Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare.etc. (sa-ti multumesc). 8. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. simbol al maretiei si gloriei trecutului.. realizate prin forme de pers a II.dusmane. ctitorul Manastirii Cozia. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese". adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. poetul opunand romantic prezentul si trecutul.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma".. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita. pamantenii vad o luna. ." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. un element al invocatiei poetice. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. prezente in poezie. jupiterienii ar vedea douasprezece luni. devine personificat. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai.etc. fapte cumplite". conjunctiv. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . De pe Pamant.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. de pe Jupiter. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor. 9. Prin aceste figuri de stil. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti".Oltul. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran.

tema naturii motivul florilor.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. zarzarii. candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. inocenta. sa spuie . Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. ritmat . strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. care are pentru poet o semnificatie aparte. izvorul. pentru uitare si amintiri.caisii.Varianta 6 1. busuiocul. Crinii. sa fie singur si neinteles. raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. 8)Comenteaza. toate avand aceeasi importanta. magic . Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului .ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei. un spatiu protector ca in poezia romantica.Varianta 7 1. consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. prunii 2. Ca si Cristos. pentru sfintenie ( busuioc). stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii. in 6-10 randuri. crini. sugerat de substantivul "fantome" .Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. pelicani). spaima ± lumina). Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. ofranda. Predomina enumerarea. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a". lumina palida de toamna fiind un element simbolist.care nu mai reprezinta un decor. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . un dans artistic . Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. 3.tema naturii. via fluturii. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire.invesmantati. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. Epitetul "blanda. prefacut 4.

epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri. porniti 6.a cruta .´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. 9.ipostaza a creatorului -comparatia " (. "haine albe". Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .ritmice´. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi". simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8.Varianta 8 1.atatea gratii " . lucru care este prezentat in restul poeziei .i stiu de -atatea primaveri". zarzari . eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini).Varianta 9 1. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea. Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . 7. de exemplu simbolul dansului. sinonim . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8..a infrange antonim . copil de suflet.. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. 3. tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea. sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului. o data cu inceperea unei noi zi . prima strofa : . Totul se termina . personificari " despodobiti de . el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. vb. si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. pronominal "mea" . "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor.)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor .. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor .´dantul´.) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.´se clatina´.monolog liric adresat ( sb. "stihuri" in cazul vocativ . 9. creatiei aflata in stare incipienta . imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .7. tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte".Regasim imaginea artistica senzoriala "ce. pruni : banalii pomi din fata casei ". trup si suflet. Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " . cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi .

potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. a unei creatii noi. epitetul "salcii. martisorul fiind simbolul unui inceput . vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut.2. ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. s-a prabusit din inaltimea vazduhului. regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele".In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu. Astfel . Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2. buzele.sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. cu ajutorul mijloacelor artistice si a .imprudenta.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6.dormind.retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului.au valoare onomatopeica 5. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". 8. neinteles de societatea ostila.Apoi. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg. "prin mocirle cu stele" .interogatie retorica : Cine-o sa vie. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ".prin folosirea vb zacand.. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele". poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. s-au sculat. deci trasatura principala este ambiguitatea. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. motivul central. poezia poate fi considerata o arta poetica. superficiala.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. Intreaga poezie poate fii considerata o metafora. 9. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. 7. firava.poetul adresandu-se direct micii zburatoare care .verzi". Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei.. Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . la fel ca in celelalte doua.Varianta 10 1)cuvintele. 3 a visa cu ochii deschisi 4. 4)forma "is" are forma literara "sunt".pe care o simte mica zburatoare.

desfrunzeste 2. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . nota de speranta in sufletul autorului 3."mie".scuturand in sus/Foile-n azur..lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai". tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9. -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . "au purces.Varianta 11 1. vin baietii de la fotbal.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. Predomina atitudinea de negare. -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor. 9.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8.sfat 2.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului."tai"".".Varianta 13 1.. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. ritmul.ingrosat.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6.figurilor de stil .". fata asta e un inger. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5. vin rosu este mai bun decat cel alb."tu" 7.""vorbeau"..natura si moartea 7.in ses.a pleca la drum. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut. priviti. neputinta-slabiciune povata.ceva nesfarsit. "nu cer"."pasari negre . 4. a pleca la vanatoare .Varianta 12 1 . sprijina ambiguitatea& nehotararea lui.

.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. 2.Metafora:. bunica face o paine pe vatra deliciosa.lirism subiectiv "te am rugat". solitudine la observarea plecarii iubitei. aripi de plumb apa de plumb 4... "si am oftat" 6.epitetul .Varianta 15 1. a solitudinii motivul plumbului 7. "vroiam sa pleci" 8. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3... 5.copacii rari si ninsi."voiam sa pleci.tema naturii... arata o imagine a iernii..tema iubirii.motivul iernii al melancoliei.masurii si muzicalitatii. motivul umbrei. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia.tema singuratatii. 6.Varianta 14 1.amurg de iarna. 2....poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii.intunecat. ninge gri 5. vroiam sa ramai".2..Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns.plumb de iarna.. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. 3..campia alba.. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica.in amurgul vietii.In versurile sale intalnim starea de dezolare. soldatul a fost lasat la vatra. ritmul trohaic.maria a primit un semn de la dumnezeu. orizont-zare. ..sumbru-negru. si pastrarea ritmului. 7. umbra lui cristi e colorata 4.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite... Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice.."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .amurg de toamna...copacii rari si ninsi. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5. 4. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". 6.i.elidarea vocalei. dar mai ales de indignare.si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."mi-am zis". Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe... naturii 7. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric..pentru a reda muzicalitate poeziei. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric.Bacovia este un poet simbolist.

deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti. si nu mai plânge. Äcâta frunza si iarba´. vizuala.motive cromatice( negru). Ca functie expresiva. .Tema principala fiind cea a mortii. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Ramâi. Apare sugestia. 4..motivul obiecteleor funerare( sicrie.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti.vestminte. ma.de la el se desprind toate ideile poetice.. in strofa a II a apar: . 9. Äa taia frunze la câini´. galbena 2. tema mortii.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3.Bacovia fiind un poet simbolist. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7.Varianta 16 1. pica frunza ± imag.8.funerare..vestminte) 6.simplu. 5. mi.mangal 5. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt.miros urat 2.Varianta 17 1. functie .Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. 6. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . imperativa (la persona a II-a): ramâi. mai stai. pronume personal: eu. Focul ardea cu scantei puternice.prezinta o anumita parte a zilei. frunza. 9..poetul surprinzand natura in amurg. 3.imag. moarte=sicrie..campia alba´.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. auditiva ± Adio. 4.motivul ploii. adrsarea directa.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. descompuse parfum=iz.in anotimpul iarna.Titlul este cuvantul cheie al poeziei. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica. carbonizate=arse. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun.

Linia de pauzamarcheaza adresarea directa..epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. asigurand anumite efecte . expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .) Bacovia fiind un poet simbolist..atmosfera inchisa. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura. lumina . acesta insa se reflecta în sufletul poetului. într-o nota de tristete regertul plecari.noapte 2.. plecarea iubitei.refren ce da muzicalitate 8. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7..Varianta 18 1.. de toamna (pica frunza. nici macar cantata de un copil. meditatie poetica 3.. 9. fraze interogative si exclamative? 6.. imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. rima imbratisata) ofera originalitate. 2.. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie. înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului.Revenind obsedant in lirica bacoviana. frunza ).sugerat de epitetul "muzica trista". nota de tristete... bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.. spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. 8.sugereaza tristetea. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti. luna mai e preferata mea. ploaia. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. tina.Varianta 19 1.). Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior. primele doua catrene prezinta.substitutiva. 4. fapt subliniat de omparatia. metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui.un tablou trist.. plânsul. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei.. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´. muzica 5 pron j vb pers I.

al carei simbol este cercul. Äsa atingi´). Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor.. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala.. 9.eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. Cununa exprima ideea de înaltare. Pentru aceasta. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´. Äsa-ti umbreasca´. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´). 7. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Coroana simbolizeaza demnitate..Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza.) 6. plictis a eului liric. iubita). prin alcatuirea a doua enunturi. . prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap. 8."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. Prezinta semnificatia titlului.nu este perfecta dar. i se împleteste o cununa.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. de iluminare... omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. pentru o imersiune regeneratoare. Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata. umeda. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. 3. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. cu intunericul. constituind un dar venit de sus. prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text.. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. starea generala de tristete. titlul este emblema textului poetic. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista. culme a trupului omenesc.de spleen prezenta simbolurilor(piata. putere.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. accesul la un rang si la niste forte superioare.

în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite. zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. slavita Sora.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. port. ambiguitate. respectiv nume sa aiba sens conotativ. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. îmi însusesc. de noi vieti.adjective pronominale posesive. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. ÄAtunci.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. în cuvinte înnobilate. desfasur.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . însusesc. cu multa gingasie. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. ideea de centru. sugestie. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. Acolo în marea cea limpede. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. cu unitate pieritoare. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). dar fiecare dintre ele are alt subiect. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. Ambiguitatea. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. ca si caracteristica a limbajului poetic. ca o dezmierdare. dar din care rasar o multitudine de existente. menite comunicarii cotidiene .

scumpa=draga arunca=trimite 2. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte.din modificarile semantice induse. Golurile ar corespunde mortii.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. stoluri "fara numar" 4.declansate.Varianta 22 1. aici gasiti voi 8. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. -este o mica descriere. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Viata este actiune. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte.forma neaccentuata 6.pers I. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . ca un fior subtil. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). iar culmile ± vietii. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. o precizare a acestuia. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti.sg. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. adevaratul sau nume este ondulare. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". este enumeratie 3.

iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. atât la nivel verbal. amaraciune). Hoarde de duhuri. Separati de imensitati interioare. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. de confuzie sufleteasca. sufletesc. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri.cer 2. pamant. unsuros. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). cleioase. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. între sufletele îndragostite. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta.Varianta 24 1.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. cât si la nivel mai subtil. (un sinonim pentru repulsie este scârba. în cugetul eului liric. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. . O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. într-o lume tulbure si imprecisa. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. Ei sunt traversati de o unda nefasta. o raspântie. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. În prima strofa remarcam o comparatie. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. pe plan real. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. blestemata. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. Momentul acesta de repaus este o cumpana. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat.

4. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.3. tema iubirii.Blaga este si filosof si potrivit lui. al comorii 4. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. tema filozofica. 9.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 7. menite comunicarii cotidiene . Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. icoana. 3. 5. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. 7.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. 9. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. 8. poetul le transforma .comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. Titlul este un substantiv comun.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite. 8. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). Enumeratia in general.Varianta 25 1. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . In ultima strofa apar: .Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate.tema timpului infinit 5. rima alba si fara un ritm stabil 6. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.

3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. cu unitate pieritoare. în cuvinte înnobilate. adevaratul sau nume este ondulare.forma neaccentuata 6. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. Golurile ar corespunde mortii. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. -este o mica descriere. scumpa=draga arunca=trimite 2. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. aici gasiti voi 8. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. este enumeratie 3.pers I. îmi însusesc. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. port. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. dar din care rasar o multitudine de existente. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. Viata este actiune. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). desfasur. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. ca un fior subtil.in care fulgii sunt personificati . 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.sg. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. iar culmile ± vietii. de noi vieti.Varianta 22 1. stoluri "fara numar" 4. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare.pe acestea în semne cu putere absoluta. însusesc. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. respectiv nume sa aiba sens conotativ.

într-o lume tulbure si imprecisa. amaraciune). pe plan real. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. cât si la nivel mai subtil. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. Ei sunt traversati de o unda nefasta. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie.din modificarile semantice induse. o raspântie. Separati de imensitati interioare. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". unsuros. Momentul acesta de repaus este o cumpana. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. de confuzie sufleteasca. blestemata. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. . 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. cleioase. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. atât la nivel verbal. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. În prima strofa remarcam o comparatie. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . sufletesc. o precizare a acestuia. între sufletele îndragostite. (un sinonim pentru repulsie este scârba. în cugetul eului liric.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti.

9. In ultima strofa apar: . Hoarde de duhuri. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. 3.tema timpului infinit 5. icoana. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. tema iubirii. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. tema filozofica.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 5. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. 7.Varianta 24 1. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. 8.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. Enumeratia in general. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. pamant.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar).cer 2. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). rima alba si fara un ritm stabil 6. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc.Varianta 25 1.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. 4. 8.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. 3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. 7. al comorii 4.

Varianta 26 1. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.imag artistice:o gama variata de fig de stil.Varianta 27 1. surasul-zambetul palpaire-miscare 2..si tehnica ingambamentului 6. vb si pron la pers I :isi.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** . linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. rima alba si ritm liber 7.persoana a I a.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. 4.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9. 9. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 8. 3..a accede 2. Titlul este un substantiv comun. cultivarea versului alb. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii.adun 4. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale. soarta=destin.accentuand dramatismul trairii locutorului 3. tema filozofica.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar.stare generata de raceala fiintei iubite. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. tema naturii.tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5.tema filozofica a tristetii metafizice 5. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ..etc 8.ursita a creste=a se inalta.Blaga este si filosof si potrivit lui.metafore. 9. sarut .singular 6.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.

Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. Expresivitatea este data de figurile de stil.clipele 2.Varianta 29 1..Varianta 30 1.cuvantul il .Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor.etc.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul". nestavilita= navalnica. 8. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7.de imaginile vizuale si auditive. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .etc. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala". Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie. "mi-am plamadit"=pronume personal. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza.a colinda 2. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii.Septembre constituie un fel de "protagonist".timpul:ceasul. 3. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ. 4.pers a I a.tema toamnei.ramura.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.impetuoasa a cutreiera= a hoinari. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. 9. 3.frunza. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata.pers I singular. rima alba.durata.ritm instabil 7. toamna.Varianta 28 1. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .pers a I a.cu bune si cu rele.plural 5. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. 4.pamant 2. 6. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.

Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. ambiguitate.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. exprima o actiune sigura si considerata ca reala. dupa cum se stie. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). timpul este ascultat cu memoria mortilor. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. el devine pe rând copac sau piatra. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. elemente de baza ale Universului. .Motivul timpului.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. Aruncat în neant. 5. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. iar omul devine Cuvânt. trece de la organic la anorganic. reflexivitate). asupra ireversibilitatii acestuia. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. ceasul întâlneste memoria mortilor. Indicativul. 3. apoi în ipostaza de piatra. sugestie. Aruncat în neant. minute. expresivitate. poate o noua lume supusa altor legi. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. Aruncat simbolic în apa sau în foc. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent. de la organic la anorganic. în text. enumerativ. infinit. în conceptia vechilor greci. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. prezente în textul dat. pregatit sa creeze lumea de la început.diferentiaza de celelatle regnuri.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. 4. devine asemenea Divinitatii. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real.