P. 1
Rezolvari Variante Limba Si Literatura Romana

Rezolvari Variante Limba Si Literatura Romana

|Views: 707|Likes:
Published by Lungociu Stefan

More info:

Published by: Lungociu Stefan on May 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2012

pdf

text

original

Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

ctitorul Manastirii Cozia. prezente in poezie. adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Oltul. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita. realizate prin forme de pers a II. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ. 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. (sa-ti multumesc). Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran. Prin aceste figuri de stil.etc.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". poetul opunand romantic prezentul si trecutul. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. pamantenii vad o luna. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti".dusmane..etc. identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. . 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). De pe Pamant. 8. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. 9. jupiterienii ar vedea douasprezece luni.." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume. un element al invocatiei poetice.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese". simbol al maretiei si gloriei trecutului. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. devine personificat. conjunctiv. fapte cumplite". de pe Jupiter.

magic . Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului .care nu mai reprezinta un decor. zarzarii. pentru sfintenie ( busuioc). 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . in 6-10 randuri. tema naturii motivul florilor.ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric. sa fie singur si neinteles. candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. pelicani). Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. un spatiu protector ca in poezia romantica. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii.invesmantati. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. izvorul. ofranda. Epitetul "blanda. via fluturii. un dans artistic .elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire. toate avand aceeasi importanta. lumina palida de toamna fiind un element simbolist. strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Ca si Cristos. Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. ritmat . busuiocul.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei. crini. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). pentru uitare si amintiri. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a".Varianta 6 1. prunii 2. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins.caisii. consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. Predomina enumerarea.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. care are pentru poet o semnificatie aparte. inocenta. sa spuie . spaima ± lumina). prefacut 4. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. Crinii.Varianta 7 1. 3. cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .tema naturii. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. 8)Comenteaza. sugerat de substantivul "fantome" . stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice.

trup si suflet. si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. "haine albe". eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini).´se clatina´. porniti 6. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea. "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor.) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .i stiu de -atatea primaveri". creatiei aflata in stare incipienta . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. 9.7. o data cu inceperea unei noi zi . Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . lucru care este prezentat in restul poeziei . imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea. adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului. "stihuri" in cazul vocativ . sinonim . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " . Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor . simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite.a infrange antonim . Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. vb. zarzari .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce.a cruta . 3. prima strofa : . cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi .)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor . de exemplu simbolul dansului. 9..atatea gratii " .ritmice´.´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´. Totul se termina . pronominal "mea" . sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. personificari " despodobiti de . tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte".ipostaza a creatorului -comparatia " (. Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . copil de suflet..Varianta 8 1.Varianta 9 1. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi"..monolog liric adresat ( sb. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. pruni : banalii pomi din fata casei ". fapt sugerat prin adjectivul "pustnici".´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. 7.´dantul´. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca.

. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2. regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele". motivul central. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . deci trasatura principala este ambiguitatea. superficiala.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. "prin mocirle cu stele" .verzi".Varianta 10 1)cuvintele.retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. 9. epitetul "salcii. cu ajutorul mijloacelor artistice si a ..Imaginea artistica predominanta este cea vizuala.au valoare onomatopeica 5.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . 3 a visa cu ochii deschisi 4. 4)forma "is" are forma literara "sunt". aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu. ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. buzele. martisorul fiind simbolul unui inceput .poetul adresandu-se direct micii zburatoare care .dormind.pe care o simte mica zburatoare.imprudenta. firava. exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara. neinteles de societatea ostila. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. 8. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ".) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut. poezia poate fi considerata o arta poetica. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele". a unei creatii noi. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg. albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. la fel ca in celelalte doua. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. Intreaga poezie poate fii considerata o metafora.Apoi. s-au sculat. 7.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei.2.interogatie retorica : Cine-o sa vie. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. s-a prabusit din inaltimea vazduhului. Astfel .prin folosirea vb zacand.

Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Predomina atitudinea de negare.. sprijina ambiguitatea& nehotararea lui. ritmul. -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor."tu" 7. a pleca la vanatoare .Varianta 11 1. desfrunzeste 2.sfat 2.ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8. neputinta-slabiciune povata.scuturand in sus/Foile-n azur."pasari negre .ceva nesfarsit. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.""vorbeau". "nu cer"."mie".tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6. 9.a pleca la drum.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui. vin rosu este mai bun decat cel alb.figurilor de stil .".sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului.ingrosat."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5.. 4.. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9. fata asta e un inger.Varianta 13 1. "au purces. vin baietii de la fotbal. -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste."."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5. priviti."tai"". "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .natura si moartea 7. nota de speranta in sufletul autorului 3.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai"..a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6.in ses. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4.Varianta 12 1 .

"si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .amurg de iarna. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia.Bacovia este un poet simbolist. 3.. 2.2..de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite..maria a primit un semn de la dumnezeu..campia alba.amurg de toamna. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric..motivul iernii al melancoliei.. ninge gri 5.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. 7.. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica.copacii rari si ninsi.. 2.. 5.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. aripi de plumb apa de plumb 4. naturii 7.lirism subiectiv "te am rugat". contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic.. motivul umbrei. 6...copacii rari si ninsi.epitetul .."mi-am zis"..tema naturii. a solitudinii motivul plumbului 7..in amurgul vietii. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5.Varianta 15 1. "vroiam sa pleci" 8.. "si am oftat" 6.sumbru-negru. umbra lui cristi e colorata 4.i.Varianta 14 1..Metafora:. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian."voiam sa pleci. 6. ritmul trohaic.masurii si muzicalitatii. .elidarea vocalei.. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. 4. dar mai ales de indignare. si pastrarea ritmului..plumb de iarna.poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe.. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3. soldatul a fost lasat la vatra. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". orizont-zare.. bunica face o paine pe vatra deliciosa.si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele.. vroiam sa ramai".intunecat. arata o imagine a iernii.pentru a reda muzicalitate poeziei...In versurile sale intalnim starea de dezolare. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .tema iubirii. solitudine la observarea plecarii iubitei.tema singuratatii.

vizuala.campia alba´. pronume personal: eu. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3.mangal 5. Ramâi..motive cromatice( negru).in anotimpul iarna.Tema principala fiind cea a mortii.vestminte) 6.8.prezinta o anumita parte a zilei.. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. Apare sugestia.Titlul este cuvantul cheie al poeziei. descompuse parfum=iz. functie .Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti. 4. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt.Varianta 17 1. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare..motivul ploii. in strofa a II a apar: . carbonizate=arse.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.poetul surprinzand natura in amurg.. tema mortii.motivul obiecteleor funerare( sicrie. frunza. 3. adrsarea directa. Ca functie expresiva. mi.. 9. galbena 2. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti. .vestminte.de la el se desprind toate ideile poetice. imperativa (la persona a II-a): ramâi.miros urat 2. moarte=sicrie. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile.imag. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.simplu. si nu mai plânge. 9. 6. Focul ardea cu scantei puternice. mai stai. 5.Varianta 16 1. pica frunza ± imag. 4. ma. auditiva ± Adio. Äa taia frunze la câini´. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. Äcâta frunza si iarba´.funerare.

imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief.refren ce da muzicalitate 8. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. într-o nota de tristete regertul plecari. nici macar cantata de un copil. lumina . 4.. fraze interogative si exclamative? 6..)..noapte 2.. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. luna mai e preferata mea.Varianta 19 1. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.Revenind obsedant in lirica bacoviana. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii. 8. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare.. de toamna (pica frunza. ploaia. fapt subliniat de omparatia.. asigurand anumite efecte . meditatie poetica 3..atmosfera inchisa.. nota de tristete. plecarea iubitei. 2. spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior. plânsul. frunza ).un tablou trist. Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe.. acesta insa se reflecta în sufletul poetului. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ..Varianta 18 1.. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 9. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´.substitutiva. rima imbratisata) ofera originalitate.sugereaza tristetea..) Bacovia fiind un poet simbolist. înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului.. primele doua catrene prezinta.sugerat de epitetul "muzica trista". muzica 5 pron j vb pers I. tina. iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei.

cu intunericul. titlul este emblema textului poetic..eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. al carei simbol este cercul. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim.. de iluminare. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. Coroana simbolizeaza demnitate.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza. prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. starea generala de tristete. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). iubita). accesul la un rang si la niste forte superioare.. umeda. constituind un dar venit de sus. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´). pentru o imersiune regeneratoare. 7."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. . Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´.nu este perfecta dar.de spleen prezenta simbolurilor(piata. Äsa-ti umbreasca´.. 9. prin alcatuirea a doua enunturi. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap. plictis a eului liric. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. Cununa exprima ideea de înaltare.. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. i se împleteste o cununa. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. Prezinta semnificatia titlului. 8. 3. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista. Äsa atingi´). culme a trupului omenesc. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . întruchipeaza starea spirituala a initiatilor.) 6. Pentru aceasta.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii.. putere. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4.

Acolo în marea cea limpede. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite. în cuvinte înnobilate. ideea de centru. de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. ca o dezmierdare. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. slavita Sora. sugestie. menite comunicarii cotidiene . persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). ÄAtunci. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. desfasur. dar din care rasar o multitudine de existente. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . cu unitate pieritoare. dar fiecare dintre ele are alt subiect. de noi vieti. Ambiguitatea. respectiv nume sa aiba sens conotativ. port.adjective pronominale posesive. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. însusesc. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. îmi însusesc. zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. cu multa gingasie. ambiguitate. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. ca si caracteristica a limbajului poetic. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora.

adevaratul sau nume este ondulare. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit.declansate.sg. este enumeratie 3. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. scumpa=draga arunca=trimite 2. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura.din modificarile semantice induse. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti.forma neaccentuata 6. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. stoluri "fara numar" 4. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.Varianta 22 1. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. Golurile ar corespunde mortii. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. iar culmile ± vietii.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". Viata este actiune. aici gasiti voi 8. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). La viata nu se poate ajunge decât prin moarte.pers I. o precizare a acestuia. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. ca un fior subtil. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. -este o mica descriere. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor.

iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. Hoarde de duhuri. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat.cer 2.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. cleioase. unsuros. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. pe plan real. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. Separati de imensitati interioare. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. între sufletele îndragostite. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). într-o lume tulbure si imprecisa. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. Ei sunt traversati de o unda nefasta. pamant. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. . blestemata. o raspântie. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. Momentul acesta de repaus este o cumpana. atât la nivel verbal. (un sinonim pentru repulsie este scârba. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. amaraciune). dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta.Varianta 24 1. în cugetul eului liric. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. În prima strofa remarcam o comparatie. cât si la nivel mai subtil. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. de confuzie sufleteasca. sufletesc.

"insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6.respectiv punerea in evidenta a eului liric. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. Titlul este un substantiv comun. poetul le transforma . Enumeratia in general.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 3.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. 9.Blaga este si filosof si potrivit lui. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. 8.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. icoana. In ultima strofa apar: . menite comunicarii cotidiene .gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. 4. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. al comorii 4. tema filozofica.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. rima alba si fara un ritm stabil 6. 7.tema timpului infinit 5. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.Varianta 25 1. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. 7.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. 8. 9. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 5.3.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. tema iubirii.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.

Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt.forma neaccentuata 6. în cuvinte înnobilate. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. cu unitate pieritoare.in care fulgii sunt personificati . -este o mica descriere. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. ca un fior subtil. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.pers I. scumpa=draga arunca=trimite 2. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. aici gasiti voi 8. dar din care rasar o multitudine de existente. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Viata este actiune. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). desfasur. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica.pe acestea în semne cu putere absoluta. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Golurile ar corespunde mortii. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. respectiv nume sa aiba sens conotativ. iar culmile ± vietii.sg. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. adevaratul sau nume este ondulare. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. însusesc. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. îmi însusesc.Varianta 22 1. de noi vieti. stoluri "fara numar" 4. port. este enumeratie 3. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit.

6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. atât la nivel verbal.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. . 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ei sunt traversati de o unda nefasta. într-o lume tulbure si imprecisa. o raspântie. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. pe plan real. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. blestemata. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. unsuros. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. sufletesc.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. în cugetul eului liric. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). între sufletele îndragostite. cât si la nivel mai subtil. o precizare a acestuia. (un sinonim pentru repulsie este scârba. Separati de imensitati interioare. În prima strofa remarcam o comparatie. amaraciune). de confuzie sufleteasca. cleioase.din modificarile semantice induse. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. Momentul acesta de repaus este o cumpana. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior.

tema timpului infinit 5. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. rima alba si fara un ritm stabil 6. tema iubirii.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 7. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. 3. tema filozofica. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Enumeratia in general.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".cer 2. 8. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Hoarde de duhuri. 5.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. al comorii 4. 9. 8. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. In ultima strofa apar: .Varianta 24 1. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. 7. 3. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). icoana. pamant. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista.Varianta 25 1. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar).imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . 4. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare.

9. 4.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .singular 6.Varianta 27 1. Titlul este un substantiv comun. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.Blaga este si filosof si potrivit lui. surasul-zambetul palpaire-miscare 2.etc 8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric. rima alba si ritm liber 7.si tehnica ingambamentului 6.accentuand dramatismul trairii locutorului 3.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.stare generata de raceala fiintei iubite. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent. 3. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a.Varianta 26 1. sarut . soarta=destin. 8.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** . 9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.ursita a creste=a se inalta.adun 4.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5.imag artistice:o gama variata de fig de stil.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.persoana a I a..comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.metafore.a accede 2..tema filozofica a tristetii metafizice 5. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte. cultivarea versului alb. vb si pron la pers I :isi. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar. tema naturii. tema filozofica.

pers a I a.clipele 2. 4.cuvantul il . 8..durata.ramura.Varianta 29 1. 6..plural 5. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.pers a I a.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta. toamna.Septembre constituie un fel de "protagonist".etc.etc.timpul:ceasul. "mi-am plamadit"=pronume personal.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi. rima alba.impetuoasa a cutreiera= a hoinari.ritm instabil 7. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii.Varianta 30 1. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului. Expresivitatea este data de figurile de stil. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul". Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent. 9. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7.Varianta 28 1. 3. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9.pamant 2. 4. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. nestavilita= navalnica. 3.tema toamnei. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala".de imaginile vizuale si auditive.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor.a colinda 2.frunza. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8.cu bune si cu rele.pers I singular.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte.

poate o noua lume supusa altor legi. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. minute.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. timpul este ascultat cu memoria mortilor. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. infinit. Aruncat în neant. 3. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. dupa cum se stie. trece de la organic la anorganic.Motivul timpului. enumerativ. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. reflexivitate). 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. 4. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. Aruncat simbolic în apa sau în foc. expresivitate. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. Indicativul. în conceptia vechilor greci. apoi în ipostaza de piatra. elemente de baza ale Universului. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). 5. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. devine asemenea Divinitatii.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. iar omul devine Cuvânt. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. de la organic la anorganic. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. ambiguitate. exprima o actiune sigura si considerata ca reala.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. în text. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. sugestie. prezente în textul dat. ceasul întâlneste memoria mortilor. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. Aruncat în neant. . el devine pe rând copac sau piatra. asupra ireversibilitatii acestuia.diferentiaza de celelatle regnuri. pregatit sa creeze lumea de la început. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->