Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

etc. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). adunand ca pe un raboj fiecare zi traita." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. conjunctiv. 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. 8.dusmane. pamantenii vad o luna. De pe Pamant. Prin aceste figuri de stil. 9.Oltul. un element al invocatiei poetice.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese". Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai.. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor. poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. (sa-ti multumesc). . ctitorul Manastirii Cozia. fapte cumplite". Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. simbol al maretiei si gloriei trecutului. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori. realizate prin forme de pers a II. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume..Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. jupiterienii ar vedea douasprezece luni.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .etc. de pe Jupiter. devine personificat. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. prezente in poezie. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti".

Epitetul "blanda. ofranda. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . magic . un dans artistic . a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. busuiocul. 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. spaima ± lumina). raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. care are pentru poet o semnificatie aparte.care nu mai reprezinta un decor.caisii. un spatiu protector ca in poezia romantica. stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. prefacut 4. Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). prunii 2. lumina palida de toamna fiind un element simbolist. zarzarii. izvorul. in 6-10 randuri.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. pelicani). tema naturii motivul florilor. ritmat . sugerat de substantivul "fantome" . toate avand aceeasi importanta. Predomina enumerarea. 8)Comenteaza. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului . cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. 3. consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. via fluturii.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei.ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.Varianta 7 1. crini. pentru sfintenie ( busuioc). sa fie singur si neinteles.invesmantati. pentru uitare si amintiri. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a".tema naturii. Ca si Cristos.Varianta 6 1. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. inocenta. sa spuie . creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. Crinii.

si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite.´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate.ritmice´.monolog liric adresat ( sb.. pronominal "mea" . adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului. Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . "haine albe". "stihuri" in cazul vocativ . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " . o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi". 9. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. zarzari . In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. personificari " despodobiti de .. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri.´se clatina´. pruni : banalii pomi din fata casei ". "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor. de exemplu simbolul dansului. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor .´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului. creatiei aflata in stare incipienta .Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. sinonim . eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini).´dantul´. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj.7. prima strofa : . imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . copil de suflet. tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte".a infrange antonim .Varianta 8 1. 9. vb. lucru care este prezentat in restul poeziei . cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. o data cu inceperea unei noi zi .ipostaza a creatorului -comparatia " (. 7.Varianta 9 1. trup si suflet. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea. sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. Totul se termina .. porniti 6.Regasim imaginea artistica senzoriala "ce.i stiu de -atatea primaveri". 3. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea.a cruta .)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor .) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .atatea gratii " . fapt sugerat prin adjectivul "pustnici".

Varianta 10 1)cuvintele. exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. epitetul "salcii.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . firava. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua.au valoare onomatopeica 5. s-au sculat. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara. buzele.poetul adresandu-se direct micii zburatoare care .Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .imprudenta.Apoi.dormind.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. neinteles de societatea ostila.2. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele".retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului.verzi". Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. la fel ca in celelalte doua.. deci trasatura principala este ambiguitatea. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg. superficiala. aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu. Intreaga poezie poate fii considerata o metafora. "prin mocirle cu stele" . Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2.prin folosirea vb zacand. cu ajutorul mijloacelor artistice si a . 8. 3 a visa cu ochii deschisi 4. 4)forma "is" are forma literara "sunt".interogatie retorica : Cine-o sa vie. vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut. motivul central. 7.pe care o simte mica zburatoare. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. Astfel ..sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ". a unei creatii noi. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. s-a prabusit din inaltimea vazduhului. martisorul fiind simbolul unui inceput .) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele". Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . 9. poezia poate fi considerata o arta poetica.

sfat 2. -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste. 4. ritmul."mie". neputinta-slabiciune povata.Varianta 13 1.in ses. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3.Varianta 11 1.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. a pleca la vanatoare .a pleca la drum. Predomina atitudinea de negare."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5. nota de speranta in sufletul autorului 3."tu" 7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai". desfrunzeste 2. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.ceva nesfarsit. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4. sprijina ambiguitatea& nehotararea lui.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6. -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor. vin rosu este mai bun decat cel alb. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 12 1 .prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui. tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .". "nu cer".ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8. priviti.."tai""."..ingrosat. fata asta e un inger."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.natura si moartea 7."pasari negre .scuturand in sus/Foile-n azur. 9.figurilor de stil .a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6. "au purces. vin baietii de la fotbal.""vorbeau"...

ritmul trohaic.plumb de iarna. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3. aripi de plumb apa de plumb 4...masurii si muzicalitatii.poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii.Varianta 15 1.maria a primit un semn de la dumnezeu. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe. "vroiam sa pleci" 8..pentru a reda muzicalitate poeziei.. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5. a solitudinii motivul plumbului 7. arata o imagine a iernii. dar mai ales de indignare... 6.campia alba. 2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3.Metafora:...tema singuratatii.elidarea vocalei.Varianta 14 1..i. si pastrarea ritmului. 6. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia."mi-am zis".lirism subiectiv "te am rugat". soldatul a fost lasat la vatra...copacii rari si ninsi... 7.si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele. 2. ninge gri 5..2. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".In versurile sale intalnim starea de dezolare..in amurgul vietii.. solitudine la observarea plecarii iubitei..copacii rari si ninsi. umbra lui cristi e colorata 4. bunica face o paine pe vatra deliciosa.tema naturii. 3.sumbru-negru. vroiam sa ramai". "si am oftat" 6."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ...amurg de toamna. 4..de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite. 5. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice.Bacovia este un poet simbolist..epitetul . orizont-zare.motivul iernii al melancoliei.tema iubirii.intunecat..amurg de iarna. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric.. naturii 7. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian."voiam sa pleci. motivul umbrei. .Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns.

. functie .Tema principala fiind cea a mortii.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase. .. pronume personal: eu.prezinta o anumita parte a zilei.motivul obiecteleor funerare( sicrie. Äcâta frunza si iarba´.vestminte) 6.poetul surprinzand natura in amurg.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.vestminte. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. galbena 2.Bacovia fiind un poet simbolist. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 17 1. Äa taia frunze la câini´. mai stai. Ramâi.Titlul este cuvantul cheie al poeziei. Apare sugestia.campia alba´.motivul ploii. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. tema mortii.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. 6. 4. auditiva ± Adio.miros urat 2. ma. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. 9. Focul ardea cu scantei puternice. imperativa (la persona a II-a): ramâi.Varianta 16 1.imag. frunza.. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica. si nu mai plânge.. Ca functie expresiva. 4. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti. 5. moarte=sicrie. 9.de la el se desprind toate ideile poetice.. 3.8.motive cromatice( negru). "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. carbonizate=arse.simplu.mangal 5. pica frunza ± imag. vizuala. adrsarea directa.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. mi.in anotimpul iarna. in strofa a II a apar: .funerare. descompuse parfum=iz. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun.

un tablou trist. plânsul. metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui. nota de tristete.) Bacovia fiind un poet simbolist. fapt subliniat de omparatia.. primele doua catrene prezinta. acesta insa se reflecta în sufletul poetului.substitutiva. lumina . Muzica nu este niciodata motiv de bucurie. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei... ploaia. asigurand anumite efecte . înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.refren ce da muzicalitate 8. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe. Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. 2..sugerat de epitetul "muzica trista". Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior.sugereaza tristetea.. 4. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii.. 9.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief.. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´.atmosfera inchisa.Varianta 19 1.... de toamna (pica frunza..noapte 2.Varianta 18 1. într-o nota de tristete regertul plecari. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare.. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . rima imbratisata) ofera originalitate. luna mai e preferata mea.Revenind obsedant in lirica bacoviana.). muzica 5 pron j vb pers I. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. meditatie poetica 3. plecarea iubitei. fraze interogative si exclamative? 6. 8. tina.. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´. nici macar cantata de un copil. frunza ).

Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. cu intunericul.. plictis a eului liric. prin alcatuirea a doua enunturi. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´. accesul la un rang si la niste forte superioare. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. 9. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. Äsa-ti umbreasca´. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. al carei simbol este cercul. Prezinta semnificatia titlului.. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. starea generala de tristete. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. Cununa exprima ideea de înaltare. de iluminare. 7.. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. umeda. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´).verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. constituind un dar venit de sus.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza. iubita).) 6. Äsa atingi´). Pentru aceasta. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. 3. i se împleteste o cununa. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului..nu este perfecta dar. pentru o imersiune regeneratoare.eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista. culme a trupului omenesc.."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. 8. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. titlul este emblema textului poetic. putere. Coroana simbolizeaza demnitate.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii.de spleen prezenta simbolurilor(piata.. . prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text.

poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. slavita Sora.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. sugestie. îmi însusesc. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. ideea de centru. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. ca si caracteristica a limbajului poetic.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. dar din care rasar o multitudine de existente. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. de noi vieti. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. port. ca o dezmierdare. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . ÄAtunci. dar fiecare dintre ele are alt subiect. menite comunicarii cotidiene . Ambiguitatea. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). desfasur. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. în cuvinte înnobilate. Acolo în marea cea limpede. cu unitate pieritoare. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. respectiv nume sa aiba sens conotativ. însusesc.adjective pronominale posesive. cu multa gingasie. ambiguitate. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.

forma neaccentuata 6. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. iar culmile ± vietii. stoluri "fara numar" 4. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. este enumeratie 3. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9.declansate. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri.din modificarile semantice induse. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.pers I.Varianta 22 1. ca un fior subtil. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . Viata este actiune. adevaratul sau nume este ondulare. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. o precizare a acestuia.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. aici gasiti voi 8. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .sg. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. Golurile ar corespunde mortii. -este o mica descriere. scumpa=draga arunca=trimite 2.

Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. (un sinonim pentru repulsie este scârba. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. o raspântie. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). Momentul acesta de repaus este o cumpana. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. pamant. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. între sufletele îndragostite. unsuros. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. amaraciune). stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). care scurma nelinistit ca un imens animal iritat.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. într-o lume tulbure si imprecisa. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . de confuzie sufleteasca. cleioase. Separati de imensitati interioare. blestemata. sufletesc. pe plan real. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. . în cugetul eului liric.Varianta 24 1. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. În prima strofa remarcam o comparatie. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). Ei sunt traversati de o unda nefasta. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. Hoarde de duhuri. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. cât si la nivel mai subtil. atât la nivel verbal.cer 2.

In ultima strofa apar: . tema iubirii.Blaga este si filosof si potrivit lui. 8.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.3.respectiv punerea in evidenta a eului liric. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. tema filozofica.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. 7. 9.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. rima alba si fara un ritm stabil 6. Titlul este un substantiv comun. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. icoana. 3. 8. Enumeratia in general. 4. 5. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".Varianta 25 1. menite comunicarii cotidiene . în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.tema timpului infinit 5. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. 7. 9. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . al comorii 4.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. poetul le transforma .simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6.

alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. ca un fior subtil. iar culmile ± vietii.in care fulgii sunt personificati . De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit.forma neaccentuata 6. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). adevaratul sau nume este ondulare. de noi vieti. este enumeratie 3. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Golurile ar corespunde mortii. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura.Varianta 22 1.pers I. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . stoluri "fara numar" 4. respectiv nume sa aiba sens conotativ. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. îmi însusesc. desfasur. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. Viata este actiune. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. scumpa=draga arunca=trimite 2. însusesc. în cuvinte înnobilate. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. port. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate.pe acestea în semne cu putere absoluta. cu unitate pieritoare. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. aici gasiti voi 8. -este o mica descriere. dar din care rasar o multitudine de existente.sg.

Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. atât la nivel verbal. în cugetul eului liric.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. Ei sunt traversati de o unda nefasta. pe plan real. cât si la nivel mai subtil. între sufletele îndragostite. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. . si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. În prima strofa remarcam o comparatie. sufletesc. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. Momentul acesta de repaus este o cumpana. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. unsuros. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). cleioase. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). amaraciune). Separati de imensitati interioare. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici".din modificarile semantice induse. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. de confuzie sufleteasca. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . o raspântie. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. (un sinonim pentru repulsie este scârba. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. într-o lume tulbure si imprecisa. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. blestemata. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. o precizare a acestuia.

Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. Hoarde de duhuri.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . tema filozofica. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. 7. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 25 1. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. 4. 7.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 8.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. In ultima strofa apar: . 3. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat.tema timpului infinit 5. icoana. 8.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 3. Enumeratia in general. al comorii 4. pamant. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.Varianta 24 1.cer 2. tema iubirii. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 5.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). 9. rima alba si fara un ritm stabil 6.respectiv punerea in evidenta a eului liric. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri.

Varianta 27 1. soarta=destin. cultivarea versului alb. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii.imag artistice:o gama variata de fig de stil.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.etc 8. vb si pron la pers I :isi. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei. 8. sarut .gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.adun 4. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. 3. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ..Varianta 26 1. rima alba si ritm liber 7.tema filozofica a tristetii metafizice 5.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** .tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5.persoana a I a. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.a accede 2.ursita a creste=a se inalta.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a.stare generata de raceala fiintei iubite.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.si tehnica ingambamentului 6.. surasul-zambetul palpaire-miscare 2. tema naturii. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.singular 6.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Blaga este si filosof si potrivit lui. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut. 4.. Titlul este un substantiv comun. 9. 9. tema filozofica.accentuand dramatismul trairii locutorului 3.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.metafore. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.

pers a I a. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza.timpul:ceasul.impetuoasa a cutreiera= a hoinari. 4. rima alba. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul". toamna. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 4.pamant 2. 3. nestavilita= navalnica.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi. 8.durata.Septembre constituie un fel de "protagonist".plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6. "mi-am plamadit"=pronume personal. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie. 8.clipele 2.pers a I a.ramura. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . "am fi"haraziti=verb la conditional optativ.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor.cu bune si cu rele.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte.. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii.Varianta 30 1.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.. 6.etc.pers I singular. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata.etc.Varianta 29 1. 9. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.a colinda 2.tema toamnei.frunza. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala". 3.de imaginile vizuale si auditive."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului. Expresivitatea este data de figurile de stil.Varianta 28 1. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.ritm instabil 7.plural 5. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5.cuvantul il .

apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. ceasul întâlneste memoria mortilor. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent.diferentiaza de celelatle regnuri. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. dupa cum se stie. enumerativ. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. Indicativul. Aruncat în neant. Aruncat în neant. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). pregatit sa creeze lumea de la început. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. sugestie. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. în text. reflexivitate). elemente de baza ale Universului. devine asemenea Divinitatii. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. minute. 4. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. 5.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. trece de la organic la anorganic. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. infinit. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. .Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. exprima o actiune sigura si considerata ca reala. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. asupra ireversibilitatii acestuia. ambiguitate. iar omul devine Cuvânt.Motivul timpului. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. apoi în ipostaza de piatra. Aruncat simbolic în apa sau în foc. în conceptia vechilor greci. prezente în textul dat. timpul este ascultat cu memoria mortilor. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. expresivitate. poate o noua lume supusa altor legi. el devine pe rând copac sau piatra. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. de la organic la anorganic. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful