Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

fapte cumplite".. 8. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese".poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti". poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . de pe Jupiter. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai. un element al invocatiei poetice.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. (sa-ti multumesc). realizate prin forme de pers a II. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran.. 9. prezente in poezie. pamantenii vad o luna. ctitorul Manastirii Cozia.etc. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. . 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. jupiterienii ar vedea douasprezece luni. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor. De pe Pamant. Prin aceste figuri de stil.Oltul. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita.etc. devine personificat. simbol al maretiei si gloriei trecutului. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala.dusmane. conjunctiv. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil.

Apostroful marcheaza absenta vocalei "a". cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. sa spuie . ritmat . Epitetul "blanda. Crinii. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. un spatiu protector ca in poezia romantica. pentru sfintenie ( busuioc). consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. tema naturii motivul florilor. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). izvorul. lumina palida de toamna fiind un element simbolist. 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. pelicani). magic . Ca si Cristos. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. spaima ± lumina). strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii. inocenta. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului . sa fie singur si neinteles. un dans artistic . prunii 2. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. 3. Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. zarzarii. raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3.tema naturii. via fluturii. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea.care nu mai reprezinta un decor.Varianta 6 1.caisii. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. ofranda. pentru uitare si amintiri. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. sugerat de substantivul "fantome" .invesmantati.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei. in 6-10 randuri. crini. busuiocul.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. 8)Comenteaza. prefacut 4.Varianta 7 1. Predomina enumerarea.ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric. care are pentru poet o semnificatie aparte. toate avand aceeasi importanta. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire.

si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. "stihuri" in cazul vocativ . porniti 6. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate.a infrange antonim . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului. sinonim .atatea gratii " .Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8.´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.i stiu de -atatea primaveri". Totul se termina . creatiei aflata in stare incipienta . sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. pruni : banalii pomi din fata casei ". 9. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi". copil de suflet. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor .´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´.ritmice´. zarzari .7.a cruta .. Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . lucru care este prezentat in restul poeziei .. fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite. personificari " despodobiti de . cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi .ipostaza a creatorului -comparatia " (.monolog liric adresat ( sb. "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor. vb. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. prima strofa : .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce.. 9. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. trup si suflet. imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .´dantul´. 7. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri. "haine albe". de exemplu simbolul dansului. o data cu inceperea unei noi zi .)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor . tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). 3.Varianta 8 1. pronominal "mea" . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " .Varianta 9 1.´se clatina´.

aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu.Apoi. deci trasatura principala este ambiguitatea.au valoare onomatopeica 5. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2.Varianta 10 1)cuvintele.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei.interogatie retorica : Cine-o sa vie. ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata.retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata. superficiala. vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . Intreaga poezie poate fii considerata o metafora.verzi". la fel ca in celelalte doua.pe care o simte mica zburatoare. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg. poezia poate fi considerata o arta poetica. epitetul "salcii.. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei.poetul adresandu-se direct micii zburatoare care .In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . s-au sculat. buzele. 7. firava.2. regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele".) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . s-a prabusit din inaltimea vazduhului. a unei creatii noi. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara.imprudenta.dormind.. "prin mocirle cu stele" .sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. neinteles de societatea ostila. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . martisorul fiind simbolul unui inceput . 9. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele". 3 a visa cu ochii deschisi 4.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. 8. potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . motivul central. Astfel . albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. cu ajutorul mijloacelor artistice si a . Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ".prin folosirea vb zacand. 4)forma "is" are forma literara "sunt". Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice.

Varianta 13 1. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. priviti. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4..in ses.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.. "au purces. nota de speranta in sufletul autorului 3. vin baietii de la fotbal.sfat 2.natura si moartea 7."pasari negre .a pleca la drum.. ritmul. tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9. Predomina atitudinea de negare. vin rosu este mai bun decat cel alb. "nu cer". sprijina ambiguitatea& nehotararea lui. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6."mie". 9.ceva nesfarsit."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5."tu" 7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. fata asta e un inger.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.Varianta 11 1. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.figurilor de stil .Varianta 12 1 ."tai"". -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste.ingrosat.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai"..In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. neputinta-slabiciune povata.scuturand in sus/Foile-n azur.""vorbeau". desfrunzeste 2.".". Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 4. a pleca la vanatoare . -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor.

7. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric.. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5.amurg de toamna. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ...motivul iernii al melancoliei.2. 5. .pentru a reda muzicalitate poeziei.Varianta 15 1. 6. bunica face o paine pe vatra deliciosa..copacii rari si ninsi...Varianta 14 1. "vroiam sa pleci" 8..sumbru-negru. 2.poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii. a solitudinii motivul plumbului 7..tema naturii."mi-am zis".maria a primit un semn de la dumnezeu. dar mai ales de indignare..masurii si muzicalitatii.tema iubirii. ninge gri 5.tema singuratatii... si pastrarea ritmului.amurg de iarna. orizont-zare.campia alba.. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe..Bacovia este un poet simbolist.copacii rari si ninsi..plumb de iarna... are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica. 6.epitetul . umbra lui cristi e colorata 4.intunecat.. naturii 7.. soldatul a fost lasat la vatra."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 3.in amurgul vietii.Metafora:. aripi de plumb apa de plumb 4..si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele."voiam sa pleci. motivul umbrei. 2.. ritmul trohaic. arata o imagine a iernii.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3. solitudine la observarea plecarii iubitei. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric.. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic.. vroiam sa ramai". Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia. "si am oftat" 6..In versurile sale intalnim starea de dezolare.lirism subiectiv "te am rugat". Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".elidarea vocalei.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns.i. 4.

. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica.Titlul este cuvantul cheie al poeziei.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8.. 4.miros urat 2. carbonizate=arse.motivul ploii.poetul surprinzand natura in amurg. 6.motive cromatice( negru). Ca functie expresiva. mai stai.vestminte..Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti.vestminte) 6.8. vizuala.de la el se desprind toate ideile poetice. 9.simplu. in strofa a II a apar: . mi. 9. pica frunza ± imag. descompuse parfum=iz. Äcâta frunza si iarba´. Focul ardea cu scantei puternice.. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. Apare sugestia.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. Äa taia frunze la câini´.imag.Varianta 17 1.Tema principala fiind cea a mortii. Ramâi. tema mortii. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3.. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti.prezinta o anumita parte a zilei. 3.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri. adrsarea directa. . 4. imperativa (la persona a II-a): ramâi. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . auditiva ± Adio.Bacovia fiind un poet simbolist. 5. ma.in anotimpul iarna. galbena 2. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7.motivul obiecteleor funerare( sicrie. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . functie .Varianta 16 1. pronume personal: eu.funerare. moarte=sicrie.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.campia alba´.mangal 5. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt. frunza.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. si nu mai plânge.

fapt subliniat de omparatia. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui. de toamna (pica frunza. spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. plecarea iubitei. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. ploaia. Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti.refren ce da muzicalitate 8. 4.sugereaza tristetea.Revenind obsedant in lirica bacoviana.) Bacovia fiind un poet simbolist. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior. muzica 5 pron j vb pers I.. 8..sugerat de epitetul "muzica trista".epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7. acesta insa se reflecta în sufletul poetului..un tablou trist.. înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului. 9.noapte 2. tina.. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . asigurand anumite efecte . într-o nota de tristete regertul plecari.. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii.). lumina . nota de tristete. frunza )..substitutiva. primele doua catrene prezinta..Varianta 19 1.. imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´..nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief. meditatie poetica 3.atmosfera inchisa.. rima imbratisata) ofera originalitate. plânsul. nici macar cantata de un copil.Varianta 18 1. 2.. luna mai e preferata mea.. fraze interogative si exclamative? 6.

Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. Coroana simbolizeaza demnitate. iubita). Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca.. Cununa exprima ideea de înaltare. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata. umeda. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. Prezinta semnificatia titlului.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. culme a trupului omenesc. cu intunericul. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. Äsa atingi´). în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. 7. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´).) 6.. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. .nu este perfecta dar... prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8.."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. 9. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.de spleen prezenta simbolurilor(piata. constituind un dar venit de sus. prin alcatuirea a doua enunturi. titlul este emblema textului poetic. Äsa-ti umbreasca´. Pentru aceasta. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. starea generala de tristete. putere. plictis a eului liric. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar.. i se împleteste o cununa.eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. de iluminare. accesul la un rang si la niste forte superioare. al carei simbol este cercul. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´). 8. 3. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap. pentru o imersiune regeneratoare.

de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. ca si caracteristica a limbajului poetic. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. sugestie. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). port. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. respectiv nume sa aiba sens conotativ. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . ambiguitate. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. îmi însusesc. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. dar fiecare dintre ele are alt subiect. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. desfasur. ideea de centru. Acolo în marea cea limpede.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. menite comunicarii cotidiene . cu unitate pieritoare. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. în cuvinte înnobilate. Ambiguitatea. cu multa gingasie. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. slavita Sora.adjective pronominale posesive. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. dar din care rasar o multitudine de existente. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. ca o dezmierdare. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. de noi vieti. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta. însusesc. zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. ÄAtunci. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori.

adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. aici gasiti voi 8.sg. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit.din modificarile semantice induse. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". adevaratul sau nume este ondulare. Viata este actiune. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte.forma neaccentuata 6. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza.Varianta 22 1. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. ca un fior subtil. scumpa=draga arunca=trimite 2. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.pers I.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Golurile ar corespunde mortii. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. o precizare a acestuia. -este o mica descriere. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. iar culmile ± vietii. stoluri "fara numar" 4. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. este enumeratie 3. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .declansate.

pamant. cât si la nivel mai subtil.cer 2. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. amaraciune). Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. de confuzie sufleteasca. unsuros. în cugetul eului liric. Hoarde de duhuri. Separati de imensitati interioare. blestemata. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. (un sinonim pentru repulsie este scârba. În prima strofa remarcam o comparatie. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. Ei sunt traversati de o unda nefasta. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. între sufletele îndragostite. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. Momentul acesta de repaus este o cumpana. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. o raspântie. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. . într-o lume tulbure si imprecisa. atât la nivel verbal. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. sufletesc. cleioase. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). pe plan real.Varianta 24 1. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici.

al comorii 4. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. tema filozofica.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. poetul le transforma . "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. icoana. 5. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. 8. rima alba si fara un ritm stabil 6.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. tema iubirii.respectiv punerea in evidenta a eului liric.Blaga este si filosof si potrivit lui.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. Titlul este un substantiv comun. 7. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. 4.tema timpului infinit 5. 9.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. In ultima strofa apar: . 9. 7. 3.Varianta 25 1. Enumeratia in general.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. menite comunicarii cotidiene . Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). 8.3. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.

plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Golurile ar corespunde mortii. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. -este o mica descriere. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. scumpa=draga arunca=trimite 2. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. iar culmile ± vietii. desfasur.pers I. stoluri "fara numar" 4. cu unitate pieritoare. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. dar din care rasar o multitudine de existente. Viata este actiune. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. adevaratul sau nume este ondulare. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. ca un fior subtil. însusesc. aici gasiti voi 8. este enumeratie 3. respectiv nume sa aiba sens conotativ.sg.Varianta 22 1.pe acestea în semne cu putere absoluta. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. în cuvinte înnobilate. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit.forma neaccentuata 6. de noi vieti. port. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. îmi însusesc. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. elan si integrare în unitatea panteista a naturii.in care fulgii sunt personificati . croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.

din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. În prima strofa remarcam o comparatie. cât si la nivel mai subtil. într-o lume tulbure si imprecisa. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. (un sinonim pentru repulsie este scârba. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. amaraciune). "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . de confuzie sufleteasca. atât la nivel verbal. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". în cugetul eului liric. o raspântie. unsuros. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. sufletesc.din modificarile semantice induse. Separati de imensitati interioare. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. Ei sunt traversati de o unda nefasta. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. Momentul acesta de repaus este o cumpana. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). între sufletele îndragostite. . timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. blestemata. cleioase.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. pe plan real. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. o precizare a acestuia.

Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. Enumeratia in general.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. 4. 5. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. icoana. 8. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .cer 2. 7.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".Varianta 25 1. tema iubirii.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. tema filozofica. rima alba si fara un ritm stabil 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).Varianta 24 1. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. In ultima strofa apar: .Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). 3. 3. pamant. 8. al comorii 4. 9. 7. Hoarde de duhuri.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri.respectiv punerea in evidenta a eului liric.tema timpului infinit 5.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.

tema filozofica. soarta=destin.. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin. cultivarea versului alb.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte.singular 6.metafore.imag artistice:o gama variata de fig de stil.Blaga este si filosof si potrivit lui. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent.Varianta 26 1..simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** .idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.etc 8. Titlul este un substantiv comun. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii..De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar.persoana a I a. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale. vb si pron la pers I :isi. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7.tema filozofica a tristetii metafizice 5. 9. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a. 3.adun 4.Varianta 27 1. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. sarut .tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5.a accede 2.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.ursita a creste=a se inalta.si tehnica ingambamentului 6. surasul-zambetul palpaire-miscare 2. 9. 8.stare generata de raceala fiintei iubite.accentuand dramatismul trairii locutorului 3. tema naturii. rima alba si ritm liber 7. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei. 4.

rima alba.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. 8.impetuoasa a cutreiera= a hoinari. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.pers a I a.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Expresivitatea este data de figurile de stil.clipele 2. 3.timpul:ceasul.ritm instabil 7. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei. 6. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi.etc. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala". In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai. 3.plural 5.Varianta 28 1.etc.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent.Varianta 29 1.pers I singular. "mi-am plamadit"=pronume personal.a colinda 2.ramura. nestavilita= navalnica. 4. toamna. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6.tema toamnei. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul". 9. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor. 8..pers a I a..Septembre constituie un fel de "protagonist".pamant 2. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii. 4. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .durata. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.frunza.cu bune si cu rele."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5.Varianta 30 1.de imaginile vizuale si auditive.cuvantul il .

diferentiaza de celelatle regnuri. apoi în ipostaza de piatra. exprima o actiune sigura si considerata ca reala. pregatit sa creeze lumea de la început. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex.Motivul timpului. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. ceasul întâlneste memoria mortilor. expresivitate.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. de la organic la anorganic. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. el devine pe rând copac sau piatra. în text. iar omul devine Cuvânt. prezente în textul dat. Aruncat în neant. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral).Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. enumerativ. ambiguitate. timpul este ascultat cu memoria mortilor. Indicativul. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. Aruncat în neant. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. Aruncat simbolic în apa sau în foc. 4. asupra ireversibilitatii acestuia. sugestie. devine asemenea Divinitatii. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. poate o noua lume supusa altor legi. trece de la organic la anorganic. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. infinit. . Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. 3. elemente de baza ale Universului. 5. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. reflexivitate). în conceptia vechilor greci. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. dupa cum se stie. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. minute. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful