1.

Etapa PRECAMBRIANA-�n aceasta etapa s-au constituit primele uscaturi, s-au

individualizat primele elemente marine, dominanta componentelor abiotice. �ntruc�t
toate morfostructurile realizate au fost ulterior distruse �n sistemul fizico-
geografic actual, mostenim doar diferite categorii de roci. Astfel intra diverse
roci metamorfice pe care azi le regasim �n Dobrogea Centrala si de Nord sau �n
teriotoriul carpatic �n muntii axului cristalin.
2.A 2-a etapa PALEOZOICA cunoaste transformari majore ale SFG �ntruc�t pe
teritoriul tarii s-au desfasurat 2 cicluri orogenetice majore:
� Ciclul Caledonian
� Ciclul Hercinic
�n aceste conditii �n sistemul actual mostenim roci metamorfice, apoi magmatice,
dar si unele roci sedimentare(Muntii Bihor). Mai mult ca efect al OROGENEZEI
HERCINICE se pastreaza si unele marturii ale unor morfostructuri hercinice(muntii
Macinului � Dobrogea de Nord).
3. A 3-a etapa � MEZOZOICA- se remarca prin transformari spectaculoase
reorganiz�ndu-se fundamental sistemele vechi. Astfel se deschid mari arii
geosinclinale si se pregateste materialul pentru noul ciclu orogenetic care va
�ncepe spre finele acestei ere. Este vorba despre orogeneza ALPINA care �n aceasta
era �si desfasoara primele 2 faze �n urma carora se edifica morfostructurile
carpatice aferente axului cristalin si unei parti din flisul intern
carpatic(depozite vechi). Asadar, din aceasta etapa mostenim ca forme de relief
morfostructurile cristaline si cristalino-mezozoice din teritoriul carpatic la care
se adauga cele specifice flisului intern (Unitatea de Ceahlau-roci sedimentare-
mezozoice).
�n categoria rocilor mostenite intra �nsa numeroase formatiuni sedimentare
�ndeosebi calcarele dolomitice mezozoice alaturi de alte roci specifice flisului pe
care le regasim �n marnele sinclinale mezozoice (Rarau, mun?ii Hasmas, Cheile
Bicaz, Piatra Craiului, Trascau, Banat, Capat�nii, Vulcanului), roci ale flisului:
conglomerate din Ceahlau, Muntii Ciuca?, Bucegi.
4. A 4-a Etapa NEOZOICA- complicare evidenta a SFG, apar�nd noi morfostructuri
care s-au edificat �n urma unor faze de cutare si �naltare a orogenezei alpine.
Progresiv se individualizeaza morfostructurile neogene carpatice caracterizate
flisului intern si extern la care se adauga unitatea pericarpatica. Mai mult, �n
partea a 2-a a erei se formeaza muntii vulcanici din V si NV Carpatilor Orientali,
�n timp ce �n teritoriul extracarpatic se individualizeaza ca uscaturi multe din
actualele unitati de podis ale Rom�niei(pod. Moldovenesc, Depresiunea colinara a
Transilvaniei, o mica parte din Pod. Piemontan Getic)- forme de relief, roci
sedimentare.
Pentru prima data putem vorbi de pastrarea unor componente mult mai dinamice.
Astfel pastreaza marturii alei retelei hidrografice (cazul r�ului Bistrita-�si
pastreaza cursul). Mai mult din a 2-a parte a erei pastram unele elemente
floristice: nufarul termal.
CUATERNAR- �ncetarea miscarilor orogenetice , realiz�ndu-se doar miscari
epirogenetice de �naltare s-au de cobor�re- miscari neotectonice. Datorita
�naltarii teritoriului carpatic si secventelor de clima rece, portiunile �nalte ale
Carpatilor sunt afectate de glaciatie, form�ndu-se relieful glaciar, �n timp ce,
ariile montane joase functionau din procesele periglaciare aferente reliefului
periglaciar.
Tot �n aceasta perioada au loc sedimentari intense �n bazinele lacustre periferice
prin retragerea acestor lacuri individualiz�ndu-se pe de o parte depresiunile
intramontane -(Fagarasului), submontane, iar la exteriorul carpatilor form�nd
marile c�mpii de nivel de baza(C�mpia Rom�na, C. Dunarii Inferioare, C. Tisei). �n
aceasta etapa au loc permutari succesive ale vegetatiei si ale faunei datorate
modificarilor climatice. Din aceasta etapa pastram majoritatea elementelor
floristice si faunistice ale marii. Din CUATERNAR mostenim si sistemul hidrologic
actual, �ntruc�t s-au individualizat cursurile mijlocii si inferioare ale r�urilor
ce strabat unitatile deluroase si de podis. SFG se contureaza aproape asa cum este
el astazi, ulterior fiind slefuit prin interferenta factorilor externi. �n aceasta
perioada apare si omul, rolul acestuia cresc�nd semnificativ concomitant cu
dezvoltarea societatii omenesti.
CUATERNARUL are 2 etaje:
� PLEISTOCEN
� HOLOCEN
�ncepe acum 10 500 ani �n urma , se intra �n ..slogen pe parcursul caruia
schimbarile SFG sunt minore, realiz�ndu-se doar modelarea diferitelor
morfostructuri aparute de-a lungul timpului.

Etapa de evolutie PALEOGEOGRAFICA PREPALEOZOICA � aceasta etapa este cea mai veche
si cea mai lunga din istoria naturala a Terrei, suprapun�ndu-se cu ERA
PRECAMBRIANA. Aceasta era cuprinde 2 mari perioade:
� Zona de OROGEN
� Zona de PLATFORMA
Zona de OROGEN -se caracterizeaza prin existenta unor structuri geologice
caracteristice, cea mai bine exprimata fiind structura cutata. Aceste structuri pot
fi structuri cutate normal.
Obcinele Bucovinei : anticlinal-culme ____relief JURASIC
sinclinal-vale
ANTICLINORII � anticlinal lung _____zona T�rgu Neamt
SINCLINORII � sinclinal lung
�n teritoriul de orogen caracteristice sunt structurile �n p�nze de sariaj �n care
mari pachete de roci sunt �mpinse �n lungul unui plan de sariaj unele peste altele,
motiv pt. care roci mai vechi sunt pozitionate peste roci mai noi.
St�nca Fertesti � calcar
�n zonele de orogen functioneaza si structurile de tip horst/graben care sunt
conditionate de existenta unor fracture majore de tipul faliilor ��������.

Unitatile de relief ce apartin zonei de OROGEN:

1.Carpatii
2.Subcarpatii, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest si C�mpia de
Vest.
Ultimele 2 forme de relief se leaga de evolutia teritoriului carpatic, genetic
fiind unitati de relief. Ele sunt genetic legate de zona de orogen �ntruc�t este
constituita dintr-un fundament rigid-soclu. Peste fundament este situata cuvertura
sedimentara formata din roci sedimentare ce pot avea o structura orizontala
form�ndu-se relieful �n structuri orizontale sau tabulare.
Ex. Dobrogea de Sud- calcare perfect orizontale; C�mpia Rom�na.
Sau rocile pot fi usor �nclinate form�nd relieful �n structuri monoclinale(Pod.
Moldovei). Structuri �n domuri �n care stratele sedimentare sunt orizontale din loc
�n loc, prezinta mici boltiri cunoscute ca domuri gazeifere.
Structura intermediara- �n cute diapire legate de prezenta unor s�mburi de sare.
Metamorfice- metamorfozarea rocilor preexistente, formate �n ciclurile orogenetice
vechi
(vulcanice)
Catametamorfice � f. metamorfozate
Mezometamorfice
Epimetamorfice � slab metamorfozate

Categoria rocilor mezometamorfice:

� Gnaise(Rarau)
� Micasisturi
� Amfibolite
Categoria rocilor epimetamorfice:
� Cuartite albe si negre
� Sisturile selicitoase si cloritoase
� Filite
� Sisturi grafitoase sau manganoase
Provin din metamorfozarea rocilor magmatice.
Categoria rocilor sedimentare:
� Marmura(transformarea intensa a calcarelor)
� Calcare metamorfice(slab metamorfozate)

Aceasta prima etapa de evolutie ce �ncepe cu Arhaicul, reprezinta prima faza de pe

formarea Terrei ca planeta a Sistemului Solar.Astfel apar pe Pam�nt primele
portiuni de uscat separate de bazine marine. Aceste uscaturi au aparut prin
fenomene magmatice intense ulterior datorita fortelor tectonice orogenetice ce au
cuprins cicluri complexe de evolutie.
Primele uscaturi ce au aparut pe teritoriul actual a Rom�niei s-au pozitionat pe
teritoriul actual al Dobrogei de Sud, fiind rezultatul evolutiei dintr-un ciclu
orogenetic foarte vechi � ciclul Karelian. Acest vechi uscat nivelat ulterior si
transformat �n peneplena, constituie astazi fundamentul Dobrogei de Sud.
Evolutia teritoriului Rom�niei �n aceasta etapa se leaga aparitia primelor uscaturi
continentale �n N si E continentului. Astazi, aceste vechi uscaturi intens nivelate
si peneplenizate, formeaza 2 mari platforme sau scuturi:
� Scutul scandinavo � baltic
� Peneplena Est-Europeana
Pe parcursul acestei ere, s-au derulat �n timp mare(4,5 mld ani), s-au desfasurat 3
cicluri orogenetice complete:
� Kareliana
� Prebaikaliana
� Baikaliana
Primele 2 orogeneze ce au avut loc �n Arhaic si apoi �n Proterozoicul Inferior-
Mediu, au contribuit la formarea unor roci intens metamorfozate, �n timp ce ultimul
ciclu, Orogeneza Baikaliana a format �n deosebi roci slab metamorfozate.
Platforma Est-Europeana alcatuieste cea mai mare parte a spatiului cuprins �ntre
Ural si Edificiul Carpatic. Aceste vechi uscaturi aflate la zi la Est de R�ul
Nistru, a suferit o miscare de �naltare, de bombare �ntre Nistru, Nipru si Marea
Azov, form�nd Blocul Ucrainean. Placa Est-Europeana este constituita din roci
mezometamorfice, respectiv gnaise, micasisturi, amfibolite, strabatute de
intruziuni granitice ce le confera o v�rsta atribuita arhaicului. Prezenta unor
roci epimetamorfice de nota faptul ca aceste vechi uscaturi au fost afectate de
miscari prebaikaliene sau baikaliene. Acestea au fost ulterior �nsa intens nivelate
si transformate �n adevarate peneplene. Vechea peneplena suferind o usoara miscare
de cobor�re la V de Nistru unde este acoperita de depozitele mai noi ale cuverturii
sedimentare.
Platforma Est-Europeana constituie asadar fundamentul platformei Moldovenesti
situata la ad�ncimi din ce �n ce mai mari cu c�t ne apropiem de orogen. Acest
fundament interceptat prin foraje la 950m la Todireni pe Prut; la 1121m la
Nicolina, Iasi(baile Purcica); 3950 m la Bodesti �n aria subcarpatica; 4600 m �n
forajul de la Frasin din aria carpatica. Platforma Moldovenesca cu un asemenea
fundament, caracterizeaza jumatatea de Nord a podisului Moldovei la Nord de falia
Plopana, Bacau. �n partea central Sudica a Pod. Moldovenesc, fundamentul nu a mai
fost interceptat prin foraje, fiind scufundat la ad�ncimi si mai mari. Acest sector
formeaza Depresiunea B�rladului.
Partea terminal sudica a Pod. Moldovei prezinta un alt tip de fundament ce apartine
uscatului N Dobrogean(depresiunea predobrogeana).
�n Dobrogea Centrala, fundamentul dat de roci mezometamorfice probabil
formate �n orogeneza Prebaikaliana, dar ulterior teritoriile afectate de miscari
baikaliene, dovada fiind fisurile cristalino-epimetamorfice aferente orogenezei
baikaliene.
Fundamentul Dobrogei de Sud apoi Dobrogei de Nord, unitati separate de falia
Capidava Ovidiu, au suferit intense transformari tectonice fiind supuse ulterior
cratomizarii prezente miscarii de �naltare sau cobor�re. �n Dobrogea de Nord, �n
partea axiala a Muntilor Macin, exista sisturi cristaline, roci metamorfice, unele
grav gnaice atribuite precambrianului. Ulterior, aceste roci au fost reluate si
prelucrate �n ciclul hercinic. �n partea de Sud a Rom�niei a functionat Platforma
Valaha ca parte nordica a Marii Platforme Moesice. Acest vechi uscat din
fundamentul C�mpiei Rom�ne a fost afectat de metamorfismul caracteristic Orogenezei
baikaliene. Acest fundament se afunda progresiv, intr�nd sub edificiu carpatic,
nemaifiind interceptat prin foraje. La sud de Dunare intercepta 700-800 m ad�ncime,
�n actualul spatiu �n Pod Piemontan Getic.
�n teritoriul carpatic evolutia precambriana se manifesta prin ciclurile:
� Precambrian
� Baikalian
Primul a generat roci mezometamorfice. Al 2-lea a generat roci epimetamorfice.
Aceste roci au fost dupa formarea lor, retransportate si reamenajate �n structuri
mai noi. �n Carpatii Orientali rocile mezometamorfice le �nt�lnim �n axul cristalin
�ncep�nd din muntii Rodnei,............p�na �n Hasmas si Izvoarele Trotusului. �n
Meridionali rocile mezometamorfice formeaza o imensa p�nza de sariaj pe care adesea
o �nt�lnim �n Fagarasi � Lotru � C�ndrel � Sureanu, continu�ndu-se �n Poiana Rusca
p�na �n masivul Semenic.
�n Apuseni, acest tip de metamorfism este caracteristic blocului Gilau,
Muntele Mare cu unele extensii p�na �n Muntii Bihor, Codru Moma, Zarand. Sisturile
cristaline epimetamorfice formate �n ciclul baikalian formeaza o buna parte din
masivul cristalin ale Orientalilor, regasindu-se pe flancurile sinclinalelor
mezozoice ale Raraului si Hasmasului. �n timp ce �n Meridionali - se extinde pe
suprafate foarte mari �n Par�ng, Retezat- Godeanu, dar si �n Muntii Banat si
Apuseni.