Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

(sa-ti multumesc). eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. De pe Pamant. pamantenii vad o luna. 9. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor.etc. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai.. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut.Oltul. Prin aceste figuri de stil. de pe Jupiter. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). prezente in poezie. 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ. identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori.etc. ctitorul Manastirii Cozia. conjunctiv.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. devine personificat.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. poetul opunand romantic prezentul si trecutul. simbol al maretiei si gloriei trecutului.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese". . un element al invocatiei poetice.dusmane.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. 8.. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti". realizate prin forme de pers a II. fapte cumplite". 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran. jupiterienii ar vedea douasprezece luni. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari.

Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. un spatiu protector ca in poezia romantica. busuiocul.Varianta 6 1. via fluturii. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. tema naturii motivul florilor. raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. prefacut 4. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii.sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei. Predomina enumerarea. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului . inocenta.tema naturii. pentru uitare si amintiri. 3.ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric. Epitetul "blanda.caisii.Varianta 7 1. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. Ca si Cristos. Crinii.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. sa spuie . prunii 2. spaima ± lumina). 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. toate avand aceeasi importanta.care nu mai reprezinta un decor. ritmat . magic . 8)Comenteaza. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. care are pentru poet o semnificatie aparte. lumina palida de toamna fiind un element simbolist. sugerat de substantivul "fantome" . ofranda. crini. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a". zarzarii. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. sa fie singur si neinteles. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. pentru sfintenie ( busuioc). cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . izvorul. stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. un dans artistic . Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . pelicani).Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. in 6-10 randuri. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire. candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta.invesmantati. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti.

**** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " .. adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului.a infrange antonim . 9. personificari " despodobiti de . trup si suflet. copil de suflet. creatiei aflata in stare incipienta .Varianta 9 1.Regasim imaginea artistica senzoriala "ce. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate.monolog liric adresat ( sb. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri. cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi .´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´.)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor . pruni : banalii pomi din fata casei ".7. si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. pronominal "mea" .Varianta 8 1. 7. vb.ipostaza a creatorului -comparatia " (.) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .´dantul´. lucru care este prezentat in restul poeziei . sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp.´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi".atatea gratii " .. o data cu inceperea unei noi zi . zarzari .. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). 3. fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". prima strofa : . "stihuri" in cazul vocativ . In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. de exemplu simbolul dansului. simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite. Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice .ritmice´.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. sinonim .a cruta .´se clatina´. tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". Totul se termina . porniti 6. 9. "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor. a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea.i stiu de -atatea primaveri". imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. "haine albe".

epitetul "salcii. aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu.au valoare onomatopeica 5. neinteles de societatea ostila.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. a unei creatii noi. "prin mocirle cu stele" . superficiala. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua. 9. vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut.verzi". Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata.dormind.Varianta 10 1)cuvintele.pe care o simte mica zburatoare.. cu ajutorul mijloacelor artistice si a .. la fel ca in celelalte doua.imprudenta.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. martisorul fiind simbolul unui inceput . regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele".poetul adresandu-se direct micii zburatoare care . Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. motivul central.prin folosirea vb zacand. deci trasatura principala este ambiguitatea. firava.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . 4)forma "is" are forma literara "sunt". Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ". Intreaga poezie poate fii considerata o metafora. Astfel .interogatie retorica : Cine-o sa vie. s-a prabusit din inaltimea vazduhului. s-au sculat. potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume.2.Apoi. buzele.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . 7. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2. poezia poate fi considerata o arta poetica. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea. 8. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg.sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele". 3 a visa cu ochii deschisi 4. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara".retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei.

lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai"."tai"". Predomina atitudinea de negare.natura si moartea 7.Varianta 11 1. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . priviti.. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. fata asta e un inger.ingrosat. "au purces. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.in ses..Varianta 12 1 .a pleca la drum.scuturand in sus/Foile-n azur..In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. nota de speranta in sufletul autorului 3. a pleca la vanatoare . Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .""vorbeau". desfrunzeste 2.ceva nesfarsit. "nu cer". -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor.sfat 2."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui. vin baietii de la fotbal. 9. -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste.". tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9.". neputinta-slabiciune povata.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6. ritmul.figurilor de stil . mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4.ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8. vin rosu este mai bun decat cel alb.Varianta 13 1.."tu" 7.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6."mie". sprijina ambiguitatea& nehotararea lui. 4. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."pasari negre .

campia alba..tema naturii... bunica face o paine pe vatra deliciosa. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric.... arata o imagine a iernii.. 3.."voiam sa pleci. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai"."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 2. 6...de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite.masurii si muzicalitatii. 7..intunecat.copacii rari si ninsi.maria a primit un semn de la dumnezeu.copacii rari si ninsi.. "si am oftat" 6. a solitudinii motivul plumbului 7. soldatul a fost lasat la vatra. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica. orizont-zare. aripi de plumb apa de plumb 4. umbra lui cristi e colorata 4. ritmul trohaic. 6.poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii..2. "vroiam sa pleci" 8.sumbru-negru. 4. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice..pentru a reda muzicalitate poeziei."mi-am zis"..si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3.motivul iernii al melancoliei.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5.. si pastrarea ritmului.. . ninge gri 5. dar mai ales de indignare. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . motivul umbrei. solitudine la observarea plecarii iubitei. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe.Varianta 14 1.Varianta 15 1.tema iubirii.elidarea vocalei.i... pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia...lirism subiectiv "te am rugat".tema singuratatii.amurg de toamna.amurg de iarna.. vroiam sa ramai". 5.Metafora:. 2..plumb de iarna.in amurgul vietii. naturii 7.Bacovia este un poet simbolist..In versurile sale intalnim starea de dezolare.epitetul .

simplu.vestminte) 6..Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. Ramâi. auditiva ± Adio. ma. 6.Titlul este cuvantul cheie al poeziei.imag. moarte=sicrie. adrsarea directa.motivul ploii.funerare. Äcâta frunza si iarba´.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8.motive cromatice( negru).poetul surprinzand natura in amurg. si nu mai plânge..8. Ca functie expresiva.. 4. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Bacovia fiind un poet simbolist.. carbonizate=arse..Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti. 5.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica. in strofa a II a apar: .mangal 5. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.Tema principala fiind cea a mortii. Äa taia frunze la câini´.motivul obiecteleor funerare( sicrie.miros urat 2. pica frunza ± imag. galbena 2. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun.in anotimpul iarna. 4. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt. . pronume personal: eu.Varianta 17 1. frunza. 9.Varianta 16 1.de la el se desprind toate ideile poetice. imperativa (la persona a II-a): ramâi.campia alba´. mi. 3. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Apare sugestia. mai stai. functie .prezinta o anumita parte a zilei.vestminte. vizuala. descompuse parfum=iz. Focul ardea cu scantei puternice. tema mortii. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. 9.

cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii.. rima imbratisata) ofera originalitate. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie.. asigurand anumite efecte . 4.. tina. 8. meditatie poetica 3. metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui..sugereaza tristetea.Revenind obsedant in lirica bacoviana.Varianta 18 1. muzica 5 pron j vb pers I..).. Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura.Varianta 19 1.refren ce da muzicalitate 8.sugerat de epitetul "muzica trista".. plecarea iubitei....) Bacovia fiind un poet simbolist. fapt subliniat de omparatia.un tablou trist. luna mai e preferata mea. imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia.. cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.atmosfera inchisa. nota de tristete. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare.. plânsul.substitutiva.. 9. primele doua catrene prezinta. Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior.noapte 2.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief. ploaia. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´. iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei. nici macar cantata de un copil. înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului. fraze interogative si exclamative? 6. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 2. lumina . de toamna (pica frunza. într-o nota de tristete regertul plecari. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe. acesta insa se reflecta în sufletul poetului. spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. frunza ).

pentru o imersiune regeneratoare. 3. 8. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa..eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet.de spleen prezenta simbolurilor(piata. Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4.iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza... Pentru aceasta.. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . starea generala de tristete. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. iubita). 9. 7. al carei simbol este cercul. accesul la un rang si la niste forte superioare. prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. de iluminare. Coroana simbolizeaza demnitate.. i se împleteste o cununa. titlul este emblema textului poetic.) 6. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap.nu este perfecta dar. plictis a eului liric. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.. cu intunericul. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. Äsa-ti umbreasca´. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. . putere. umeda. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´).verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. prin alcatuirea a doua enunturi. în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar. constituind un dar venit de sus. Cununa exprima ideea de înaltare. culme a trupului omenesc. Prezinta semnificatia titlului. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). Äsa atingi´).

Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. port. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. Ambiguitatea. Acolo în marea cea limpede. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. dar fiecare dintre ele are alt subiect. respectiv nume sa aiba sens conotativ. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. în cuvinte înnobilate. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. cu unitate pieritoare. însusesc. slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. de noi vieti. ambiguitate. ca o dezmierdare. ÄAtunci. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. desfasur. ideea de centru. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. îmi însusesc. ca si caracteristica a limbajului poetic. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´).´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. menite comunicarii cotidiene . zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. slavita Sora. sugestie. dar din care rasar o multitudine de existente. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.adjective pronominale posesive.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . cu multa gingasie. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile .

"cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Golurile ar corespunde mortii. Viata este actiune.declansate. stoluri "fara numar" 4. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5.pers I.forma neaccentuata 6. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . scumpa=draga arunca=trimite 2. ca un fior subtil. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). o precizare a acestuia.in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". iar culmile ± vietii.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. -este o mica descriere.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7.Varianta 22 1. aici gasiti voi 8. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . este enumeratie 3.sg. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte.din modificarile semantice induse. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. adevaratul sau nume este ondulare.

8) Îndragostitii se zbat fantomatici.cer 2. Ei sunt traversati de o unda nefasta. (un sinonim pentru repulsie este scârba. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. într-o lume tulbure si imprecisa. atât la nivel verbal. amaraciune). În prima strofa remarcam o comparatie. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. între sufletele îndragostite. pamant. Separati de imensitati interioare. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). . Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. blestemata. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. în cugetul eului liric. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. unsuros. Hoarde de duhuri. Momentul acesta de repaus este o cumpana. de confuzie sufleteasca. cât si la nivel mai subtil. cleioase. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. sufletesc. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. pe plan real.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. o raspântie.Varianta 24 1. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat.

9. 3. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. 9. tema iubirii. 7. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. 8. Titlul este un substantiv comun. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . tema filozofica. poetul le transforma . icoana.3.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. Enumeratia in general. 8.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. 7.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 4. al comorii 4.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. menite comunicarii cotidiene .Blaga este si filosof si potrivit lui. 5. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. In ultima strofa apar: . Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. rima alba si fara un ritm stabil 6.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.tema timpului infinit 5.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.Varianta 25 1. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.

cu unitate pieritoare. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. Eul liric se substituie acestei verigi fragile.Varianta 22 1. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. adevaratul sau nume este ondulare.pers I. desfasur. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. ca un fior subtil.pe acestea în semne cu putere absoluta. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. -este o mica descriere. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. Viata este actiune. stoluri "fara numar" 4. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta.in care fulgii sunt personificati . Golurile ar corespunde mortii. de noi vieti.sg. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. iar culmile ± vietii. în cuvinte înnobilate. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. aici gasiti voi 8.forma neaccentuata 6. respectiv nume sa aiba sens conotativ. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. dar din care rasar o multitudine de existente. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. scumpa=draga arunca=trimite 2. îmi însusesc. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. însusesc. port. este enumeratie 3.

Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. sufletesc. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). în cugetul eului liric. Momentul acesta de repaus este o cumpana. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. pe plan real. o precizare a acestuia. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.din modificarile semantice induse. . 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. Ei sunt traversati de o unda nefasta. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. amaraciune). cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. o raspântie. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. între sufletele îndragostite. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. atât la nivel verbal. într-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitati interioare. (un sinonim pentru repulsie este scârba. de confuzie sufleteasca.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. blestemata. unsuros. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. În prima strofa remarcam o comparatie. cât si la nivel mai subtil. cleioase.

8. In ultima strofa apar: . O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar).imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. tema iubirii. al comorii 4. 5.Varianta 24 1. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. 4. icoana. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. pamant.tema timpului infinit 5. 3. Enumeratia in general. rima alba si fara un ritm stabil 6. 3. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista.cer 2. Cadrul natural devine cu adevarat infernal.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 7.Varianta 25 1. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 9. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. tema filozofica.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare.respectiv punerea in evidenta a eului liric. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". se desteapta= adorm anotimp= sezon 2. 8. Hoarde de duhuri.

redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.si tehnica ingambamentului 6.accentuand dramatismul trairii locutorului 3.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a. soarta=destin. 9.tema filozofica a tristetii metafizice 5. vb si pron la pers I :isi. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. sarut .dar si spre implinirea sentimentului de iubire.ursita a creste=a se inalta.adun 4. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent. 3..Varianta 27 1.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. tema filozofica. surasul-zambetul palpaire-miscare 2.imag artistice:o gama variata de fig de stil. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.stare generata de raceala fiintei iubite. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale. cultivarea versului alb. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7.Varianta 26 1. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .persoana a I a. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.singular 6.etc 8. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. 4. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. tema naturii.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar.a accede 2.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .metafore..Blaga este si filosof si potrivit lui. 9. Titlul este un substantiv comun. 8. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut..etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** .comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. rima alba si ritm liber 7.

"pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai.etc. 8. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala".gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi.pers a I a.de imaginile vizuale si auditive. Expresivitatea este data de figurile de stil. "mi-am plamadit"=pronume personal. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".frunza.Varianta 29 1..Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului.a colinda 2. 4.Septembre constituie un fel de "protagonist". "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. rima alba.cuvantul il . Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6.etc. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .Varianta 28 1. toamna.plural 5.Varianta 30 1. iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata.tema toamnei.pamant 2. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii. 4. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. 8.durata."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9.clipele 2. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. 9.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte.pers a I a.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.cu bune si cu rele. 6.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor. 3. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .ramura. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. 3.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent.ritm instabil 7. nestavilita= navalnica.timpul:ceasul.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.impetuoasa a cutreiera= a hoinari.pers I singular.

Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. Aruncat în neant. ceasul întâlneste memoria mortilor. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. 3. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza.diferentiaza de celelatle regnuri. elemente de baza ale Universului. Aruncat simbolic în apa sau în foc. iar omul devine Cuvânt. 4. prezente în textul dat. ambiguitate. trece de la organic la anorganic. asupra ireversibilitatii acestuia. devine asemenea Divinitatii. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. reflexivitate). în text. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. el devine pe rând copac sau piatra. dupa cum se stie. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. Indicativul. de la organic la anorganic. poate o noua lume supusa altor legi. infinit. . enumerativ. minute. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. timpul este ascultat cu memoria mortilor. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. exprima o actiune sigura si considerata ca reala.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. 5. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. Aruncat în neant. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. în conceptia vechilor greci. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent. apoi în ipostaza de piatra. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. expresivitate. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare.Motivul timpului. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. sugestie. pregatit sa creeze lumea de la început.