Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . (sa-ti multumesc).lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese".Oltul. 9. un element al invocatiei poetice..dusmane. fapte cumplite". Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ. devine personificat. adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita. identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori. poetul opunand romantic prezentul si trecutul.etc. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. jupiterienii ar vedea douasprezece luni.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti". Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai. prezente in poezie. ctitorul Manastirii Cozia." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. pamantenii vad o luna.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). realizate prin forme de pers a II. Prin aceste figuri de stil..etc. De pe Pamant. 8. de pe Jupiter. simbol al maretiei si gloriei trecutului. conjunctiv. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. . Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume.

ritmat . ofranda. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte.Varianta 7 1. raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. Epitetul "blanda. sugerat de substantivul "fantome" . a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. care are pentru poet o semnificatie aparte.tema naturii. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a". Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire. inocenta. un dans artistic . Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . lumina palida de toamna fiind un element simbolist.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei. crini.caisii. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii. sa fie singur si neinteles. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. Ca si Cristos. cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. pentru sfintenie ( busuioc). pelicani).care nu mai reprezinta un decor. busuiocul.invesmantati.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. magic . sa spuie . Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului . toate avand aceeasi importanta. pentru uitare si amintiri. un spatiu protector ca in poezia romantica. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. spaima ± lumina). 3. tema naturii motivul florilor. zarzarii. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. prunii 2. Crinii. izvorul. 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. Predomina enumerarea. candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric. in 6-10 randuri. 8)Comenteaza.Varianta 6 1. via fluturii. prefacut 4. Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc.

de exemplu simbolul dansului.. 3. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor . epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini).) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " . trup si suflet.´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. creatiei aflata in stare incipienta .ritmice´. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea. pronominal "mea" . In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. vb.)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor .ipostaza a creatorului -comparatia " (.Varianta 8 1. sinonim . porniti 6. simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite. 9. Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8.Varianta 9 1.a infrange antonim . Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate.. cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi . lucru care este prezentat in restul poeziei . pruni : banalii pomi din fata casei ".monolog liric adresat ( sb. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. copil de suflet. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. zarzari . 7. 9. "haine albe". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului. tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.´se clatina´. imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi". prima strofa : .atatea gratii " . tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". personificari " despodobiti de .Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8.´dantul´. si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene.7.´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului. "stihuri" in cazul vocativ . Totul se termina .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce.i stiu de -atatea primaveri". **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor. o data cu inceperea unei noi zi .a cruta .. fapt sugerat prin adjectivul "pustnici".

motivul central..Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. poetul isi exprima sentimentele si propriile idei .trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg.Apoi.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta .pe care o simte mica zburatoare. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". 3 a visa cu ochii deschisi 4. potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume.prin folosirea vb zacand..sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. buzele. neinteles de societatea ostila. la fel ca in celelalte doua. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara.interogatie retorica : Cine-o sa vie. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele". firava.dormind. ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata. vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut.imprudenta. "prin mocirle cu stele" .au valoare onomatopeica 5. deci trasatura principala este ambiguitatea. exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. 4)forma "is" are forma literara "sunt". cu ajutorul mijloacelor artistice si a . Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ". 8.poetul adresandu-se direct micii zburatoare care .Varianta 10 1)cuvintele. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie.retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata. 9. epitetul "salcii.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu. 7. a unei creatii noi. s-au sculat. Intreaga poezie poate fii considerata o metafora. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua.verzi". Astfel . regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele". martisorul fiind simbolul unui inceput .2. s-a prabusit din inaltimea vazduhului. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . superficiala. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. poezia poate fi considerata o arta poetica.

""vorbeau"."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. a pleca la vanatoare . -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor.figurilor de stil . 4. "au purces. tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9. "nu cer".."pasari negre . Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . neputinta-slabiciune povata. priviti.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.. 9. vin baietii de la fotbal."tu" 7.. ritmul."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.ceva nesfarsit. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4.". nota de speranta in sufletul autorului 3. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 11 1. Predomina atitudinea de negare.ingrosat. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3."mie". fata asta e un inger. sprijina ambiguitatea& nehotararea lui.".a pleca la drum.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6.sfat 2. desfrunzeste 2.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai".in ses.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6.ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8. vin rosu este mai bun decat cel alb..natura si moartea 7.Varianta 12 1 .scuturand in sus/Foile-n azur."tai"". -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste.Varianta 13 1.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.

. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric. "si am oftat" 6.tema naturii.. bunica face o paine pe vatra deliciosa. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3."mi-am zis". 5."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .pentru a reda muzicalitate poeziei. .. 6. 4.masurii si muzicalitatii. naturii 7.. "vroiam sa pleci" 8... ninge gri 5. 2.. umbra lui cristi e colorata 4..copacii rari si ninsi. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".motivul iernii al melancoliei.Bacovia este un poet simbolist...poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii.maria a primit un semn de la dumnezeu.Varianta 15 1.elidarea vocalei.. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica.. ritmul trohaic. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5. aripi de plumb apa de plumb 4.in amurgul vietii. 3. orizont-zare. si pastrarea ritmului.. soldatul a fost lasat la vatra.copacii rari si ninsi.i.In versurile sale intalnim starea de dezolare.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice.Metafora:. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric.amurg de iarna.si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele..."voiam sa pleci..liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite.. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe..2.lirism subiectiv "te am rugat".plumb de iarna.. 6. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic.intunecat. arata o imagine a iernii. a solitudinii motivul plumbului 7.. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia.. vroiam sa ramai".. dar mai ales de indignare.tema singuratatii.. 7..Varianta 14 1. 2.amurg de toamna. solitudine la observarea plecarii iubitei.tema iubirii. motivul umbrei.campia alba.epitetul .sumbru-negru.

"carbonizate flori"=epitet si inversiune 7..funerare.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.. 4.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile.poetul surprinzand natura in amurg. carbonizate=arse.vestminte) 6. in strofa a II a apar: . 4. galbena 2. functie . auditiva ± Adio. . 5. pronume personal: eu. 6. mai stai. moarte=sicrie.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare.motivul obiecteleor funerare( sicrie. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt. 3. vizuala.8.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti. Apare sugestia. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. 9. si nu mai plânge.Titlul este cuvantul cheie al poeziei. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun.imag.Varianta 16 1..Bacovia fiind un poet simbolist.Varianta 17 1.de la el se desprind toate ideile poetice. Ca functie expresiva. Ramâi.miros urat 2.prezinta o anumita parte a zilei. mi..campia alba´.motive cromatice( negru).mangal 5.Tema principala fiind cea a mortii. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . ma. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . frunza. pica frunza ± imag. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti. Äcâta frunza si iarba´.motivul ploii.vestminte.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase. imperativa (la persona a II-a): ramâi. tema mortii. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. 9. adrsarea directa.in anotimpul iarna.simplu. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica. Focul ardea cu scantei puternice. Äa taia frunze la câini´.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. descompuse parfum=iz..

frunza )..noapte 2. 8. plecarea iubitei. Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior.. nici macar cantata de un copil. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.. meditatie poetica 3. acesta insa se reflecta în sufletul poetului.. tina. lumina . Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´.atmosfera inchisa.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief.un tablou trist.. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie. imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´... metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui. fapt subliniat de omparatia. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei. 9.Varianta 18 1.Varianta 19 1.sugereaza tristetea. de toamna (pica frunza.) Bacovia fiind un poet simbolist. 2. primele doua catrene prezinta. 4. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului. fraze interogative si exclamative? 6.. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. asigurand anumite efecte ... ploaia. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe. muzica 5 pron j vb pers I..sugerat de epitetul "muzica trista". luna mai e preferata mea.substitutiva. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7..).refren ce da muzicalitate 8. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura. plânsul. nota de tristete. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. într-o nota de tristete regertul plecari.. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. rima imbratisata) ofera originalitate.Revenind obsedant in lirica bacoviana.

putere. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. starea generala de tristete. Pentru aceasta.."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap. titlul este emblema textului poetic. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. accesul la un rang si la niste forte superioare. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata.. Äsa-ti umbreasca´. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. de iluminare.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza.) 6.. 9. al carei simbol este cercul. în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. Coroana simbolizeaza demnitate... Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. plictis a eului liric.eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta.nu este perfecta dar. pentru o imersiune regeneratoare. culme a trupului omenesc. Prezinta semnificatia titlului. 3. cu intunericul. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. prin alcatuirea a doua enunturi. i se împleteste o cununa. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. Cununa exprima ideea de înaltare. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). 8. umeda. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar.. Äsa atingi´). . Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. constituind un dar venit de sus. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´). Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text. 7.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. iubita).de spleen prezenta simbolurilor(piata.

De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. dar fiecare dintre ele are alt subiect. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. cu unitate pieritoare. ambiguitate. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. de noi vieti. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. port. menite comunicarii cotidiene . îmi însusesc. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). Eul liric se substituie acestei verigi fragile. slavita Sora.adjective pronominale posesive. Ambiguitatea. zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. ca o dezmierdare. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. ÄAtunci. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. cu multa gingasie. respectiv nume sa aiba sens conotativ. Acolo în marea cea limpede.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. sugestie. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. în cuvinte înnobilate. ca si caracteristica a limbajului poetic. ideea de centru. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. dar din care rasar o multitudine de existente. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite. desfasur. de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . însusesc.

9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. adevaratul sau nume este ondulare. Golurile ar corespunde mortii.forma neaccentuata 6. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. scumpa=draga arunca=trimite 2.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . -este o mica descriere.sg.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici".declansate. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. Viata este actiune. stoluri "fara numar" 4. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. ca un fior subtil. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . aici gasiti voi 8. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. iar culmile ± vietii. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). este enumeratie 3.pers I. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit.Varianta 22 1.din modificarile semantice induse. o precizare a acestuia.

E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. atât la nivel verbal. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. cât si la nivel mai subtil. între sufletele îndragostite. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. pe plan real. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. Ei sunt traversati de o unda nefasta. cleioase. sufletesc. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). o raspântie. În prima strofa remarcam o comparatie. Momentul acesta de repaus este o cumpana. unsuros.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. . care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. într-o lume tulbure si imprecisa. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare.Varianta 24 1. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . (un sinonim pentru repulsie este scârba. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. Separati de imensitati interioare.cer 2. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. de confuzie sufleteasca. pamant. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. amaraciune). blestemata. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. Hoarde de duhuri. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. în cugetul eului liric.

comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. 7. In ultima strofa apar: . în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. Titlul este un substantiv comun.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. rima alba si fara un ritm stabil 6. 9. 4.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. al comorii 4. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.Blaga este si filosof si potrivit lui. 8.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. tema iubirii.respectiv punerea in evidenta a eului liric.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. poetul le transforma . 5. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. tema filozofica. 8. Enumeratia in general.Varianta 25 1. 7. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii.3. 3.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. 9. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . menite comunicarii cotidiene . icoana.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .tema timpului infinit 5. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.

îmi însusesc.forma neaccentuata 6. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. Golurile ar corespunde mortii. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. este enumeratie 3.pers I. port. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. -este o mica descriere. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. cu unitate pieritoare. desfasur. de noi vieti.sg. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. aici gasiti voi 8. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. stoluri "fara numar" 4. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Viata este actiune. adevaratul sau nume este ondulare.pe acestea în semne cu putere absoluta. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. dar din care rasar o multitudine de existente. iar culmile ± vietii. ca un fior subtil.Varianta 22 1. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. însusesc. scumpa=draga arunca=trimite 2. respectiv nume sa aiba sens conotativ. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. în cuvinte înnobilate.in care fulgii sunt personificati .

Ei sunt traversati de o unda nefasta. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. blestemata. în cugetul eului liric. . Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. o precizare a acestuia. unsuros. între sufletele îndragostite. pe plan real. În prima strofa remarcam o comparatie. Separati de imensitati interioare.din modificarile semantice induse. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. cleioase. cât si la nivel mai subtil. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). atât la nivel verbal. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). amaraciune). doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. (un sinonim pentru repulsie este scârba. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. într-o lume tulbure si imprecisa. Momentul acesta de repaus este o cumpana. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. o raspântie. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. de confuzie sufleteasca.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. sufletesc. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.

are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. rima alba si fara un ritm stabil 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar).Varianta 24 1. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. Hoarde de duhuri. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. Cadrul natural devine cu adevarat infernal.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . 7. 4. pamant. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte.Varianta 25 1. Enumeratia in general.respectiv punerea in evidenta a eului liric. icoana. al comorii 4. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. 8. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .cer 2. tema filozofica. 8. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. 3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. tema iubirii. In ultima strofa apar: .deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. 3. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. 5. 9.tema timpului infinit 5.

comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .stare generata de raceala fiintei iubite. 3.ursita a creste=a se inalta.imag artistice:o gama variata de fig de stil. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. surasul-zambetul palpaire-miscare 2.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.. tema filozofica. cultivarea versului alb.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.tema filozofica a tristetii metafizice 5.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar. rima alba si ritm liber 7.accentuand dramatismul trairii locutorului 3..Varianta 26 1. 9.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc. sarut .Varianta 27 1. soarta=destin.adun 4.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana.a accede 2. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte. tema naturii.tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5. vb si pron la pers I :isi. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut.metafore.singular 6. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii.Blaga este si filosof si potrivit lui.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.persoana a I a. 4. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.si tehnica ingambamentului 6. 8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. 9.. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a. Titlul este un substantiv comun.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** .etc 8.

**** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 3.Varianta 29 1.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi.. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ.Varianta 30 1. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. 4.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .etc. 6. nestavilita= navalnica. toamna.Septembre constituie un fel de "protagonist". Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul". Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte.pamant 2.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. 8. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai.plural 5.a colinda 2.impetuoasa a cutreiera= a hoinari. "mi-am plamadit"=pronume personal.pers a I a. 3. Expresivitatea este data de figurile de stil.clipele 2. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5.cu bune si cu rele.ramura. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns. 4.cuvantul il .tema toamnei. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii. rima alba. 8. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor.pers I singular.timpul:ceasul. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei.durata. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .pers a I a.frunza. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala". 9.Varianta 28 1.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta..in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.ritm instabil 7.etc.de imaginile vizuale si auditive.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului.

3. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. timpul este ascultat cu memoria mortilor. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. ceasul întâlneste memoria mortilor. dupa cum se stie. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. 5. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. expresivitate. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. minute. enumerativ. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. poate o noua lume supusa altor legi. trece de la organic la anorganic.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. Indicativul. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. Aruncat în neant. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). sugestie. . pregatit sa creeze lumea de la început.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. de la organic la anorganic.diferentiaza de celelatle regnuri. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. elemente de baza ale Universului. exprima o actiune sigura si considerata ca reala. apoi în ipostaza de piatra. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. devine asemenea Divinitatii. Aruncat simbolic în apa sau în foc. ambiguitate. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. reflexivitate). asupra ireversibilitatii acestuia. prezente în textul dat. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. în conceptia vechilor greci. infinit. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. el devine pe rând copac sau piatra. Aruncat în neant. 4. în text.Motivul timpului. iar omul devine Cuvânt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful