenţe climatice - în unitatea A, influenţe de ariditate, iar în unitatea G, influenţe oceanice.
IV. a. următoarelor elemente, referitoare la unitatea marcată cu E (Câmpia Bărăgan): a.) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea unui mare
lac ce s-a retras treptat spre est; - este o câmpie tabulară, presărată cu mici excavaţiuni în formaţiunile loessoide, numite crovuri; b.) - etaj climatic de câmpie
(temperaturi medii anuale, 10-11°C; precipitaţii, peste 400 mm/an); - influenţe climatice de ariditate;
c.) Ialomiţa, Dunărea; d.) etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbuşti mici); e.) petrol, gaze de sondă, roci construcţie; f.) Slobozia; b. următoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcată cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali): a.) - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C; precipitaţii, 700-1200mm/an, sau, etaj
alpin (în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului); - influenţe climatice baltice; b.) Tisa, Someşul Mare, Suceava, Moldova, Bistriţa; c.) - lacuri glaciare: Lala,
Buhăescu (Munţii Rodnei); - lacuri sărate: Ocna Şugatag, Coştiui (Depresiunea Maramureşului); d.) Depresiunea Maramureşului, Domelor, Câmpulung
Moldovenesc; e.) minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci construcţie;
V. a. vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României deoarece temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantităţile de precipitaţii sunt
mici (400-500 mm/an) şi pentru că aici se resimt influenţele climatice de ariditate; în Depresiunea colinară a Transilvaniei este o climă de adăpost, cu influenţe
oceanice, respectiv un climat umed şi moderat termic; b. relieful accidentat; condiţii climaterice nefavorabile (temperaturi mici, cantităţi mari de precipitaţii, vânturi
puternice); soluri slab dezvoltate;
c. lagunele s-au format în golfurile de pe ţărmul Mării Negre prin bararea acestora cu cordoane de nisip, aduse de curenţii maritimi; lagunele mai comunică cu marea
printr-o portiţă (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin bararea gurilor de vărsare ale unor râuri scurte cu acumulări de nisip (L. Taşaul, L.
Techirghiol, L. Mangalia); d. - gradul de înclinare a pantelor; - structura geologică; - defrişările;
e. lacurile sărate, formate pe masive de sare, se datoresc existenţei cutelor diapire; existenţa văilor
scurte şi largi pe care s-au format iazurile, favorizate şi de prezenţa substratului argilos
impermeabil;
VI.a. 22°C; luna iulie; b. (-)2°C; luna ianuarie; c. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ;
d. între lunile ianuarie = (-) 2°C şi luna iulie = 22°C există o diferenţă de temperatură
de 24°C; e. iarna; f. se calculează media aritmetică pentru cele 30 (31) zile ale lunii respective;
VARIANTA 41
I. 1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
II. 1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de construcţii, roci de construcţii; 3. Galaţi, Slatina, Ploieşti;
4. E 60; 5. Trotuş, Argeş, Buzău.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Câmpia Bărăganului) şi
clima unităţii marcate cu J (Podişul Getic), etaj climatic - în unitatea E, climat de câmpie, în unitatea J
climat de podiş; temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea E, de 10 -11 grade şi mai scăzută în unitatea J, de 8-10 grade; precipitaţii medii anuale: mai
scăzute în unitatea E, de 450 -500 mm/ an, şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Câmpia Moldovei) şi
relieful unităţii marcate cu I (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), oricare din următoarele: relieful unităţii A s-a format prin depunerea de sedimente, iar al unităţii
I prin încreţirea stratelor de roci în orogeneza carpatică; în alcătuirea pertografică a unităţii A predomină roci sedimentare (nisipuri, marne, argile) iar în unitatea I
roci metamorfice (şisturi cristaline), magmatice şi sedimentare; unitatea A prezintă relief de câmpie colinară cu altitudini de 150 -250 m şi fragmentare redusă, iar
unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500 m şi maxime peste 2000 m, cu fragmentare accentuată, cele două unităţi au tipuri de relief diferite: în
unitatea
A reprezentativ este relieful fluvial, iar în unitatea I relieful vulcanic, glaciar şi petrografic. c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Câmpia Transilvaniei)
şi clima unităţii marcată cu H (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: mai
ridicată în unitatea H, de 10-11 grade şi mai scăzută în unitatea G, de 8-10 grade; precipitaţii medii anuale: mai scăzute în unitatea H, de 400 -550 mm/ an, şi mai
ridicate de 600 -700 mm/ an; influenţe climatice: oceanice în unitatea G şi de ariditate şi pontice în unitatea H.
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Grupele Carpaţilor Meridionali la V de Olt): a.) - s-au format prin încreţirea
stratelor de roci; - sunt alcătuiţi din roci dure (şisturi cristaline) şi în partea vestică din calcare; - prezintă altitudini maxime de peste 2500 m; - au masivitate
accentuată; - prezint relief glaciar şi carstic cu forme deosebite; (câte un punct pentru oricare trei
caracteristici) b.) climat montan/ alpin, influenţe submediteraneene; c.) Oltul, Jiul; d.) pădure de conifere / vegetaţie alpină; e. avalanşe şi prăbuşiri, datorită reliefului
accidentat; b. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera C (Câmpia Banatului): a.) - s-a format prin depunere de sedimente;
- prezintă relief cu altitudine scăzută, în general sub 100 m. - relieful prezintă interfluvii plane, sau uşor înclinate; b.) climat de câmpie, influenţe submediteraneene;
c.) Timişul, Bega; d.) silvostepa/ stepa;
e.) molisoluri/ cernoziomuri; f. )petrol, gaze naturale;
V. a. Râurile din Dobrogea sunt scurte şi au debite reduse, pentru că străbat un teritoriu restrâns unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus pentru că au
bazine hidrografice mici, cu afluenţi puţini într-o zonă cu precipitaţii reduse. b. în estul Câmpiei Române s-au format şi apar o serie de lacuri sărate datorită
deficitului de umiditate din zonă şi a urcării sărurilor spre suprafaţă în urma evaporării, ceea ce a determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie cum
sunt: Amara, Balta Albă, Lacul Sărat ş.a.
c. Relieful Carpaţilor prin caracteristicile sale reprezintă un important factor natural care influenţează răspândirea populaţiei, generând densităţi mai mari în zone de
depresiuni, culoare de văi şi zone mai puţin accidentate (platouri, versanţi domoli, plaiuri) şi densităţi mici, chiar arii nepopulate în zone accidentate şi greu
accesibile. Relieful carpatic a impus restricţii, dar a şi favorizat dezvoltarea aşezărilor omeneşti în zona montană, la fel cum a influenţat activităţile umane specifice
zonei montane: minerit, exploatarea lemnului, creşterea animalelor ş.a. d. Marea Neagră prezintă o serie de particularităţi cum sunt: Stratificarea în două
strate de apă, unul de suprafaţă, până la 180- 200 m, cu ape mai puţin sărate (17-18%) şi unul în profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curenţilor pe verticală;
prezenţa unor curenţi circulari de suprafaţă; lipsa mareelor mari;
VI. a. a. )340 m cubi/ s; aprilie/ mai; b.) 70 m cubi/ s; ianuarie; c.) 270 m cubi/ s; d.) media debitelor celor 30 de zile ale lunii; b. a.) natalitatea (N) = 9,9 %;
mortalitatea (M) = 12,3 %; b. )N = 14 %; M = 11,1 %, rezultă Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9 %; c.) între anii 1990 şi 2002, natalitatea a scăzut; cauze: plecarea în
străinătate a tinerilor;condiţiile economice; şomajul; d.) între anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 % la 12,4 %; e.) - în anul 1990 sporul natural este
pozitiv, iar începând cu 1992, devine negativ; - cauze: natalitatea mult mai mică; plecarea din ţară a tinerilor;
VARIANTA 42
I. 1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Ploieşti, Alba lulia, Braşov ; 2. Prut, Olt, Someş; 3. Dolj; 4. submediteraneeană; 5.explozie/ incendiu;
III. a. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu J (Câmpia Timişului), relieful unităţii E s-a format prin
încreţirea stratelor de roci, iar relieful unităţii J s-a format prin depuneri de sedimente; relieful unităţii E prezintă altitudini mai mari - până la 100 m, iar relieful
unităţii J are altitudini mult mai scăzute - sub 100 m; relieful unităţii E este mai accidentat şi are aspect de dealuri şi depresiuni, iar relieful unităţii J este slab
accidentat şi are aspect de interfluvii plane.
b. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Sectorul central al Câmpiei Române) şi clima unităţii marcată cu G (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic - în
unitatea B, de câmpie, iar în unitatea G de munţi joşi; temperatura medie anuală: în unitatea B de 10 -11grade, iar în unitatea G de 0-6 grade; precipitaţii medii
anuale: în unitatea B de 500-600 mm/ an, iar în unitatea G de peste 1000 mm/ an.
c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcată cu F (Câmpia Transilvaniei), dintre următoarele: temperatura
medie anuală - în unitatea marcată cu C este de 10 -11 grade, iar în unitatea marcată cu F este de 8 - 9 grade; precipitaţii medii anuale: în unitatea marcată cu C sunt
de 400-500 mm/ an, iar în unitatea marcată cu F de 500-700 mm/ an; influenţa climatică: în unitatea C este de ariditate şi pontică, iar în unitatea F este oceanică.
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Grupa Făgăraş):
a) - s-a format prin încreţirea stratelor scoarţei terestre; - sunt alcătuiţi din roci dure, predominant şisturi cristaline; - prezintă masivitate accentuată; - are altitudini
maxime de peste 2500 m. - prezintă relief glaciar la peste 1800 m. b) altitudinea reliefului; etajul climatic alpin; c) lacuri glaciare; lacuri de baraj antropic;
d) etajul coniferelor/ etajul alpin; e) spodosoluri/ podzoluri; f) hidroenergie/ roci de construcţii;
b. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera I (Munţii Apuseni): a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism; - sunt alcătuiţi din roci
diverse, un adevărat „mozaic de roci" - fragmentare accentuată: numeroase depresiuni şi văi; - altitudinea maximă atinge 1849 m, în vârful Bihor; - prezintă relief
vulcanic şi carstic; b) - Someşul Mic, Crişul Repede, Arieşul: c) - etajul fagului/ coniferelor; d) - minereuri neferoase; minereuri de fier; cărbuni;
V. a. în Carpaţii Occidentali sunt frecvente formele de relief carstic datorită prezenţei rocilor calcaroase pe suprafeţe relativ mari atât la suprafaţă, cât şi la adâncime,
ceea ce determină apariţia unor tipuri diverse de forme carstice: peşteri (Scărişoara, Meziad), avenuri, chei, lapiezuri, doline, clippe calcaroase. b. Oraşul Ploieşti este
un important centru al industriei petrochimice pentru că este situat în zonă cu resurse de petrol, are cea mai mare vechime în exploatarea şi prelucrarea petrolului din
România. Oraşul este situat în zona de intens transport prin conducte şi pe cale ferată ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice platforme petrochimice din
ţară. c. Delta Dunării s-a format datorită aluviunilor în cantităţi mari aduse de Dunăre, lipsei
mareelor mari şi a prezenţei curenţilor circulari care au favorizat depunerea aluviunilor. d. Natalitatea a înregistrat o scădere accentuată în perioada 1990 - 2002,
datorită schimbării regimului politic, care a adus modificări socio-economice şi legislative, datorită schimbării mentalităţii privind dimensionarea familiei şi a
migraţiei populaţiei tinere în ţările Europei occidentale.
VI. a. 95 mm; iunie b. 30 mm; februarie c. 65 mm; d. 23 grade; iulie; e. Temperatura medie lunară reprezintă media temperaturilor celor 30 /31 de zile, iar
precipitaţiile medii anuale reprezintă media precipitaţiilor celor 12 luni. e. cantităţi de precipitaţii diferite în cele două perioade şi blocarea apei în zăpezi iarna; f.
inundaţii şi revărsări cu producerea de pagube materiale şi chiar victime umane;
VARIANTA 43
I. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b;
II. 1. Hunedoara; 2. Buzău, Jiu, Mureş; 3. Focşani, Călăraşi, Brăila; 4. minereuri feroase /neferoase, cărbuni, ape minerale, păduri de conifere.
III. a. două asemănări între relieful unităţii A (Subcarpaţii Getici) şi relieful unităţii B (Subcarpaţii Moldovei), ambele unităţi s-au format prinîncreţirea stratelor
scoarţei, ambele sunt alcătuite din roci sedimentare-pietrişuri, nisipuri, argile; în ambele relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi depresiuni.
b. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şi clima unităţii
marcată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali), etajul climatic - în unitatea F întâlnim climat de munţi joşi, iar în unitatea H, climat alpin şi de munţi mijlocii;
temperatura medie anuală: în unitatea F temperatura
este de 2-6 grade, iar în unitatea H de la 0 - 6 grade; unitatea H prezintă depresiuni intramontane cu frecvenţe inversiuni termice, în timp ce unitatea F nu are
depresiuni intramontane.c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Podişul Târnavelor) şi clima unităţii marcată cu I (Sectorul central al Câmpiei Române),
etajul climatic - unitatea D are un climat de dealuri înalte şi joase, iar unitatea I are un climat de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea D este de 6 - 9 grade,
iar în unitatea I este de 10 -11 grade; influenţa climatică: în unitatea D este oceanică, iar în unitatea I de ariditate.
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera C (Podişul Getic): a.) - prezintă aspect tipic de piemont; - s-a format prin depuneri
piemontane, fiind alcătuit din roci moi: argile, nisipuri, pietrişuri; - prezintă înclinare de la N la S, cu altitudini care scad de la 600 m în N la 300 m în S; - are aspect
de dealuri şi platouri fragmentate de văi orientate pe direcţia N-S; b.) platformele: Strehaiei, Jiului, Olteţului, Cotmeana, Argeşului, Cândeşti; c.)petrol, gaze naturale,
lignit; d. )alunecări de teren; b. următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera G (Podişul Dobrogei de Sud): a. )- s-a format prin depunere de
sedimente; - are o altitudine de 200 m; - este acoperit parţial de un strat de loess; b.) climat de podiş jos, influenţe de ariditate şi pontice; c.) vegetaţie de step; d.)
molisoluri / bălane dobrogene; e.) Constanţa / antichitate; f.) explozii, incendii, naufragii maritime, poluare şi degradare a mediului;
V. a. în Câmpia Română se produc frecvent o serie de hazarduri naturale cum sunt: ecetele frecvente, temperaturi maxime cu valori ridicate vara, vânturi şi viscole
puternice iarna, datorită condiţiilor climatice specifice iar în anumite situaţii inundaţii şi revărsări datorită reliefului şi regimului de scurgere a râurilor şi uneori
cutremure datorită zonei eismice care afectează şi Câmpia Română. b. în lungul văilor apelor importante care traversează şi fragmentează zonele mai accidentate ale
reliefului teritoriului României s-au construit mai uşor aliniamentele drumurilor şi căilor ferate care alcătuiesc reţeaua de transporturi rutiere şi feroviare în aceste
zone: văile Oltului, Jiului, Mureşului, Someşului, Şiretului, Crişurilor, precum şi văile altor râuri din România. c. La nivelul zonei carpatice care ocupă 28 % din
teritoriul ţării, condiţiile de habitat şi
respectiv densitatea populaţiei variază în funcţie de aspectele specifice ale reliefului care influenţează popularea astfel: la nivelul depresiunlor şi văilor densitatea este
mai ridicată (depr. Petroşani, Braşovului ş.a.) în anumite zone cu relief mai puţin accidentat există zone populate cu densităţi medii şi reduse (Munţii Apuseni,
Obcinile Bucovinei ş.a.), şi zone cu relief înalt şi accidentat cu densităţi reduse.
d. Precipitaţiile medii la nivelul teritoriului României scad de la vest la est datorită diminuării influenţei oceanice şi cresc odată cu altitudinea, de la 500 mm în
zonele joase la 600-800 mm în zonele colinare şi la 800-1200 mm în zonele montane datorită influenţei reliefului.
VI. a. 1992 - 22,8 milioane; b. 1912-12,9 milioane; c. rata de creştere 1997-1992: R = 1,2 / 21,2 x 100 = 5,5%; d. rata de scădere 1992 2002: R = 1,1 / 22,8= 4,8%; f.
creşterea numerică a populaţiei în perioada 1966-1977: 2,6 mii /11 = 236 376 loc.
VARIANTA 44
I. 1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8 d; 9. a; 10. c.
II. 1. Dâmboviţa, Bârlad, Mureş; 2. Ploieşti, Timişoara, Suceava; 3. Podişul Dobrogei de Sud; 4.J, Moldova;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Getic) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Someşului), etajul climatic - unitatea C are climat de
podiş, iar unitatea J un climat de câmpie; influenţa climatică: unitatea C are influenţe submediteraneene, iar unitatea J influenţe oceanice; b. două deosebiri între
relieful unităţii F (Munţii Poiana Rusca) şi relieful unităţii I (Sectorul central al Câmpiei Române), oricare dintre următoarele: relieful unităţii F s-a format prin
încreţirea stratelor în orogeneza carpatică, iar al unităţii I prin depuneri de sedimente; unitatea F este alcătuită geologic din roci tari (şisturi cristaline), iar unitatea I
din roci sedimentare (argile, mame, nisipuri, loess, ş.a.), unitatea F are altitudini de peste 1000 m, iar unitatea I sub 300 m; c. două deosebiri între clima unităţii
marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud), dintre următoarele: etaj climatic - unitatea B are un climat de dealuri
înalte, iar unitatea G un climat de dealuri joase; temperatura medie anuală: în unitatea B este de 6- 8 grade, iar în unitatea G este de 10-11 grade; precipitaţiile medii
anuale: în unitatea B sunt de 600-800 mm/an, iar în unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera A (Subcarpaţii Getici):
a.) - s-au format prin cutarea stratelor de roci; - sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile ş.a. - au relief cu aspect de dealuri şi depresiuni; - au
altitudine de 300 - 1000 m. b.) depresiuni: Tg. Jiu, Câmpulung; dealuri: Bran, Măţău; c.) climat de dealuri înalte, influenţe submediteraneene; d.) etajul pădurii de
foioase; e.) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
b. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) a.) - s-au format prin încreţire şi vulcanism; -
sunt alcătuiţi din toate categoriile de roci dispuse pe trei aliniamente; - prezintă culmi paralele orientate pe aliniamente pe direcţia NV-SE; - altitudinea maximă este
de 2100 m, în Călimani; - prezintă relief vulcanic, carstic; b.) lac de baraj natural şi lac vulcanic: Lacu Roşu, Sf. Ana; c.) avalanşe / prăbuşiri, energie mare de relief,
pagube şi victime umane;
V. a. Datorită etajării şi dispunerii în trepte majore a reliefului pe teritoriul României, cantităţile medii de precipitaţii variază, astfel în zonele joase de câmpie se
situează între 450-600 mm, în zonele colinare de 600-800 mm, iar în zonele montane de la 800 mm (în munţii joşi) la 1000-1200 mm şi chiar 1400 şi peste 1400 mm
în munţii înalţi. b. Podişul Dobrogei, sub aspectul reliefului, prezintă complexitate geografică datorită
formării complexe în urma unor vechi orogeneze în jumătatea nordică şi prin depuneri de sedimente în jumătatea sudică, datorită varietăţii rocilor din alcătuirea
geologică, a evoluţiei reliefului în timp geologic, a aspectului şi tipurilor genetice de relief. c. Relieful prin poziţia geografică a unităţilor, prin altitudine, orientare şi
fragmentare determină apariţia unor nuanţe climatice pe teritoriul României, astfel apar areale cu nuanţare climatică, cum sunt climatul cu nuanţe de ariditate sau cel
cu nuanţe pontice. d. în funcţie de altitudinea reliefului şi modificarea condiţiilor climatice se prezintă şi etajarea şi succesiunea altitudinală a învelişului
biopedogeografic, astfel din zonele joase către cele înalte se succed zonele de vegetaţie şi etajele pădurii, precum şi zonarea altitudinală a solurilor.
VI. a. 320 m cubi/ s; mai b. media debitelor medii lunare; c. 65 m cubi/ s; octombrie; d. toamna, datorită precipitaţiilor mai reduse; e. precipitaţii mai bogate şi
topirea zăpezilor; f. 7 luni;
VARIANTA 45
I. 1. b, 2. d, 3. c, 4. d, 5. d, 6. b, 7. d, 8. b, 9. c, 10. c
II. 1. Vidraru; 2. Giurgiu, Rm. Vâlcea, Craiova, Tg. Mureş; 3. Someşul Mare, Moldova, Timişul; 4.minereuri neferoase, cărbuni;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şi clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud), temperatura medie anuală: în
unitatea B este de 6-8 grade, iar în unitatea J este de 10-11 grade; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B sunt de 600-800 mm/an, iar în unitatea J sunt de 400-
500mm/an; influenţe climatice: în unitatea B sunt influenţe oceanice, iar în unitatea J sunt influenţe de ariditate şi pontice. b. două deosebiri între relieful unităţii C
(Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat -Godeanu), oricare dintre următoarele: unitatea G are un relief cu altitudini maxime de
peste 2500 m, iar unitatea C altitudini maxime de peste 2000 m; unitatea G este alcătuită predominant din şisturi cristaline şi calcare, iar unitatea C este alcătuită din
toate categoriile de roci (vulcanice, metamorfice şi sedimentare) dispuse pe aliniamente paralele; unitatea C are un relief mai accidentat, iar unitatea G un relief
masiv. c. două asemănări între relieful unităţii I (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat-Godeanu), oricare din următoarele: ambele unităţi s-au format
prin încreţire în orogeneza carpatică; ambele unităţi prezintă relief carstic dezvoltat şi variat; ambele unităţi sunt formate din şisturi cristaline şi calcare.
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera D (Câmpia Bărăganului):
a.) - s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrişuri, nisipuri, argile, marne, loess; - are aspect de câmpie tabulară cu crovuri şi dune de nisip; - are altitudini sub
100 m; b.) climat de câmpie cu influenţe de ariditate; c.) vegetaţie de stepă; d.) molisoluri/cernoziomuri; e.) petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; f.) Slobozia;
b. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu litera A (Podişul Getic): a.) - relief tipic de piemont; - structura monoclinală cu înclinare de la N
la S; - alcătuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile; - altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m); - văi longitudinale însoţite de lunci şi terase; -
relief afectat de eroziune şi degradări de teren: alunecări, torenţi; b.) petrol, gaze naturale, lignit; c.) cultura cerealelor şi plantelor tehnice, cultura pomilor fructiferi;
d.) alunecări de teren; cauzate de defrişări, substratul geologic (argila) şi excesul de precipitaţii uneori; degradarea terenurilor şfafectarea construcţiilor (căi de
transport, aşezări umane);
V. a. România are o climă temperat-continentală datorită poziţiei pe glob (paralela de 45°H) şl situării în partea centrală a Europei (pe meridianul de 25°E);
Temperatura medie anuală de 0-11 grade, cu o amplitudine termică medie de 20-23 de grade; Clima României prezintă 4 anotimpuri cu aspecte specifice; b. Datorită
etajării altitudinale a reliefului şi a condiţiilor climatice specifice treptelor de i relief, solurile prezintă o mare diversitate astfel, în zona de câmpie se găsesc
molisoluri şi argiiuvtsolurl, în zonele de deal podiş predomină argiluvisolurile şi cambisolurile, iar în zonele montane cambtsoluri şi spodosoluri. în funcţie de
condiţii specifice locale întâlnim şi soluri intrazonale: hidromorfe, halomorfe ş.a. c. Datorită factorilor care influenţează clima, elementele climatice au valori diferite
la nivelul teritoriului României astfel, în partea nordică cantitatea de precipitaţii este mai mare datorita Influenţelor oceanice şi scandinavo-battice şi a prezenţei
reliefului montan într-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scăzute datorită latitudinii şi influenţelor climatice arătate. d. Activităţile economice specifice
oraşelor Galaţi şi Tulcea sunt influenţate de Dunăre prin faptul că fluviul favorizează navigaţia, astfel industria celor două oraşe s-a dezvoltat şi specializat ţinând
seama de posibilităţile de aprovizionare cu materii prime din import (minereuri feroase - Galaţi şi bauxită -Tulcea);
VI. a. Categoriile de 15 - 24 ani şl peste 50 ani, datorita ponderii importante a copiilor şi încă în şcoală, sau cu grad de ocupare încă redus şi a bătrânilor în mare parte
- de populaţie inactivă, sau chiar a populaţiei cuprinsă între 50-65 ani cu rata a şomajului. b. grupa 25 - 49 de ani; c. grupa de 15 - 24 de ani; d. în agricultura grupa
de peste 45 de ani, iar în industrie grupa de 25-49 de ani;
VARIANTA 46
I. 1. a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7.d; 8. c; 9. d; 10. c.
II. 1. Braşov, Tulcea, Galaţi, Tg. Mureş; 2. Crişul.Negru, Moldova, Argeş; 3. Constanţa/ falia; 4. Dealurile Silvaniei; 5. avalanşe;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Someşan) şi unităţii marcate
cu J (Podişul Dobrogei de Sud), influenţa climatică - în unitatea B este oceanică, iar iţea J de ariditate pontică; temperatura medie anuală - în unitatea B este de 6 -
8°C, unitatea J este de 10-11°C: precipitaţiile medii anuale – în unitatea B sunt de mm/an, iar în unitatea J de 400-500 mm/an. b. două asemănări între relieful unităţii
marcate cu F (Dealurile Silvaniei) şi I unităţii marcate cu H (Podişul Bârladului), ambele unităţi s-au format prin depuneri de sedimente; unitatea F cât şi H sunt
alcătuite din aceleaşi coci sedimentare, moi: argile, marne, iri, pietrişuri; cele două unităţi au altitudini asemănătoare - 300-500 m. c. două deosebiri între clima
unităţii marcate cu A (Podişul Getic) şi clima li marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei), influenţe climatice - unitatea E are influenţe continentale, iar ; A, influenţe
submedlteraneene; temperatura medie anuală - în unitatea A este 10°C, iar în unitatea E de 6 -8°C.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a) - s-a format prin încreţirea straielor şi prin
viricanism; - sunt alcătuiţi din roci diverse, dispuse pe aliniamente: în V roci vulcanice, în centru si cristaline, iar în E roci sedimentare; - prezintă culmi muntoase
dispuse paralel, orientate NV-SE; – sunt specifice relieful vulcanic, carstic; b) etaj climatic montan;
c) lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic ( Sf. Ana), lacuri de baraj artificial; d) etajul pădurii de conifere; e) spodosoluri/podzoluri; b. precizarea
următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H: (Podişul Bârladului) a) - s-a format prin depuneri de sedimente; - altitudinea scade de la N la S de la 400-
500 m în N, la 100-200 m, în S; - prezintă structură monoclinală cu relief de cueste; - versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren; b) climat de dealuri joase cu
influenţe de ariditate; c) Bârladul; d) argiluvisoluri/ soluri brun-roşcate; e) petrolul şi gazele naturale; f) Vaslui;
V. a. Relieful, prin specificul său: trepte de altitudine (care determină şi etajarea climatică), prin fragmentare (prezenţa văilor şi depresiunilor), grad de accidentare
(pante şi accesibilitate), influenţează condiţiile de habitat şi determină forme şi structuri specific ale satelor în teritoriu. Astfel, satele prezintă diferite forme
geometrice şi structuri care depind de aspectul reliefului: sate risipite - în zona montană, sate răsfirate - în zona colinară şi sate adunate (compacte) - în zonele de
câmpie şi uneori în depresiuni sau spaţii restrânse;
b. în funcţie de altitudinea reliefului care determină etajarea climatică şi zonarea altitudinală a claselor de soluri, în cadrul culturii plantelor acestea se diferenţiază în
raport cu altitudinea. în zonele de câmpie cu relief plan predomină culturile de plante cerealiere şi tehnice, în zonele colinare culturile cerealiere se întrepătrund cu
cele de viţă de vie şi pomi fructiferi, iar în zonele mai înalte ajung numai culturile rezistente la condiţii de altitudine: cartoful, secara, culturi furajere ş.a.; c. Oraşele
Constanţa şi Tulcea, prin localizarea lor în teritoriu (Constanţa - în zona litorală şi Tulcea - la Dunăre) şi importanţa în reţeaua urbană, reprezintă noduri de trans¬
port cu caracter complex. Complexitatea este dată de faptul că pe lângă transporturile rutiere şi feroviare (comune multor localităţi), în cele două oraşe sunt specifice
transporturile pe apă (Constanţa - port maritim şi Tulcea - port fluvial) şi cele aeriene (ambele oraşe au aeroporturi). d. în condiţiile climatice ale României hazardele
climatice se produc datorită manifestărilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecvenţă mai mare se înregistrează temperaturi extreme cu valori deosebite
în perioade mai puţin obişnuite (temperaturi scăzute vara şi ridicate iarna) prin pătrunderea maselor de aer reci sau calde; precipitaţii abundente pe fondul unor
schimbări meteorologice bruşte; vijelii, furtuni şi viscole determinate de intensificări deosebite ale vitezei vântului.
VI. a. 2°C; ianuarie; b. 22°C; iulie; c. media temperaturilor medii lunare; d. iarna; radiaţia solară scăzută, ziua scurtă; e. vara; radiaţia solară cu valori ridicate, ziua
lungă;
VARIANTA 47
I: 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7.c; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Suceava, Olt, Bârlad; 2.Târgovişte, Alba lulia, Drobeta Turnu Severin; 3. altitudinea medie foarte redusă (0,5 m); 4. cambisol; 5. laşi / Botoşani; 6. iaz/lac de
luncă.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), etaj
climatic - în unitatea F de munte, iar în unitatea I, de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea F sub 6°C iar în unitatea I peste 10°C; precipitaţii medii anuale:
în unitatea F peste 1000 mm/an, iar în unitatea I de 500-600 mm/an; influenţă climatică: în unitatea F influenţe scandinavo-baltice iar în unitatea I influenţe de
tranziţie. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Munţii Poiana Rusca) şi relieful unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali),
unitatea E are altitudini maxime sub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic fragmentată iar uniatea E se prezintă sub formă de masiv muntos; în
unitatea F există roci şi relief vulcanic iar în unitatea E nu există relief vulcanic predominând şisturile cristaline. c. două asemănări între clima unităţii marcate cu C
(Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei), ambele unităţi prezintă influenţe climatice oceanice; ambele au aceleaşi temperaturi medii
anuale (6-9° C) şi aceeaşi cantitate de precipitaţii (600 - 800 mm/an).
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii): a) Carpaţii Curburii; b) - formaţi prin încreţirea stratelor de roci; -
alcătuiţi din roci sedimentare cutate - fliş;
- altitudini sub 2000 m; - relief puternic fragmentat; - prezintă cea mai mare depresiune din Carpaţi - Depresiunea Braşovului; c) etaj climatic montan, influenţe de
ariditate/oceanice; d) etajul pădurilor de conifere / foioase; şi podişuri înalte; în unitatea F, montan; temperatura medie anuală şi unitatea C, 8° C - 9° C, şi unitatea F
0oC-6°C; precipitaţii medii anuale; în unitatea D 500-700mm/ an, în unitatea F1000-1200
mm/ an şi peste; influenţa climatică: în unitatea C oceanică, în unitatea F, scandinavo-baltică.
b. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Masivul Dobrogei de N) şi G (Subcarpaţii Getici);
relieful unităţii E s-a format în etape orogenetice succesive-baikalian -caledoniană (şisturi verzi), hercinică (graniţe) şi alpină (calcare) în timp ce relieful unităţii G s-
a format în etapa alpină finală prin tectonizarea sedimentelor din avanfoasa carpatică (roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are altitudini maxime de 467
şi Munţii Măciu, iar unitatea G altitudinea maximă de 1236 m în Dl. Chicera). c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu I (Munţii Banatului) şi clima unităţii
marcată cu J Câmpia Bărăganului; etajul climatic în unitatea I, montan; şi unitatea J de câmpie; temperatura medie anuală în unitatea 110°C-6°C; în unitatea J 10°C-
11°C; preci pitaţii medii anuale 800-1200 mm/ an, iar în unitatea J 400/500 mm/ an; influenţa clima tică submediteraneană în unitatea I şi de ariditate în J.
V. a) s-a format în timpul orogenezei alpine; - este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali; - reprezintă un „mozaic petrografic, o sinteză
geologică a întregului lanţ carpatic; - scad în altitudine de la E-V; - sunt puternic fragmentaţi; - prezenţa depresiunilor golf; - altitudinea maximă - 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri, chei, izbucuri); - modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare; b) Munţii Crişurilor (Zarand, Codru-Moma,
Pădurea Craiului); Munţii Bihor, Vlădeasa, Gilău,Muntele Mare; c) Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Arieş, Ampoi; d) bauxită, cărbune brun,
minereuri auro-argintifiere; e) oceanică;
VI. a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare depuse pe un vechi scut continental, cu o structură asemănătoare platformei est-europene; - formarea s-a
realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o structură monoclinală; I – are altitudini joase: maxima 265 m în Dl. Cozancea; - prezenţa cuestelor (Coasta laşilor).
b) Jijia, Bahlui, Başeu, Prut; c) silvostepă; d) cernoziom levigat; e) laşi, Botoşani; 0 de ariditate - Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de
teren şi fenomene torenţiale. b. lignit, petrol, gaze de sondă. c. de dealuri şi podiş, submediteraneene. d. Motru, Jiu.
V. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi
vânturilor puternice. b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare, barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în
partea vestică şi centrală a ţării; submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice
pe litoralul Mării Negre. Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţiei geografice a României în cadrul
Europei. c. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime
(petrol, cărbuni, minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şi livezi. Fiecare componentă impune un anume mod
de utilizare al terenurilor - de la cultura plantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanente din dealuri şi podişuri.
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. b. 70 m3/s - septembrie. c. cantitate redusă de precipitaţii. d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). e. 280 m3/s. f.
precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.
VARIANTA 48
I. 1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe. 2. Ialomiţa, Bega, Şiret. 3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şi
Marea Neagră. - Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai + 0,52 m. - Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe
braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe). - Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara ostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitatea marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B
este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B
sunt cele pontice şi de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine
(miocen), în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi (şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine.
în structura reliefului unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură
masivă, cuprinzând o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea
marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A(Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J, cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C-6°C, iar în J
de 10°C-11°C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600mm/an,influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni) a.) s-a format în timpul orogenezei alpine; - este sectorul cel mai înalt şi
diversificat al Carpaţiilor Occidentali; - reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic; - scad în altitudine de la E-V; - sunt puternic
fregmentaţi; - prezenţa depresiunilor golf; - altitudinea maximă 1849 m; - relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri); - modelarea ciclică cu prezenţa
suprafeţelor de nivelare;
b.) oceanică; c.) auro-argintifere; d.) risipite (crânguri); e.) Crişul Alb, Someşul Mic; b .a.) Podişul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. est-europeană, rigid şi căzut în trepte spre sud). - Din punct de vedere petrografic
este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, dar şi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren,
eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense. - Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română. - prezintă
fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului, Domelor) şi culoare de văi; b) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; c) minereuri
neferoase, ape minerale, roci de construcţie; d) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante accentuate; pagube materiale;
V. a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţează separarea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitaţii mai bogate în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor. Precipitaţiile sunt influenţate de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie
se înregistrează sub 600 mm/an, în zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar şi 1400 mm/an în munţii înalţi de peste
2000 m. b. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apă a localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele
minerale şi termale), se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar a locuinţelor acolo unde există. c. -Varietatea etajelor
climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajare a vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică este cea de stepă şi
silvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag), iar în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei
alpine. d. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică şi importanţa economică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din
România. Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi ferate magistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la
circulaţia internaţională. La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării
VI. a. 58 mm; noiembrie; b. 144 mm; iunie; c. vara; altitudine ridicată; d. 4 luni; e. media celor 30/31 zile ale lunii; f. 20 mm;
VARIANTA 49
I. 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.
II. 1. Piteşti, Brăila, Bistriţa, Drobeta Turnu Severin; 2. Motru, Crişul Negru, Târnava ică; 3. Podişul
Someşan; 4. Câmpia Boianului; 5. Grupa Bucegi;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Delta Dunării), dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea
D - climat de câmpie iar în unitatea J - climat de deltă; influenţe climatice - în unitatea D influenţe oceanice iar în unitatea J influenţe de ariditate şi pontice;
precipitaţii medii anuale: mai bogate în unitatea D-600 mm/an şi mai scăzute în unitatea J - 400 mm/an;
b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Moldovei) şi relieful unităţii marcate cu H (Subcarpaţii Getici), Subcarpaţii Getici au un relief mai
complex, prezentând sectoare cu câte două şiruri de depresiuni şi dealuri iar Subcarpaţii Moldovei au un relief simplu format din trei depresiuni închise de dealuri
subcarpatice; în unitatea H înălţimile maxime depăşesc 1000 m iar în unitatea E înălţimea maximă nu ajunge la 1000 m; c. două asemănări între clima unităţii
marcate cu B (Câmpia Olteniei) şi clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului), ambele unităţi se încadrează la etajul climatului de câmpie; ambele unităţi au
temperaturi de 10-11; ambele prezintă influenţe submediteraneene;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F (Podişul Bârladului): a) - s-a format prin depunere de sedimente; - este alcătuit din roci
sedimentare moi: pietrişuri, nisipuri, marne, argile;
- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m); - este afectat de alunecări de teren;
b) etajul pădurilor de foioase - stejar/ silvostepă; c) argiluvisoluri; d) petrol / gaze naturale; e) Vaslui;
f) alunecări de teren; defrişări; degradări de terenuri, eroziune accelerată, afectarea căilor de comunicaţii;
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu: G (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali); a) - formaţi prin încreţire şi vulcanism; - alcătuită din
roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în vest, şisturi cristaline în centru şi sedimentare în est; - se prezintă sub forma unor şiruri de culmi paralele orientate
NV-SE; -prezintă relief glaciar, carstic, petrografic; - prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni şi culoare de văi; b) etaj climatic montan; influenţe
scandinavo-baltice; vânturi de vest; c) lac glaciar - Lala / Buhăescu; d) creşterea animalelor.
V. a. Carpaţii Meridionali prin etajarea altitudinală până la 2500 m prezintă o diversitate mai mare a vegetaţiei decât Subcarpaţii, astfel în zonele joase este prezentă
pădurea de foioase (specifică şi Subcarpaţilor), la altitudini de 800-1200 m pădurea de amestec, iar la peste 1200 m pădurea de conifere. în zonele cele mai înalte este
specifică vegetaţia alpină şi subalpină; b. Prin specificul reliefului carpatic, potenţialul hidroenergetic în aceste zone este mai ridicat ceea ce face ca aici să se afle
cele mai multe şi mai mari amenajări hidroenergetice: Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Mărişel ş.a. în aceste zone, datorită reliefului (profilului văilor), la care se
adaugă şi clima (cantitatea mare şi constantă de precipitaţii) se pot
construi tehnic cele mai multe şi mai mari hidrocentrale. c. Reţeaua hidrografică prin caracterul radiar (de multe ori transcarpatic), densitate şi repartiţie la nivelul
teritoriului şi al treptelor de relief (mai ales în zonele înalte şi colinare), prin intermediul văilor create de ape a favorizat şi influenţat configuraţia şi traseele
principalelor artere de transport feroviar şi rutier din ţara noastră. Astfel sunt recunoscute văile Oltului, Mureşului, Şiretului şi ale altor râuri care reprezintă adevărate
axe de transport. d. Datorită poziţiei geografice a celor două unităţi care se situează în zone cu influenţe climatice diferite (de ariditate în Podişul Dobrogei şi
oceanice în Dealurile de Vest), în cele două unităţi precipitaţiile medii anuale sunt diferite. în Dealurile de Vest, cantităţile sunt situate între 600-800 mm/an, iar în
Podişul Dobrogei sub 500 mm/an. Precipitaţiile sunt diferite şi datorită altitudinii şi dispunerii reliefului (mai ales în partea vestică a ţării).
VI. a. 8500 mcubi/sec; mai; b. 2000 m cubi/sec.; octombrie; c. Din luna mai debitul Dunării scade până în octombrie, datorită scăderii precipitaţiilor şi creşterii
temperaturii şi a consumului de apă în agricultură;
d. primăvara; e. media debitelor lunare;
VARIANTA 50
I.1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. 1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), influenţe climatice: în unitatea I întâlnim
influenţe submediateraneene iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii anuale: sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi
mai scăzute în J de 500 mm/an. b. deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul
Getic); în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şi conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar; c. asemănare între solurile unităţii marcate cu A
(Subcarpaţii Moldovei) şi solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice fac parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi
cambisoluri (în zone mai înalte).
d. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic - în unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş; temperatura medie anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile sunt mai
scăzute în unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceanice înF.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Podişul Getic) a) Piemontul/ podişulGetic; b) altitudinea reliefului; etaj climatic de
dealuri, influenţa submediteraneeană; c) Jiul, Oltul, Argeşul; d) petrol, gaze naturale, lignit; e) argiluvisoluri; b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism;- se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE; -
sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi sedimentare în est; - prezintă relief glaciar, relief vulcanic; - fragmentare accentuată a reliefului
cu multe depresiuni şi văi ale apeior; b) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. Domelor; c) Someşul Mare, Bistriţa; d) influenţe scandinavo-
baltice; e) minereuri neferoase, roci de construcţii;
VARIANTA 51
I. 1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
II. 1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava Mare, Argeş, Şiret; 4 pontice
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), dintre
următoarele: etaj climatic, în unitatea C, de dealuri
V. a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de aceasta pe teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25
loc/km2) fie datorită reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei unor resurse de subsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în
perimetrul administrativ al unor oraşe mari; b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere genetic în naturale şi antropice. Cele
naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor din interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice, iazuri, agrement.
c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şi antropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. Densitatea
formaţiunilor vegetale sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%), boreale şi alpine (10%), mediteraneene
16% şi doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintită şi vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropierea oraşelor şi
satelor. d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite, prezintă unele asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri scăzute
cu debite medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică.
VI. a) 10000 m3/ s - mai; b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; c) 6700-6600 m3/ s; d) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea zăpezilor; e)
toamna; f) ianuarie, februarie;
VARIANTA 52
I. 1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
II. 1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol; 4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor
Meridionali. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create prin eroziunea diferenţială. Are altitudini între 500-600 m.
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), etajul climatic
din unitatea B, de câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C în B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B, vânturile
de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi oceanice în H. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii
marcate cu J (Grupa Parâng); relieful unităţii C s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce relieful
unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, în orogeneza alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o structură
geologic variată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce unitatea J este alcătuită
predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare; altitudinea maximă din C este de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare). c.
două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F, de dealuri joase în unitatea G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de
10°C -11 °C în G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450 mm/ an în G; influenţa climatică oceanică în F şi pontică în G.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitate longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline, iar în est fliş
cretacic şi paleogen; - au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m). - fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi
trecători; - modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai bine
reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic; - prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc şi unele sectoare ale
văilor. b) Giurgeu, Ciuc; c) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. d) Pădurea, apele minerale, sulful. b. Câmpia de Vest la N de Valea
Mureşului. a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic, care s-a retras treptat spre vest. - este constituită din nisipuri,
pietrişuri, argile, peste care s-a depus o cuvertură de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte; - prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei); - este plană, netedă, joasă; b)
Oceanică; c) Molisoluri; d) Satu Mare, Arad; e) Apele termale, solurile, petrolul.
V. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine. - înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană, conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal); - Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic. - Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee. - structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale. - înălţările de la
începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş) sau înălţate
(horsturi-Poiana Rusca). b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa Şiretului cu Dunărea; - aceasta a determinat dezvoltarea
transportului fluvial - Galaţi devenind cel mai important port fluvial; - industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier); - construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre; - agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în strânsă
legătură cu populaţia Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante; c) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice; - cărbunii au impulsionat industria extractivă; d) Procesul formării solurilor este
complex şi de durată, fiind influenţat de climă, rocă,
vegetaţie, relief. - diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol. - condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a
apelor subterane pot duce la formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin revărsări succesive, soluri aluvionare.
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. b. 47-49 m3/ s - septembrie. c. August, septembrie, octombrie d. Primăvara
e. Precipitaţiile f. 180-181 m3/s g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s.
VARIANTA 53
I. 1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
II. 1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria; 2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.
III. a. 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan, iar în D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C, iar în D de
10°C -11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în D 400-500 mm/an;influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate. b.
două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni), iar în H Grupa Munţilor Parâng. Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică
complexă în timp ce relieful unităţii H s-a
format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar); Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în
timp ce unitatea F are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi glaciare, morene) în timp ce în F se remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă
cât şi din interiorul scoarţei), peşteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. Parângu Mare 2519 m).
c. 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E - temperaturile medii anuale au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C; precipitaţiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în unitatea E sulfa austrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E submediteraneene;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar munţii realizează o mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în totalitate
din fliş polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaş - 1954 m); varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice
acestora: - relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş); - relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului);
- relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei); - relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Braşov); b) Prahova, Teleajen, Buzău; c) Sf. Gheorghe; d) pădurea de
conifere; e) Braşovului; f)spodosoluri. b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă, plană; - văile au albii abia schiţate cu lunci largi; -
prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei; - altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C. Vingăi 174 m; b) Someş, Mureş, Barcău; c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare; e) petrol, ape termale.
V. a. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C. Teleormanului, Vlăsiei) şi se termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m
Carpaţii Orientali. între aceste limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a creşterii altitudinii reliefului şi modificării
caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea de precipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie, iar în lungul râurilor
se dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin). b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii de
precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an). Radiaţia solară are valori de 125kcal/cm2/min în sudul ţării, 115 kcal/cm2/ min în N, iar 110 kcal/cm2,
ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării, 8-9grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine. Relieful prin
altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi mult mai scăzute faţă de zonele mai înalte din jurul depresiunilor. c). - suprafeţele de nivelare
(peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelării
subaeriene; - relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţi de gheţari (riss); - relieful petrografic impus de structura geologică
variată a Carpaţilor (carstic, pe conglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m; - aspectul de şes cu terenuri agricole fertile; - situarea la intersecţia unor
importante drumuri şi căi ferate transcarpatice.
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; b. 60-65 m3/ s ianuarie; c. 285 m3/ s; d. aprilie, mai; e. primăvara;
f. temperaturile scăzute;
VARIANTA 54
I. 1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
II. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina; 2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş; 3. Petrol, gaze asociate (de sondă);4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a
depus o cuvertură de loess groasă de 40 m;- prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei, Călmăţuiului); - frecvenţa depresiunilor de tasare în
loess (crovuri)
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect,
dintre următoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de dealuri şi podişuri; temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade
C, precipitaţii medii anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe climatice oceanice în G, şi de ariditate în B. b. relieful unităţii C (Pod. Dobrogei
de S) s-a format prin depunerea de sedimente, într-o mare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş, rezultând o structură tabulară, cu uşoare boltiri; în timp ce relieful
unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzut în trepte
spre V. Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în C este de 311 m. Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte,
lucareţ), în timp ce î n C loessul cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare. c. I - Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie
moderat în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat - temperatura medie anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C,
precipitaţii medii anuale de 640 mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J.
IV. a. a). Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care impun lanţuri longitudinal de munţi:
1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică 2. fâşia vestică-munţii vulcanici; 3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen. - prezintă cea mai mare lărgime, dintre
grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N); - are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. b. )etajul climatului montan, scandinavo-baltice. c.) glaciar. d.) Vişeu, Iza. e.)
Minereu auro-argintifier, mangan. b. a.) H - Piemontul Getic - S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri, nisipuri, argile cu intercalaţii
de cărbuni), peste un fundament cristalin. - Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S. - Altitudini cuprinse între 600-700 m în N
şi 300 m în S, limita cu Câmpia Română. - Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale. b.) lignit, petrol, gaze de
sondă. c.)de dealuri şi podiş, submediteraneene. d.)Motru, Jiu.
V. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi
vânturilor puternice. b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare, barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în
partea vestică şi centrală a ţării; submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice
pe litoralul Mării Negre. Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţiei geografice a României în cadrul
Europei. c. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime
(petrol, cărbuni, minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şi livezi. Fiecare componentă impune un anume mod
de utilizare al terenurilor - de la cultura plantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanente din dealuri şi podişuri.
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. b. 70 m3/s - septembrie. c. cantitate redusă de precipitaţii. d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). e. 280 m3/s. f.
precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.
VARIANTA 55
I. 1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe. 2. Ialomiţa, Bega, Şiret. 3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şi
Marea Neagră. - Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai +0,52 m. - Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe
braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe). - Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara ostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitatea marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B
este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B
sunt cele pontice şi de sriditate, iar în C cele oceanice. b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare recente - gresii,
conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen), în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi
(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefului
unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o
culme inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera. c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J, cel de câmpie moderat;
tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,
influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni) a.) s-a format în timpul orogenezei alpine; - este sectorul cel mai înalt şi
diversificat al Carpaţiilor Occidentali; - reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic; - scad în altitudine de la E-V; - sunt puternic
fregmentaţi; - prezenţa depresiunilor golf; - altitudinea maximă 1849 m; - relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri); - modelarea ciclică cu prezenţa
suprafeţelor de nivelare; b.) oceanică;
c. )auro-argintifere; d.) risipite (crânguri); e.) Crişul Alb, Someşul Mic; b. a.) Podişul Bârladului - s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. esteuropeană, rigid şi căzut în trepte spre sud). - Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, dar
şi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense. - Are
altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română. - Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme
simetrice de relief b.) de ariditate; c.) argiluviale; d.) Vaslui, Bârlad; e.) solul, gazele naturale;
f.) alunecări de teren.
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde naturale şi antropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde climatice (viscol, îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde antropice
(focul). b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20
în N decât în sudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către nord, ca urmare a modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi
medii de precipitaţii de 400-600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800 mm/an. Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV
şi S şi cele ocenice şi scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S. c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită după peticile
care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi
extinderii aşezărilor. d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar, din care decurge avantajul dezvoltării transportului maritim. De
asemenea, oferă posibilitatea comunicării cu ţările riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
VI. a.- 2°C -februarie; b. 19°C-iunie; c. 17°C; d. 4°C; e. radiaţia solară şi relieful;
VARIANTA 56
I. 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
II. 1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4. Cibin, Crişul Alb, Bârlad;
III. a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani) E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan; Temperatura medie anuală, 8°C -
10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H. b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii
Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formată din 3 mari depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar unitatea D
are o structură complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenţă prin procese erozionale - închise spre exterior de un aliniament
de dealuri cu structură cutată. înspre exteriorul acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată; altitudinea maximă
în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera. c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi podiş, iar în J de
câmpie; Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe
climatice oceanice în G şi de ariditate în J.
IV. a. Podişul Dobrogei a) - cel mai tipic şi complex podiş din România. - partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cutează
şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate în NV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona
Tulcei întregesc Dobrogea de Nord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea straturilor de calcar şi gresie, peste un
fundament cutat şi foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat de loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase. - Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice). - Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel - Relieful carstic (doline, poli,
peşteri). - Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin. b) soluri bălane; c) pontice; d) stepă; e) limane fluviatile, lagune maritime; f) Constanţa, Tulcea.
b. a.) H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei - tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen) - varietatea tipurilor de relief - glaciar
(văi), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate. - altitudini mari: 2303 m Rodnei; - cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.
b.) spodosoluri; c.) scandinavo-baltice; d.) lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e.) pădurea, apele, minereuri neferoase.c. a.)- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului, Domelor) şi culoare de văi;b) climat montan;
influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; d) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante
accentuate; pagube materiale;
V. a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor de aer influenţează separarea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitaţii mai bogate în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor. Precipitaţiile sunt influenţate de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie
se înregistrează sub 600 mm/an, în zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar şi 1400 mm/an în munţii înalţi de peste
2000 m. b. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apă a localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele
minerale şi termale), se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la încălzirea serelor şi chiar a locuinţelor acolo unde există. c. -Varietatea etajelor
climatice determinate de altitudinea reliefului a impus şi o etajare a vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică este cea de stepă şi
silvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de foioase (stejar şi fag), iar în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei
alpine. d. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică şi importanţa economică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii din
România. Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr de căi ferate magistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la
circulaţia internaţională. La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării
VI. a. 58 mm; noiembrie; b. 144 mm; iunie; c. vara; altitudine ridicată;
VARIANTA 50
I. 1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. 1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), influenţe climatice: în unitatea I întâlnim
influenţe submediateraneene iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii anuale: sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi
mai scăzute în J de 500 mm/an. b. deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul
Getic) în unitatea E întâlnim vegetaţia pădurilor de foioase şi conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar; c. o asemănare între solurile unităţii marcate cu A
(Subcarpaţii Moldovei) şi solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone solurile specifice fac parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi
cambisoluri (în zone mai înalte). d. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul Dobrogei de Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca):
etaj climatic - în unitatea F caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş; temperatura medie anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută
în F; precipitaţiile sunt mai scăzute
în unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de ariditate în C şi oceanice înF.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Podişul Getic) a) Piemontul/ podişulGetic; b) altitudinea reliefului; etaj climatic de
dealuri, influenţa submediteraneeană; c) Jiul, Oltul, Argeşul; d) petrol, gaze naturale, lignit; e) argiluvisoluri; b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu E (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism; - se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE; -
sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi sedimentare în est; - prezintă relief glaciar, relief vulcanic; - fragmentare accentuată a reliefului
cu multe depresiuni şi văi ale apeior; b) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului. Domelor; c) Someşul Mare, Bistriţa; d) influenţe
scandinavo-baltice; e) minereuri neferoase, roci de construcţii;
VARIANTA 51
I. 1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
II. 1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava Mare, Argeş, Şiret; 4 pontice
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) ; etaj climatic, în
unitatea C, de dealuri
V. a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de aceasta pe teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25
loc/km2) fie datorită reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei unor resurse de subsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în
perimetrul administrativ al unor oraşe mari; b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct de vedere genetic în naturale şi antropice. Cele
naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra scoarţei atât a forţelor din interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri hidroenergetice, iazuri, agrement.
c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei componentelor naturale şi antropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă. Densitatea
formaţiunilor vegetale sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din: Europa Centrală şi de est (60%), boreale şi alpine (10%), mediteraneene
16% şi doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintită şi vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică asupra spaţiilor din apropierea oraşelor şi
satelor. d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite, prezintă unele asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri scăzute
cu debite medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică.
VI. a) 10000 m3/ s - mai; b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; c) 6700-6600 m3/ s; d) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea zăpezilor; e)
toamna; f) ianuarie, februarie;
VARIANTA 52
I. 1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
II. 1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol; 4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor
Meridionali. Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create prin eroziunea diferenţială. Are altitudini între 500-600 m.
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B (Câmpia Bărăganului) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), etajul climatic
din unitatea B, de câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C în B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în H şi 400-500 mm/ an în B, vânturile
de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi oceanice în H. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii
marcate cu J (Grupa Parâng); relieful unităţii C s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în timp ce relieful
unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, în orogeneza alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o structură
geologic variată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce unitatea J este alcătuită
predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare; altitudinea maximă din C este de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare). c.
două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); etaj climatic în unitatea F, de dealuri
joase în unitatea G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi de 10°C -11 °C în G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi
400-450 mm/ an în G; influenţa climatică oceanică în F şi pontică în G.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o triplă zonalitate longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline, iar în est fliş
cretacic şi paleogen; - au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m). - fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni şi
trecători; - modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de eroziune mai bine
reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic; - prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc şi unele sectoare ale
văilor. b) Giurgeu, Ciuc; c) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. d) Pădurea, apele minerale, sulful. b. Câmpia de Vest la N de Valea
Mureşului. a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest. - este constituită din nisipuri, pietrişuri, argile, peste care s-a depus o cuvertură de loess. - altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în
câmpiile joase şi 100-174 m în câmpiile înalte.
- prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei) - este plană, netedă, joasă; b) Oceanică; c) Molisoluri; d) Satu Mare, Arad; e) Apele termale, solurile, petrolul.
V. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine. - înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană, conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal); - Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe şisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic. - Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee. - structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale. - înălţările de la
începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş) sau înălţate
(horsturi-Poiana Rusca). b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa Şiretului cu Dunărea; - aceasta a determinat dezvoltarea
transportului fluvial - Galaţi devenind cel mai important port fluvial; - industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier); - construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre; - agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în strânsă
legătură cu populaţia Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice importante; c) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice; - cărbunii au impulsionat industria extractivă; d) Procesul formării solurilor este
complex şi de durată, fiind influenţat de climă, rocă,
vegetaţie, relief. - diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a tipurilor de sol.
- condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a apelor subterane pot duce la formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin
revărsări succesive, soluri aluvionare.
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. b. 47-49 m3/ s - septembrie. c. August, septembrie, octombrie d. Primăvara
e. Precipitaţiile f. 180-181 m3/s g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s.
VARIANTA 53
I. 1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
II. 1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria; 2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.
III. a. 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic montan, iar în D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C, iar în D de
10°C -11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în D 400-500 mm/an; influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate. b.
două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii Apuseni), iar în H Grupa Munţilor Parâng. Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică
complexă în timp ce relieful unităţii H s-a
format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci sedimentare (calcar); Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de masivitate în
timp ce unitatea F are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi glaciare, morene) în timp ce în F se
remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi din interiorul scoarţei), peşteri, doline, polii etc. Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m),
în timp ce în H depăşesc 2500 m (Vf. Parângu Mare
2519 m). c. 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E - temperaturile medii anuale au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C; precipitaţiile medii
anuale au valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în unitatea E sulfa austrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E
submediteraneene;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Curburii); a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar
munţii realizează o mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în totalitate din fliş polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf.
Ciucaş - 1954 m); varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş); - relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului); - relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei); - relief dezvoltat pe dune de
nisip (Reci-D. Braşov); b) Prahova, Teleajen, Buzău;
c) Sf. Gheorghe; d) pădurea de conifere; e) Braşovului; f)spodosoluri. b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă, plană; - văile au albii
abia schiţate cu lunci largi; - prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei; - altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C. Vingăi 174 m; b) Someş,
Mureş, Barcău; c) molisoluri; d) Oradea, Satu Mare; e) petrol, ape termale.
V. a). Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C. Teleormanului, Vlăsiei) şi se termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600
m Carpaţii Orientali. între aceste limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a creşterii altitudinii reliefului şi modificării
caracteristicilor climatice (scade temperatura şi creşte cantitatea de precipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de vegetaţie, iar în lungul râurilor
se dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin). b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est determină scăderea cantităţii de
precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an). Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării, 115 kcal/cm2/ min în N, iar 110kcal/cm2,
ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul ţării, 8-9grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine. Relieful prin
altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor intră şi submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi mult mai scăzute faţă de
zonele mai înalte din jurul depresiunilor. c). - suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma modelării subaeriene; - relieful glaciar ca urmare a
glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi au fost acoperiţi
de gheţari (riss); - relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor (carstic, pe
conglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m; - aspectul de şes cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate transcarpatice.
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; b. 60-65 m3/ s ianuarie; c. 285 m3/ s; d. aprilie, mai; e. primăvara;
f. temperaturile scăzute;
VARIANTA 54
I. 1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
II. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina; 2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş; 3. Petrol, gaze asociate (de sondă); 4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a
depus o cuvertură de loess groasă de 40 m; - prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei, Călmăţuiului); - frecvenţa depresiunilor de tasare în
loess (crovuri)
III. a.) două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima unităţii marcate
cu G (Podişul Târnavelor); etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de dealuri şi podişuri;
temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade C, precipitaţii medii anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe climatice
oceanice în G, şi de ariditate în B. b.) relieful unităţii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, într-o mare pe un fundament cutat şi foliat
anteriorş, rezultând o structură tabulară, cu uşoare boltiri; în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip piemontan, format în
urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat şi căzut în trepte spre V. Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în C este de
311 m. Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucareţ), în timp ce î n C loessul cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare. c.) I -
Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de câmpie moderat în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat - temperatura medie
anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitaţii medii anuale de 640
mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de umiditate în J.
IV. a. a.)Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care impun lanţuri longitudinal de munţi:
1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică; 2. fâşia vestică-munţii vulcanici; 3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen. - prezintă cea mai mare lărgime, dintre
grupele Carpaţilor Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N); - are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. b.) etajul climatului montan, scandinavo-baltice. c.) glaciar. d.) Vişeu, Iza. e.)
Minereu auro-argintifier, mangan.
b. a.) H - Piemontul Getic - S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri, nisipuri, argile cu intercalaţii de cărbuni), peste un fundament cristalin. -
Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de la N la S. - Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S, limita cu Câmpia Română.
- Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de teren şi fenomene torenţiale. b.) lignit, petrol, gaze de sondă. c.) de dealuri şi podiş,
submediteraneene. d.) Motru, Jiu.
V. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin prezenţa pajiştilor alpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste 1800 m) şi
vânturilor puternice. b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a influenţelor exterioare, barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în
partea vestică şi centrală a ţării; submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si Olt, de ariditate în S şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice
pe litoralul Mării Negre. Acestea se datorează circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar şi poziţiei geografice a României în cadrul
Europei. c. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu volum mare. între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii prime
(petrol, cărbuni, minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi agroindustriale. d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de păşuni, fâneţe vii şi livezi. Fiecare componentă impune un anume mod
de utilizare al terenurilor - de la cultura plantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri arabile, la cele permanente din dealuri şi podişuri.
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. b. 70 m3/s - septembrie. c. cantitate redusă de precipitaţii. d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). e. 280 m3/s. f.
precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii din zona înaltă.
VARIANTA 55
I. 1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe. 2. Ialomiţa, Bega, Şiret. 3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată între Patlăgeanca şi
Marea Neagră. - Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra nivelului mării de numai +0,52 m. - Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe
braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe). - Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara ostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia). 4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în timp ce unitatea marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în B
este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B
sunt cele pontice şi de sriditate, iar în C cele oceanice. b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din roci sedimentare recente - gresii,
conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen), în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit din roci dure, vechi
(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefului
unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două aliniamentre deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă, cuprinzând o
culme inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcată cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E abia 1200 m în Dealu Chicera. c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel montan, iar în J, cel de câmpie moderat;
tempertura medie anuală este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,
influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.
IV. a) precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine; - este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;
- reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului lanţ carpatic;-scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentaţi; - prezenţa depresiunilor golf; - altitudinea maximă 1849 m; - relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri); - modelarea
ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare; b. oceanică;
c. auro-argintifere; d. risipite (crânguri); e. Crişul Alb, Someşul Mic; b) a. Podişul Bârladului - s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. esteuropeană, rigid şi căzut în trepte spre sud). - Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrişuri, dar şi
calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă de procese (alunecări de teren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense. - Are
altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în contactul cu Câmpia Română. - Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme
simetrice de relief; b. de ariditate; c. argiluviale; d. Vaslui, Bârlad; e. solul, gazele naturale; f. alunecări de teren.
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde naturale şi antropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde climatice (viscol, îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde antropice
(focul). b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării 1115 Kcal/ cm2/min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute cu 20
în N decât în sudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către nord, ca urmare a modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi
medii de precipitaţii de 400-600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800 mm/an. Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV
şi S şi cele ocenice şi scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S. c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de vegetaţie reconstituită după peticile
care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi
extinderii aşezărilor. d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul Planetar, din care decurge avantajul dezvoltării transportului maritim. De
asemenea, oferă posibilitatea comunicării cu ţările riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
VI. a.- 2°C -februarie; b. 19°C-iunie; c. 17°C; d. 4°C; e. radiaţia solară şi relieful;
VARIANTA 56
I. 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
II. 1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4. Cibin, Crişul Alb, Bârlad;
III. a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani) E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan; Temperatura medie anuală, 8°C -
10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H. b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii
Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formată din 3 mari depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar unitatea D
are o structură complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenţă prin procese erozionale - închise spre exterior de un aliniament
de dealuri cu structură cutată. înspre exteriorul acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată; altitudinea maximă
în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera. c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi podiş, iar în J de
câmpie; Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitaţiile medii multe anuale 500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe
climatice oceanice în G şi de ariditate în J.
IV. a. Podişul Dobrogei a) - cel mai tipic şi complex podiş din România. - partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniană când se cutează
şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în evidenţă cutele orientate în NV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona
Tulcei întregesc Dobrogea de Nord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea straturilor de calcar şi gresie, peste un
fundament cutat şi foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat de loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase. - Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe hercinice). - Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel - Relieful carstic (doline, poli,
peşteri). - Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin. b) soluri bălane; c) pontice; d) stepă; e) limane fluviatile, lagune maritime; f) Constanţa, Tulcea.
b. a.) H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei - tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic paleogen) - varietatea tipurilor de relief - glaciar
(văi), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate. - altitudini mari: 2303 m Rodnei; - cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.
b.) spodosoluri; c.) scandinavo-baltice; d.) lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e.) pădurea, apele, minereuri neferoase.
VI. a) 11 grade C - februarie; b) 6 grade - august; c) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice;
d) munte; e) martie, octombrie.
VARIANTA 58
I. 1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.
II. 1. Timiş, Buzău; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Someş; 4. Râmnicu Vâlcea, Giurgiu; 5. Minereu de fier, cupru, plumb;
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi E (Câmpia Bărăganului) etajul climatic în B de dealuri în E de câmpie; temperatura
medie anuală 8°C - 9°C, iar în E 10°C - 11 °C, precipitaţiile medii anuale 700-800 mm/an, iar în E 400-500 mm/an; influenţa oceanică în B şi de ariditate în E; b.
două deosebiri între relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng şi H (Podişul Someşelor). Relieful unităţii I se caracterizează prin masivitate datorită structurii
geologice-şisturi cristaline, în timp ce relieful unităţii H este format din interfluvii netede dezvoltate pe un substrat sedimentar uşor înclinat spre S -E; altitudinea în J
depăşeşte 2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini de 500-600 m.
c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi I (Piemontul Getic); în F se înscrie climatul montan în timp ce în I de
deal şi de podiş; temperatura medie anuală în F este 0°C - 6 °C, iar în I 8°C - 10°C; precipitaţiile medii anuale în unitatea notată cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar
în unitatea notată cu I 500-700 mm/an; influenţa climatică în F scandinavo-baltice, iar în I submediteraneene;
IV. a) precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu C Masivul Dobrogiei de N:
a. S-a format în etape orogenetice succesive (baikalian-caledonică-hercinică-alpină); Are o structură geologică variată de şisturi verzi-granite paleozoice - calcare
triasice şi formaţiuni sedimentare recente; Cuprinde cea mai veche peneplenă (Podişul Casimciei); Are o înclinare generală de la Dunăre spre mare. b. Munţii
Măcinului, Dl. Tulcei, Podişul Babadag, Podişul Casimcei; c. de dealuri joase, de ariditate; d. silvostepa;
e. cutremur de pământ. b) a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu D (Subcarpaţii Moldovei): b. Bistriţa.Trotuşi; c. alunecări de teren; d.
Piatra Neamţ; e. sare, petrol.
V. a) altitudiniile mai mari în N ţării, influenţele climatice oceanice şi scandinavo-baltice fac ca precipitaţiile să fie mai mari decât în S ţării, temperaturile medii
anuale mai coborâte cu ~2°C se explică prin diferenţa de 5°C latitudine înte N şi S ţării ceea ce determină scăderea radiaţiei solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115
kcal/cm/min. b) pătrunderea în interiorul Subcarpaţilor Curburii, a unor pinteni montani din fliş paleo-gen.
Altitudinile mari 996 m Măgura Odobeştilor; Structură întortocheată a depresiunilor; Numărul mare
al teraselor (10); c) Densităţile mari de populaţie se explică prin: - Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief (Subcarpaţii Curburii, Cui. Şiretului); -
Existenţa unor regiuni cu potenţial demografic ridicat (Moldova); - Prezenţa unor resurse ale solului şi subsolului (Podişul Transilvaniei-Cul. Mureşului);
- Prezenţa unor oraşe cu număr mare de locuitori; d) în treapta câmpiilor şi dealurilor joase predomină: terenurile arabile, în timp ce pe dealuri şi podişuri: viile şi
livezile, iar în zona montană: păşunile şi fâneţele.
VI. a) - 2 °C - ianuarie; b) 23°C - iunie; c) 25°C; d) relieful, distribuţia radiaţiei solare pe parcursul unui an; e)4°C
VARIANTA 59
I. 1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.
II. 1. Bârlad, Someş, Prahova; 2. Târgovişte, Craiova, Focşani, Piatra Neamţ; 3. Mureş; 4. Timişoara;
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi J (Munţii Făgăraş)
- etajul climatic de câmpie în A şi montan în J; temperatura medie anuală în unitatea marcată cu A
10°C -11°C şi în unitatea marcată cu J 0°C - 6°C; precipitaţii medii anuale 300-350 mm/an în A şi
în J 1000-1200 mm/an şi peste, influenţe pontice în A şi oceanice în J; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii) şi F (Câmpia
Moldovei); relieful unităţii D s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatică în orogeneza alpină în timp ce în F s-a format prin depunerea de
sediment
(nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-europeană). Altitudinile din D se apropie de 1000 m în timp ce în E se menţin în jur de 200 m;
unitatea marcată cu D prezintă o structură întortocheată de dealuri şi depresiuni în timp ce în F are un relief uşor ondulat cu interfluvii plate şi văi paralele cu
frecvente alunecări de teren şi torenţi; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul Mehedinţi) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei; etajul
climatic în unitatea B dealuri joase şi înalte şi montan în E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C în B şi 0°C - 6°C în E; - precipitaţiile medii anuale 600-800
mm/an în B si 1000-1200 mm/an în E.
IV. A. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu C (Podişul Târnavelor); a)- Cea mai întinsă subunitate a Podişului Transilvaniei; - S-a
format prin umplerea cu sedimente (pietrişuri, argile, gresii, conglomerate, calcare) a unei vechi zone de scufundare lentă, apărută la începutul orogenezei alpine;
- Are un relief înalt, peste 600 m ce coboară în trepte de la E-V; - Prezenţa domurilor şi cuestelor; - Asimetria văii; - Intensitatea alunecării de teren; b) climat de deal
şi de podiş, oceanică; c) Târnava Mare.Tamava Mică;
d) iazurile; în spatele unor valuri de alunecare; e) cambisoluri; f) Târgu Mureş; B. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G (sectorul
Câmpiei României între Olt şi Argeş). a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare masive în lacul ce acoperea teritoriul actual al/Câmpiei Române.
- Este constituită din pietriş (nisip, argilă şi loess); - înclinată de la N-S dar şi de la V-E(Oltul şi Argeşul spre SE); - Are altitudini de 300 m în Câmpia Piteştilor; -
Prezintă un relief de trasare sub formă de găvane şi padive; - Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane, tabulare, de subsidenţă); b) de câmpie moderat,
de tranziţie; c) silvostepă; d) molisoluri; e) Alexandria;
V. a) structura geologică-şisturi cristaline în Carpaţii Meridionali şi mozaicată în Carpaţii Occidentali;
- Altitudinile de peste 2500 m în Carpaţii Meridionali şi doar 1848 m în Carpaţii Occidentali; - Numărul mic de văi transversale în Carpaţii Meridionali (Valea
Oltului) şi numărul mare în Carpaţii Occidentali;
- Depresiuni şi trecători puţine în Carpaţii Meridionali şi multe şi diferite ca geneză în Carpaţii Occidentali (depresiunile golf); b) influenţa Mării Negre se reduce la
o falie îngustă în zona laterală -30-35 km de la ţărm spre interior şi constă în veri lipsite de caniculă, ierni blânde (+1°C în ianuarie la Mangalia) şi producerea
brizelor (diurne si nocturne); c) După mărime satele din zona de munte sunt din categoria celor mjci-până la 100 locuitori /cătune şi crânguri mici până la 500
locuitori. Din punct de vedere econonic sunt sate zootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu, Fe, cărbune), turistice (zona Bran, Moldova); d)
Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali. în prima unitate datorită suprafeţelor întinse de apă, iar în a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea redusă.
VI. a)145m3/s-lunie; b) 55 m3/s-octombrie; c) 90 m3/s; d) ascendent-precipitaţiile determinate de circulaţia verticală; e) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s.
VARIANTA 60
I. 1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.
II. 1. Someş, Satu Mare; 2. Târgovişte, Galaţi, Piatra Neamţ, Bucureşti; 3. autică, auticlitate; 4. Crişul
Repede, Bega, Prahova;
III. a. două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca) şi clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor); etaj climatic, în unitatea F este de
munte, iar în unitatea marcată cu D de dealuri şi podişuri; temperatura medie anuală 700-1200 mm/an în F şi 500-700 mm/an în D. b. două deosebiri între relieful
unităţii marcate cu A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi F (Poiana Ruscăi); în A altitudinile maxime sunt de 2303 m (munţii Rodnei) iar în F 1374 în Padeş,
structura geologică dispusă, sub forma a trei fâşii paralele în A (vulcaniicristaline-sedimentar) şi masivă şisturi- cristaline în F; F reprezintă un horst Tipic, iar în A
caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie şi calcar); c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Delta Dunării) şi clima unităţii
marcate cu I; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie şi dealuri joase;
temperatura medie anuală 10°C – 11 °C în G şi 8°C - 10 °C în J; precipitaţii 300-350 mm/an în G şi 400-500 mm/an în J. în unitatea marcată cu J apar influenţe de
ariditate, iar în G pontice.
IV. A. a) precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Dealurile Silvaniei)
b. de dealuri joase şi înalte, oceanice; c) cambisoluri; d) pădurea de stejar şi fag; e) inundaţii (hazard hidrologic) precipitaţii bogate într-un interval de timp scurt; f)
Zalău.
B. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu J (Munţii Făgăraş). a) sunt cei mai înalţi dintre toţi munţii noştri (2544 m); sunt formaţi dintr-o
culme nordică masivă, înaltă şi cu frecvente muşcături ale gheţarilor cuaternari; - sunt mai joşi în S şi mai fragmentaţi de către afluenţii Oltului, Argeşului;
b) montani; c) glaciare, de baraj antropic; d)Argeş,Topolog; e) pădurea de conifere si etajul subalpin;
V. a) despicăturile, alunecările de teren, eroziunea torenţială; b) partea centrală a Podişului Dobrogei s-a format în timpul orogenezei baikalian-caledoniană, când se
cutează şisturile verzi din Podişul Casimcei-cele mai vechi roci din ţară care apar la suprafaţă; mai târziu, orogeneza hercinică pune în evidenţă graniţele din Munţii
Măcinului, iar orogeneza alpină calcarele, gresiile, conglomeratele şi loessul cuaternar din partea nordică a acestuia. c) după mărime, satele din zona câmpiei se
înscriu în categoria celor mari (1500-400) şi foarte mari peste 4000 iar forma vetrei este dată de (modul de dispunere a gospodăriilor în teritoriu), şi de
textură (reţeaua stradală); se deosebesc asfel: sate adunate cu o formă geometrică regulată: rectangulară, adunate, compactă; d) variaţia densităţii este determinată de:
- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetaţie, resurse); - factorii demografici (diferenţa de spor natural între estul şi vestul ţări);
- factorii economici; - factorii istorici;
Vl.a)23°C;iulie; b) - 2°C; ianuarie; c)21°C; d)16°C,5°C; e) variaţia radiaţiei solare de la un anotimp la altui (urmare a mişcării de revoluţie); f) media aritmetică a
temperaturilor, medii lunare;
VARIANTA 61
I. 1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.
II. 1. oraşele: Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Braşov 2. râurile: Buzău, Prahova 3. antichitate (Constanţa), daco-romană (Cluj-Napoca) 4. oraşele: Piteşti, Satu Mare
III. a. două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Grupelor Parâng şi Retezat-Godeanu:
- temperatura medie anuală este diferită -în Podişul Bârladului 8-10° C şi în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu 0-6° C; - cantitatea de precipitaţii medii anuale
diferă - în Podişul Bârladului 600-800 mm/an şi în
Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul în Grupele Parâng şi Retezat-
Godeanu; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale în Podişul Bârladului şi submediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu; - etajul climatic este
diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi montan, alpin în Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu.
b. două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Munţilor Apuseni: - temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C şi în Munţii Apuseni 0-
6° C; - cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în Munţii Apuseni 1000-1400 mm/an; - influenţele climatice sunt diferite -
influenţe pontice în Delta Dunării şi influenţe oceanice în Munţii Apuseni; - etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Munţii
Apuseni.
c. două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful Câmpiei Olteniei: - altitudinea reliefului în Subcarpaţii Moldovei depăşeşte 700m şi este mai mare
decât altitudinea reliefului CâmpieiOlteniei(150-200m
- modul de formare a Subcarpaţilor Moldovei este prin cutarea straturilor în ultimele faze ale orogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a format în
urma depunerii sedimentelor (nisipuri, pietrişuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic); - în alcătuirea geologică a Subcarpaţilor Moldovei predomină rocile
sedimentare (gresii, conglomerate), roci care nu se găsesc în Câmpia Olteniei; - în relieful Subcarpaţilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni submontane şi
aliniamente de dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal), cu zone unde se întâlnesc acumulări de nisip; - desfăşurarea Subcarpaţilor
Moldovei este N-S, iar a Câmpiei Olteniei V-E.
IV. a. precizarea următoarelor elemente: a) două aspecte specifice ale reliefului: - Subcarpaţii Getici reprezintă o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei
alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare; - sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame, argile, nisipuri, pietrişuri,sare, cărbuni); -
cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe; - altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m sau în Măgura Măţău -1018m; -
orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii;
- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele –Muscelele Argeşului;
- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi comunică între ele alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană; - sâmburii de sare
deranjează depozitele situate deasupra formând cute diapire;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradează terenurile;
- trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric; - văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase; b) două resurse de subsol: oricare
două resurse de subsol dintre următoarele -petrol, gaze
de sondă, cărbuni (lignit), sare; c) un etaj climatic şi o influenţă climatică: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe de tranziţie sau submediteraneene; d) un etaj de
vegetaţie: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul pădurilor de amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;
e) un tip sau o clasă de sol: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele –clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri
brune, brunacide); f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.
b. pentru precizarea următoarelor elemente: a) trei aspect specifice ale refiefului: - este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea
Panonică), acoperit cu depozite sedimentare; - alcătuită din roci moi (nisipuri, .pietrişuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de loess; - altitudinea maximă
este întâlnită în Câmpia Vingăi - 146 m; - relieful este jos cu o înclinare foarte slabă, din care cauză apele râurilor au cursuri şovăielnice, cu albiile abia schiţate
putând ieşi din matcă, fapt pentru care au fostîndiguite pe unele
porţiuni; - înclinarea uşoară de la E spre V este evidenţiată de direcţia de curgere a râurilor; - în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri; - văile sunt largi, cu lunci
extinse şi terase; - sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite de inundaţii şi câmpii joase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidenţă
(terenuri mlăştinoase, râuri divagante cu frecvente revărsări); b) două resurse de subsol: oricare două resurse dintre următoarele - petrol, gaze asociate, ape
geotermale, roci pentru construcţii (nisip); c) o zonă de vegetaţie: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele - zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de pădure
cu etajul stejarului; d) o influenţă climatică: influenţe oceanice; e) un râu dintre cele marcate pe hartă: oricare din cele două: Timiş, Bega; f) un oraş cu peste 100000
locuitori: oricare dintre Timişoara, Arad; g) un tip sau o clasă de sol: clasa molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri levigate).
V. a. în Carpaţi relieful prin altitudine şi prezenţa terenurilor accidentate, activităţile umane /predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului
forestier, iar în Câmpia Română lipsa pantelor şi fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea activităţilor p!e tip agricol, în principal, cultura cerealelor, dar
şi exploatarea resurselor energetice (petrol şi gaze asociate). b. Vânturile de vest care acţionează asupra vestului ţării precum şi în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei generează precipitaţii bogate. Crivăţul care îşi face simţită prezenţa în estul ţării (Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului), în sud-est (Podişul Dobrogei
şi Câmpia Română sectorul estic) generează viscole şi temperaturi ale aerului foarte scăzute pe perioada iernii. c. Două posibilităţi de creştere a populaţiei în
România sunt: - reducerea migraţiilor; creşterea natalităţii. d. în privinţa mărimii demografice putem amintim depopularea satelor izolate, aflate departe de căi
importante de comunicaţie sau de alte centre urbane. Sub aspectul funcţiilor economice se constată o creştere a ponderii aşezărilor cu funcţii mixte, care i-au adăugat
funcţiei tradiţionale (agricultura) fie industria prelucrătoare, fie activitatea comercială şi turistică.
VI. a. intervalul de creştere numerică a populaţiei este între anii 1930-1992; b. intervalul de descreştere a numărului de locuitori este între anii 1992-2002; c. un
factor care a contribuit la creşterea numerică a populaţiei este reprezentat de sporul natural ce a înregistrat valori mari datorită politicii antinataliste şi interzicerii
avorturilor. d. diferenţa între numărul de locuitori în 1948 şi numărul de locuitori în 1977 este
aproximativ de cinci milioane locuitori; e. două cauze ale scăderii numărului populaţiei României după anul 1992: situaţia economic incertă care a determinat
migraţii, dar şi scăderea natalităţii.

VARIANTA 62
I. 1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. oraşele: Călăraşi, Tulcea, Slobozia şi Brăila; 2. oraşele: Târgu Mureş şi Alba lulia; 3. industria siderurgică; 4. râurile: Prahova, Vedea şi Moldova.
III. a. două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima Câmpiei de Vest la sud de Valea Mureşului:
- temperatura medie anuală este diferită - în Subcarpaţii Moldovei 8-10° C şi în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 10-11° C; - cantitatea de precipitaţii medii
anuale diferă - în Subcarpaţii Moldovei 800-1000 mm/an şi în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 500-700 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două
unităţi - crivăţul în Subcarpaţii Moldovei şi vânturile de vest în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentaleîn Subcarpaţii Moldovei şi oceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului; - etajul climatic este
diferit - de dealuri înalte în Subcarpaţii Moldovei şi climat de câmpii joase în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului. b. două deosebiri între clima Deltei Dunării
şi clima Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali: - temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C şi în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali 0-6°
C şi sub 0°C, în Munţii Călimani datorită altitudinilor de peste 2000 m; - cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-400 mm/an şi în Grupa
Centrală a Carpaţilor Orientali 1000-1200 mm/an; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi est-continentale în Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali; - etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi montan în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali.
c. două deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful Munţilor Apuseni: - altitudinea Munţilor Apuseni (1849 m în Vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor)
este mai mare decât altitudinea Podişului Bârladului (400-500 m); - în alcătuirea geologică a Munţilor Apuseni apar toate tipurile de roci (sedimentare,
metamorfice, magmatice), însă în Podişul Bârladului sunt prezente doar rocile sedimentare; - pe calcarele din Munţii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu peşteri
şi chei (peştera Urşilor, Peştera Scărişoara, Peştera Meziad, Cheile Bulzului, Cheile Someşului Cald) spre deosebire de Podişul Bârladului al cărui relief este alcătuit
din: platouri netede şi cueste.
IV. a. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei;
- la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând caracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei"; - sunt alcătuiţi petrografic
din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare; - altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, în Munţii Retezat - 2509 m
în vârful Peleaga; - sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) - Borăscu (2000-2200 m), Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului
(1000 m); - prezintă urme ale modelării glaciare - circuri are adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu – Munţii Parâng, Lacul Bucura şi Zănoaga - Munţii Retezat), văi
glaciare; - pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Olteţului, Galbenei), peşteri (Peştera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure; - gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane, culoare de vale; - văile
sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee, cu peste 6 terase; b) un etaj climatic şi o influenţă climatică: oricare dintre climatul montan
şi alpin, oricare influenţă climatică dintre următoarele - influenţe oceanice sau submediteraneene; c) două tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu,
Bucura, Zănoaga), lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra); d) un tip sau o clasă de sol: oricare tip sau clasă de sol dintre următoarele –clasa cambisoluri (soluri brune,
brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide) e) o resursă de subsol: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în care se exploatează:
Depresiunea Petroşani;
b. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului : - Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane scufundate cu 4000-
5000m; - Podişul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai mari pe latura estică la contactul cu Subcarpaţii Interni ai Transilvaniei; - în Podişul
Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere; - este alcătuit din roci sedimentare, având o fragmentare mare datorită afluenţilor Mureşului; b)
două râuri care traversează unitatea: Târnava Mare şi Târnava Mică; c) numele unui oraş cu peste 50000 locuitori: Sibiu; d) o influenţă climatică: influenţe oceanice;
e) un etaj de vegetaţie: etajul stejarului; f) două resurse de subsol: gaz metan, sare.
V. a. explicaţia solicitată: Râurile din Podişul Dobrogei, datorită climatului excesiv continental (cu precipitaţii puţine) au debite reduse; vara unele dintre ele seacă. b.
Cei doi factori care determină distribuţia inegală a pădurilor pe teritoriul ţării noastre sunt: - varietatea reliefului; - etajarea elementelor climatice: c. - oraşul Baia
Mare, cu industrie metalurgică, dezvoltată pe baza resurselor de minereuri neferoase din munţii Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali; - oraşul Oradea, cu industria
aluminei, dezvoltată pe baza resurselor de bauxită din Munţii Pădurea Craiului (Apuseni); d. Populaţia urbană are o pondere ridicată în Depresiunea Petroşani
datorită resurselor bogate de cărbuni.
VI. a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; b. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; c. doi factori care au contribuit la scăderea sporului natural după
1993 sunt: scăderea natalităţii şi migraţiile; d. o consecinţă a sporului natural negativ al populaţiei este scăderea numărului de locuitori; e. sporul natural al populaţiei
se calculează prin diferenţa dintre natalitate şi mortalitate
VARIANTA 63
I. 1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.
II. 1. oraşele: Bârlad, Suceava, Prahova; 2. oraşele: Galaţi, Bistriţa; 3. oraşele Satu Mare şi Timişoara;
4. industria siderurgică; 5. depresiunile: Ciuc şi Braşov;
III. a. două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Târnavelor: - cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Podişul Târnavelor este de 500-700 mm/an
şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şi vânturile de vest în Podişul Târnavelor; - influenţele climatice sunt
diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi oceanice în Podişul Târnavelor; - etajul climatic diferă: - etaj climatic de câmpie joasă în Delta Dunării şi etaj climatic
de dealuri în Podişul Târnavelor. b. două deosebiri între relieful Munţilor Poiana Rusca şi relieful Dealurilor de Vest: - în alcătuirea petrografică a Munţilor Poiana
Rusca se găsesc roci metamorfice (şisturi cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare; - Munţii Poiana Rusca
s-au format prin încreţirea scoarţei terestre, iar Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente; - Altitudinile sunt mai mari în Munţii Poiana
Rusca de 1374 m (Vf. Padeş), faţă de altitudinile
din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m. c. două deosebiri între clima Câmpiei Moldovei (Câmpia Jijiei) şi clima Grupei Făgăraş: - cantitatea medie
de precipitaţii este diferită - în Grupa Făgăraş 1000-1400 mm/ an şi în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi
- crivăţul bate iarna în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi vânturile de Vest în Grupa Făgăraş;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi oceanice în Grupa Făgăraş; - etajul climatic diferă
- etaj climatic de câmpie joasă în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) şi climat montan şi alpin în Grupa Făgăraş.
IV. a. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei
în ultimele faze de cutare; - sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri, sare, cărbuni); - altitudinea maximă este
întâlnită în Pintenul Ivăneţu -1021 m sau în Măgura Odobeşti – 996 m; - este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament de
depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe; - complexitatea sectorului este
mărită de prezenţa pintenilor montani - Pintenul Ivăneţu, Pintenul Homorâciu; - la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari - Vălenii de Munte
pe râul Teleajen, Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa; - orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E; - sâmburii de sare formează cute
diapire - Slănic Prahova; - apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradează terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „Focul Viu"delaAndreiaşu;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase. b) un etaj climatic: etajul climatic de dealuri înalte; o influenţă climatică est-continentale; c) un etaj de
vegetaţie: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele - etajul stejarului şi etajul fagului (zona de pădure); d) două resurse de subsol: oricare resursă dintre
următoarele: cărbuni (lignit), sare, petrol (hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci pentru construcţie (nisip, pietriş); e) un hazard natural cu
posibilitate de producere şi o cauză a acestuia -: hazardul natural -alunecările de teren; cauza - defrişările.
b. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi
prin erupţii vulcanice (Neogen); - după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci -vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline
(şisturi cristaline) în C şi sedimentare (calcare, gresii, conglomerate) în E; - altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei; -
orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un paralelism culme-vale; - prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc lacuri (Lacul
Lala şi Buhăescu), văi glaciare; - relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de agenţii externi în Munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş; - grad de fragmentare
ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu peste 6 terase.
b) o influenţă climatică: oricare influenţă climatică dintre următoarele – influenţe climatice oceanice sau scandinavo-baltice; c) un tip genetic de lac: oricare tip
genetic de lac dintre următoarele - lacuri glaciare
(Lacul Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui, Ocna Şugatag); d) o zonă de vegetaţie: oricare zonă de vegetaţie dintre următoarele - zona de pădure,
zona alpină; e) un tip sau o clasă de sol: oricare din tipurile - podzoluri, alpine brune acide/ clasa -spodosoluri; f) două resurse de subsol: oricare resursă naturală
dintre următoarele – minereuri complexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie;
e) numele unei depresiuni: oricare dintre depresiunile: Maramureşului, Domelor, Oaşului.
V. a. temperaturile medii anuale scad odată cu creşterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie anuală este de 10-11° C, în zona de deal şi podiş 6-
10° C, iar în zona montană de 6-0° C (sub 0°C în zona alpină); b. datorită aşezării geografice a celor două oraşe: - Constanţa (oraş port la Marea Neagră) şi Tulcea
(oraş situat pe Dunăre). - activităţi de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene pentru Constanţa şi de transporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene
pentru Tulcea. c. După formă satele în zona de munte sunt risipite, iar după funcţie deosebim: funcţie zootehnică, funcţie forestieră, funcţie turistică.
d. Datorită altitudinilor mai mari din Subcarpaţi (circa 1000 m) cantitatea de precipitaţii este mai mare
decât în Munţii Macin (altitudinea maximă de 467 m); în Munţii Macin sunt predominante influenţele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la
precipitaţii foarte reduse.
VI. a. valoarea maximă a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s; luna în
care se înregistrează este martie; b. valoarea minimă a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s; luna în care se înregistrează este august; c. două cauze care
contribuie la înregistratrea valorilor reduse ale debitului sunt: secetele din timpul verii şi perioada de îngheţ din timpul iernii; d. diferenţa dintre valoarea cea mai
mare şi valoarea cea mai mică a debitului mediu lunar este de 80 m3/s; e. o cauză care determină producerea debitului maxim o reprezintă precipitaţiile abundente
corelate cu topirea zăpezilor, gheţii la începutul primăverii.
VARIANTA 64
I. 1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.
II. 1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale, feroviare; 2. Timişoara; 3. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunării: - este o câmpie în
formare, prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre în ultimii 10000 de ani; - altitudinea maximă este de 12,4 m în Grindul Letea; - în alcătuirea depozitelor
deltaice intră nisipuri, pietrişuri în alternanţă cu material organic, lentile de turbă, aluviuni recente şi nisipuri marine; - uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale
(fâşii de nisip situate de-a lungul braţelor principale şi orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe direcţia braţelor Dunării şi formate prin acţiunea comună a
Dunării şi a Mării Negre) şi continentale (vechi porţiuni de uscat predeltaic acoperite de nisip); - porţiunile joase sunt acoperite de ape (braţe, lacuri, bălţi, gârle,
canale, mlaştini); - la gura de vărsare a braţului Sulina s-a format o bară de aluviuni ce a impus construirea unui dig în mare de peste 10 km lungime; - la vărsarea
braţului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare de nisip insulele Sacalinul Mare şi Mic. 4. oraşe - Cluj Napoca, Vaslui şi Suceava; 5. râuri - Trotuş şi Buzău
III. a. două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şi clima Câmpiei Bărăganului:
- cantitatea medie de precipitaţii este mai mare în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500- 600 mm/ an, decât în Câmpia Bărăganului 400-500 mm/ an; - vânturile
sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în Câmpia Bărăganului şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş); - influenţele climatice sunt
diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în Câmpia Bărăganului şi submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş). b. două deosebiri între
relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali şi relieful
Carpaţilor Meridionali la Vest de valea Oltului: - modul de formare al Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali este diferit de al Carpaţilor Meridionali la Vest de valea
Oltului, deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen; - alcătuirea petrografică a celor două unităţi este diferită - Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului
sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice, ia care se adaugă calcare şi conglomerate, iar Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci
vulcanice (în V), cristaline (în C) şi sedimentare (în E); - altitudinea maximă este mai ridicată în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului; - Munţii Parâng 2519
m, vârful Parângul Mare, faţă de Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali;- Munţii Rodnei 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei; - în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali
sunt forme de relief vulcanic modelate de acţiunea
agenţilor externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului relieful vulcanic lipseşte; - în Carpaţii Meridionali la Vest de valea
Oltului apar forme ale reliefului carstic –peşteri (Peştera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Olteţului, Galbenei), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali lipsesc aceste forme. c. două deosebiri între clima Câmpiei Jijiei şi clima Câmpiei Transilvaniei: - cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Câmpia
Transilvaniei 600-700 mm/ an şi în Câmpia Jijiei 400-600 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în Câmpia Jijiei şi vânturile de
Vest în Câmpia Transilvaniei; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe continentale (de ariditate) în Câmpia Jijiei şi oceanice în Câmpia Transilvaniei.
IV. a. a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de platformă, având un fundament al platformei Moesice (coborât către Carpaţii Meridionali) acoperit cu
depozite sedimentare; - alcătuit din roci moi (nisipuri, pietrişuri, marne, argile cu intercalaţii de cărbuni); -altitudinea maximă este întâlnită pe rama nordică - peste
600 m, iar la contactul cu Câmpia Română are altitudini de 250-300 m; - prezintă o înclinare pe direcţia N-S, punându-seîn evidenţă caracterul piemontan al unităţii;
- este alungit pe direcţia V-E;
- structura monoclinală a favorizat apariţia reliefului asimetric de tip cuestă la contactul cu Subcarpaţii Getici;
- sunt întâlnite, mai ales în jumătatea nordică, frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri, care degradează terenurile; - văile cu 3-5 terase bine dezvoltate
şi interfluviile cu spinări netede se înclină uşor şi se
lărgesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a apelor (Piteşti pe Argeş şi Filiaşi pe Jiu);
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe de tranziţie sau submediteraneene;
c) două oraşe: Craiova, Piteşti; d) un tip sau o clasă de sol: oricare dintre următoarele - clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa
cambisoluri (soluri brune şi brune acide); e) trei resurse de subsol: petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), roci pentru construcţie (nisip, pietriş).
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de platformă ce evoluează în legătură cu teritoriile deluroase extracarpatice şi este sedimentat prin repetate
transgresiuni şi regresiuni marine; - fundamentul este alcătuit din gresii şi calcare iar cuvertura sedimentară formată din loess, nisipuri, pietrişuri; - cea mai veche
unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată subaerian din omentul formării; - altitudinea maximă este de 204 m în Podişul Oltinei; - înclinarea este pe
direcţia E-V, dar şi spre centru (către valea râului Carasu, de-a ngul căreia a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră); - relieful are aspect neted sau uşor
ondulat;
- relieful litoral este reprezentat de faleze şi plaje în jumătatea sudică. b) un etaj sau tip climatic: etajul climatic de dealuri joase sau etaj climatic de campie şi
influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice; c) două tipuri genetice de lacuri şi câte un exemplu de lac pentru fiecare tip: Hmanuri maritime - Lacul
Techirghiol, Mangalia; lagună maritimă - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina, Bugeac, Dunăreni, Mârleanu, Vederoasa; d) un tip sau o clasă de sol: -
clasa molisoluri (cernoziom, sol bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure); e) un oraş cu peste 300000 de locuitori: Constanţa.
V. a. Ca urmare a condiţiilor de relief şi pedoclimatice ţara noastră are un fond funciar variat (terenuri
agricole - 62%, păduri, ape şi bălţi, alte suprafeţe) cu o proporţie ridicată a terenurilor arabile - 9,4mii. ha în cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha. Terenurile
arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de câmpie şi dealuri puţin înalte, unde se întâlnesc condiţii naturale prielnice culturii plantelor - suprafaţa
reliefului este netedă sau puţin înclinată, temperaturi medii anuale favorizează ajungerea la maturitate k culturilor, precipitaţiile naturale sunt suficiente desfăşurării
proceselor fiziologice ale plantelor, solurile au o fertilitate ridicată, arterele hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigaţie, lucrările de îmbunătăţiri funciare
(fixarea nisipurilor, desecarea şi eliminarea excesului de umiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafaţa terenurilor arabile. Varietatea de culturi
agricole care se pot practica în ţara noastră asigură componentele esenţiale ale alimentaţiei umane (cultura cerealelor), materii prime pentru industrie (plante tehnice),
bază furajeră pentru creşterea animalelor (plante furajere).
b. Râurile din Podişul Dobrogei au următoarele caracteristici: - fac parte din Grupa râurilor dobrogene;
- sunt râuri scurte şi puţine datorită configuraţiei reliefului; - au debite scăzute ca urmare a influenţelor climatice est-continentale (de ariditate); - direcţia de curgere
este NV-SE pentru râurile din jumătatea nordică şi EV pentru cele din jumătatea sudică; - se varsă în Marea Neagră prin limanuri şi lagune maritime în jumătatea
nordică şi în Dunăre prin limanuri fluviale în jumătatea sudică. c. Lacurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt legate de substratul acestei unităţi de relief,
deoarece în regiunile în care sarea se află la suprafaţă sau la mică adâncime, prin tasarea şi prăbuşirea pereţilor unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat
lacuri sărate - Lacul Ursu, Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocna Dej. Frecventele alunecări de teren formează, între valurile corpului, alunecări, lacuri cu suprafeţe
variabile. Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru piscicultura şi irigaţii (iazuri şi eleştee), pe râurile care secau vara, iar la ploi bogate
provocau inundaţii. d. Alunecările de teren au o frecvenţă mai ridicată în Subcarpaţi faţă de Câmpia Română din următoarele cauze: - cantitatea de precipitaţii este
mai mare în Subcarpaţi (700-900 mm/an) faţă de Câmpia Română (400>600 mm/ an); - în Subcarpaţi versanţii deţin o pondere mare (peste 80%) şi panta reliefului
este accentuată (10-30°) în comparaţie cu Câmpia Română unde predomină relieful orizontal cu o pondere redusă a versanţilor (sub 10%) şi pante mici (sub 5°); - în
aceste condiţii depozitele situate deasupra stratului de argilă se deplasează gravitaţional către baza versantului, declanşând alunecări de teren cu o frecvenţă mai mare
în Subcarpaţi; - în Subcarpaţi au avut loc despăduriri masive ce au favorizat deplasările pe versant.
VI. a. valoarea maximă aproximativă a temperaturii medii lunare este de 22,5° C, înregistrată în luna iunie;
b. valoarea minimă aproximativă a temperaturii medii lunare este de - 2° C, înregistrată în luna ianuarie;
c. amplitudinea medie anuală se calculează făcând diferenţa dintre temperaturile medii lunare ale lunilor ianuarie şi iulie; d. temperatura medie a lunii noiembrie este
de aproximativ 7,5° C, temperatura medie
a lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C şi diferenţa de aproximativ 5° C; e. amplitudinea termică anuală este de aproximativ 24,5° C; f. temperatura medie
anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare ;i împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului).
VARIANTA 65
I. 1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
II. 1. oraşe: Piatra-Neamţ, Târgu-Jiu, Suceava; 2. două tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali: lacuri, limanuri maritime, lagune; 3. râuri:
Trotuş, Jiu şi Buzău; 4. două resurse de subsol din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali: - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb, zinc în amestec cu aur şi
argint), sare, mangan, roci pentru construcţii;
III. a. două deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima Dealurilor Silvaniei (Silvano-Someşene): - cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în
Podişul Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an şi
în Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în Podişul Dobrogei de Sud şi vânturile de Vest în
Dealurile Silvaniei; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) şi pontice în Podişul Dobrogei de Sud şi oceanice în Dealurile
Silvaniei. b. două deosebiri între relieful Podişului Getic şi relieful Câmpiei Jijiei:- altitudinea maximă în Podişul Getic de peste 600m în Platforma Argeşului este
mai mare decât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m;
- în alcătuirea geologică a Podişului Getic apar şi orizonturi de cărbuni (lignit), petrol si gaze asociate, roci care nu se găsesc în Câmpia Jijiei; - înclinarea stratelorîn
Podişul Getic este N-S, iar în Câmpia Jijiei NV-SE; / - desfăşurarea Podişului Getic este V-E, iar a Câmpiei Jijiei NS. c. două deosebiri între clima Câmpiei de Vest
(la sud de râul Mureş) şi clima Deltei Dunării: - cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud de râul Mureş) 500-600mm/ an şi în Delta Dunării
350-400 mm/ an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivâţu! (iarna) în Delta Dunării şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul
Mureş); - influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi submediteraneene
în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).
IV. a. a) patru aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prinîncreţirea scoarţei; - la începutul cuaternarului a
suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând
caracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei"; - sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi calcare; - altitudinea maximă este întâlnită
în Munţii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, în
Munţii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga; - sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) - Borăscu (2000-2200 m), Râu-Şes (1200-1600 m) şi
Gornoviţa sau a Predealului (1000 m); - prezintă urme ale modelării glaciare; - circuri care adăpostesc lacuri (Lacul Gâlcescu -Munţii Parâng, Lacul Bucura şi
Zănoaga - Munţii Retezat), văi glaciare; - pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Olteţului, Galbenei), peşteri (Peştera Polovragi, Muierii,
Cioclovina); - masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci dure; - gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane, culoare de
vale; - văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defilee, cu peste 6 terase;
b) o influenţă climatică: influenţe oceanice sau submediteraneene; c) două tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri
hidroenergetice (Lacul Vidra); d) o resursă de subsol: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii intramontane în care se exploatează: Depresiunea Petroşani; e) un tip sau o
clasă de sol:clasa cambisoluri(soluri brune,brun-acide) sau clasa spodosoluri(podzoluri, alpine brune acide).
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de platformă, având un fundament al platformei Moesice acoperit cu depozite sedimentare; - alcătuită din roci
moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne); - este acoperită cu un strat de loess, care depăşeşte în grosime 40 m; - prezintă o înclinare de la vest spre est, nord-est, aşa
cum s-a umplut Lacul Pontic cu materiale aduse de râuri; - pe loess se formează, prin tasare, crovuri (mici adâncituri), uneori umplute cu apă, formând lacuri sărate; -
pe partea dreaptă a râurilor din Bărăgan se găsesc dune de nisip; - văile sunt largi, cu lunci extinse şi 1-3 terase; - sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted, cu
interfluvii ca nişte platouri; b) o influenţă climatică: influenţe est-continentale (de ariditate);
c) un râu: - Ialomiţa sau Călmăţui; d) un tip sau o clasă de sol: clasa molisoluri (cernoziom, cernoziom cambie); e) zona de vegetaţie: zona stepei cu etajul stepei; f)
două oraşe cu peste 50000 loc.:Brăila, Slobozia,
Călăraşi; g) o resursa energetică: hidrocarburi lichide (petrol) şi hidrocarburi gazoase (gaze asociate).
V.a. Fondul funciar în ţara noastră se modifică în raport cu altitudinea ca urmare a reliefului variat -munţi, dealuri şi podişuri, câmpii, în proporţii aproximativ egale.
Relieful aduce modificări evidente în agricultura autohtonă etajând elementele climatice şi solul, rezultând o diversitate agricolă dispusă concentric, pe trepte de
relief. Treapta câmpiilor şi dealurilor joase constituie principala regiune agricolă a ţării deţinând 80% din
terenurile arabile, netede sau puţin înclinate, motiv pentru care se poate practica o agricultură mecanizată, complexă. Dealurile înalte (300-700 m) prezintă, în genere,
un relief mai accidentat, cu frecvente procese de
versant, însă, terasate şi cu o expoziţie favorabilă (sud, vest, est) pot fi valorificate agricol: viţă de vie şi livezi cu pomi fructiferi. Munţii au teren accidentat, soluri
sărace, spălate de precipitaţii (percolate), însă cu întinse suprafeţe forestiere, de fâneţe şi păşuni, favorizând creşterea animalelor. în depresiuni şi pe versanţii însoriţi
se extind culturile agricole. b. Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea zonelor de extracţie a materiilor prime deoarece se reduc astfel cheltuielile
de transport al materiei prime, obţinân-du-se un cost al
produsului finit mai mic. Zăcămintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari şi concentraţia metalului în zăcământ este scăzută. Minereurile extrase au, în
general, valoare mică şi greutate/ volum mare, impunând prelucrarea lor în vecinătatea centrelor de extracţie. Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucrează
minereurile extrase din Munţii Gutâi, central metalurgic Zlatna prelucrează minereurile extrase din Munţii Metaliferi, centrul metalurgic Oradea prelucrează
minereurile extrase din Munţii Pădurea Craiului. c. Se observă (analizând Harta principalelor căi ferate) că principalele axe de transport sunt dispuse
de-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de căi rutiere). Rolul transporturilor este
acela de a facilita legătura între sectoarele economiei şi, totodată, asigură deplasarea locuitorilor. Reţeaua hidrografică influenţează transporturile feroviare şi rutiere,
îndeosebi în zonele montane dar şi în cele colinare şi de podiş, concentrând aşezările şi activităţile umane, precum şi principalele axe de transport în lungul lor.
Astfel, văile râurilor, culoarele de vale, depresiunile, păsurile/trecătorile sunt valorificate pentru construirea de căi rutiere şi feroviare, impunând o anumită
configuraţie acestora. în zonele de câmpie reţeaua hidrografică nu mai condiţionează configuraţia reţelei rutiere şi feroviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de
umiditate sunt evitate, în general, de căile de transport rutier şi feroviar. d. Relieful şi clima reprezintă factorii principali în repartiţia zonal-altitudinală a vegetaţiei.
De fapt, relieful impune etajarea elementelor climatice şi implicit etajarea elementelor biopedogeografice. Munţii Carpaţi, prezenţi sub forma unui arc central,
determină repartiţia concentrică a vegetaţiei, atât spre zonele extracarpatice, cât şi spre Depresiunea colinară a Transilvaniei, în centru. Astfel, altitudinal se dispun:
zona stepei cu etajul stepei şi silvostepei sub 300 m altitudine, zona pădurii cu etajul stejarului, fagului şi coniferelor între 300-1800 m altitudine şi zona alpină cu
etajul subalpine şi alpin la peste 1800 m altitudine. Expoziţia versanţilor aduce o variaţie de înălţime a etajelor, care pe versanţii sudici „urcă" 200 m în raport cu cei
nordici. Fragmentarea reliefului aduce inversiuni de vegetaţie: pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidişurile, în timp ce făgetele urcă pe
culmile însorite.
VI. a. valoarea maximă aproximativă a debitului mediu lunar este de 320 m3/ s şi se înregistrează în lunile aprilie şi mai; b. valoarea minimă aproximativă a
debitului mediu lunar este de 90 m3/ s şi se înregistrează în luna septembrie; c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate primăvara, în lunile martie,
aprilie şi mai; d. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna (lunile septembrie, octombrie şi noiembrie) ca urmare a precipitaţiilor scăzute din
anotimpul de vară, prelungite şi la începutul toamnei, dar şi epuizării resurselor de apă subterană (au alimentat râul în perioada lipsită de precipitaţii); e. diferenţa
între debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s; f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s se înregistrează în lunile februarie şi iulie.
VARIANTA 66
I. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.
II. 1. oraşul Bucureşti; 2. râurile: Jijia, Olt, Bârlad; 3. Sfântul Gheorghe; 4. oraşul marcat pe hartă cu numărul 14 (Galaţi); 5. oraşele: Ploieşti, Slobozia, Drobeta
Turnu Severin, Bistriţa
III. a. două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Podişului Someşan: - cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Masivul Dobrogei de
Nord 350-600 mm/an şi în Podişului Someşan 600-800 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în Masivul Dobrogei de Nord şi
vânturile de vest în Podişului Someşan; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) şi pontice în Masivul Dobrogei de Nord şi
oceanice în Podişului Someşan. b. două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Banatului:- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată
de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare; - altitudinea maximă a Grupei Făgăraş (2544 m,
vârful Moldoveanu) este mult mai mare decât
cea a Munţilor Banatului (1446 m, Vârful Semenic); - relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Făgăraş prin circuri (Lacul Bâlea, Capra, Podragu), văi glaciare
şi lipseşte din Munţii Banatului; - relieful carstic are numeroase forme în Munţii Banatului - chei (Cheile Minişului, Carasului, Nerei), peşteri (Comarnic) şi lipseşte
în Grupa Făgăraş; - Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Munţii Banatului sunt puternic fragmentaţi (Depresiunea Caraş-Ezeriş, Almăjului, văile Nerei,
Carasului, Bârzavei). c. două deosebiri între clima Dealurilor Upovei şi clima Podişului Sucevei: - temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C
şi în Dealurile Lipovei 9-10°C; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile de vest în Dealurile Lipovei; - influenţele
climatice sunt diferite - influenţe scandinavo-baltice în Podişul Sucevei I şi oceanice în Dealurile Lipovei; - etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul
Sucevei şi de dealuri joase în -Dealurile Lipovei.
IV. a. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei
şi prin erupţii vulcanice (Neogen); - după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci - vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline
(şisturi cristaline care dispar la S de valea râului si Trotuş) în C şi sedimentare cutate - fliş (calcare, gresii, conglomerate) în E; fâşia estică; se extinde treptat spre S; -
altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Călimani - 2100 m, vârful Pietrosul Călimanilor; -orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un
paralelism culme-vale; - relieful vulcanic este prezent prin conuri, cratere şi platouri vulcanice, modelate de agenţii externi în Munţii Călimani-Gurghiu-Harghita; -
relief pe conglomerate cu forme curioase apare în Munţii Ceahlău - Căciula Dorobanţului, Panaghia; - relieful carstic este întâlnit în Munţii Hăşmaşu Mare şi în
Munţii Rarău; - grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc, Borsec, Comăneşti), culoare de vale longitudinale şi transversale (Olt, Mureş,
Trotuş, Bistriţa); - văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi defileuri, cu I peste 6 terase. b) două râuri care izvorăsc din unitate: Olt,
Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Trotuş, Bicaz; c) trei tipuri genetice de lacuri: lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana), lacuri
hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);
d) un tip sau o clasă de sol: clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).
e) un etaj de vegetaţie: etajul fagului, etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor, etajul subalpin şi etajul alpin.
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonică), acoperit cu depozite sedimentare; -
alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de loess; - altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Cărei - 143 m;
- orientarea generală este NE-SV; - prezintă o înclinare uşoară de la E spre V, fapt evidenţiat de direcţia de curgere a râurilor; - câmpia se extinde spre est, pătrunzând
în lungul râurilor carpatice ca nişte golfuri de câmpie (depresiuni golf); - în Câmpia Cărei se găsesc dune de nisip; - în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri; b) o
influenţă climatică: influenţe oceanice; c) o zonă de vegetaţie: - zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului; d) două resurse de subsol:
petrol, gaze associate, ape geotermale, roci pentru construcţii (nisip); e) două oraşe cu peste 100000 de locuitori: Arad, Oradea, Satu Mare; f) un tip sau o clasă de
sol: clasa molisoluri (cerniziomuri, cernoziomuri levi-gate).
V. a. Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a climatului -climat temperatcontinental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi
vestul Europei şi cel continental în
partea estică. Teritoriul României se desfăşoară VE pe 9° longitudine, iar diminuarea cantităţii de precipitaţii se produce pe măsurarea creşterii distanţei faţă de
Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central vestică, 400-500 mm/ an în Bărăgan şi
Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral şi în Delta Dunării). Cantitatea de precipitaţii scade astfel V-E, ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe climatice
oceanice în vestul şi centrul ţării, inclusiv în Câmpia de Vest - cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul anului, aduse de vânturile de vest, spre deosebire de
estul ţării, inclusiv Câmpia Bărăganului, cu influenţe climatice de ariditate - cu precipitaţii scăzute. Munţii Carpaţi, prin poziţia, altitudinea şi desfăşurarea lor, au un
rol important în bararea maselor de aer care circulă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţia teritorială a cantităţii de
precipitaţii. Odată cu creşterea altitudinii creşte şi cantitatea de precipitaţii căzută, de la 400-500 mm/ an în câmpii, la 500-700 mm/ an în dealurile joase, 700-1000
mm/ an în dealurile înalte, la peste 1000 mm/an în munţii (şi chiar peste 1200 mm/ an la peste 2000 m altitudine); b. Fondul forestier al României este variat ca o
consecinţă a particularităţilor reliefului şi a condiţiilor climatice. Relieful prin dispunerea concentrică a unităţilor de relief şi prin creşterea altitudinii adduce
modificări ale elementelor climatice (temperatură, precipitaţii şi vânturi), care contribuie la diversificarea fondului forestier. Astfel, în funcţie de necesarul de căldură
şi umiditate, zona de pădure are succesiv următoarele etaje de vegetaţie: etajul stejarului (cer, gârniţă, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun) între 250-600 m; etajul
fagului între 600-1200 m; etajul pădurilor de amestec (fag şi conifere) între 1200-1400 m; etajul pădurilor de conifere (brad, molid, pin, în unele locuri zadă) între
1400-1800 m; c. Activităţile economice ale oraşului Constanţa sunt influenţate de poziţia acestuia pe litoralul
românesc. Apariţia oraşului este legată de activităţile comerciale desfăşurate de greci pe ţărmul Mării Negre. Si astăzi, prin portul Constanţa, se derulează
aproximativ 60% din comerţul exterior al ţării noastre, fiind cel mai important port în bazinul Mării Negre. Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului
Constanţa (incinta portuară, lungimea digurilor, adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea şantierului naval (construirea navelor maritime de mare tonaj. Activităţile
turistice desfăşurate în staţiunea Mamaia valorifică potenţialul turistic (heliomarin) al Mării Negre. d. Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng
şi Retezat-Godeanu, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii Getici, Podişul Getic şi Câmpia Olteniei. în alcătuirea geologică a Depresiunii Petroşani şi a Podişului Getic apar
şi intercalaţii de cărbune supe¬rior (huilă) în Bazinul Petroşani şi cărbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari. Cele două bazine concentrează cele
mai mari zăcăminte de cărbune ale României şi sunt traversate de râul Jiu şi afluenţii săi.
VI. a. lunile aprilie şi mai cu un debit de 350 m3/ s; b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s; c. o cauză a producerii debitului maxim lunar este creşterea valorilor
de temperatură ce provoacă topirii zăpezii, gheţii acumulate în timpul iernii, dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară; d. diferenţa între debitul lunar
cu valori extreme este de 275 m3/ s; e. o cauză a debitului scăzut este legata de precipitaţiile predominant solide (temperaturile sunt scăzute) şi acumularea sub
formă de gheaţă sau strat de zăpadă, perioada în care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane; f. valoarea aproximativă a debitului în luna
septembrie este de 125 m3/ s.
VARIANTA 67
I.1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.
II. 1. două resurse: hidrocarburi lichide (petrol), hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;
2. două tipuri genetice de lacuri: lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui); 3. Jijia, Timiş,
Bârlad; 4. Bacău, Timişoara, Bistriţa;
III. a. două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mureş) şi clima Podişului Sucevei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş) 9-10° C; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi
- crivăţul în Podişul Sucevei şi vânturile de Vest în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe baltice în Podişul Sucevei şi oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş); - etajul climatic este diferit - de
dealuri înalte în Podişul Sucevei şi moderat de câmpie în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş). b. două deosebiri între relieful Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali şi relieful Grupei Făgăraş: - modul de formare al
Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali este diferit de al Grupei Făgăraş, deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen; - alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este
reprezentată de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este alcătuită din roci vulcanice (în V), cristaline (în centru) şi
sedimentare (în E);
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decât
cea a Munţilor Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei din Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali;
c. două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi clima Dealurilor Lipovei: - cantitatea de precipitaţii medii anuale este diferită - în Masivul Dobrogei de
Nord 350-600mm/an şi în Dealurile Lipovei 600-800 mm/an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brizele marine în Masivul Dobrogei de Nord şi
vânturile de vest în Dealurile Lipovei; - influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de ariditate) în masivul Dobrogei de Nord şi oceanice în
Dealurile Lipovei.
IV. a. a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare; - sunt
alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri, sare, cărbuni); - altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu - 1021 m
sau în Măgura Odobeşti – 996 m; - este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se desfăşoară un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe; - complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani -
Pintenul Ivăneţu, Pintenul Homorâciu; - la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari - Vălenii de Munte pe râul Teleajen, Câmpina pe Prahova
şi Pucioasa pe Ialomiţa;
- orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E; - sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova; - apar forme pseudocarstice în sare -
Platoul Meledic; - sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri care degradează terenurile; - sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii
noroioşi" de la Berca-Arbănaşi şi „Focul Viu" de la Andreiaşu; - văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase; b) un etaj climatic: etajul climatic de
dealuri înalte; c) un tip sau o clasă de sol: clasa
argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) un etaj de vegetaţie: etajul stejarului şi etajul fagului (zona de pădure); e) trei resurse de subsol: cărbuni (lignit), sare, petrol (hidrocarburi lichide), gaze de sondă
(hidrocarburi gazoase), roci pentru construcţie (nisip, pietriş). f) o activitate agricolă cu suprafeţe însemnate: viticultura. b. a) trei aspecte specifice reliefului:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei terestre; - sunt alcătuiţi din roci cristaline (şisturi cristaline) şi sedimentare
(îndeosebi calcare); - altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Semenic - 1446 m, vârful Semenic; - relieful prezintă două trepte - treapta estică mai înaltă (Munţii
Semenic şi Almăjului) şi treapta vestică mai joasă (Munţii Aninei, Locvei şi Dognecei);
b) o influenţă climatică: influenţe submediteraneene; c) un râu: Timiş, Bârzava, Caras, Nera, Miniş, Cerna;
d) etaj de vegetaţie: etajul fagului, etajul coniferelor (zona de pădure); e) un tip sau o clasă de sol: clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri); f) două resurse de subsol: cărbuni (huilă), minereuri de fier, minereuri neferoase, roci pentru
construcţie; g) un oraş cu o populaţie cuprinsă între 50000-100000 locuitori: Reşiţa.
V. a. Solurile sunt influenţate, în principal, de relief şi climă, precum şi de vegetaţie, activităţi umane etc. Faţă de unităţile de câmpie, uniforme din punct de vedere
al reliefului şi climatic, unităţile de deal şi podiş introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului şi a condiţiilor climatice, şi implicit a condiţiilor pedologice.
Astfel, în unităţile de deal şi podiş, se succed în altitudine mai multe clase şi tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la etajul de câmpie la
etajul dealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii, soluri brun-roşcate de pădure) în etajul dealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul dealurilor
înalte. Pe porţiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lăcovişti (soluri cu exces de umiditate), soluri aluvionare de luncă (soluri tinere, în formare), săraturi (soluri
cu acumulări de săruri).
b. Reţeaua feroviară a României este influenţată de poziţia arcului carpatic şi a oraşului capitală. Inelul carpatic prin desfăşurare şi declivitate constituie un obstacol
în repartiţia căilor ferate, acestea urmărind culoarele de vale, depresiunile, păsurile/ trecătoriie pentru a traversa spaţiul montan. În zonele montane sunt necesare
lucrări suplimentare pentru pregătirea şi asigurarea stabilităţii terasamentului căii ferate, pentru depăşirea declivităţii accentuate prin construirea de poduri, viaducte
şi tuneluri. Cel mai important nod feroviar al României este oraşul Bucureşti, de unde se desprind divergent cele opt magistrale feroviare care se îndreaptă spre
extremităţile ţării. Configuraţia reliefului impune reţelei feroviare o textură radiar concentrică, cu două inele, intracarpatic şi extracarpatic, unite prin linii
transcarpatice care converg spre oraşul capitală.
c. Structura socio-economică a populaţiei a suferit modificări importante după 1990, ca urmare a
transformărilor economice şi politice intervenite în ţara noastră. Ponderea sectorul primar cunoaşte o creştere, ca urmare a aplicării Legii fondului funciar şi
retrocedării terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o scădere, ca urmare a restructurării activităţilor industriale considerate energofage şi energointensive.
Restructurarea economiei a determinat disponibilizarea unui număr mare de muncitori, care fie sunt în căutarea unui nou loc de muncă, fie s-au reîntors în mediul
rural. Ponderea sectorului terţiar a crescut uşor prin dezvoltarea serviciilor prestate către populaţie. d. Pe glob, România este situată în emisfera nordică la jumătatea
distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, fiind traversată de paralela de 45° latitudine nordică. Consecinţa fizico-geografică principal a poziţiei matematice a României
pe Glob o reprezintă situarea în plină zonă de climă temperată, cu o serie de trăsături caracteristice: durata şi intensitate inegală a luminării şi încălzirii (cu un maxim
la solstiţiul de vară şi un minim la solstiţiul de iarnă), durata inegală a zilelor şi a nopţilor într-un an, modificarea elementelor biopedogeo-grafice şi a culturilor
agricole. Pe continent, România este traversată de meridianul de 25° longitudine estică, care împarte Europa în doua jumătăţi aproximativ egale, iar pe Glob fiind
situată în emisfera estică. România se află la distanţe aproximativ egale faţă de extremitatea vestică, nordică şi estică a Europei (2700 km faţă de Peninsula Iberică -
Capul Roca, 2800 km faţă de Oceanul Arctic - Capul Nord şi 2600 km faţă de Munţii Ural) şi mai aproape de extremitatea sudică (1000 km faţă de sudul Greciei –
Capul Matapan). Principala consecinţă fizico-geografică este situarea României la contactul a trei sectoare climatice europene: estic (continental excesiv), sudic
(mediteranean) şi vestic (oceanic), determinând un climat temperat moderat sau de interferenţă, cu temperaturi moderate şi precipitaţii suficiente, materializate într-o
vegetaţie naturală diversificată şi culturi agricole variate.
VI. a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativă de 225 m3/ s şi se înregistrează în luna aprilie;
b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se înregistrează în patru luni, respectiv februarie, martie, aprilie şi mai; c. debitului lunar minim are valoarea
aproximativă de 50 m3/ s şi se înregistrează în
luna septembrie; d. diferenţa între debitul maxim şi minim lunar este de 175 m3/ s; e. cele mai reduse valori ale debitului, înregistrate în lunile august-octombrie, sunt
o consecinţă a precipitaţiilor scăzute, din anotimpul de vară şi la începutul toamnei, dar şi epuizării resurselor de apă subterană (care au alimentat râul în perioada de
vară cu deficit de precipitaţii); f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primăvara (lunile martie, aprilie şi mai), ca urmare a creşterii valorilor de temperatură şi
topirii zăpezii, gheţii acumulate în timpul
iernii, dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară.
VARIANTA 68
I. 1.c; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. c.
II. 1. oraşe: Botoşani, Vaslui, laşi; 2. râuri: Ialomiţa, Bega; 3. Lacul Vidraru; 4. oraşe: Slobozia, Brăila;
5. două caracteristici ale reliefului, oricare dintre următoarele: unitate de orogen formată prin încreţirea scoarţei terestre în ultimele faze de cutare a orogenezei
alpine; alcătuită geologic din şisturi cristaline acoperite de calcare şi gresii; altitudinile de 500-600 m o plasează în categoria unităţilor de podiş; relieful carstic este
bine dezvoltat - peşteri (Peştera Topolniţa, Ponoare), chei, sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul Zăton).
III. a. două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Câmpiei Olteniei: - temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi în Câmpia
Olteniei 10-11,5° C; - cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Sucevei 600-800 mm/ an şi în Câmpia Olteniei 500-600 mm/ an;
b. două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Podişului Târnavelor: - modul de formare a Subcarpaţilor Getici este prin cutarea straturilor în ultimele
faze ale orogenezei alpine, pe când Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane scufundate cu 4000-5000 m; - altitudinea maximă diferă -
Subcarpaţii Getici 1218 m în Dealul Chiciora sau 1018 m în Măgura Măţău şi Podişul Târnavelor 600-700 m pe latura estică la contactul cu Subcarpaţii Interni ai
Transilvaniei; - în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere, structuri care lipsesc în Subcarpaţii Getici;
c. două deosebiri între clima Podişului Mehedinţi şi clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mureş):
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - austrul în Podişul Mehedinţi şi vânturile de vest
în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş); - influenţele climatice sunt diferite - influenţe submediteraneeneîn Podişul Mehedinţi şi oceanice în Câmpia de Vest (la
Nord de râul Mureş); - etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Mehedinţi şi moderat de câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).
IV. a. a) patru aspecte specifice ale reliefului:- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice
(Neogen); - după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu prezintă un „mozaic petrografic" – roci cristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii,
conglomerate) şi roci vulcanice (bazalt); - altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Bihor - 1849 m, vârful Bihor (Curcubăta Mare); - prezintă relief carstic foarte
bine dezvoltat - peşteri (Scărişoara, Focul Viu, Urşilor,
Vântului), chei (Cheile Turzii, Râmeţi), doline, lapiezuri etc; - relieful vulcanic este prezent în Munţii Metaliferi; - fragmentarea este ridicată - depresiuni
intramontane (Brad, Zlatna, Huedin), culoare de vale;
- prezintă depresiuni „golf, sub forma unor pătrunderi ale câmpiei şi dealurilor în zona de munte; - văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare şi chei, cu peste 6 terase; - zona centrală, cu altitudini de peste 1800 m, ca şi o coloană vertebrală este orientată N-S (Munţii Bihor şi Vlădeasa), din care se
desprind celelalte masive orientate V-E; b) două râuri: oricare două Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul
Alb, Someşul Mic, Arieş, Ampoi, Mureş; c) un tip genetic de lac: lacuri natural, lacuri în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia, Ighiu); lacuri antropice: lacuri
hidroenergetice (Lacul Văliug pe râul Bârzava, Fântânele şi Tarniţa pe Someşul Cald, Gilău pe Someşul Mic); d) trei resurse naturale: minereuri complexe (sulfuri
polimetalice), cărbuni (cărbune brun), bauxită, roci pentru construcţii, ape, păduri, păşuni şi fâneţe naturale.
b. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspect specifice ale reliefului: este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie geologică - în orogeneza baikaliană
începe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonică; în orogeneza hercinică se formează Munţii Macin; - alcătuit din roci variate - şisturi
verzi şi calcare (Podişul Casimcei), granit, bazalt (Munţii Macin), calcare, nisipuri, pietrişuri (Podişul Babadag); - cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul
Casimcei) modelată subaerian din momentul
formării; - altitudinea maximă - în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnită în vârful Greci (Ţuţuiatu)
Munţii Macin - 467 m; - Masivul Dobrogei de Nord prezintă o înclinare uşoară pe direcţia NNV-SSE, indicată de direcţia de curgere a râurilor; - pe depozitele
calcaroase apar forme carstice în Podişul Casimcei (Peştera La Adam, Lilieci); - Masivul Dobrogei de Nord evoluează către stadiul de peneplenă prin epuizarea
energiei de orogen şi modelarea subaeriană îndelungată; - relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri şi lagune;
b) o influenţă climatică: influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice; c) două tipuri genetice de lacuri: lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe,
Zmeica, Golovita), limanuri maritime (Lacul Taşaul),
limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga); d) un etaj de vegetaţie: etajul stepei sau etajul silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de pădure); e) o clasă
sau un tip de sol: clasa molisoluri (cernoziom, sol bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure).
V. a. Habitatul colinar şi de podiş se remarcă prin diversitate de forme ca urmare a condiţiilor naturale
(relief, climă, vegetaţie, soluri), dar si prin rolul favorabil al zonelor de contact (deal/ podiş - munte,deal/ podiş - câmpie), sau prin complementaritatea resurselor şi a
axelor de comunicaţie. în dealuri şi podişuri cele mai favorabile condiţii pentru aşezări sunt pe culoarele largi ale râurilor. Din punct de vedere al formei, în dealuri şi
podişuri, majoritatea satele sunt răsfirate (satul de pădure, cu gospodării înşirate de-a lungul văilor sau al drumurilor, având o tendinţă de grupare într-un nucleu;
vatra are un contur precis, cuprinzând în interiorul său o parte din terenurile cultivate, îndeosebi plantaţii de pomiviticole). Ca urmare a condiţiilor morfologice satul
prezintă o variant specială, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a influenţei populaţiei săseşti apare satul compact, întâlnit în sudul şi centrul Transilvaniei; b.
România este o ţară pontică deoarece are ieşire la Marea Neagră pe o lungime de aproximativ 240 km. Această deschidere pontică a ţării noastre îi conferă multiple
avantaje: - Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar facilitând relaţiile comerciale ale ţării noastre cu majoritatea ţărilor lumii prin porturile maritime Constanţa
şi Mangalia; - plasarea României pe „axa mărilor" (Mediterană-Neagră-Caspică) cu consecinţe economice benefice; - în apele teritoriale există platforme de foraj
marin care extrag petrol din platform continentală; - potenţialul heliomarin este valorificat în turism, mai ales în jumătatea sudică a litoralului românesc; - un
important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul şi platforma continentală. c. Diversitatea lacurilor din zona montană este determinată de geneza cuvetei în
care este acumulată apa, care poate fi de origine naturală sau antropică. Lacurile naturale au dimensiuni mici şi sunt create de acţiunea agenţilor externi -lacuri
glaciare (Lacul Lala, Bâlea, Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri de baraj natural (Lacul Roşu), lacuri formate în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia), lacuri formate în
ocne de sare (Coştiui şi Ocna Şugatag). În categoria lacurilor create de agenţii interni includem lacul vulcanic Sf. Ana din craterul masivului Ciomatu (Munţii
Harghita). Lacurile antropice au apărut în aproape toate masivele montane ca urmare a resurselor mari de apă şi a multiplelor utilizări (potenţialului hidroenergetic
ridicat, alimentare cu apă a localităţilor, regularizarea debitului etc). Cele mai mari amenajări antropice sunt lacurile Izvorul Muntelui pe Bistriţa, Vidraru pe Argeş,
Vidra pe Lotru etc.
d. Fondul funciar al dealurilor şi podişurilor din ţara noastră se caracterizează printr-o mare diversitate
ca urmare a particularităţilor reliefului (altitudine, fragmentare, expoziţie, alcătuire geologică, procese geomorfologice etc.) şi condiţiilor pedoclimatice. Structura
terenurilor agricole este foarte variată, întâlnindu-se terenuri arabile, plantaţii pomi-viticole, păşuni, fâneţe şi suprafeţe forestiere. Dealurile joase au un relief cu pante
domoale pe care eroziunea nu s-a dezvoltat, valori de temperatură (8-10° C) şi precipitaţii (500-700 mm/an) favorabile dezvoltării plantelor, soluri bogate în humus.
Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante tehnice şi legume. Dealurile înalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte, impunând lucrări
agrotehnice pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii terenurilor. Clima prezintă
temperaturi mai scăzute (7-10° C) şi precipitaţii mai bogate (600-800 mm/ an), favorabile pentru culturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol având
o fertilitate medie. Vegetaţia naturală de pădure a fost înlocuită pe mari suprafeţe de culturi agricole. Cultura plantelor este foarte diversificată, ca o consecinţă a
cadrului natural variat. Se întâlnesc terenuri arabile ocupate de porumb, grâu, sfeclă de zahăr, cartof, plantaţii viticole extinse - Subcarpaţii de Curbură, plantaţii
pomicole. Creşterea animalelor este practicată în toate unităţile pe baza păşunilor naturale, plantelor pentru nutreţ sau cerealelor. Se cresc: bovine şi ovine (pe baza
păşunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb şi cartof), păsări.
VI. a. valoarea maximă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 83 mm şi se înregistrează în luna iunie; b. valoarea minimă aproximativă a
cantităţii medii lunare de precipitaţii este de 40 mm şi se înregistrează în luna februarie; c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii este cel de vară
şi cauza este cantitatea mare a precipitaţiilor din acest sezon datorită influenţelor climatice oceanice
(vânturilor de vest); d. diferenţa între valoarea maximă şi minimă a cantităţii medii lunare de precipitaţii
este de 43 mm; e. diferenţa dintre cantitatea medie de precipitaţii din luna mai (69 mm) şi din luna octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm; f. valoarea
aproximativă a cantităţii de medii de precipitaţii din luna iulie este de 62mm.
VARIANTA 69
I. 1.b; 2. d; 3. c; 4. b; 5.c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. â; 10. a.
II. 1. râuri: Buzău, Cerna, Argeş, Someşul Mare; 2. un hazard natural cu posibilitate de producere în Podişul Tâmavelor: alunecări de teren; 3. zona de vegetaţie din
Câmpia de Vest (la Nord de Mureş): zona stepei (etajul silvostepei) sau zona pădurii (etajul stejarului); 4. oraşe: Slobozia, Ploieşti, Brăila, Alexandria.
III. a. două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima Podişului Mehedinţi: - temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8°C şi în Podişul
Mehedinţi 8-10° C; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei şi austrul în Podişul Mehedinţi; - influenţele climatice sunt diferite -
influenţe baltice în Podişul Sucevei şi submeditera-neene în Podişul Mehedinţi; - etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi dealuri joase în
Podişul Mehedinţi. b. două deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Masivului Dobrogei de Nord: - Munţii Apuseni sunt o unitate de orogen, formată în
timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen), iar Masivul Dobrogei de Nord este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie
geologică - în orogeneza baikaliană începe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonica, iar în orogeneza hercinică se formează Munţii
Măcin; - Munţii Apuseni, după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu, prezintă un „mozaic petrografic" - roci cristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare
(calcare, gresii, conglomerate) şi roci vulcanice (bazalt), iar Masivul Dobrogei de Nord este alcătuit din şisturi verzi şi calcare (Podişul Casimcei), granit, bazalt
(Munţii Măcin), calcare acoperite cu nisipuri, pietrişuri (Podişul Babadagului); - altitudinea maximă în Munţii Bihor este de 1849 m, vârful Bihor (Curcubăta Mare)
mult mai mare decât altitudinea maximă în Masivul Dobrogei de Nord de 467 m, vârful Greci (Ţuţuiatu), Munţii Măcin; c. două deosebiri între clima Podişului
Tâmavelor şi clima Câmpiei Olteniei: - temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Tâmavelor 8-10° C şi în Câmpia Olteniei10-11,5°C; - cantitatea de
precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Tâmavelor 600-800 mm/ an şi în Câmpia Olteniei 500-600 mm/an;
IV. a. a) trei aspecte specifice ale reliefului; - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare; - sunt
alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri, sare, cărbuni); - cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe; -altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m şi în
Măgura Măţău -1018m;
b) un etaj climatic şi o influenţă climatică: etajul climatic de dealuri înalte şi influenţe de tranziţie sau submediteraneene; c) un tip sau o clasă de sol: clasa
argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide); d) două resurse de subsol: petrol, gaze de sondă, cărbuni
(lignit), sare; e) două oraşe cu peste 50000 de locuitori: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.
b. precizarea următoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale reliefului: - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei; -
după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu sunt formaţi din roci sedimentare cutate sau fliş (calcare, gresii, conglomerate); - altitudinea maximă este întâlnită în
Munţii Ciucaş - 1954 m, vârful Ciucaş; - orientarea culmilor prezintă o arcuire de la N-S la NE-SV şi V-E;
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane: Depresiunea Braşovului; c) două râuri:Oituz, Putna, Slănic, Buzău, Teleajen, Prahova, Râul Negru, Olt; d) un etaj
de vegetaţie: etajul fagului, etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor (zona de pădure), etajul subalpin (zona alpină); e) un tip sau o clasă de sol:
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, soluri alpine brune acide);
f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori: Braşov şi Sfântul Gheorghe.
V. a. Activităţile economice ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt influenţate de poziţia acestuia pe
cursul fluviului Dunărea, în aval de Defileul Dunării. Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului au favorizat dezvoltarea şantierului naval pentru
construirea de nave fluviale. Potenţialul hidroenergetic al Dunării este ridicat în sectorul defileului şi valorificat economic prin barajul Porţile de Fier I. Este un oraş
antic, apărut datorită posibilităţilor de traversare a Dunării în zona oraşului. Vestigiile oraşului antic Drobeta şi piciorul podului construit de Apolodor din Damasc
constituie o atracţie turistică. b. Râurile din România sunt valorificate economic şi ca argumente în acest sens menţionăm: - posibilităţi de navigaţie, pe Dunăre şi pe
Bega, în curs de amenajare pe Olt (până la Slatina) şi în anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Şiretului şi al Prutului; - potenţial hidroenergetic valorificat
prin barajele şi lacurile de acumulare Porţile de Fier I şi II, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra etc; - alimentarea cu apă a localităţilor situate de-a lungul cursului sau în
apropiere (aducţiuni de apă) şi a activităţilor industriale; - amenajarea sistemelor de irigaţii în partea estică a Câmpiei Române (Bărăgan), sudul Câmpiei Olteniei, în
Dobrogea etc; -. desfăşurarea de activităţi turistice de-a lungul cursului (pescuit sportiv, sporturi acvatice, agrement), mai ales în apropierea marilor oraşe; - spaţiu
favorabil amplasării aşezărilor umane şi căilor de comunicaţie pe terasele râurilor, iar
lunca prin lucrări de desecare şi îndiguire este cultivată agricol; - posedă bogate resurse vegetale (păduri de luncă, pajişti) şi faunistice (numeroase specii de peşti,
între care cei mai valoroşi sunt sturionii - prezenţi pe cursul Dunării). c. In Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri genetice de relief datorită modului variat de
formare: - partea centrală a geosinclinalului carpatic, alcătuită din şisturi cristaline încep să se formeze din orogeneza hercinică şi sunt reluate în orogeneza alpină; -
partea estică, alcătuită din roci sedimentare cutate „fliş" s-a format pe toată durata orogenezei alpine; - partea vestică, alcătuită din roci vulcanice s-a format prin
erupţii vulcanice în Neogen. Tipurile genetice de relief prezente în Carpaţii Orientali sunt: - relieful de eroziune ciclică (suprafeţe de nivelare sau platforme de
eroziune) - mai puţin reprezentat datorită înălţărilor recente, fiind prezente doar ultimile două platforme de nivelare, purtând denumiri locale (mai înalte decât în
Carpaţii Meridionali); - relieful pe şisturi cristaline: Munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard, Giurgeu,Bistriţei;
- relieful dezvoltat pe fliş (roci sedimentare consolidate) - gresii în culmile – Obcina Mare, Feredeu, Munţii Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţi şi Nemira; - relieful
carstic - dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile Bicazului), peşteri, avenuri; - relieful vulcanic - cu conuri, cratere, erodat puternic, apare în Munţii Oaş, Ţibleş,
Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita; - relieful glaciar - este puţin reprezentat, în Munţii Rodnei - în circuri glaciare (lacurile Lala şi Buhăescu), văi glaciare, prezente
datorită altitudinilor ce depăşesc 2000 m şi rocilor dure (şisturi cristaline); - relieful fluvial - în care alternează sectoare de vale mai largi, unde apar terasele, cu
sectoare de vale înguste la străpungerea transversală a culmilor (Bistriţa, Moldova); - relieful pe conglomerate (eroziune diferenţiată) apare în Munţii Ceahlău
(Căciula Dorobanţului, Toaca şi Panaghia) sau în Munţii Ciucaş. d. Densitatea populaţiei este diferită între cele două unităţi de relief, fiind mai mare în Podişul
Dobrogei faţă de Delta Dunării. Podişul Dobrogei, între unităţile de reliefale ţării, este o subunitate slab populată, ca urmare şi a influenţei factorului istoric -
dominaţia străină îndelungată. în cadrul ei se delimitează arii cu densitate ridicată în zona litorală, de-a lungul canalului Dunăre-Marea Neagră şi în zona
predunăreană - populaţia fiind atrasă de concentrările industrial-urbane, spaţiile periurbane cu agricultură de piaţă şi oferirea de forţă de muncă şi de axele de
transport. Densităţile mici din interiorul Podişului Dobrogei sunt datorate frecvenţei mari a terenurilor cu potenţial natural de locuit scăzut şi a relativei izolări
(depărtare faţă de centre urbane, axe de transport). Delta Dunării deţine cele mai mici valori ale densităţii, explicate prin dominarea suprafeţelor acvatice, suprafeţele
locuibile restrânse la grinduri, puţine activităţi economice şi migrarea populaţiei, îndeosebi a tinerilor către centrele urbane limitrofe (Tulcea).
VI. a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna februarie este de 0,6°C şi în luna decembrie este de 0,3°C; b. cea mai mică valoarea aproximativă a
temperaturii medii lunare se înregistrează în luna ianuarie şi este de - 1°C; c. cea mai mare valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în luna
iulie şi este de 24°C; d. amplitudinea termică medie anuală este cu aproximaţie de 25°C; e. temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate circulaţiei maselor de
aer sudice, originare din Peninsula Arabă sau Africa de Nord, mase de aer cu temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse şi radiaţiei solare mai puternice în sezon de
vară; f. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii lunare şi împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului).
VARIANTA 70
I. 1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5.d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. a.
II. 1. oraşe: Sibiu, Suceava, Oradea şi Călăraşi; 2. Bucureşti; 3. râuri: Târnava Mică, Ialomiţa, Trotuş, Someş; 7. Braţul Sulina.
III. a. două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş) şi clima Delta Dunării: - cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud
de râul Mureş) 500-600mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul (iarna) în Delta Dunării şi
austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş); - influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi submeditera-neene în sudul
Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş); b. două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Munţilor Poiana Rusca: - alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este
reprezentată de şisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Munţii Poiana Rusca sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcare metamorfozate; - altitudinea maximă
a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decât cea a Munţilor Poiana Rusca - 1374 m, vârful Padeşu; - în Grupa Făgăraş se întâlnesc
frecvente urme ale modelării glaciare - circuri (lacuri glaciare: Lacul Bâlea, Capra, Podragu), văi glaciare şi lipsesc din Munţii Poiana Rusca; - Grupa Făgăraş spre
deosebire de Munţii Poiana Rusca, la începutul cuaternarului, a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând caracter alpin.
c. două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima Câmpiei Olteniei: - temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Bârladului 8-10°C şi în Câmpia
Olteniei 10-11,5°C; - vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Bârladului şi austrul în Câmpia Olteniei; - influenţele climatice sunt diferite -
influenţe est-continentale (de ariditate) în Podişul Bârladului şi submediteraneene în Câmpia Olteniei; - etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul
Bârladului şi moderat de câmpie în Câmpia Olteniei.
IV. a. a) trei aspecte specifice ale reliefului - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare; - sunt
alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrişuri, sare, cărbuni); - cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
b) două râuri cu amenajări hidroenergetice: Argeş, Olt; c) un tip sau o clasă de sol: casă argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri
(soluri rune, bnjnacide); d) două resurse naturale : petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), sare, terenuri arabile, păşuni şi fâneţe, păduri; e) două oraşe cu peste 50000
loc.: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. b. a) trei aspecte specifice ale reliefului; - este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin încreţirea scoarţei i
prin erupţii vulcanice (Neogen); - după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei şiruri de roci vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline
(şisturi cristaline) în centru şi sedimentare (calcare, resii, conglomerate) în E; - altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane: Depresiunea Maramureş; c)o influenţă climatică şi două etaje climatice: influenţe climatice oceanice sau
scandinavo-baltice si etaj de depresiune intramontană, etaj montan, etaj alpin; d) un tip genetic de lac: lacuri glaciare (Lacul Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare
(Lacul Coştiui, Ocna Şugatag);
e) două resurse de subsol: minereuri omplexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie.
V. a. Terenuri foarte degradate în Munţii Carpaţi şi în Subcarpaţi există, acolo unde condiţiile aturale
(roci sedimentare friabile, precipitaţii, pantă) şi utilizarea economică neadecvată a terenurilor (defrişări, suprapăşunat, arat din deal în vale etc.) determină o eroziune
accelerată a terenurilor. In Subcarpaţi şi în munţii joşi relieful este accidentat, predomină suprafeţele de versanţi, cu pante mai abrupte, impunând lucrări agrotehnice
pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii Fondului Funciar, lipsa facilităţilor
economice, fragmentarea excesivă a proprietăţii, aratul din deal în vale, defrişarea rasă pe suprafeţe mari a pădurii şi practicarea monoculturii au determinat o
eroziune accelerată a terenurilor, favorizată şi de condiţiile naturale (roci sedimentare
friabile, precipitaţii, pantă). In munţii înalţi relieful este foarte accidentat, dominat de versanţi puternic înclinaţi care nu pot fi cultivaţi agricol, şi mici suprafeţe
netede care sunt valorificate agricol. Depresiunile intramontane prezintă suprafeţe orizontale sau uşor înclinate, prielnice culturilor agricole. Se practică o
agricultură intensivă în depresiunile intramontane şi extensivă în rest. Păşunile şi fâneţele montane
ocupă suprafeţe mari (1800-2200 m), în apropierea satelor extinse prin defrişarea pădurilor.
Pădurile domină fondul funciar al zonelor montane şi prin defrişarea rasă pe suprafeţe mari a
pădurii se declanşează o eroziune accelerată a terenurilor. b. Culturile agricole se caracterizează printr-o mare diversitate ca urmare a particularităţilor reliefului
(altitudine, fragmentare, expoziţie, alcătuire geologică, procese geomorfologice etc), a condiţiilor climatice (scăderea temperaturii odată cu creşterea altitudinii,
creşterea cantităţii de precipitaţii) şi a caracteristicilor pedologice (scăderea fertilităţii solului odată
cu creşterea altitudinii). Structura terenurilor agricole este foarte variată, întâlnindu-se: - în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultivă predominant
cereale, plante tehnice, puţine podgorii şi culturi legumicole în vecinătatea oraşelor; - în dealuri şi podişuri se întâlnesc terenuri arabile (care se reduc pe măsură ce
altitudinea creşte), plantaţii pomi-viticole, păşuni, fâneţe şi suprafeţe forestiere (se extend pe măsură ce altitudinea creşte). -în munţi sunt utilizate pentru culturi
agricole depresiunile şi culoarele intramontane, care sunt cultivate cu grâu, cartof, secară, in pentru fuior, pomi fructiferi. c. După anul 1989 industria, considerată
energofagă şi energointensivă, intră în declin -tranziţie, pe de o parte datorită ineficientei producţiei în unităţile mari şi foarte mari, cauzată de uzura morală a
utilajelor, iar pe de altă parte de lipsa unor programe coerente de lansare economică a industriei sau de „neştiinţa organelor de decizie". Astfel, tranziţia economică a
însemnat modernizarea, restructurarea sau chiar închiderea unor ramuri industriale, având drept consecinţă disponibilizarea parţială sau totală a personalului angajat.
Ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar a scăzut. în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societăţilor industriale, au fost restucturate
sectoarele supradimensionate şi s-a revigorat potenţialul naţional de cercetare şi dezvoltare. d. Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a
climatului -climat temperat continental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel continental în partea estică. Cantitatea medie anuală
de precipitaţii scade de la vest spre estul ţării şi creşte odată cu altitudinea. Desfăşurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea cantităţii de
precipitaţii pe măsura creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română
partea central vestică, 400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral şi în Delta
Dunării). Scăderea cantităţii medii anuale de precipitaţii este o consecinţă a poziţiei, altitudinii si desfăşurării Munţilor Carpaţi, care au un rol important în bararea
maselor de aer care irculă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi în distribuţia eritorială a cantităţii de precipitaţii. Cantitatea de precipitaţii
scade V-E ca urmare a interferenţelor climatice: influenţe limatice oceanice în vestul şi centrul ţării, cu precipitaţii abundente şi uniforme în cursul nului, aduse de
vânturile de vest, spre deosebire de estul ţării unde se resimt influenţe climatice de ariditate, cu precipitaţii scăzute. Precipitaţiile cresc odată cu altitudinea, de la 400-
500 mm/an în sudul Câmpiei Olteniei, la 500-600mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei, la 500-700 mm/ an în Podişul Getic, la 700-900 mm/ an în Subcarpaţii Getici,
la 800-1200 mm/ an în Munţii Carpaţi şi chiar peste 1200 mm/ an pe cele mai mari altitudini ale Carpaţilor.
VI. a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna ianuarie este de - 7° C şi în luna decembrie este de - 6°C; b. cea mai mică valoare aproximativă a
temperaturii medii lunare se înregistrează în luna februarie şi este de - 7,5° C; c. cea mai mare valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se înregistrează în
luna august şi este de 9,5° C; d. temperaturile scăzute din intervalul decembrie-aprilie sunt determinate de unghiul făcut de razele solare cu suprafaţa terestră şi de
mărimea mică a radiaţiei globale (situarea ţării noastre în emisfera nordică, în plină zonă de climă temperată, cu un minim al duratei şi intensităţii iluminării şi
încălzirii la solstiţiul de iarnă 22 decembrie), circulaţiei maselor de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care se manifestă mai ales iarna);
e. temperatura medie anuală se obţine însumând valorile temperaturilor medii lunare şi împărţind suma obţinută la 12 (numărul de luni); f. amplitudinea termică
medie anuală se calculează făcând diferenţa între valoarea medie a lunii celei mai reci (februarie) şi a lunii celei mai calde (august) şi are valoarea de l7°C.
VARIANTA 71
I.1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.
II. 1. sare, petrol, lemn; 2. Mureş, Trotuş, Motru; 3. Buzău, Reşiţa, Focşani, Sibiu.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii
marcată cu J (Subcarpaţii Moldovei); temperatura medie anuală: în unitatea G, 2°C-6°C, în unitatea J, 6°C-
8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea G, 1000-1200 mm/an, în unitatea J, 700-1000 mm/an; etajul de climă: în unitatea G, etaj climatic montan, în unitatea J, etaj
climatic de dealuri înalte. b. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Podişul Bârladului) şi relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre
Olt şi Argeş); din punct de vedere petrografic unitatea E este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, argile, marne, în timp ce în unitatea C roca reprezentativă este loessul;
unitatea E prezintă relief structural de tip cueste, în timp ce relieful unităţii C se remarcă prin prezenţa crovurilor (microdepresiuni de tasare în loess);
c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei) şi clima unităţii marcată cu F (Delta Dunării); temperatura medie anuală: în unitatea D,
8°C-10°C, în unitatea F, peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub 400 mm/an; influenţă climatică: în unitatea D,
oceanică, în unitatea F, pontică.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt): a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a
durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic; - sunt alcătuiţi predominant din roci
dure, şisturi cristaline, spre extremitatea vestică fiind prezente roci sedimentare (calcare); - tipuri şi forme de relief: relieful petrografic (relief pe şisturi cristaline,
care conferă reliefului masivitate; relieful carstic cu peşteri şi chei); relieful glaciar cu circuri glaciare, văi glaciare şi morene; suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-
Şes, Gornoviţa); - altitudinea maximă: 2 519 m - vârful Parângu Mare, Munţii Parâng; - numărul mic de depresiuni (depresiunea intramontană Petroşani, străbătută
de râul Jiu şi depresiunea marginală Haţeg, drenată de râul Strei) indică fragmentarea redusă; b) Petroşani; c) lacuri glaciare; lacuri de acumulare în scop
hidroenergetic; d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (câte un punct pentru oricare
două răspunsuri corecte); e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide; clase de sol: cambisol/spodosol (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte).
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Podişul Dobrogei); a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene- partea
centrală, în timpul orogenezei hercinice- partea nordică) şi prin sedimentare, partea sudică; - din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de
roci (şisturi verzi, graniţe, gresii, calcare, loess); - altitudinea maximă - 467 m - vârful Greci, Munţii Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific părţii sudice a podişului; b) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune; c) sol, calcar; d)
influenţe climatice continental-excesive, de ariditate; influenţe pontice; e) Tulcea; Constanţa.
V. a.- scăderea valorilor natalităţii, urmare a generalizării comportamentului de planning familial;
- creşterea numărului de emigranţi; b. - solurile cu fertilitate ridicată, din clasa molisoluri, favorizează activităţile agricole; - relieful fluviatil prezintă lunci largi,
număr de terase redus şi interfluvii netede, numite
„câmpuri"; c. - reţeaua feroviară are caracter radiar (de-a lungul văilor carpatice transversale) şi concentric (conform formei treptelor de relief şi arcului carpatic),
influenţat de poziţia capitalei; - nodul feroviar principal este oraşul Bucureşti, de unde pornesc opt magistrale feroviare care fac legătura capitalei cu oraşele situate în
părţile extreme ale ţării (Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Suceava, laşi, Galaţi, Constanţa); d. - industria metalurgiei neferoaselor este localizată în proximitatea
arealelor de exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor de transport ale materiilor prime la centrele de prelucrare; - cuprul, extras din
minereurile polimetalice şi din piritele cuprifere din Munţii Gutâi şi Munţii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna; bauxita se exploatează din Munţii
Pădurea Craiului, la Oradea obţinându-se alumină.
VI. a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; b. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; c. aportul afluenţilor - care au debite mari, urmare a cantităţilor mari de precipitaţii care cad la
nivelul bazinelor hidrografice şi a topirii zăpezilor (eşalonat, dinspre câmpie spre zonele montane) corespunzător anotimpurilor primăvară-vară; d. aprox. 4 500
m3/s; e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s.
VARIANTA 72
I. 1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.
II. 1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalău. 3. huila. 4. Olt, Buzău. 5. climat de dealuri joase. 6. câmpie în formare prin aluvionare; suprafeţele de uscat, numite grinduri
(fluviale, fluvio-maritime, continentale), reprezintă 13% din suprafaţa deltei.
III. a. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu D (Câmpia Transilvaniei) şi relieful unităţii marcată cu H (Dealurile Crişene); din punct de vedere petrografic
unitatea D prezintă substrat argilo-marnos, favorizând declanşarea proceselor de versant (alunecări de teren), în timp ce unitatea H este alcătuită din strate
sedimentare recente - acumulări premontane de nisipuri şi pietrişuri; altitudinal, unitatea D nu depăşeşte 300 m, în timp ce unitatea H prezintă dealuri în jur de 500 m;
b. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Podişul Dobrogei) şi relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române între Olt-Argeş); relieful unităţii
A s-a format prin sedimentarea Lacului Getic, în timp ce unitatea C s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei baikaliene (Podişul Casimcei) şi a
orogenezei hercinice (Munţii Macin),
partea sudică a podişului definitivându-se prin procesul de sedimentare; din punct de vedere petrografic unitatea A prezintă roci variate: în Masivul Dobrogei de
Nord specific sunt şisturile verzi şi graniţele, iar în Podişul Dobrogei de Sud, peste un fundament alcătuit din calcare şi gresii sarmatice s^a depus un strat de loess,
spre deosebire de unitatea C unde varietatea rocilor este mai redusă: nisipuri, pietrişuri, loess;
c. două asemănări între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii marcată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt); ambele unităţi de relief se
încadrează în etajul climatic montan; temperatura medie anuală în ambele unităţi de relief este de 2°C-6°C; precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1 200
mm/an, în ambele unităţi de relief.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E (Podişul Bârladului): a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor
într-o mare sarmatică, având structură geologică de platformă monoclinală; - din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri,
argilă,marne etc); - prezintă relief structural (cueste şi văi asimetrice);- are altitudini de 400-600 m;
b) etaj climatic de dealuri joase; influenţă climatică continentai-excesivă, de ariditate; c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare răspuns corect); d)
tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenuşii/ soluri brun-roşcate (câte 1 p pentru oricare două răspunsuri corecte); e) Vaslui - 1 p, Bârlad.
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G (Carpaţii Curburii): a) - s-a format în timpul orogenezei alpine
care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic; - structura geologică cutată, de
orogen; - din punct de vedere petrografic, domină flişul (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii,
conglomerate, argile, marne); - altitudinea maximă: 1954 m - vârful Ciucaş, Munţii Ciucaş; - tipuri şi forme de relief: relief pe fliş - caracterizat prin fragmentarea
accentuată a reliefului, favorizând dezvoltarea unor areale depresionare intramontane cu suprafaţă mare (Depresiunea Braşovului); relieful sculptural, de tip babe şi
sfincşi, pe conglomerate (Munţii Ciucaş: Sfinxul Bratocei, Tigăile); relieful fluviatil. b) Depresiunea Braşov; c) lemn, hidroenergie; d) Olt, Buzău; e) etajul fagului,
etajul coniferelor.
V. a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de combustibilii minerali (cărbuni, petrol, gaze naturale) şi de resurse geotermale; - există o varietate de
tipuri de cărbuni, cu valoare energetică diferită: huilă (depresiunea Petroşani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic),
cărbune brun (depresiunea Comăneşti); petrolul, resursă energetică specifică zonelor de sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care cuprind gazul
metan (Podişul Transilvaniei) şi gazul de sondă, care însoţeşte zăcămintele de petrol; ape termale, de-a lungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest şi
Dealurile de Vest; b. - temperatura aerului scade odată cu creşterea altitudinii; - versanţii cu expoziţie sudică, mai însoriţi, înregistrează valori de temperatură mai
ridicate faţă de versanţii cu orientare nordică, umbriţi, cu valori termice mai scăzute la aceeaşi altitudine; c. - oraşul Braşov, datorită poziţiei geografice facilitează
legăturile transcarpatice; - este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele feroviare 200, 300,
400,500), fiind în proiect construirea unui aeroport; d. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismică Vrancea), geomorfologice (alunecări de teren, ravene,
ogaşe, torenţi - arealul de dealuri); - climatice (grindină, ploi cu caracter torenţial, poleiul); hidrologice (inundaţii), biologice (gripa aviară);
VI. a. aprox. 9 000 m3/s; mai; b. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; c. aportul afluenţilor cu debite mari;
- condiţiile climatice: cantităţi mari de precipitaţii şi temperaturi ridicate care favorizează topirea zăpezii;
d. aprox. 4 500 m3/s; e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s.
VARIANTA 73
I. 1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d; 7. c; 8. d; 9.c; 10. a.
II. 1. Buzău, Craiova, Bistriţa, Bucureşti 2. Jijia, Olt, Buzău, Someş 3. influenţe climatic de ariditate 4. petrol.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa Parâng) şi clima unităţii marcate cu H (Podişul Sucevei); temperatura medie anuală: în unitatea F, sub
2°C, în timp ce în unitatea H, 6°C-8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea F, peste 1200 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an; etajul de climă: în unitatea F, etaj
climatic alpin, în unitatea H, etaj climatic de dealuri joase. b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şi relieful unităţii marcate cu E
(Carpaţii Moldo-Transilvani); relieful unităţii D s-a format prin sedimentarea Mării Panonice, care s-a retras treptat spre vest, în timp ce relieful unităţii E s-a format
în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi
înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei oeogene; din punct de vedere petrografic, unitatea
D este alcătuită din roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess)în timp ce, în unitatea E reprezentativ este paralelismul petrografic: în vest - roci vulcanice, în partea
centrală - şisturi cristaline, în est - fliş; altitudinea maximă în unitatea D este de 174 m (Câmpia Vingăi), în timp ce în unitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu,
Munţii Călimani).
c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu A (Subcarpaţii Curburii) şi clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei); temperatura medie anuală: în unitatea A,
6°C-8°C, în unitatea C, peste 10°C-11°C şi peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea A, 700-1000 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an;
etaj climatic: în unitatea A, de dealuri înalte, în unitatea C, de câmpie şi de dealuri joase; vânturi specifice: în unitatea A, în unitatea C, brizele marine şi crivăţul.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Munţii Apuseni): a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei
neogene; - sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de „mozaic petrografic"; - tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care confer reliefului masivitate; pe calcare, cu
forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; relieful fluviatil;
- în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf; - altitudinea maximă; 1849 m (vârful Bihor, Munţii Bihor); - sunt fragmentaţi de numeroase râuri; b)
Someşul Mic, Crişul Repede; c) etajul fagului/ etajul coniferelor; d) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol; e) bauxita, minereuri
auro-argentifere; f) inundaţii;
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G (Podişul Getic): a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin procesul de
sedimentare; - petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen, s-a depus o cuvertură de pietrişuri carpatice, cunoscute sub denumirea de „pietrişurile de
Cândeşti" cu grosimi mai mari în partea estică; - structura geologică este de platformă puternic monoclinală N-S; - are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m -
Platforma Argeşului); - este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord spre sud; b) etaj climatic de dealuri joase; influenţă climatică
submediteraneană/ de tranziţie c) petrol, gaze asociate, lignit; d) etajul stejarului; e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roşcate; clasă de sol: argiluvisoluri
V. a. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone de podiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se
peste areale de dealuri joase; - tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive, de ariditate, volumul de apă transportat în timpul verii
reducându-se semnificativ; b. - prezenţa, în arealul depresiunii, a resurselor de huilă şi punerea în valoare a
acestei resurse energetice prin exploatări în subteran a atras un număr mare de forţă de muncă, ceea ce a condus la creşterea densităţii populaţiei în arealul
depresionar, prin concentrarea populaţiei în cele 6 oraşe, raportat la regiunile montane înconjurătoare, unde densitatea populaţiei se înscrie în valorile specifice
zonelor de munte. c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările,
suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în special) au condus la o intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea solului prin
pluviodenudare, alunecări de teren, torenţialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii Călimani, Munţii Apuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la exploatările
miniere, presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate. d. - alcătuirea petrografică (şisturi cristaline şi calcare) şi dezvoltarea reliefului
carstic (văi în chei, peşteri şi sohodoluri), conferă podişului aspecte montane.
VI. a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; b. aprox. 75 m3/s; septembrie; c. primăvara; d. cantităţi mari de precipitaţii; topirea zăpezilor; e. aprox. 250m3/s.; f. aprox. 275
m3/s;
VARIANTA 74
I. 1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
II. 1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, Bucureşti 2. Prut, Bistriţa, Buzău, Someş 3. sunt alcătuiţi dintr-o
mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind caracteristica de „mosaic petrografic"; tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic
(pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii, chei; relieful pe fliş, care
determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; relieful fluviatil.
III. a. două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Câmpia de Vest) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş); ambele
unităţi de relief se încadrează în etajul climatic de câmpie; temperatura medie anuală în ambele unităţi de relief este de 10°C-11°C; precipitaţiile medii anuale sunt
cuprinse între 500-700 mm/an în ambele unităţi de relief. b. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei) şi relieful unităţii marcată cu F
(Grupa Parâng); relieful unităţii C s-a format atât prin cutarea scoarţei terestre, în timpul orogenezei baikaliene şi a orogenezei hercinice, cât şi prin procesul de
sedimentare, în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de încreţire a scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la
începutul Cuaternarului; din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcătuită din roci variate (şisturi verzi, graniţe, calcare, loess) în timp ce în unitatea F domină
rocile metamorfice (şisturile cristaline); c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Munţii Apuseni) şi clima unităţii marcată cu H (Podişul Sucevei); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B, 0°C-6°C, în unitatea H, 8°C-10°C; precipitaţiile medii anuale:
în unitatea B, 1000-1200 mm/an şi peste 1200 mm/an, ajungând la valori de 1400 mm/an - polul precipitaţiilor în ţară (Stâna de Vale), în unitatea H, 500-700mm/an;
etaj climatic: în unitatea B, montan, în unitatea C, de dealuri joase; influenţe climatice: în unitatea B, oceanice, în unitatea H influenţe scandinavo-baltice.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani):
a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei în aeosinr.linalul carnaţie:
în a doua jumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici; - caracteristică este tripla zonalitate petrografică: în vest-roci vulcanice, în
partea centrală-şisturi cristaline, în partea de est-fliş; - au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinală: 2100 m - munţii Călimani, vârful Pietrosu; - tipuri de relief:
relief petrografic: pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe conglomerate - relief sculptural de tip babe şi sfineşi - în Munţii Ceahlău; pe calcare
-relief carstic (Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate; - sunt fragmentaţi de numeroase râuri, fiind reprezentative depresiunile
intramontane: Ciuc,
Giurgeu, Comăneşti; b) Munţii Tarcău, Munţii Stânişoara; c) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin; d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de
baraj în scop hidroenergetic; e) lemn, hidroenergie;
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Subcarpaţii Curburii): a) - s-au format prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în
avanfosa carpatică, în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, în timpul erei neozoice; - structura geologică: de orogen, cu prezenţa sinclinalelor, care
dau în relief depresiuni şi a anticlinalelor care se materializează în culmi subcarpatice; specifice sunt stratele
: sedimentare cutate care prezintă sâmburi de sare - cutele diapire; - petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrişuri, argile, marne) şi pătrunderea, din
arealul carpatic a unor pinteni alcătuiţi din fliş (gresii, conglomerate); - are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m - Măgura Odobeşti); - este cel mai complex
sector subcarpatic, alcătuit din două şiruri de depresiuni (unele în vecinătatea muntelui, numite „submontane", altele situate între dealurile subcarpatice, sau
„intracolinare") şi două şiruri de dealuri; - tipuri şi forme de relief: alunecări de teren, ravene şi ogaşe, „vulcani noroioşi" (Depresiunea Policiori); b) etajul climatic
de dealuri înalte, influenţă climatică continentală; c) etajul pădurilor de foioase; d) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; e) sare, petrol, gaze asociate,
lignit, sol
V. a. - fragmentarea reliefului este dată de numărul mare de depresiuni, văi transcarpatice (culoarul larg al Mureşului), de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului)
şi dealurilor în interiorul munţilor sub forma depresiunilor „golf; - tectonismul, alcătuirea petrografică variată, cu dominarea rocilor sedimentare friabile,
însoţite de acţiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea diferenţiată şi fragmentarea accentuată a reliefului. b. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor
condiţii de temperatură şi necesită cantităţi diferite de apă; - de exemplu, stejarul termofil (cer, gârniţâ, stejar pufos) s-a adaptat cantităţilor de precipitaţii mai reduse,
specifice zonelor de câmpie şi dealuri joase, în timp ce molidul vegetează la altitudini mari, în condiţii de temperatură şi precipitaţii corespunzătoare. c. - borvizurile,
apele minerale şi apele termale sunt valorificate în scop therapeutic (Vatra Dornei, Slănic Moldova, Olăneşti, Căciulata etc); apele termale constituie agent
termic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit - Oradea); - pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor, a industriei; d. - în sectorul de defileu,
valea este relativ simetrică, cu versanţi abrupţi şi lipsa
luncii; - caracteristică este alternanţa de bazinete depresionare (Moldova Nouă, Orşova) şi de îngustări, numite „Cazane" (Cazanul Mare, Cazanul Mic);
VI. a. aprilie; aprox.230m3/s; b. septembrie; aprox. 50m3/s; c. topirea zăpezilor d.cantităţi mici de precipitaţii
e. aprox. 10m3/s. f. aprox. 180 m3/s
VARIANTA 75
I. 1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.
II. 1. Alexandria, Bârlad, Ploieşti, Zalău. 2. Jijia, Timiş, Someşul Mic. 3. huilă, lemn. 4. liman fluvibmaritim.
III. a. două asemănări între relieful unităţii marcate cu G (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu J (Munţii Banatului); ambele unităţi de relief prezintă
structură geologică cutată, de orogen; fragmentarea accentuată a ambelor unităţi de relief este demonstrată de numărul mare de depresiuni şi văi. b. două deosebiri
între clima unităţii marcată cu B (Podişul Dobrogei) şi clima unităţii marcată cu H (Câmpia de vest la nord de Mureş); temperatura medie anuală: în unitatea B,
10°C-11°C şi peste 11°C ,în unitatea H, 10°C-11°C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an; etaj
climatic: în partea 3, de câmpie şi dealuri joase, în unitatea H, de câmpie; influenţe climatice: în unitatea B, excesiv-continentale şi pontice, în unitatea H influenţe
oceanice; vânturi: în unitatea B, crivăţul şi brizele marine, în unitatea H, vânturile de vest. c. două deosebiri între reliefuUinităţii marcată cu E (Carpaţii Curburii) şi
relieful unităţii marcată I (Dealurile Lipovei); relieful unităţii E s-a format prin cutarea scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine, în timp ce unitatea I s-a format
prin procesul de sedimentare; din punct de vedere petrografic, unitatea E este alcătuită din fliş (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii, conglomerate, argile,
marne) în timp ce în unitatea I domină rocile sedimentare premontane (nisipuri, pietrişuri); altitudini: unitatea E se apropie de 2 000 m (1954 m - vârful Ciucaş,
Munţii Ciucaş), în timp ce, în unitatea I altitudinile depăşesc puţin 300 m.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Grupa Retezat-Godeanu): a)- s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic; - petrografic, domină rocile metamorfice
(şisturile cristaline), spre extremitatea vestică fiind prezente şi calcare; - structura geologică de orogen; - altitudinea maximă: 2509 m - vârful Peleaga, Munţii
Retezat; - tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline, care conferă caracter de masivitate; glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief
fluvialii - cu văi adânci, număr mare de terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste; relief carstic cu peşteri şi văi în chei; suprafeţe de nivelare (Borăscu,
Râu-Şes, Gornoviţa). b) Motru, Cerna; c) lac glaciar; d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin e) huilă, lemn, hidroenergie, alpin f) etaj
climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare răspuns corect); b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu C (Câmpia Bărăganului).
a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care s-a retras treptat spre est; - din punct de vedere petrografic este alcătuită din pietrişuri, nisipuri,
argile peste oare s-a depus un strat de loess (40 m grosime); - câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede; - forme de relief reprezentative: dune de
nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui); crovurimicrodepresiuni de tasareîn loess; b) influenţă climatică de ariditate; c) zona stepei; d) petrol, gaze asociate; e)
clasa molisol; tip de sol: cernoziom f) Călăraşi, Brăila, Slobozia
V. a. - borvizurile şi apele minerale sunt valorificate în scop terapeutic (Vatra Dornei, Slănic Moldova,
Olăneşti, Căciulata etc); apele termale constituie agent termic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit - Oradea); - pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea
localităţilor, a industriei; b.- factorul climatic joacă un rol important în procesele chimice care au loc la nivelul solului; - odată cu creşterea altitudinii au loc
modificări în repartiţia cantităţilor de precipitaţii şi a valorilor de temperatură (valorile termice scad şi cresc cantităţile de precipitaţii) ceea ce se răsfrânge în
caracterul acid/bazic al solului, în posibilitatea descompunerii şi încorporării materiei organice în masa solului, respectiv pretabilitatea pentru anumite
tipuri de culturi agricole; - solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt acide, nefertile, în
timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus şi un ph al solului corespunzător practicării culturilor specifice unităţilor de câmpie; c. - industria morăritului şi
panificaţiei, foloseşte ca materie primă cerealele care prezintă un areal de cultură începând din zonele de câmpie (grâu, porumb), până în zonele montane (secara); -
făina, care contribuie la prepararea pâinii, pastelor făinoase, a produselor de patisserie reprezintă alimentaţia de bază a populaţiei; cererea mare explică larga
răspândire teritorială a acestei industrii;
d. - vegetaţia este strict dependentă de condiţiile de relief (altitudine, expoziţia versantilor, pantă, forme de relief), climă (temperatură, precipitaţii, vânturi) şi sol
(caracteristicile fizice şi chimice); - Carpaţii Orientali prezintă o desfăşurare pe verticală până la altitudini de 2000 m, ceea ce favorizează etajarea mai multor tipuri
de climate, cărora le corespund tot atâtea etaje de vegetaţie, în timp ce, în Podişul Dobrogei altitudinile sub 400 m şi prezenţa influenţelor climatice de ariditate
constituie factori restrictivi în diversificarea vegetaţiei
spontane;
VI. a.- 18°C; iulie; b. - -5°C; ianuarie; c. - vara; supraîncălzirea substratului, urmare a expunerii la radiaţia solară timp mai îndelungat, consecinţă a mişcării de
revoluţie;
. d. - TMA = ITML/12 (°C); în care: TMÂ- temperatura medie anuală; ITML - suma temperaturilor medii lunare; e. - 23°C; f. -8°C
VARIANTA 76
I. 1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.
II. 1. Bârlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. Şiret, Motru, Mureş, Someşul Mic 3. petrol, sol.
III. a. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Retezat-Godeanu) şi clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii); altitudinile maximă în
unitatea A, 2509m – vârful Peleaga, Munţii Retezat, în timp ce în unitatea D, 996m - Măgura Odobeşti; relieful unităţii A s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în
timpul orogenezei alpine, în timp ce relieful unităţii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatică; b. două asemănări între relieful unităţii
marcate cu C (Câmpia Bărăganului) şi relieful unităţii marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de Mureş); unităţile de relief s-au format prin procesul de sedimentare;
tipurile de roci (petrografia) pe care s-a format relieful fac parte din categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrişuri, loess; c. două deosebiri între clima unităţii E
(Carpaţii Curburii) şi clima unităţii F (Podişul Tâmavelor); etajul climatic: în unitatea E, montan, în unitatea F, de dealuri joase; temperaturile medii anuale: în
unitatea E, 0°C-6°C, în unitatea F, 8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în
unitatea E, 1000-1200 mm/an, în unitatea F, 500-700 mm/an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Podişul Dobrogei): a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-partea
centrală, în timpul orogenezei hercinice-partea nordică) şi prin sedimentare partea sudică; - din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de roci
(şisturi verzi, graniţe, gresii, calcare, loess); - altitudinea maximă - 467 m, vârful Greci, Munţii Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific părţii sudice a podişului;
b) influenţă climatică: pontică; c) zona de stepă, zona pădurii; d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri bălane ; e) liman fluvio-maritim, Techirghiol; f) Constanţa,
Tulcea;
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G (Munţii Apuseni): a) - s-a format în timpul orogenezei alpine, care a durat din Cretacic până la
începutul Cuaternarului; în a doua jumătate a neogenului au avut loc erupţii vulcanice; - sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, şisturi cristaline,
sedimentare (calcare, fliş) ceea ce conferă caracterul de „mozaic petrografic"; - tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care
conferă reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea
reliefului); relieful vulcanic; - în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf;
- altitudinea maximă: 1849 m, vârful Bihor, Munţii Bihor; b) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Someşul Mic, Arieşul, Ampoiul; c) minereuri complexe,
minereuri auro-argentifere, bauxită, lemn, ape minerale; d) sate risipite numite „crânguri".
V. a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea gheţarilor montani în perioada glaciară (pleistocen);
- odată cu încălzirea climei gheţarii montani s-au topit şi au lăsat în urmă circuri, văi glaciare, morene etc;
b. - temperatura medie anuală scade odată cu creşterea altitudinii reliefului astfel: 10°C-11°C şi peste 11°Cîn etajul de câmpie, 8°C-10°Cîn etajul dealurilor joase
(podişuri), 6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpaţi), 0°C-6°C în etajul montan, sub 0°C în etajul alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);
- temperatura medie anuală scade în latitudine de la sudul spre nordul ţării, cu aproximativ 2°C; în sudul ţării temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C,în nordul
ţării de 8,5°C; c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni antropice: defrişările, suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi
în special) au condus la o intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea soluliţi prin pluviodenudare, alunecări de teren, torenţialitate); - exploatarea
unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii Călimani, Munţii Apuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la exploatările miniere,
presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens populate; d. - compoziţiile floristice diferite existente în cele două unităţi de relief: în grupa Parâng
predomină pădurile de conifere şi fag iar în Câmpia Olteniei, pâlcurile de pădure sunt dominate de stejar termofil (stejar brumăriu, stejar pufos, cer, gârniţă);
- majoritatea arealelor împădurite din Câmpia Olteniei sunt folosite în scop de protecţie a mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea caracteristicilor climatice,
conservarea unor specii vegetale şi animale etc). spre deosebire de grupa Parâng unde fondul forestier este folosit predominant pentru valorificarea lemnului.
VI. a. 19°C, iulie, august; b. -5° C, ianuarie, decembrie; c vara; d. 24°C; e.Temperatura medie anuală: suma temperaturilor medii lunare/numărul de luni; f. 0°C;
VARIANTA 77
I. 1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.
II. 1. Târnava Mare, Vedea, Crişul Negru 2. Focşani, Vaslui, Brăila 3. Câmpia Transilvaniei, gaz metan
4. petrol, sare.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Meridionali la vest de Olt) şi clima unităţii marcate cu I (Subarpaţii Modovei); etajul climatic: în
unitatea C alpin, în unitatea I, de dealuri înalte; temperatura medie anuală: în unitatea C, sub 0°C, în unitatea 1,6°C -8°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,
peste 1200 mm/an, în unitatea 1,700-1000 mm/an; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu F (Munţii
Apuseni); altitudinile în unitatea B, între 700-1000 m, maxima altitudinală fiind de 996 m - Măgura Odobeşti, în timp ce în unitatea F nu depăşesc 1849
m (Munţii Bihor, vârful Bihor); relieful unităţii B s-a format pe roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri, argile, marne), în timp ce relieful unităţii F s-a format pe roci
metamorfice (şisturi cristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, fliş); c .două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Dealurile Lipovei) şi clima unităţii
marcate cu J (Câmpia Moldovei); influenţă climatică: în unitatea E, oceanice, în unitatea J, de ariditate şi scandinavobaltice; vânturi: în unitatea E, vânturile de vest
în timp ce în unitatea J crivăţul.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu D (Câmpia de Vest la sud de Mureş): a) - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu
sedimente aduse de râuri; - sunt specifice două tipuri de câmpii: înalte - peste 100 m, acoperite cu un strat de loess şi câmpii joase - 80-90 m supuse inundaţiilor;
- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinală: 174 m-Câmpia Vingăi; - are o înclinare foarte redusă de la est la vest din care cauză râurile sunt
divagante; b) etaj climatic: de câmpie; influenţă climatică: submediteraneană/oceanice; c) etaj de vegetaţie: silvostepă; d) petrol, gaze asociate e) Timişoara.
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Carpaţii Moldo-Transilvani):
- s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul Cuaternarului, -prin cutarea sedimentelor acumulate în geosiclinalul carpatic; în a
doua jumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici; precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Podişul Getic): a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane; - relieful este înclinat de la N la S - caracter de piemont; - petrografia: nisipuri,
pietrişuri, argile, marne; - are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m - Platforma Argeşului); - este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte
de la nord spre sud; b) influenţă climatică: submediteraneană/de tranziţie între climatul submediteranean
şi climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; c) Jiu, Olteţ, Motru (1 p pentru oricare răspuns corect); d) etajul stejarului; e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri
brun-roşcate de pădure, soluri argiloiluviale; f) petrol, cărbuni (lignit), gaze asociate
V. a. - structurile de cutele diapire, situate pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei adăpostesc o resursă naturală importantă, respectiv sare; - în partea
centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în structurile numite domuri, se află resursa naturală numită gaz metan; b. - direcţia de curgere a râurilor: vest-est; -
râurile alohtone au debite mari, albii largi şi puţin adânci; râurile autohtone prezintă debite mici, nivelul apei în albie scade în timpul verii; c. - debitele râurilor sunt
mici datorită modului de alimentare: izvorăsc din zone de podiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se peste areale de dealuri joase; -
tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-excesive, de ariditate, volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; d. - România
dispune de un valoros fond funciar în care terenurile agricole ocupă 14 700 000 ha, reprezentând 63% din suprafaţa ţării, din care cea mai mare parte o reprezintă
terenurile arabile (64,6%) la care se adaugă păşuni şi fâneţe naturale, vii şi livezi; - celelalte resurse de care dispune România, cu excepţia resurselor de sare şi roci de
construcţie sunt insuficiente pentru a susţine anumite ramuri economice; cea mai importanta resursă naturală a ţării este solul fertil al terenurilor arabile, în special,
asigurând hrana populaţiei, animalelor şi numeroase materii prime pentru industrie.
VI. a. - rata natalităţii României este mai scăzută (sub 10 %) decât cea a Regiunii de Dezvoltare de NE (aproape 12%); - mortalitatea României este însă mai mare
(peste 12 %) decât cea a Regiunii de
Dezvoltare de NE (sub 12 %); b. - sporul natur.il al României este negativ (aproximativ -2,5 %), iar al Regiunii de Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %); c. -
la nivelul României populaţia este în scădere, iar la nivelul Regiunii de Dezvoltare de N în uşoară creştere; - ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi
generalizarea comportamentului de plan-ning familial; - la nivel naţional; ponderea mai ridicată a populaţiei feminine de vârstă fertilă în Regiunea de Dezvoltare de
NE. d. Sn =N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea.
VARIANTA 79
I. 1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.
II. 1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - vârful Pietrosu, Munţii Călimani); tipuri de relief: relief
petrografic: pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe conglo-merate – relief sculptural de tip babe şi sfincşi - în Munţii Ceahlău; pe calcare - relief
carstic (Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate 2. influenţe submediteraneene 3. Motru,Cerna 4. laşi, Botoşani 5. lignit, petrol,
gaze asociate.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii Moldo-Transilvani) şi clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); etajul climatic: în
unitatea C, montan, în unitatea F, de dealuri joase şi de câmpie moderat; temperatura medie anuală - în unitatea C, 2°C -6°C, în unitatea F, 10°C -11°C; precipitaţii
medii anuale - în unitatea C, 1000-1200mm/an, în unitatea F, 400-500mm/an; b. două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Dealurile Silvaniei) şi relieful
unităţii marcată cu I (Grupa Retezat-Godeanu);
altitudinile în unitatea A rar depăşesc 300m, în timp ce în unitatea I, maxima altitudinală este de 2509 m (vârful Peleaga, Munţii Retezat); -unitatea A s-a format prin
depunerea sedimentelor aduse de râuri, în timp ce unitatea I s-a format prin încreţirea scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la
începutul Cuaternarului, prin cutarea şi prin erupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei neogene;
c. două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei); ambele unităţi de relief se află sub
influenţă climatic de ariditate (continentală); vântul care bate este crivăţul în ambele unităţi de relief.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu J (Munţii Apuseni) : a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin erupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei
neogene; - sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de „mozaic petrografic"; - tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi cristaline, care confer reliefului masivitate; pe calcare, cu
forme endocarstice-peşteri şi exocarstice-lapiezuri, doline, polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; - în partea vestică
sunt prezente „depresiunile de tip golf; - altitudinea maximă: 1849 m-vârful Bihor, Munţii Bihor;
- sunt fragmentaţi de numeroase râuri; b) etaj climatic: montan; influenţă climatică: oceanică; c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide; d) bauxită, minereuri auro-
argentifere, minereuri complexe, ape minerale
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu G (Câmpia Bărăganului): a) - s-a format prin depunerea sedimentelor; - este constituită din
pietrişuri, nisipuri, argile peste care s-a depus un strat de loess (40 m grosime); - este înclinată de V la E; - câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui), crovuri;
- microdepresiuni de tasare în loess; b) etaj climatic: de câmpie; influenţă climatică: de ariditate; c) etajul de stepă propriu-zisă; d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom;
e) petrol, gaze asociate, terenuri arabile; f) Slobozia.
V. a. - Delta Dunării este o câmpie în formare prin aluvionare; - suprafeţele de uscat, numite grinduri, reprezintă doar 13% din suprafaţa deltei, dominând formele de
relief negative şi întinderile de apă (braţele Dunării, lacuri, bălţi, mlaştini, gârle etc); altitudinea maximă: 12 m - Grindul Letea; b. - sunt alcătuiţi din roci sedimentare
cutate (gresii, conglomerate, argile, marne) -fliş (întreg arealul carpatic; în Subcarpaţi sub forma unor pinteni: Ivăneţu, Homorâciu); - s-au format prin încreţirea
scoarţei terestre, prezentînd structură geologică de orogen cu sinclinale şi anticlinale; c. - reţeaua hidrografică de suprafaţă este influenţată de cantitatea de precipitaţii
şi de natura rocilor din zonele pe care le traversează; d. - oraşul Ploieşti este situat pe magistralele feroviare (200, 300, 400, 500, 600) şi rutiere (E60) care se
îndreaptă spre toate direcţiile.
VI. a.- rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, între 8-10 %; - rata mortalităţii României are valori
aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, aproximativ 12%; b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; c. - ponderea
ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea comportamentului de planningfamilial; d. Sn = N - M (%); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M -
mortalitatea.
VARIANTA 80
I. 1. b 2. d 3. a 4. b 5. a 6. c 7.d 8. a 9. a 10. c.
II. 1. reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare; cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri 2.influenţă pontică 3. Buzău, Prahova 4. Giurgiu, Alexandria 5.
hidroenergia, bauxită, lemn.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpia Banatului); temperaturi medii anuale: în unitatea E,
peste 11°C, în unitatea J, 10°C-11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea E, sub 400 mm/an, în unitatea J, 500-700 mm/an; influenţă climatică: în unitatea E,
pontică, în unitatea J, submediteraneană; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu G (Câmpia Olteniei) şi relieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii
Curburii); relieful unităţii G s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri, în timp ce relieful unităţii F prin încreţirea scoarţei terestre; altitudinile în
unitatea G sunt sub 300 m, în timp ce în unitatea F sunt între 700-1000 m (altitudinea maximă: Măgura Odobeşti - 996 m); c. două asemănări între clima unităţii
marcate cu G (Câmpiei Olteniei) şi clima unităţii marcate cu J (Câmpiei Banatului); ambele unităţi de relief se află sub influenţă climatică submediteraneană;
temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C în ambele unităţi de relief.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Grupa Făgăraş): a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până
la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic; - petrografic, domină rocile metamorfice (şisturile cristaline); -
structura geologică de orogen; - altitudinea maximă: 2544 m - vârful Moldoveanu, 2535 m - vârful Negoiu (Munţii Făgăraş); - tipuri şi forme de relief: relief pe
şisturi cristaline, care conferă caracter de masivitate; -glaciar , cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief fiu viaţii - cu văi adânci, număr
mare de terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste; suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa). b) lacuri glaciare: L. Bâlea; lacuri de acumulare
în scop hidroenergetic: L. Vidraru; c) etajul coniferelor/alpin; d)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri, soluri alpine brune-acide ; b. precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu D (Podişul Bârladului): a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor într-o mare sarmatică; - structură de
platformă monoclinală; - din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare (nisip, pietriş, argilă, marne etc); - prezintă relief structural tcueste); - are
altitudini de 400-600 m; b) - etaj climatic: de dealuri joase; - influenţă climatică: de ariditate;
c) etajul stejarului; d) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale, cenuşii şi brun – roşcate; e) Bârlad, Vaslui; f)seceta.
V. a. - în estul ţării acţionează masele de aer continental din estul continentului, lipsite de precipitaţii pe când în vestul ţării masele de aer oceanic umede determină
cantităţi mari de precipitaţii. Carpaţii constituie o barieră în calea maselor de aer, astfel încât masele de aer estice nu trec la vest de aceştia, deci în estul ţării
cantitatea de precipitaţii este mai mică decât în vestul ţării; b. - datorită alcătuirii geologice: o mare varietate de roci în Carpaţii Occidentali (granit, bazalt, marmură,
calcar) explică diversitatea materialelor de construcţii, raportat la Carpaţii Meridionali alcătuiţi, predominant, din şisturi cristaline; c. - nivelul de dezvoltare a
activităţilor din sectorul secundar şi terţiar în unele ofaşe a generat fluxuri de populaţie rural-urban, urban-urban, determinând creşterea numerică a populaţiei şi
accentuarea dinamicii urbane; - unele aşezări rurale declarate oraşe păstrează funcţii dominant agricole, migraţia actuală urban-rural şi emigrările explică mărimea
demografică redusă a unor oraşe; d. - relieful carpatic, prin geneză, alcătuire geologică, caracteristici şi prin influenţele asupra celorlalte componente ale cadrului
natural, impune activităţi umane specifice: agricultura axată preponderent pe creşterea animalelor, activităţi industriale de exploatare a unor resurse de subsol,
activităţi turistice; morfografia şi morfometria reliefului au determinat concentrarea populaţiei şi a activităţilor în areaiele depresionare şi o dispersie a populaţiei
proporţională cu creşterea altitudinii.
VI. a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud, între 8-10 %; - rata mortalităţii României are valori
aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud, aproximativ 12%; b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; c. - ponderea ridicată
a populaţiei îmbătrânite; generalizarea comportamentului de planning familial; d. Sn = N - M (%); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea.
VARIANTA 81
I. 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. b; 7.c; 8. d; 9. a; 10. b.
II. 1. au altitudini sub 2000 m; relieful carstic este bine dezvoltat; 2. Reşiţa, Focşani, âmnicu-Vâlcea, Piatra Neamţ; 3. Mediaş; 4. petrol, cărbuni, sare.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Bârladului) şi lima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); etaj climatic: în unitatea D, de dealuri
joase, în unitatea F, de ealuri înalte; temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C -10°C, în unitatea F, 6°C -8°C; recipitaţii medii anuale: în unitatea D, 500-600
mm/an, în unitatea F, 600-800 mm/an; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş) şi relieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii);
altitudinile în unitatea H depăşesc 2500 m, în timp ce în unitatea depăşesc 1000 m; relieful unităţii H s-a format pe şisturi cristaline, iar relieful unităţii F
-a format pe roci sedimentare; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării) şi clima
nităţii marcate cu C (Podişul Târnavelor); etajul climatic: în unitatea E, de câmpie, în unitatea C, de podiş; temperatura medie anuală: în unitatea E, 10°C -11°C, în
unitatea C, 8°C - 10°C; influenţa climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea C, oceanică;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Carpaţii Moldo-Transilvani)
a) - prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri şi cratere vulcanice; - au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în partea de E; - sunt fragmentaţi de numeroase râuri; b) Olt, Mureş, Trotuş, Bicaz (câte un punct
pentru oricare două răspunsuri corecte); c) etajul coniferelor; d) clasa spodosoluri/tipul podzoluri; e) lemn, izvoare minerale, calcar, pajişti alpine.
b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu J (Câmpia de Vest la sud de Mureş)
a) - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri; - altitudinea medie este de aproximativ 100 m; - are o înclinare foarte redusă din care
cauză râurile sunt divagante; - este fragmentată de râuri cu albii abia schiţate; b) etajul climatic: de câmpie, influenţă climatică: submediteraneană; c) zona de
silvostepă; d) clasa molisolurV tipul cernoziom; e) petrol, gaze asociate, ape termale; f) Timişoara.
V. a. poziţia pe paralela de 45° lat. N indică faptul că suntem în plină zonă temperată, cu temperaturi moderate şi precipitaţii suficiente; poziţia în interiorul
continentului ne situează la interferenţa maselor de aer vestice cu cele estice, în sud se resimt influenţele sudice (tropicale), iar în nord se resimt influenţele
scandinavo-baltice; b. reţeaua feroviară urmează traseul arcului carpatic, principalele magistrale mergând
fie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia, traversând Carpaţii de-a lungul unor văi principale; nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc radial toate
magistralele; c. poziţia geografică şi altitudinea celor două unităţi de relief determină diferenţieri ale cantităţilor de precipitaţii astfel în Subcarpaţi fiind situaţi la
poalele munţilor şi având altitudini de peste 700 m, au cantităţi de precipitaţii de 600-800 mm pe când Munţii Măcinului fiind situaţi în calea maselor de aer
continental şi înregistrând înălţimi de 400-500 m, au
precipitaţii de 400-500 mm; d. - intravilanul celor două oraşe are ca element de reper Dunărea, extensiunea spaţială a acestuia făcându-se spre nord, sud şi vest; -
structura şi textura celor două oraşe este determinată de poziţie şi de relief, respective pe malul stâng al Dunării şi pe terasa I a fluviului, fapt ce a determinat şi o
reţea stradală în mare parte asemănătoare: convergentă spre zona veche portuară şi rezidenţială, poziţionată excentric în estul oraşelor; - economia celor două oraşe
bazată iniţial pe activitatea de transport naval şi
convergenţa drumurilor precum şi pe depozitarea ori prelucrarea primară a unor produse provenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse din afară;
aceasta s-a diversificat ulterior având o evoluţie asemănătoare pentru ambele localităţi urbane: au apărut şantiere navale mari consumatoare de metal (produse
laminate) ce au impus dezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galaţi), a industriei energetic bazată pe combustibili aduşi ca şi minereurile feroase
şi cărbuni pe calea lesnicioasă şi ieftină, din afară (termocentralele de la Galaţi, marea termocentrală de la Chiscani-Brăila ce funcţionează cu păcură din import);
creşterea populaţiei celor două oraşe a impus dezvoltarea altor ramuri (materiale de construcţie, confecţii, chimice, alimentare) prezente în ambele localităţi.
VI. a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata natalităţii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest, între 8-10 %; - rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata mortalităţii Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest, aproximativ 12 %; b. sporul
natural este negativ pentru ambele reprezentări;
c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migratia si îmbătrânirea populaţiei; d. Sn = N-M.
VARIANTA 82
I. 1. c; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.
II. 1. au altitudini cuprinse între 700-1000 m; s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre;
2.Drobeta Turnu Severin, Oradea, Bistriţa, Bucureşti; 3. Zalău, Baia Mare; 4. minereu de fier, calcar,cărbuni.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii Curburii) şi clima unităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei); etajul climatic: în unitatea F, montan, în
unitatea H, de câmpie; temperatura medie anuală: în unitatea F, 0°C - 6°C, în unitatea H, 10°C -11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F, 1000-1200 mm/ an, în
unitatea H, 400-500 mm/ an; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Câmpia Banatului) şi
relieful unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); altitudinile: în unitatea B, sub 200 m, în timp ce în unitatea I, 400-500 m; înclinarea: în unitatea B, de la E la V, pe
când în unitatea I, de la N la S; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); etajul
climatic: în unitatea G, de dealuri înalte, în unitatea I, de podiş; temperatura medie anuală: în unitatea G, 6°C -8°C, în unitatea 1,8°C -10°C; precipitaţii medii anuale:
în unitatea G, 600-800 mm/an,în unitatea 1,500-600mm/ an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu D (Carpaţii Maramureşului şi a Bucovinei): a) - prezintă relief vulcanic, reprezentat prin
conuri vulcanice; - au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în partea de E; - prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei; - culmile au o dispunere paralelă; b)
influenţă climatică: oceanică / scandinavo-baltică;
c) etajul fagului/ etajul coniferelor; d) clasa spodosoluri /tipul podzoluri ; e) minereuri complexe, minereuri auroargintifere, marmură, sare, bentonite, mangan ; b.
precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu J (Delta Dunării); a) - reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare; - are o uşoară înclinare de V la E; - prezintă dune de nisip; - cuprinde
suprafeţe de uscat numite grinduri; b) influenţă climatică: pontică/ de ariditate; c) vegetaţie de luncă/ de baltă; d) soluri neevoluate: nisipoase şi aluviale ;
e) stuf, lemn; f) Sulina; g) Chilia.
V. a. - relieful determină etajarea pe verticală a vegetaţiei; - elementele climatice determină repartiţia în teritoriu a vegetaţiei; b. - suprafaţa ocupată de ape în Deltă
variază între 60-65 % la ape mici şi peste 90 %
la ape mari; - cele trei braţe principale (Chilia, Sulina, Sfântu-Gheorghe) dispuse divergent formează
un triunghi cu baza spre Marea Neagră şi vârful spre vest, iar pe de altă parte depresiunile lacustre dintre braţe şi grinduri sunt legate de acestea şi între ele prin
canale şi gârle; c. - vânturile de vest, acţionează din vest spre centrul ţării, până la nivelul arcului carpatic aducând cantităţi mari de precipitaţii; - crivăţul, care vine
din estul continentului acţionând în partea estică şi sud-estică a ţării, determină secete frecvente; d. - poziţia geografică, la ţărmul mării; - valorificarea resurselor
Mării Negre în activitatea portuară complexă.
VI. a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Vest este aproape aceeaşi, între 8-10 %, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %; b. Sporul natural
are valori negative; c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; d. Sn = N-M.
VARIANTA 83
I. 1. d; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6.d; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
II. 1. are altitudini de peste 2000 m; prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei; 2. influenţă pontică şi de ariditate; 3. Timişoara, Lugoj; 4. gaz metan, sare; 5. Satu Mare,
Slobozia.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); etajul climatic: în
unitatea D, montan, în unitatea I, de dealuri joase; temperatura medie anuală: în unitatea D, 0°C-6°C, în unitatea 1,8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea D,
800-1200 mm/ an, în unitatea 1,500-600 mm/ an; influenţă climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea I, de ariditate. b. două deosebiri între relieful unităţii
marcate cu H (Câmpia Olteniei) şi relieful unităţii marcate cu J (Delta Dunării); altitudinile în unitatea H, ajung la 200-300 m, în unitatea J, sunt
de 10-12 m; relieful în unitatea H este format din terasele Dunării şi ale Jiului, pe când relieful unităţii J este reprezentat de relieful pozitiv (grindurile) şi relieful
negativ (braţe, canale, depresiuni lacustre);
c. două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcată cu G (Subcarpaţii Getici); etajul climatic: în unitatea B, de câmpie, în
unitatea G, de dealuri înalte; temperatura medie anuală: în unitatea B, 10°C -11 °C, în unitatea G, 6°C -8°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea B, 400-600 mm/ an,
în unitatea G, 600-800 mm/ an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Munţii Banatului): a) - sunt formaţi din şisturi cristaline în alternanţă cu calcare şi roci
vulcanice; - au altitudini sub 1500 m; - prezintă relief carstic (chei, peşteri etc); - s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; b) Nera, Caras, Bârzava
c) etajul stejarului/ etajul fagului; d) clasa cambisoluri/ soluri brune şi brune acide de pădure; e) minereu de fier, calcar, minereuri cuprifere, cărbuni. b. precizarea
următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F (Carpaţii Curburii) a) - au altitudini sub 2000 m; - culmile au orientare nord-est - sud-vest; - sunt alcătuiţi
predominant din fliş; - sunt fragmentaţi de râuri; - s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre;
b) etajul coniferelor; c) clasa spodosoluri/tipul podzoluri ; d) gresie, calcar, lemn; e) Braşov, Sfântu Gheorghe.
V. a. - prezenţa crovurilor în Câmpia Bărăganului şi a evaporaţiei intense a determinat formarea lacurilor sărate; - structurile de cute diapire de pe marginea
Depresiunii colinare a Transilvaniei în care s-au acumulat sâmburi de sare a dus la formarea lacurilor sărate; b. - diminuarea resurselor energetice de subsol în
următorii ani; - eficienţa mare a atomocentralelor la un preţ mic; c. a) consecinţe demografice:- creşterea numerică a populaţiei în regiunile receptoare (de obicei în
oraşe, zone miniere şi în mod deosebit în oraşele mari) şi descreşterea numerică a populaţiei în regiunile furnizoare de emigranţi; - se modifică structura populaţiei pe
grupe de vârstă şi pe sexe atât în regiunile receptoare cât şi în cele furnizoare de migranţi (mai mult în grupa de vârstă a populaţiei adulte, aptă de muncă -între 20-40
ani şi în cadrul populaţiei de sex masculin care creşte în regiunile receptoare, iar înregiunile furnizoare de forţă de muncă se produce feminizarea acestei grupe;
- supraaglomerarea oraşelor mari şi a regiunilor receptoare şi determină probleme de aprovizionare, locuinţe, infrastructură urbană, educaţie, probleme sociale. b)
consecinţe economice: - regiunile furnizoare pierd forţa de muncă, de obicei calificată; - se creează probleme de transport pe căile de comunicaţie şi pe mijloacele de
transport; c) consecinţe sociale: - despărţirea temporară sau pe un timp mai îndelungată a familiilor; apariţia unor probleme ce vizează educaţia copiilor; creşterea
ratei şomajului în regiunile receptoare de emigranţi; apariţia unor hazarde sociale specifice aglomeraţiilor urbane; d. - partea nordică s-a format prin încreţirea
scoarţei terestre în orogeneza hercinică fiind mult mai veche decât Carpaţii; - partea centrală s-a format în orogeneza bâykaliană - Podişul Casimcei - şi este alcătuit
din şisturi verzi; - partea sudică s-a format în ciclul orogenic alpin prin sedimentare, având un fundament de calcare şi gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de
loess.
VI. a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Nord - Vest este aproape aceeaşi, de 8-10 %, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %; b. Sporul
natural are valori negative; c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; d. Sn = N -M.
VARIANTA 84
I. 1. d; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6.b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b.
II. 1. s-a format prin încreţirea scoarţei terestre; este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, prezentând
forme carstice; 2. influenţe pontice şi de ariditate (continentale); 3. minereu de fier, marmură; 4.Reşiţa, laşi, Călăraşi; 5. Ploieşti.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu G (Podişul Mehedinţi); etajul climatic: în unitatea C, deltaic, în
unitatea G, de podiş; temperatura medie anuală: în unitatea C, 10°C-11 °C, în unitatea G, 8°C-10°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea C, 350-400 mm/ an, în
unitatea G, 500-700 mm/ an; influenţă climatică: în unitatea C, pontică şi de ariditate, în unitatea G, submediteraneană. b. două deosebiri între relieful unităţii
marcate cu F (Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu I (Grupa Făgăraş); altitudinea în unitatea F ajunge la 1849 m (Munţii Bihor), în unitatea I ajunge la 2544
m (vârful Moldoveanu); relieful unităţii F s-a format pe o mare varietate de roci (vulcanice, cristaline, sedimentare) în timp ce relieful unităţii I pe şisturi cristaline; în
unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe când în unitatea I relieful glaciar; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul Sucevei) şi clima unităţii
marcate cu F (Munţii Apuseni); etajul climatic: în unitatea A, de podiş, în unitatea F, montan;
temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitatea F, 0°C-6°C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm/ an, în unitatea F, 800-1200 mm/
an; influenţă climatică: în unitatea A, scandinavo-baltică, în unitatea F, oceanică.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu B (Subcarpaţii Moldovei) a) - s-au format prin încreţirea scoarţei terestre; - au altitudini între
700-1000 m; - sunt fragmentaţi de râuri; - cuprind un singur şir de depresiuni închise de un şir de dealuri; b) etajul fagului; c) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roşcate ;
d) petrol, sare, gaze asociate, săruri de potasiu; e) alunecări de teren datorită defrişărilor masive/ inundaţii. b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea otată cu J (Sectorul central al Câmpiei Române) a) - s-a format prin depunerea sedimentelor; - se înclină atât de la nord la sud cât şi de la vest la est;
- are altitudini de 200-300 m; - prezintă dune de nisip; b) Vedea, Argeş, Teleorman c) clasa molisoluri/tipul cernoziom (câte un punct pentru orice răspuns corect); d)
petrol, gaze asociate, terenurile arabile;
e) Alexandria, Giurgiu.
V. a. - poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer estice, continentale;
- altitudinea foarte redusă; b. - rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii populaţiei pe grupe de vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în
totalul populaţiei în detrimentul celorlalte
grupe; - o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor, determinând pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă. Situaţii: a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa cum s-a înregistrat în
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei, penurie de forţă de muncă, depopularea teritoriului, modificarea densităţii populaţiei, reducerea
numerică a populaţiei şcolare, modificări în structura populaţiei ocupate etc. b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de exemplu în Banat) şi
mai ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe de vârstă în ambele regiuni şi o intensificare a mobilităţii populaţiei; c. - sunt sate de
mărime mijlocie sau mare, având o formă geometrică, alungită de-a lungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi; d. - variabilitatea spaţială a
condiţiilor de habitat este determinată de diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea reliefului). Factori socioeconomici
determină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic, habitatele umane de tip carpatic - urbane şi rurale, resursele variate din spaţiul carpatic,
activităţile economice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest spaţiu.
VI. a. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 % în România şi de aproape 8 % în regiunea de dezvoltare Bucureşti, deci valorile sunt apropiate, la fel şi rata
mortalităţii, care este aproximativ aceeaşi, de 11-12 %;
b. sporul natural este negativ în ambele situaţii; c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea populaţiei; d. Sn = N - M.
VARIANTA 85
I. 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
II. 1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au altitudini de peste 2000 m; prezintă tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci
cristaline în centru şi fliş în partea de E; 2. Slatina, Sibiu;
3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4. minereuri complexe (cupru, plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/ hidroenergetic.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); etajul climatic: în
Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, alpin, în Munţii Banatului, montan; temperatura medie anuală: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, sub 0°C, în Munţii
Banatului, 0°C-6°C; precipitaţii medii anuale: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munţii Banatului, 800-1000 mm/ an; influenţa
climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, oceanică şi scandinavobaltică, în Munţii Banatului, submediteraneană; b. două deosebiri între relieful unităţii
marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şi relieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de
râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin încreţirea scoarţei terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, în timp ce în
Munţii Banatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, marne), iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi
din toate tipurile genetice de roci, dispuse mozaicat; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu E (Câmpiei
Banatului); precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an, în Câmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influenţă climatică: în Delta Dunării, pontică şi
continentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J (Podişul Sucevei). a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament
cristalin; - are altitudini de 500-700 m; - cuprinde o alternanţă de dealuri, văi şi depresiuni; - este fragmentat de râuri; b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică:
scandinavo-baltică; c) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag; d) Suceava; e) Şiret, Suceava, Moldova. b. precizarea următoarelor elemente, referitoare
la unitatea notată cu F (Masivul Dobrogei de Nord): a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi, granit, calcare, gresie; - are altitudini de 300-400 m;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil; - este puţin fragmentat de râuri;
b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: continentală (de ariditate), influenţă climatică: pontică;
c) Tulcea; d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile; e) Alexandria, Giurgiu.
V. a. - în fondul floristic al României predomină elementele de provenienţă continental (euroasiatice şi central-europene, continentale şi pontice); vegetaţia este
adaptată celor patru anotimpuri, elementele vegetale îşi pierd frunzele în anotimpul rece; b. - treptele de relief influenţează toate componentele cadrului natural, în
primul rând prin altitudine şi alcătuire petrografică, deci determină o mare variabilitate spaţială a
caracteristicilor celorlalţi factori pedogenetici: rocă, climă, vegetaţie; în funcţie de factorii pedogenetici, clasele şi tipurile de sol se modifică: în zonele joase de
câmpie şi dealuri sunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetaţie de stepă şi silvostepă pe roci sedimentare şi într-un climat cu precipitaţii reduse sau moderate;
în zonele deluroase mai înalte şi în munţii cu altitudini reduse (sub 800 m), sub o vegetaţie depăduri de stejar, fag şi un climat mai umed se dezvoltă argiluvisoluri şi
parţial cambisoluri cu fertilitate bună şi medie; în regiunile montane mai înalte, cu precipitaţii bogate, temperaturi mai scăzute şi sub o vegetaţie de conifere şi stepă
alpină se dezvoltă spodosolurilel; c. - temperatura medie anuală este mai ridicată în sudul ţării datorită apropierii deecuator, de zona caldă; pe Glob temperatura scade
odată cu latitudinea, deci în nordul ţării ea este cu 2-3°C mai scăzută decât în sudul ţării. Precipitaţiile sunt mai puţine în sudul ţării datorită acţiunii maselor de aer
continental din estul Europei, lipsite de precipitaţii şi care sunt oprite de lanţul carpatici
d. - activităţile economice sunt legate de activităţile portuare şi de valorificarea bazei turistice
pe care această staţiune o are prin cura heliomarină efectuată în sezonul estival
VI. a. la Oradea 80 - 85 mm în luna iunie, la Alba lulia 85 - 90 mm în luna iunie; b. la Oradea 30 - 3 5 mm în luna ianuarie, la Alba lulia 20 - 25 mm în luna
februarie; c. poziţia geografică în vestul ţării, sub influenţă oceanică; d. luna martie: Oradea 40 - 45 mm; Alba lulia 20 - 25 mm.
VARIANTA 86
I. 1. d; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.
II. 1. Trotuş; Someşul Mare; 2. Galaţi, Oradea, Deva. 3. Timişoara; 4. iazuri şi heleştee; 5. relief tocit, maxim 467 m în Munţii Macin; format în orogeneza baikaliană
şi hercinică; prezintă şisturi verzi în Podişul Casimcei (cel mai vechi pământ, la zi, al României).
III. a. - în Podişul Sucevei sunt influenţe estice şi scandinavo-baltice spre deosebire de cele ariditate:
- temperaturile medii anuale sunt mai scăzute in Podişul Sucevei decât în Podişul Getic; - precipitaţiile medii anuale sunt mai mari în Podişul Sucevei (700 - 800
mm), faţă de Podişul Getic (600 - 700 mm); b. - Delta Dunării s-a format în urma depunerii aluviunilor cărate de Dunăre la gura de vărsare, iar Câmpia Olteniei s-a
format prin sedimentare treptată într-un lac ce s-a retras treptat spre est; - în Delta Dunării relieful pozitiv este format din grinduri, iar în Câmpia Olteniei predomină
terasele (mascate de acumulările de nisip) şi câmpurile piemontane; c. - în Subcarpaţii Getici sunt prezente influenţele submediteraneene şi de tranziţie, iar în Grupa
Nordică a Carpaţilor Orientali apar influenţe oceanice şi scandinavo-baltice; - temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Subcarpaţii Getici (6 - 10°C) decât în
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.(0 - 6°C);
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E (Carpaţii Meridionali de la V de Valea Oltului) a) - cuprind altitudini de peste 2500 m; -
prezintă relief glaciar cu văi glaciare, circuri, valuri de morene, roci mutonate; ~ sunt masivi, prezente fiind nodurile orografice; -sunt alcătuiţi din şisturi cristaline
(predominant), calcare, gresii; b) - influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie; c) - lacuri glaciare (Bucura sau Zănoaga) şi hidroenergetice (Vidra); d) - zona
de pădure: etajul fagului/ etajul coniferelor;
e) - cărbuni (huilă). b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu F (Podişul Getic):
a) - relieful înclină uşor nord-sud, de la 700 la 300 m; - unitate tipic piemontană cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord la sud; - văile mari longitudinale se
caracterizează prin lărgirea treptată a culoarelor de vale de la nord la sud, dezvoltarea luncilor şi apariţia teraselor; - pe versanţi se manifestă procese gravitaţionale;
b) - etajul stejarului; c) - clasa argiluvisoluri (soluri brun-roşcate de pădure); d) - petrol, gaze naturale şi cărbuni; e) - Jiul, Oltul/Argeşul, Dâmboviţa.
V. a. - perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi; - prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors, în cazul
deplasărilor zilnice; b. - reţeaua feroviară şi cea rutieră pătrund în zona deluroasă şi montană pe văile râurilor; - podurile peste râurile mari sunt puncte de
convergenţă a căilor rutiere şi feroviare pentru zona respectivă; c. - lacurile glaciare sunt întâlnite în zona montană unde au fost prezenţi gheţari la înălţimi de peste
2000 m; - prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice; d. - Subcarpaţii sunt zone de adăpost caracterizate printr-o veche locuire şi activităţi
tradiţionale, iar Câmpia Română o zonă deschisă cu o locuire mai nouă şi concentrată în marile centre industriale; - în Subcarpaţi datorită numeroaselor resurse
activităţile sunt complexe bazate pe folosirea resurselor subsolului şi solului, iar în Câmpia Română predomină activităţile agricole datorită reliefului neted şi
solurilor cu fertilitate foarte ridicată.
VI. a. Sibiu = 115 mm în luna iunie; Râmnicu-Vâlcea = 100 mm în luna iunie; b. Sibiu = 30 mm; Râmnicu Vâlcea = 45 mm; c. Sibiu = 25 mm în luna februarie;
Râmnicu Vâlcea = 35 mm în luna februarie; d. Staţia Râmnicu-Vâlcea este situată în apropierea munţilor, iar masele de aer se canalizează pe culoarul Oltului.
VARIANTA 87
I. 1. b; 2. b; 3. c; 4. c; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. b; 10. a.
II. 1. Stânca-Costeşti; 2. Arad, Bistriţa, Slatina; 3. cel mai jos (0,52 m altitudine medie) şi mai nou uscat al României; relief în continuă formare (Insula Sacalin
înaintează, în medie, cu 150 m/ an); relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale, fluviale, fluvio-maritime), ostroave şi insule; 4. petrol şi gaze asociate;
5. Târgu-Jiu, Râmnicu-Vâlcea.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Podişului Someşan) şi clima unităţii marcate cu I (Podişului Bârladului); precipitaţii medii anuale: în unitatea
G precipitaţiile sunt mai mari cantitativ (aduse de Vânturile de Vest-600-700 mrti) decât în unitatea I unde se înregistrează 500-600 mm; influenţă climatică: în
unitatea G, oceanică, în unitatea I, de ariditate; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţilor Getici) şi relieful unităţii marcate cu J (Podişului
Dobrogei de Sud) altitudini: altitudinile medii sunt mai mari în Podişul Getic (400-500 m) decât în Podişul Dobrogei de Sud (sub 100 m); geneza: Podişul Getic s-a
format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin şi înclinate uşor spre
sud, iar Podişul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare a unui fundament cutat şi faliat rezultând o structură tabulară cu uşoare boltiri şi îmbrăcată la
începutul cuaternarului, în timpul glaciaţiunii, cu un strat de loess străpuns pe alocuri de rocile calcaroase; c două asemănări între clima unităţii de relief marcate cu
D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Grupa Făgăraşului) etaj climatic: ambele unităţi de relief se încadrează la etajul
climatic alpin; temperatura medie anuală: în ambele unităţi de relief se înregistrează aceeaşi temperatură medie anuală, 0-6° C şi sub 0° C; precipitaţii medii anuale:
în ambele unităţi de relief cade aceeaşi cantitate de precipitaţii, 800-1200 mm;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu A (Subcarpaţii Moldovei): a) - s-au format prin cutarea şi ridicarea sedimentelor neogene
din depresiunea tectonică aflată la exteriorul Carpaţilor;
- altitudinea maximă de 911 m în Culmea Pleşului; - se prezintă sub forma a trei depresiuni submontane, închise la exterior de dealuri cu structură cutată; - prezintă
procese gravitaţionale pe versanţi;- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, gresii, marne, calcare etc; b) petrol şi gaze asociate/ sare gemă şi
săruri de potasiu; c) etajul stejarului/ etajul fagului; d) clasa argiluvisolurilor/soluri brune; e) Cracau, Tazlău/ Trotuş, Bistriţa; f) Oneşti/ Piatra Neamţ; b. precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu C (Munţii Apuseni): a) - datorită altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare;
- varitatea deosebită a reliefului: relief pe roci vulcanice (Munţii Metaliferi), relieful carstic (lapiezuri, polii, avenuri, peşteri, chei); - sunt puternic fragmentaţi de
numeroase văi, depresiuni intramontane şi depresiuni tip „golf; - sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate (faliate, compartimentate, decroşate);
b) - Someşul Mic; Crişul Repede; Crişul Negru; Crişul Alb; c) - pe masive de calcar în depresiuni carstice;
d) - podzolurile/spodosoluri; e) - bauxită, minereuri neferoase complexe, ape minerale, ape termale, marmură.
V. a. - relieful diferenţiază caracteristicile climatice acestea fiind diferite în funcţie de înălţime (temperatura scade cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cu înălţimea); -
relieful diferenţiază caracteristicile climatice în funcţie de expunerea versanţilor (temperaturile sunt mai ridicate pe versanţii sudici, iar precipitaţiile sunt mai
abundente pe versanţii expuşi Vânturilor de Vest); b. -în zona montană regularizarea râurilor se face prin construirea lacurilor hidroenergetice, iar în zona de câmpie
prin iazuri şi heleştee pentru irigaţii; - în zona montană râurile au curgere rapidă datorită energiei reliefului, iar în zona de câmpie, datorită cursului lent, râurile sunt
canalizate pentru a fi ferite de inundaţii, unele lunci desecate pentru a fi cultivate; c. - sporul natural este în prezent negativ; - sporul migratoriu este în prezent
negativ; d. - necesarul ridicat de energie electrică pentru ţara noastră; - pondere scăzută a hidrocentralelor şi atomocentralelor.
VI. a. Sighişoara 90-100 mm în luna iunie; Bârlad 60-65 mm în luna iunie; b. Sighişoara 20-25 mm în luna noiembrie; Bârlad 20-25 mm în luna februarie; c-
Sighişoara se află în zona cu influenţe oceanice, iar Bârladul în zona cu influenţe de ariditate; - Sighişoara se află la o altitudine mai mare decât Bârladul, iar
precipitaţiile cresc cu înălţimea.
VARIANTA 88
I. 1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. d.
II. 1. Focşani, Reşiţa, Bistriţa; 2. Someşul Mic; 3. petrol şi gaze asociate; 4. Minereuri de fier, marmură;
5. Olt, Dâmboviţa.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) şi clima unităţii marcată cu G (Podişul Dobrogei de Sud); etaj climatic: în unitatea D, de
dealuri şi podişuri, în unitatea G, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C-10°C, în unitatea G, 10°C -11°C şi peste 11°C; precipitaţii
medii anuale: în unitatea D, 600-800 mm, în unitatea G, 350-400 mm; influenţa climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea G, de ariditate şi pontică; b. două
asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Getici) şi relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei); ambele unităţi de relief s-au format prin
încreţirea scoarţei terestre; ambele unităţi de relief sunt alcătuite din roci sedimentare: pietrişuri,
nisipuri, argile, marne, gresii, calcare; ambele unităţi de relief prezintă depresiuni submontane; ambele prezintă procese gravitaţionale pe versanţi; c. două deosebiri
între clima unităţii marcate cu I (Câmpia dintre Olt şi Argeş) şi clima unităţii marcată cu J (Câmpia Someşului); temperatura medie anuală: în unitatea 1,10°C-11°C,
în unitatea J, 9°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea I, de tranziţie, în unitatea J, oceanică;
vânturi: în unitatea I, austru, în unitatea J, Vânturile de Vest.
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali): a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi
vulcanism; - prezintă triplă zonalitate petrografică: roci vulcanice (în vest), roci cristaline (în centru) şi fliş (în est); - este dezvoltat relieful vulcanic, de conuri,
cratere şi platouri; - prezintă numeroase depresiuni, păsuri şi trecători; - înregistrează altitudini maxime de 2100 m, în Munţii Călimani; b) - lacuri de crater vulcanic,
lacuri de baraj natural/ lacuri antropice;
c) - soluri brune şi brune acide/ clasa cambisoluri; podzoluri, clasa spodosoluri; d) - cărbuni, ape minerale, cupru, roci de construcţie. b. precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notată cu C (Podişul Getic): a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin; - este alcătuită din
pietrişuri (de Cândeşti), nisipuri, argile şi marne; - este o unitate cu relief tipic piemontan, cu versanţi afectaţi de torenţi şi alunecări de teren; - prezintă văi însoţite de
lunci şi terase, dezvoltate mai ales în partea sudică; b) - etaj climatic de dealuri cu influenţe de tranziţie şi submediteraneene; c) - etajul pădurilor de stejar;
d) - soluri brun-roşcate/ clasa argiluvisoluri; e) - petrol şi gaze asociate/ cărbuni (lignit); f) - sat liniar/ sat răsfirat pe versanţi.
V. a. - diferenţieri regionale şi locale în alcătuirea, fragmentarea, înclinarea suprafeţelor; - producerea unei diversităţi de procese (dezagregări, prăbuşiri, alunecări de
teren, eroziune şi acumulare fluviatilă);
b. - temperatura medie anuală scade cu altitudinea conform gradientului termic, ce se modifică în înălţime deoarece atmosfera se încălzeşte începând din partea
inferioară; - temperaturile medii din Câmpia Română sunt de 10-11°C iar în zona alpină din Munţii Făgăraş temperaturile medii anuale sunt de sub - 2° C ;
c. - datorită prezenţei suprafeţelor acvatice fenomenele climatice sunt deosebite, aici înregistrându-se cea mai mare cantitate de precipitaţii în timp de 24 ore; -
suprafaţă acvatică poate ajunge în diferite perioade la o mare extindere limitând grindurile doar la 13% din suprafaţa totală a deltei ; d. - alunecările de teren/
Subcarpaţii de Curbură; - prăbuşiri şi căderi de stânci/ Carpaţii Meridionali-Valea Oltului
VI. a. Satu Mare 80-85 mm în luna iunie; Suceava 80-85 mm în luna iunie; b. Satu Mare 35-40 mm în lunile februarie şi martie; Suceava 10-15 mm în luna
februarie; c. Staţia de la Satu Mare este situată mai la vest, precipitaţiile scăzând treptat spre est unde se află staţia de la Suceava; d. Satu Mare 55-60 mm; Suceava
35-40 mm.
VARIANTA 89
I. 1.c; 2. d; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. d.
II. 1. Delta Dunării este cel mai recent pământ românesc, o câmpie în formare prin aluvionare; este alcătuită din nisipuri şi mâluri; uscatul este reprezentat prin
grinduri şi ostroave; 2. Deva, Bârlad, Bistriţa, Oradea;
3. glaciar/ pe masiv de sare; 4. Someşul Mic, Argeş, Ialomiţa;
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcată cu I (Subcarpaţii Curburii); temperatura medie anuală: în
unitatea B 9°C-11°C, în unitatea 1,6°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea I, de ariditate; vânturi: în unitatea B, Vânturile de Vest, în
unitatea I, crivăţul; b. două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Parâng) şi relieful unităţii marcate cu D (Grupa Nordică a Carpatilor Orientali):
ambele unităţi s-au format prin încreţirea scoarţei terestre; ambele unităţi prezintă munţi cristalini; ambele unităţi prezintă forme de relief glaciar; în ambele unităţi
altitudinile trec de 2000 m; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de
Nord) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); temperatura medie anuală: în unitatea F, 10°C-11°C, în unitatea G, 8°C-10°C; precipitaţii medii anuale:
în unitatea F, 400-500 mm, în unitatea G, 600-700 mm; influenţa climatică: în unitatea F, de ariditate şi pontică, în unitatea G, oceanică;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu E (Câmpia de Vest la sud de Mureş):
a) - s-a format prin sedimentarea şi colmatarea lacului Panonic; - prezintă porţiuni joase (sub 100 m), ce formează treapta joasă şi porţiuni înalte (peste 100m) care
formează treapta înaltă; - văile râurilor din câmpii joase sunt largi cu maluri joase; - prezintă straturi slab înclinate către vest - formate din nisipuri, mâluri, pietrişuri
peste care sa depus loess (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); b) etajul climatic de câmpie, influenţă climatică submediteraneeană; c) clasa solurilor
molice/ cernoziomuri; d) petrol şi gaze asociate; e) inundaţii, înclinarea redusă a Câmpiei de Vest şi pânza freatică aproape de suprafaţa scoarţei
terestre determină inundaţii şi înmlaştiniri. b. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu H (Munţii Banatului): a) - sunt formaţi din toate
tipurile genetice de roci dispuse mozaicat; - sunt munţi scunzi cu altitudini max. de 1446 m în Munţii Semenic; - fac parte din Carpaţii Occidentali, formaţi în timpul
orogenezei alpine, prin încreţirea scoarţei; - prezenţa reliefului carstic (chei, peşteri); b) etajul climatic montan, influenţă climatică submediteraneeană; c) Caras,
Nera, Cerna; d) zona de pădure/ păduri de stejar, fag; e) Reşiţa, industria siderurgică.
V. a. - relieful provoacă o schimbare a condiţiilor climatice în raport cu înălţimea, temperatura scade, precipitaţiile cresc determinând o etajare climatică; - felul
vegetaţiei se schimbă pe măsură ce creşte altitudinea, zona montană fiind favorabilă păşunilor şi fâneţelor; - fragmentarea reliefului împiedică practicarea lucrărilor
agricole; b. - reprezintă avuţia naţională a agriculturii; - ele oferă produse pentru hrana oamenilor, animalelor şi materii prime industriei; c. - în Subcarpaţii Moldovei
temperaturile scad cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cu altitudinea în apropiere de zona montană. în Podişul Moldovei, influenţele climatice de ariditate, de
continentalism accentuat, determinând ierni foarte reci, veri fierbinţi şi secetă frecventă;
- reţeaua hidrografică din Subcarpaţii Moldovei este strâns legată de Şiret, iar cea din Podişul Moldovei este tributară Şiretului şi Prutului; d. - perturbări în educarea
copiilor şi în relaţiile dintre soţi; - prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-întors, în cazul deplasărilor zilnice.
VI. a. între 95-100 mm la staţia Zalău în luna iunie; 100 mm la staţia Târgu Neamţ în luna iulie; b. între 35- 40 mm la staţia Zalău în luna februarie; între 15-20 mm
la staţia Târgu Neamţ în luna februarie; c. influenţe climatice oceanice la staţia Zalău spre deosebire de cele de ariditate la staţia Târgu Neamţ; d. staţia Zalău 35- 40
mm; staţia Târgu Neamţ 30-35 mm.
VARIANTA 90
I. 1.c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1. Bega, Prut; 2. minereuri neferoase, roci de construcţie, ape minerale; 3. relieful înclină de la nord-vest la sud-est; 4. Oradea, Alba-lulia, Bacău; 5. păduri de
stejar.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Jijiei); precipitaţii medii anuale: în unitatea B,
600-800 mm, în unitatea G, 500 - 600 mm; vânturi: în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea G, crivăţul; influenţa climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea G,
de ariditate; b. două deosebiri între relieful unităţii marcate cu I (Subcarpatii Getici) şi relieful unităţii marcate cu J (Grupa Nordice a Carpaţilor Orientali); în Grupa
Nordică a Carpaţior Orientali, culmile muntoase sunt dispuse paralel, pe trei şiruri cu roci vulcanice, cristaline şi sedimentare, pe când în Subcarpatii Getici se
remarcă rocile friabile pe care pot să apară intense procese de eroziune şi alunecări; altitudinile sunt mai ridicate în Carpaţii Orientali (2303 m), faţă de cele din
Subcarpatii Getici (1018 m); în Grupa Nordică a Carpaţior Orientali se întâlnesc forme de relief glaciar, în Subcarpatii Getici se întâlnesc procese
gravitaţionale: ravenări, torenţializări, alunecări de teren; c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi clima unităţii marcate cu F (Podişul
Getic); deosebiri : etaj climatic: în unitatea A, deltaic, în unitatea F, de dealuri şi podiş; temperatura medie anuală: în unitatea A, 10°C-11°C, în unitatea F, 8°C-10°C;
precipitaţii medii anuale: în unitatea A, 350-400 mm, în unitatea F, 500-700 mm; influenţe climatice:
în unitatea A, de ariditate şi pontice, în unitatea F, de tranziţie şi submediteraneene;
IV. a. precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu D (Podişul Dobrogei): a) - Podişul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic şi ca
relief şi cuprinde: munţi joşi hercinici (Macin), podişuri cu vechi curgeri de lavă (Niculiţel), podişuri calcaroase (Babadag), dealuri şi depresiuni cu pedimente şi
inselberguri (Dealurile Tulcei şi Depresiunea Nalbant), podişuri de peneplenă retezată în şisturi verzi (Podişul Casimcei), podişuri structurale dezvoltate pe calcare
orizontale (Dobrogea se Sud); - altimetric, Dobrogea de Nord este cea mai înaltă (467m), dar are şi altitudini de sub 100 m; - prezintă relief carstic: polii şi peşteri; -
prezintă relief litoral cu faleze, plaje, cordoane litorale etc; b) influenţe climatice pontice, de ariditate; c) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale şi maritime, lagune;
d) Constanţa, Tulcea. b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la unitatea notată cu H (Câmpia Olteniei):
a) - relieful său este de câmpie cu terase şi lunci, acoperite parţial cu dune; - prezintă şi câmpuri piemontane prelungite din Podişul Getic (Câmpia Romanaţi); - este
partea cea mai îngustă a Câmpiei Române; - este modelată pe argile, pietrişuri şi nisipuri; b) etaj climatic de câmpie şi influenţe climatice submediteraneene;
c) molisoluri/ cernoziom levigat; d) Jiul, Oltul (Olteţul); e) Craiova, industria constructoare de maşini.
V. a. - climatul este mai secetos, iar râurile scad mult în timpul verii; - iazurile sunt folosite pentru irigaţii sau piscicultura; b. - se află în sectorul Dunării maritime,
unde albia fluviului se lărgeşte şi se adânceşte permiţând vapoarelor de tonaj mijlociu să ancoreze şi să descarce minereurile aduse pe calea apei (bauxita): poziţia pe
malurile Dunării a înlesnit activitatea portuară (şantier naval, conserve de peşte); c. - este partea cea mai joasă din teritoriul României, cu altitudini de până la 12 m;
uscatul reprezintă 13% din suprafaţa sa, cea mai mare parte fiind ocupată de mlaştini, lacuri, gârle şi ape permanente (stuf, papură, rogoz, pâlcuri de salcie, plop, arin,
pe grinduri păduri de stejar numite „hasmacuri"). - Solurile sunt neevoluate: nisipoase şi aluvionare;
d. - prezintă masivitate redusă (puternic fragmentaţi), datorită culoarelor de vale, a depresiunilor-golf care pătrund adânc între culmile muntoase; - sunt alcătuiţi dintr-
un „mozaic de roci", fapt care determină varietatea reliefului şi a peisajelor; fiind înconjuraţi de ţinuturi joase apar foarte înalţi.
VI. a. între 40-45 mm la staţia Constanţa în luna iunie; între 60-65 mm la staţia Cernavodă în luna iunie;
b. între 20-25 mm la staţia Constanţa în luna martie; între 25-30 mm la staţia Cernavodă în luna martie;
c. influenţele climatice de ariditate; d. Constanţa 30-35 mm; Cernavodă 45-50 mm.
VARIANTA 91
I. 1.c; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.
II. 1. Mureş; 2. etajul climatic este de câmpie, cu nuanţă excesivă (sub 400 mm/ an precipitaţii); temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10-11° C; 3. Bega,
Prut, Crişul Negru; 4. bauxită, minereuri neferoase, ape minerale; 5. Alexandria.
III. a. două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Subcarpaţii Moldovei) şi clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării); etaj climatic: în unitatea A, de dealuri şi
podişuri, în unitatea E, deltaic; temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-10°C, în unitatea E, 10°C-11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm, în
unitatea E, 350-400 mm; influenţe climatice: în unitatea A, de ariditate, în unitatea E, de ariditate şi pontice; b. două asemănări între relieful unităţii marcate cu C
(Munţii Apuseni) şi relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş); ambele unităţi de relief s-au format prin încreţirea scoarţei terestre; ambele unităţi de reliefau în
constituţia litologică şisturi cristaline; ambele unităţi de relief prezintă noduri orohidrografice;
c. două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Getici) şi clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud); etaj climatic: în unitatea F, de dealuri
şi podişuri, în unitatea J, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea F, 6°C-10°C, în unitatea J, 10°C-11°C şi peste 11°C; precipitaţii medii
anuale: în unitatea F, 600-800 mm, în unitatea J, 360-400 mm; influenţe climatice: în unitatea F, de tranziţie şi submediteraneene, în unitatea J, de ariditate şi pontice;
IV. a. precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea notată cu I (Podişul Bârladului): a) - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile, marne
şi calcare, aplecate de la nord-vest spre sud-est;
- sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste, văi asimetrice); - este format din suprafeţe interfluviale largi (în Podişul Central Moldovenesc), culmi înguste şi
paralele înclinate către sud (Colinele Tutovei), un podiş mai jos şi mai neted în sud (Podişul Covurlui); - versanţii mai înclinaţi sunt afectaţi de alunecările de teren;
b) Bârlad, Vaslui; c) etaj climatic de dealuri joase, influenţă climatică de ariditate; d) etajul silvostepei, etajul stejarului; e) brun-roşcate/ clasa argiluvisolurilor. b.
precizarea următoarelor elemente referitoare la
unitatea notată cu D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali): a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism; - prezintă o zonalitate litologică: în vest -
roci vulcanice, în centru - roci cristaline, în est - fliş;
- formează o grupă caracterizată printr-un accentuat paralelism al culmilor, culmi distribuite pe trei şiruri paralele (vulcanic, cristalin, fliş), cu orientare NV~ SE; -
prezenţa reliefului glaciar în Munţii Rodnei (2303 m) cu văi glaciare, circuri glaciare, valuri de moreneetc;
- relieful are o fragmentare mare datorită numărului mare de depresiuni sau culoare de vale; b) etaj climatic montan, influenţă climatică oceanică; c) Someşul Mare,
Vişeu, Iza , Bistriţa, Moldova, Suceava; d) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar; e) păduri de conifere.
V. a. - Dobrogea este o întindere de uscat redusă între ape mari: Marea Neagră şi Dunărea; - au debite scăzute datorită cantităţilor modeste de precipitaţii (sub 500
chiar 400 mm/ an) şi străbat regiuni calcaroase unde apele se infiltrează puternic; b. - relieful, prin altitudini, grad de fragmentare, impune densităţi reduse ale
populaţiei,
sub media pe ţară; - activităţile umane favorizate de relieful Carpaţilor sunt exploatarea lemnului şi a
minereurilor, creşterea animalelor, turismul; c. - în Depresiunea colinară a Transilvaniei se întâlnesc lacuri sărate în zona dealurilor şi depresiunilor submontane
acolo unde îşi fac apariţia cutele diapire şi unde au existat în trecut faimoase exploatări de sare; - iazurile au fost amenajate pentru reţinerea apei şi pentru piscicultura
în Câmpia Transilvaniei datorită prezenţei substratului argilos care reţine apa; d. - relieful determină zonalitatea altitudinală a vegetaţiei; - în Carpaţii Meridionali,
altitudinile de peste 2000 m, determină existenţa unei vegetaţii etajate (zona pădurilor, zona alpină), în Depresiunea colinară a Transilvaniei (zona pădurilor).
VI. a. - între 70-75 mm la staţia Drobeta-Turnu-Severin în luna mai; - între 70-75 mm la staţia Călăraşi în luna iunie; b. între 40- 45 mm la staţia Drobeta -Turnu
-Severin în luna februarie; - între 30-35 mm la staţia Călăraşi în luna februarie; c. influenţa climatică submediteraneeană; d. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm;
Călăraşi 50-55 mm.
VARIANTA 92
I. 1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d.
II. 1. Moldova-Şiret; 2. oceanice; 3. petrol şi sare; 4. Focşani, Sibiu; 5. glaciar; 6. alunecări de teren;
7. Buzău, Târnava Mare.
III. a. trei deosebiri între clima Podişului Dobrogei şi clima Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali:
- precipitaţiile medii anuale sunt mai ridicate în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (800- 1000-1200 mm), faţă de cele din Podişul Dobrogei (400- 500 mm); -
influenţele climatice sunt oceanice în Carpaţii Orientali şi de ariditate în Dobrogea; b. două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Grupei Nordice
a Carpaţilor Orientali; - altitudinea maximă în Subcarpaţii Getici se înregistrează în Măgura Măţău-1018 m, pe când în Grupa Nordică a Orientalilor maximă
altitudinală este de 2303 m în Munţii Rodnei; - prezenţa reliefului glaciar în Carpaţii Orientali, care lipseşte în Subcarpaţii Getici; c. o deosebire între vegetaţia
Câmpiei de Vest şi vegetaţia Grupei Retezat-Godeanu: - în Câmpia de Vest specifică este silvostepa, faţă de vegetaţia alpină din Grupa Retezat-Godeanu.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali: a) trei caracteristici ale reliefului: - face parte din Carpaţii Orientali, formaţi în
timpul orogenezei alpine, prin încreţirea scoarţei
terestre; - este o grupă formată din trei aliniamente structurale direcţionate NE-S-SV şi curbat în exterior;
- altitudinea maximă este 1954 m în Munţii Ciucaş; b) Buzău, Oituz; c) etajul pădurilor de conifere/ podzol;
d) Braşov; e) păduri, roci de construcţie. b. precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia de Vest:
a) trei caracteristici ale reliefului: - este o unitate de relief formată în Cuaternar prin sedimentare, cu ajutorul sedimentelor cărate de râuri din munţi; - este formată din
câmpii de glacis, câmpii de subsidenţă şi câmpii piemontane, altitudinea cea mai mare este 174 m - Câmpia Vingăi; - în Câmpia Cărei există şi acumulări de nisip, cu
dune, în majoritate cultivate cu viţă de vie; b) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede; c) oceanică/ cernoziom;' d) petrol şi gaze asociate.
V. a. - temperaturi medii anuale (11-12°C), precipitaţii sub 500 mm/ anual necesitând irigaţii; - influenţe climatice de ariditate (est - europene) caracterizate prin ierni
reci (bate Crivăţul) şi veri fierbinţi cu perioade de secetă; b. - pe întinsul ţării, cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 640 mm; - relieful determină creşterea
cantităţii de precipitaţii proporţional cu înălţimea: - la câmpie - 400-600 mm; - deal - 600-800 mm;
-munte- 800-1200mm; - precipitaţiile nu cad uniform: vara cade cam 100% din totalul anual; iarna 1/5; primăvara şi toamna restul precipitaţiilor; luna cea mai
ploioasă este iunie, cea mai uscată, februarie
c. - temperatura apei: - la suprafaţă: - în funcţie de anotimpuri: vara 20-24°C; iarna în jur de 0°C; -în adâncime: 8-9°C; salinitatea: - stratul de la suprafaţă, până la
180 m, are o salinitate scăzuta - 17-18 % datorită aportului de apă dulce; - în adâncime salinitatea creşte la 22 %; aici apele sunt mai dense, lipsesc curenţii verticali
care să amestece straturile de apă şi se formează gaze toxice; d. - lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei în circuri şi văi glaciare (Retezat, Parâng, Făgăraş,
Rodnei); - lacuri vulcanice-Sfânta Ana, format în craterul masivului vulcanic Ciomatu Mare
VI. a. între 246-250 m/s în luna aprilie; b. 50 m/s în luna septembrie; c. precipitaţii abundente/topirea zăpezii;
d. precipitaţii reduse; e. februarie -170-175 m3/ s; noiembrie - 75-80 m3/s.
VARIANTA 93
I.1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.b; 7.a; 8.a; 9.b; 10.c.
II. 1. Baia Mare, Ploieşti, Botoşani, Drobeta Turnul Severin; 2. submeditereaneană; 3. huilă şi minereuri complexe; 4. secete datorită influenţelor de ariditate;
III. a. două deosebiri între clima Masivului Retezat-Godeanu şi clima Podişului Bârladului : - în Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe când în Podişul
Bârladului este un climat de dealuri; - Masivul Retezat-Godeanu primeşte atât influenţe climatice meditereaneene cât şi influenţe climatice oceanice, în timp ce
Podişul Bârladului primeşte influenţe climatice de ariditate; b. două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului Retezat-Godeanu (câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Masivul Retezat-Godeanu are un relief montan, masiv, puţin fragmentat de văi şi depresiuni; - relieful
Câmpiei Transilvaniei este sculptat în roci sedimentare moi (argile, marne), în timp ce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant pe şisturi
cristaline, graniţe, şi numai pe margini pe calcare; c. două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima Subcarpaţilor Getici; - Subcarpaţii Moldovei primesc
atât influenţe de ariditate cât şi influenţe scandinave-baltice, pe când Subcarpaţii Getici primesc influenţe de tranziţie; - în Subcarpaţii Moldovei cantitatea de
precipitaţii este cuprinsă între 600-700mm/an,iar în Subcarpaţii Getici este de700-800mm/ an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii Moldovei: a) trei caracteristici ale reliefului :
- s-au format prin cutare; - sunt alcătuiţi din roci moi: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii; - relieful este format dintr-un şir de depresiuni sinclinale închise la exterior de
dealuri anticlinale; b) Moldova, Bistriţa, Şiret;
c) păduri de fag şi carpen; d) sat răsfirat; e) roci de construcţii, ape minerale. b. precizarea următoarelor elemente legate de Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:
a) trei caracteristici ale reliefului: - s-au format prin cutare; - sunt alcătuiţi din roci vulcanice la vest, şisturi cristaline în centru şi fliş la est; - cea mai mare depresiune
este Depresiunea Maramureşului; b) lacuri glaciare; Bistriţa.Tisa, Moldova; c) influenţe scandinavo-baltice; d) etajul coniferelor; e) mangan.
V. a. - Munţii Apuseni au mai multe depresiuni bine populate; - pantele reduse din interiorul munţilor favorizează locuirea (satele risipite numite crânguri); b. -
alunecările de teren afectează suprafeţe mari şi au o frecvenţă mai mare în Subcarpaţi datorită substratului geologic (alternanţe de nisipuri, gresii şi argile);
- un rol important îl au şi factorii declanşatorii (topirea zăpezilor, ploile abundente, seismele frecvente);
c. în România tipurile de soluri variază în raport cu treptele de relief: - relieful are o alcătuire petrografică diversă (roca parentală) - altitudinea reliefului impune o
etajare pe verticală a condiţiilor biopedogenetice;
d. Marea Neagră influenţează caracteristicile economice ale zonei de litoral: - activitatea de comerţ determină dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale
economiei litorale; - resursele de petrol şi gaze favorizează industria extractivă.
VI. a. 7,4 °C la Suceava; b. 11,3°C la Constanţa; c. 646 mm la Sibiu; d. relieful; e. influenţele climatice diferite (de ariditate la Galaţi şi submediteraneene la
Timişoara); f. relieful de câmpie.
VARIANTA 94
I. 1.d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. c.
II. 1. Olt; 2. lac glaciar (Lacul Lala); 3. Pod. Mehedinţi; 4. inundaţii; 5. 4; 6. Crişul Alb, Someş; 7. Deva, Suceava, Slobozia.
III. a. trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Someşan: - în Delta Dunării sunt influenţe climatice de ariditate, pe când în Podişul Someşan sunt
influenţe oceanice; - cantitatea de precipitaţii este de 350 mm/ an în Delta Dunării pe când in Podişul Someşan este de 600-700 mm/ an; - temperatura medie anuală
este de peste 11°C în Delta Dunării iar in Podişul Someşan temperatura medie anuală este de 8-9 C;
b. două asemănări între relieful Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei şi relieful Munţilor Banatului: - atât Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi Munţii
Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş; - atât în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi în Munţii Banatului se găsesc
depresiuni tectonice; c. o asemănare între vegetaţia Câmpiei Banatului şi vegetaţia Câmpiei Olteniei:
- atât în Câmpia Banatului cât şi în Câmpia Olteniei este specifică vegetaţia de silvostepă.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii de Curbură: a) trei caracteristici ale reliefului:
- s-au format prin cutare; - relieful cuprinde două succesiuni de depresiuni închise de două succesiuni de dealuri; - altitudinea maximă 996 m (Măgura Odobeşti); b)
climat de dealuri înalte; c) Buzău, Râmnicu Sărat, Prahova; d) păduri colinare de fag şi carpen; e) soluri brune de pădure; -f) petrol; b. precizarea următoarelor
elemente legate de Câmpia Moldovei: a) trei caracteristici ale reliefului: - are altitudini de 200-300 m;
- înclinarea generală NV-SE; - s-a format prin sedimentare; b) influenţe climatice de ariditate; c) iazuri, jijia şi Bahlui; d) silvostepă; e) molisoluri; f) laşi.
V. a. - ambele unităţi de reliefau munţi de origine vulcanică care au generat zăcăminte de metale neferoase;
- în ambele unităţi de relief apar atât minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) cât şi metale preţioase (Au şi Ag);
b. - reţeaua hidrografică radiară a României este impusă de: - dispunerea concentrică a treptelor de relief (munţi, podişuri şi câmpii); - prezenţa Depresiunii colinare a
Transilvaniei în centrul ţării; c. - densitatea mai ridicată a populaţiei din Depresiunea Petroşani şi Depresiunea Braşov faţă de regiunile montane înconjurătoare se
explică prin: - gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune; - dezvoltarea economiei şi a infrastructurii în cele două depresiuni; d.- învelişul
pedogeografic al României se caracterizează printr-o mare varietate impusă de: - întinderea ţării pe latitudine; - marea diversitate a reliefului.
VI. a. rata bilanţului natural:-în 1956-14,3 %; -în 1977-10,0 %; -în 1992-(-0,2 %); -în 1998- (-1,5 %); -în 2004-(-1,9 %); b. diferenţa este de 16,2 %; c. cea mai mare
valoare a bilanţului natural în 1956, cel mai mic în 2004; d. - tranziţia economică; - amânarea căsătoriilor de către tineri.
VARIANTA 95
I. 1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. c; 6. a; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
II. 1. oceanică; 2.12 - Constanţa, 15 - Piatra Neamţ, 18 - Vaslui; 3. iazuri; 4. seisme. 5. industria energetică şi industria constructoare de maşini.
III. a. trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Subcarpaţilor de Curbură; - Delta Dunării are un climat de câmpie pe când Subcarpaţii de Curbură au un
climat de dealuri înalte; - în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11 ° C, pe când în Subcarpaţii de Curbură este de 8°-9°C; - în Delta Dunării cantitatea de
precipitaţii este sub 400 mm/ an, pe când în Subcarpaţii de Curbură este de 600-700 mm/ an; b. două asemănări între relieful Podişului Someşan şi relieful Podişului
Târnavelor: - atât Podişul Someşan cât şi Podişul Târnavelor s-au format prin sedimentare; - atât Podişul Târnavelor cât şi Podişul Someşan au altitudini de 600-800
m; c. o deosebire între solurile Câmpiei Banatului şi solurile Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei: - în Câmpia Banatului sunt specifice solurile din clasa
molisoluri pe când în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei sunt specifice solurile podzolice şi solurile alpine acide (clasa
spodosoluri).
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Olteniei: a. trei caracteristici ale reliefului:
- câmpie de terase ale Dunării; - frecvenţa dunelor de nisip; - văile prezintă lunci largi; b) climat de câmpie;
c) Jiu, Olt; d) silvostepa; e) molisoluri; f)Craiova; g) ape subterane. b. precizarea următoarelor elemente legate de Munţii Banatului: a) trei caracteristici ale
reliefului: - alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş;
- altitudinea maximă 1446 m; - s-a format în orogeneza carpatică; b) minereu de fier şi huilă; c) influenţe climatice submediteraneene; d) Caras, Timiş; e) Reşiţa; f)
Defileul Dunării.
V. a. - varietatea vegetaţiei în Munţii Apuseni este mai mare decât în Depresiunea colinară a Transilvaniei deoarece: - în Munţii Apuseni altitudinea reliefului
condiţionează etajarea pe verticală a vegetaţiei;
- fragmentarea mare a reliefului diversifică vegetaţia Munţilor Apuseni; b. - populaţia României este răspândită neuniform în teritoriu datorită: - gradului de
favorabilitate diferit al reliefului; - nivelului diferit de dezvoltare economică a zonelor ţării; c. - vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României
datorită: - precipitaţiilor scăzute cauzate de influenţele climatice de ariditate; - poziţiei ţării pe latitudine şi altitudinii reliefului; d. - patru utilizări economice ale
lacurilor din România: - alimentarea cu apă a localităţilor; - balneologie; - irigaţii; - turism.
VI. a. 19°C în lunile iutid şi august; b. -5°C în lunile ianuarie şi decembrie; c.-. dominanta cerului senin (nebulozitate redusă); d: nebulozitate mare, vântul, masă de
aer rece; e. temperatura medie lunară se calculează prin însumarea temperaturilor medii zilnice din luna respectivă şi împărţirea sumei la numărul de zile ale lunii.
VARIANTA 96
I. 1.b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. a.
II. 1. Munţii Banatului; 2.C; 3. Prut, Crişul Repede, Olt, Mureş; 4. lignit, petrol; 5. Munţii Apuseni; 6. Lacul Mangalia.
III. a. două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Piemontului Getic; - Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice pe când Piemontul Getic
primeşte influenţe climatice de tranziţie; - cantitatea de precipitaţii în Munţii Apuseni ajunge la 1400 mm/ an pe când în Piemontul Getic precipitaţiile sunt cuprinse
între 600-800 mm/ an; b. două deosebiri ale reliefului Câmpiei Transilvaniei şi relieful Carpaţilor
Moldo-Transilvani: - Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Carpaţii Moldo-Transilvani
au un relief montan; - din punct de vedere petrografic Câmpia Transilvaniei este alcătuită din roci moi
(nisipuri, argile, mame) pe când Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş; c. două deosebiri între clima Câmpiei
Transilvaniei şi clima Podişului Dobrogei: - Câmpia Transilvaniei primeşte influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de
ariditate; - cantitatea de precipitaţii, în Câmpia Transilvaniei, este cuprinsă între 600-700 mm/ an pe când în Podişul Dobrogei este cuprinsă între 400-500 mm/ an.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Bârladului: a) trei caracteristici ale reliefului:
- Podişul Bârladului are altitudinile cuprinse între 200-600 m; - este alcătuit din roci sedimentare friabile (nisipuri, argile, marne, gresii şi mai rar calcare); -
principalele subdiviziuni sunt: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului; b) influenţe de ariditate; c) Şiret, Prut; d) silvostepă;
e) Bârlad; f) roci de construcţii, gaz metan. b. precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia Olteniei:
a) două trăsături ale reliefului: - este o câmpie de terase; - este fragmentată de văi largi; b) climat de câmpie, influenţe climatice submediteraneene; c) Jiul, Oltul; d)
silvostepă; e) soluri nisipoase; f) ape subterane;
g) Craiova.
V. a. două cauze pentru care Delta Dunării are valori reduse ale densităţii populaţiei: - condiţiile restrictive ale mediului deltaic (suprafaţa de uscat se reduce doar la
grinduri); - resursele de soluri limitate; b. - atât Carpaţii de Curbură cât şi Subcarpţii de Curbură s-au format prin cutare; - ambele forme de relief sunt dispuse în arc
în zona de torsiune a Carpaţilor şi Subcarpaţilor (există chiar şi o zonă de interferenţă Carpato-Subcarpatică);
c. patru moduri de utilizare economică a râurilor din România: - irigaţii; - hidroenergie; - alimentarea cu apă a localităţilor; - transporturi fluviale; d. hazardele
naturale au diversitate mai mică în Câmpia Română decât în Carpaţii Meridionali deoarece: - are altitudini reduse; - relieful este slab înclinat.
VI. a. 60 mm în lunile iunie şi iulie; b. 20 mm în luna februarie; c. aproximativ 15 mm; d. dinamică atmosferică; e. 40 mm; f. în trei luni (ianuarie, februarie, martie).
VARIANTA 97
I. 1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
II.1. Râmnicu Vâlcea, industria chimică; 2. Prut, lalomiţa.Tâmava Mare; 3. gaz metan; 4. minereuri neferoase şi cărbuni; 5. Piatra Neamţ, Sibiu.
III. a. două asemănări între clima Câmpiei Banatului şi clima Câmpiei Olteniei: - atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au un climat de câmpie; - atât Câmpia
Banatului cât şi Câmpia Olteniei au temperatura medie anuală cuprinsă între 10-11°C; b. două asemănări între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Subcarpaţilor de
Curbură: - ambele unităţi au masivitate redusă, fiind puternic fragmentate de o mulţime de depresiuni
şi culoare de vale; - atât Munţii Apuseni cât şi Subcarpaţii de Curbură s-au format prin cutare în timpul
orogenezei alpine; c. două asemănări între clima Carpaţilor Moldo-Transilvani şi clima Podişului Dobrogei:
- atât Carpaţii Moldo-Transilvani cât şi Podişul Dobrogei primesc influenţe climatic de ariditate; - atât în Podişul Dobrogei cât şi pe versanţii de est ai Carpaţilor
Molcjo-Transilvani bate Crivăţul.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Getic: a) trei caracteristici ale reliefului: - Podişul Getic este cel mai mare piemont din România care s-a
format prin depunerea de pietrişuri şi bolovănişuri rulate peste o suprafaţă uşor înclinată; - altitudinile depăşesc 700 m în nord şi coboară la 200 m în sud;
- principalele subunităţi ale podişului sunt separate de văile fluviatile ale râurilor mari; b) Piemontul Strehaiei, Piemontul Olteţului; c) Olt, Jiu; d) păduri de gorun şi
carpen; e) lignit, bazinul Motru-Rovinari. b. precizarea următoarelor elemente legate de Carpaţi Moldo-Transilvani: a) trei caracteristici ale reliefului:
- Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş; - aici se găseşte relieful vulcanic cel mai bine păstrat din Carpaţii româneşti
(conui vulcanice, cratere); - aici se găsesc cele mai mari chei din România (Cheile Bicazului); b) Mureş, Bistriţa; c) lacuri vulcanice, lacuri de baraj natural, lacuri
antropice; d) roci de construcţie, ape minerale.
V. a. - Solurile din România au un caracter diversificat deoarece: - condiţiile de formare a acestora sunt diversificate (roci variate, condiţii de climă, vegetaţia);
-relieful cu cele trei trepte altitudinale determină o etajare pe verticală a solurilor; b. Dunărea are o importanţă europeană deoarece: - traversează de. la est la vest mai
multe state europene; - Dunărea împreună cu Canalul Dunăre-Rhin-Main şi fluviul Rhin fac legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului, constituind principala
axă economică a continentului; c. - alături de populaţia românească majoritară trăiesc şi alte etnii: turci, tătari, ruşi lipoveni etc; - fiecare etnie are tradiţii culturale
originale (limbă maternă, cultură proprie); d. - cele două râuri au debite reduse; - pantele acestor râuri sunt mici.
VI. a. 325 m3/ s în lunile aprilie şi mai; b. 75 m3/ s în ianuarie; c. primăvara (martie, aprilie, mai); topirea zăpezii; d. 250 m3/ s; e. în iulie 175m3în octombrie 125
m3.
VARIANTA 98
I. 1. c; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d; 6. a; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
II. 1.14 - Olt, 18 - Timiş, 19 - Bistriţa; 2. 3 - laşi, 4 - Timişoara, 5 - Vaslui, 9 - Slobozia; 3. Delta Dunării;
4. alunecări de teren; 5. influenţe oceanice.
III. a. trei deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei şi clima Deltei Dunării: - Subcarpaţii Moldovei primesc influenţe scandinavo-baltice şi de ariditate pe când
Delta Dunării primeşte influenţe de ariditate şi influenţe pontice; - în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11°C pe când în Subcarpaţii
Moldovei este de 6°-8°C; - în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este de sub 400 mm/ an pe când în Subcarpaţii Moldovei este de 600-800 mm/ an. b. două
deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei şi relieful Subcarpatilor Getici: - atât Subcarpaţii Moldovei cât şi Subcarpaţii Getici s-au format prin cutare;
- atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Subcarpaţii Moldovei relieful este format din dealuri anticlinale care închid depresiuni sinclinaie; c. o deosebire între solurile
Podişului Târnavelor şi solurile Carpaţilor de
Curbură: - solurile din Podişul Târnavelor sunt mai fertile decât solurile din Carpaţii de Curbură.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng: a) trei caracteristici ale reliefului:-sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi roci
sedimentare pe margini;- au altitudini de peste 2500 m;
- au un relief glaciar bine dezvoltat; b) climat alpin; c) Lacul Bucura, râurile Olt şi Jiu; d) etajul pădurilor de conifere, soluri brune acide montane; e) huilă,
b. precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia de Vest de la nord de râul Mureş: a) trei caracteristici ale reliefului: - relieful are o înclinare foarte redusă din
care cauză râurile au cursuri meandrate,
divagante; - altitudinea medie de 100 m; - genetic, se întâlnesc în acest sector câmpii de subsidenţă, câmpii tabulare cu acumulări de nisip şi câmpii piemontane; b)
influenţe oceanice; c) Crişul Repede, Someşul;
d) Oradea şi Satu Mare; e) petrol şi gaze asociate.
V. a. - deşi în Câmpia Română relieful este favorabil populaţiei, condiţiile climatice de ariditate şi secetele frecvente fac ca densitatea populaţiei să fie redusă; - în
Munţii Banatului relieful este un factor restrictiv prin altitudine şi masivitate; b. - oraşul Ploieşti este cel mai important centru de prelucrare a petrolului pentru că
are o veche tradiţie în domeniu (prima rafinărie din lume a fost amplasată aici), este legat printr-o reţea de conducte cu principalele zone de extracţie a petrolului şi
dispune de cea mai mare capacitate de rafinare şi prelucrare chimică, în mai multe rafinării şi combinate petrochimice; c. - la altitudini de peste 1800 m condiţiile
pedoclimatice se schimbă brusc: viteza vânturilor este mare şi pot distruge arborii; - solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subţiri), iar pe creste pot lipsi; d. - pe
râurile din estul Câmpiei Române şi pe râurile din Podişul Dobrogei nu există amenajări hidroenergetice pentru că acestea au debite foarte mici şi pante mici, fără
potenţial energetic important.
VI. a. 22°C în iulie; b. -2°C în luna ianuarie; c. 26°C; d. 10C; e. se adună valorile medii lunare ale temperaturii aerului şi suma respectivă se împarte la 12 (lunile
anului); f. februarie şi decembrie.
VARIANTA 99
I. 1.a;2. b; 3. d; 4. d; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. a.
II. 1.13-Dâmboviţa,19-Bistriţa; 2. fier şi marmură; 3. alunecări de teren; 4.2-Craiova, 5-Vaslui, 7-Focşani, 9-Slobozia; 5. Delta Dunării
III. a. trei deosebiri între clima Câmpiei Crişurilor şi a Someşului şi clima Masivelor Retezat-Godeanu şi Parâng; - Câmpia Crişurilor şi a Someşului are un climat de
câmpie pe când Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng au un climat de munte; - temperatura medie anuală este de 9-10°C în Câmpia Crişurilor şi a Someşului pe când
Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng au temperatura medie situată între 0-6°C; - cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 500-600 mm/an în câmpie şi de 800-
1200 mm/an în masivele montane;
b. trei deosebiri între Podişul Tâmavelor şi Carpaţilor de Curbură: - Podişul Tâmavelor s-a format prin sedimentare, iar Carpaţii de Curbură s-au format prin cutarea
stratelor; - altitudinile sunt cuprinse între 600-800 m în Podişul Tâmavelor şi de 800-1956 în Carpaţii de Curbură; - Podişul Tâmavelor este alcătuit din roci moi
(nisipuri, argile, luturi, marne) pe când Carpaţii de Curbură sunt alcătuiţi din roci dure (conglomerate, calcare, gresii).
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Sectorul central al Câmpiei Române: a) trei caracteristici ale reliefului: - relieful prezintă o înclinare de la nord la
sud dar şi de la vest la est, fapt evidenţiat de cursurile unor râuri (Vedea, Argeş, Câlniştea); - are trei tipuri genetice de câmpii: piemontane, tabulare şi de subsidenţâ;
- în acest sector al câmpiei se găsesc numeroase crovuri şi găvane; b) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C; c) Olt, Argeş; d) silvostepă; e) molisol; f)
inundaţii; g) petrol. b. precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Sucevei: a) două caracteristici ale reliefului: - relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de
dealuri înalte, platouri structurale, depresiuni şi văi largi cu terase; - s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste un fundament cristalin, rigid şi
căzut în trepte spre sud;
b) climat de dealuri şi podişuri, influenţe scandinavo-baltice; c) Suceava, Şiret; d) păduri colinare de fag şi carpen; e) soluri cenuşii; f) roci de construcţii; g) Suceava.
V. a. - relieful plan; - solurile cu fertilitate mare; b. - infrastructură de transporturi; - exploatarea resurselor de cărbuni; c. -transporturile maritime (prin portul
Constanţa se desfăşoară cea mai mare parte a comerţului României); - resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma continentală; d. - influenţe climatice de
ariditate; - frecvenţa maselor de aer tropical uscat.
VI. a. 70 mm în iunie; b. 30 mm în februarie; c. 20 mm; d. vara; e. influenţele climatice; f. 40 mm.
VARIANTA 100
I. 1. b; 2. d; 3. d; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. b.
II. 1. aur, argint; 2.4-Olt, 5-Someş, 7-Tâmava Mare; 3.9-Piatra. Neamţ, 11-Alba lulia, 16-Reşiţa, 18-Satu Mare; 4. păduri colinare de fag şi carpen.
III. a. două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului Făgăraş: - altitudinile în Câmpia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe când în Masivul
Făgăraşului altitudinile depăşesc 2500 m;
- Câmpia Transilvaniei s-a format prin sedimentare, pe când Masivul Făgăraşului s-a format prin cutare în orogeneza carpatică; b. 2 deosebiri între clima Podişului
Dobrogei de Sud şi clima Munţilor Poiana Ruscăi:
- Munţii Poiana Ruscăi primesc influenţe climatice oceanice pe când Podişul Dobrogei de Sud primeşte influenţe climatice de ariditate; - Cantitatea de precipitaţii
este cuprinsă între 800-1200 mm în Munţii Poiana Ruscăi şi de 400-500 mm în Podişul Dobrogei de Sud; c. două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima
Câmpiei Române (sectorul dintre Olt şi Argeş): - Munţii Apuseni au un climat montan, pe când Câmpia Română (sectorul dintre Olt şi Argeş) are un climat de
câmpie; - Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice în timp ce Câmpia Română (sectorul dintre Olt şi Argeş) are un climat de tranziţie.
IV. a. precizarea următoarelor elemente legate de Podişul Sucevei: a) două caracteristici ale reliefului:
- s-a format prin sedimentare; - are altitudini cuprinse între 500-600 m, este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile, marne, gresii); b) - etajul climatic de dealuri; -
primeşte influenţe climatice scandinavo-baltice;
c) - Suceava; - Şiret; d)podzol; e) inundaţiile, datorită precipitaţiilor bogate; f) Suceava. b. precizarea următoarelor elemente legate de Subcarpaţii de Curbură:a) trei
caracteristici ale reliefului:- s-au format prin cutare; - complexitatea reliefului este dată de altitudinile mari, care se apropie de 1000 m, structura
întortocheată a depresiunilor şi pătrunderea unor pinteni montani în flişul subcarpatic; - prezintă două şiruri de depresiuni, separate de două aliniamente deluroase; b)
influenţe climatice de ariditate, etaj climatic de dealuri şi podişuri; c) lacuri antropice; d) etajul stejarului; e) soluri argiloiluviale; f) petrol, sare.
V. a. - Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat în apropierea zăcămintelor de l minereu de fier din Munţii Poiana Ruscăi şi a huilei din Valea Jiului; -
Combinatul siderurgic Galaţi a fost amplasat pe Dunăre pentru a înlesni transportul j minereului de fier şi a cărbunilor cocsificabili care provin din import; b. -
relieful înalt de peste 2000 m din Carpaţii Orientali a determinat o dispunere; etajată a formaţiunilor vegetale;
- expoziţia faţă de circulaţia maselor de aer (influenţe oceanice, scandinavo-baltice, I de ariditate);
c- în Grupa Parâng fondul forestier este valorificat complex (turistic, industrial, valorificarea fructelor de pădure, industria mobilei, cherestea, fond cinegetic) datorită
extensiunii [ mari a pădurilor de foioase şi conifere, pe când în Câmpia Olteniei sunt areale de silvostepa ]şi plantaţii de salcâm de importanţă mai redusă; d. - Marea
Neagră este o mare relictă, de tip continental în care se află două zone I distincte: o zonă
biotică de la suprafaţă până la 180 m adâncime şi o zonă abiotică de la ! 180 m până la cele mai mari adâncimi; - originalitatea Mării Negre este dată şi de existenţa
curenţilor de compensaţie.
VI. a. 5 °C în luna iulie; b. -12 °Cîn luna februarie; c. amplitudinea termică 17 °C; d. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii
lunare I şi împărţirea sumei la 12 luni; e. - avalanşe de zăpadă; - accidente suferite de turişti; f. august 4,5 °C ; septembrie 3 ° C.