Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese". Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ.dusmane.Oltul. conjunctiv. de pe Jupiter. pamantenii vad o luna. Prin aceste figuri de stil. 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor.etc. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data. 8.Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume. un element al invocatiei poetice. identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori. jupiterienii ar vedea douasprezece luni. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. (sa-ti multumesc)." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil. eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant. fapte cumplite". Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari. De pe Pamant. poetul opunand romantic prezentul si trecutul.care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .. ctitorul Manastirii Cozia. . realizate prin forme de pers a II. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti". devine personificat. 9. simbol al maretiei si gloriei trecutului. adunand ca pe un raboj fiecare zi traita. adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala.etc. prezente in poezie. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai.. aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure).poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma". Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran.

tema naturii. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire. pentru sfintenie ( busuioc). raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina).sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. sugerat de substantivul "fantome" . in 6-10 randuri.care nu mai reprezinta un decor. pelicani). busuiocul. inocenta. toate avand aceeasi importanta. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare ± aducere-aminte. prefacut 4.Varianta 6 1. care are pentru poet o semnificatie aparte. sa spuie .ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric. Ca si Cristos. creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii. un spatiu protector ca in poezia romantica. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului . tema naturii motivul florilor. ofranda. via fluturii. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . sa fie singur si neinteles. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. magic . pentru uitare si amintiri. lumina palida de toamna fiind un element simbolist. stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. Crinii.Varianta 7 1. cu puritatea **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . un dans artistic . a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. izvorul. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a". Epitetul "blanda.caisii. 3. intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. crini. spaima ± lumina). strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate. Predomina enumerarea. zarzarii. Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. 8)Comenteaza. ritmat . candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi. prunii 2.invesmantati.

imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .atatea gratii " .Varianta 8 1..7. personificari " despodobiti de . o data cu inceperea unei noi zi . tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea. simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile´leganari abia simtite.´dantul´.. 9. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor .Varianta 9 1. Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta. si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene.Regasim imaginea artistica senzoriala "ce. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate.a infrange antonim .. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca. fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului.ipostaza a creatorului -comparatia " (. trup si suflet. zarzari . pronominal "mea" . Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8.) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . copil de suflet.´se-nclina´ dar si direct prin expresiile´dantuitorii´. sinonim . a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea. pruni : banalii pomi din fata casei ". 3.a cruta . "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj.monolog liric adresat ( sb. de exemplu simbolul dansului. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi". eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . lucru care este prezentat in restul poeziei . sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. "haine albe". prima strofa : . creatiei aflata in stare incipienta .´se clatina´. Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " . vb.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. 7. "stihuri" in cazul vocativ . 9.i stiu de -atatea primaveri". "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor.´pas usor de menuet´ ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului. tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". porniti 6. cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi .ritmice´. Totul se termina .)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri.

"prin mocirle cu stele" .prin folosirea vb zacand. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia . vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut. exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric . s-a prabusit din inaltimea vazduhului. Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei. potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. 8. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice.retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6.interogatie retorica : Cine-o sa vie. 3 a visa cu ochii deschisi 4.Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. 4)forma "is" are forma literara "sunt". firava. aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu. "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele".Apoi. poetul isi exprima sentimentele si propriile idei . albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut.au valoare onomatopeica 5.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .2.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele".sugereaza vesnicia durerii si a oboselii. la fel ca in celelalte doua.verzi". epitetul "salcii. superficiala. ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata.dormind. s-au sculat. buzele. Intreaga poezie poate fii considerata o metafora. 9. a unei creatii noi..poetul adresandu-se direct micii zburatoare care . Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta . Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg. cu ajutorul mijloacelor artistice si a . deci trasatura principala este ambiguitatea. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ". martisorul fiind simbolul unui inceput . vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua. dorind sa duca la stup tezaurul de ceara.imprudenta.pe care o simte mica zburatoare. motivul central. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2. 7.Varianta 10 1)cuvintele. neinteles de societatea ostila. Astfel . poezia poate fi considerata o arta poetica. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea..

ceva nesfarsit. desfrunzeste 2.in ses. "nu cer". vin rosu este mai bun decat cel alb. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8.Varianta 11 1.natura si moartea 7. fata asta e un inger."tu" 7..prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.Varianta 12 1 . priviti. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:´Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut. tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. -sintaxa dezarticulata:´Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava ±a carpenului sur/Ce se desfrunzeste. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4.scuturand in sus/Foile-n azur.". ritmul. a pleca la vanatoare .sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. vin baietii de la fotbal.ingrosat. cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6.. "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5..". nota de speranta in sufletul autorului 3."mie". "au purces. Predomina atitudinea de negare.Varianta 13 1."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."tai"".a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6."pasari negre . 4.a pleca la drum. -limbaj cu semnificatii neobisnuite:´Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor.sfat 2.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai".""vorbeau". 9.. sprijina ambiguitatea& nehotararea lui. neputinta-slabiciune povata.figurilor de stil .

.maria a primit un semn de la dumnezeu. orizont-zare.copacii rari si ninsi.. 3.si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele... soldatul a fost lasat la vatra.Varianta 14 1.plumb de iarna.i. contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic.masurii si muzicalitatii. 2. motivul umbrei. ninge gri 5."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .sumbru-negru.amurg de toamna. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric..tema iubirii.amurg de iarna.poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii..tema naturii. umbra lui cristi e colorata 4. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric. rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.. 4. "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5. vroiam sa ramai"... 6. aripi de plumb apa de plumb 4.Bacovia este un poet simbolist. Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia..pentru a reda muzicalitate poeziei. solitudine la observarea plecarii iubitei.... 6.motivul iernii al melancoliei. bunica face o paine pe vatra deliciosa. pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3."mi-am zis". "vroiam sa pleci" 8.. a solitudinii motivul plumbului 7.2. 7. "si am oftat" 6.Metafora:.. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice. naturii 7... . Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".tema singuratatii...In versurile sale intalnim starea de dezolare.. si pastrarea ritmului.intunecat.Varianta 15 1. 5.copacii rari si ninsi. dar mai ales de indignare."voiam sa pleci.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite..lirism subiectiv "te am rugat".in amurgul vietii.. arata o imagine a iernii.elidarea vocalei. 2..epitetul ..Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. ritmul trohaic. are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica.campia alba. Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe.

mangal 5.vestminte) 6. tema mortii. Ca functie expresiva. Apare sugestia. mai stai. pica frunza ± imag. punctele de suspensie: Si frunza de ce pica. functie . 6.Tema principala fiind cea a mortii. Focul ardea cu scantei puternice.motive cromatice( negru). Ramâi. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . mi.epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8.8.Varianta 17 1. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. 3. 9. imperativa (la persona a II-a): ramâi.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .prezinta o anumita parte a zilei. Äa taia frunze la câini´. Äcâta frunza si iarba´. auditiva ± Adio.Titlul este cuvantul cheie al poeziei..imag..in anotimpul iarna. punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva a unui enunt.. pronume personal: eu. moarte=sicrie. descompuse parfum=iz.motivul ploii.poetul surprinzand natura in amurg.miros urat 2.Varianta 16 1.simplu. ma.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun. . adrsarea directa. deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ.campia alba´.. 9. 5. in strofa a II a apar: . frunza. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. 4.vestminte. 4. vizuala. carbonizate=arse.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.. galbena 2.Bacovia fiind un poet simbolist.funerare. si nu mai plânge.culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare.de la el se desprind toate ideile poetice.motivul obiecteleor funerare( sicrie.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti.

muzica 5 pron j vb pers I.nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief..sugerat de epitetul "muzica trista".. plânsul.).noapte 2.. iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei. ploaia.un tablou trist.. Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior. meditatie poetica 3. 2.Revenind obsedant in lirica bacoviana.Varianta 18 1.. metafora Ägolul toamnei´ ± sugereaza golul lasat în sufletul lui. 4. tina. luna mai e preferata mea. bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.Varianta 19 1. 8. Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de Äaiurare´. melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. elem de versificatie( masura de 8 9 silabe.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.refren ce da muzicalitate 8. lumina ... cromaticul (Ägalbena´) in expunerea starilor sufletesti. fapt subliniat de omparatia. Linia de pauzamarcheaza adresarea directa. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete Ämai stai de ma alinta´ 9 elemente simboliste: apare sugestia (Äpica frunza´.atmosfera inchisa. înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului. acesta insa se reflecta în sufletul poetului.substitutiva. de toamna (pica frunza. nota de tristete.sugereaza tristetea. fraze interogative si exclamative? 6. asigurand anumite efecte . spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri.) Bacovia fiind un poet simbolist. primele doua catrene prezinta.. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ...... plecarea iubitei. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel ± tablou din natura. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut în zare ± Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. nici macar cantata de un copil. rima imbratisata) ofera originalitate. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii. într-o nota de tristete regertul plecari. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie. frunza ). 9.

3. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca. putere. cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta. plictis a eului liric. Äsa atingi´).. titlul este emblema textului poetic. i se împleteste o cununa.. Oare în vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale ÄSa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur´ ÄIar. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea. Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiinta slavitei Sore (în text Äsora´ semnifica soata. Prezinta semnificatia titlului. prin evidentierea a doua caracteristici prezente în text. becurile) **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5. umeda. starea generala de tristete.nu este perfecta dar.. omonimia cuvântului Äunde´ Sa spui unde si când sa ne întâlnim. . Coroana simbolizeaza demnitate. 9. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica în apa. al carei simbol este cercul. Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. Cununa exprima ideea de înaltare. întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. iubita).iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. Pentru aceasta. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ± ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. în relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului. cu intunericul.. de iluminare. ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap.eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8... prin alcatuirea a doua enunturi. 7. culme a trupului omenesc.de spleen prezenta simbolurilor(piata. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. 8. verbe la persoana a doua singular (Äsa te înalti´.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza. pentru o imersiune regeneratoare. Äsa-ti umbreasca´. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular (Äam împletit´). accesul la un rang si la niste forte superioare. Faptul ca poate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala.Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru « dupa voia inimii 4)Ilustreaza.) 6. constituind un dar venit de sus. prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista. pe frunte apasa greu tiara´ 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificam o metafora (Äseara descinde friguroasa în inima si gând´).

îmi însusesc. ca o dezmierdare. sugestie. cu multa gingasie. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. cu unitate pieritoare. dar din care rasar o multitudine de existente. ca si caracteristica a limbajului poetic. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. port. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. apare pregnant în ultima strofa unde cuvântul Äasteapta´ apare de doua ori. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. slavita Sora. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb. reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. însusesc. zoreste mai curând 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. menite comunicarii cotidiene . Acolo în marea cea limpede. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine.adjective pronominale posesive. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. persoana a doua singular (Äîncumetarea ta sovaie´). de noi vieti. ambiguitate. în cuvinte înnobilate. ÄAtunci. desfasur. de mijloc al cercului si semnifica Tarâmul Fericitilor. Ambiguitatea.Äspre malurile unde de mult îmbratisarea«´) si cuvântul unde (substantiv ± ÄSa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi´) Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea în unde. Primul se refera la îmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora. poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile . 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. respectiv nume sa aiba sens conotativ. dar fiecare dintre ele are alt subiect. ideea de centru.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´.

-este o mica descriere. Viata este actiune. o precizare a acestuia. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida.declansate.din modificarile semantice induse. stoluri "fara numar" 4. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric.pers I. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. scumpa=draga arunca=trimite 2. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza.Varianta 22 1. ca un fior subtil. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. iar culmile ± vietii.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. este enumeratie 3.sg.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. adevaratul sau nume este ondulare. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp).in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici". 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie . "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. aici gasiti voi 8. Golurile ar corespunde mortii. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.forma neaccentuata 6.

într-o lume tulbure si imprecisa. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´. cât si la nivel mai subtil.cer 2. între sufletele îndragostite. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. blestemata. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. cleioase.Varianta 24 1. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. sufletesc. o raspântie. unsuros. de confuzie sufleteasca. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Momentul acesta de repaus este o cumpana. atât la nivel verbal. În prima strofa remarcam o comparatie. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. pamant.În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). Separati de imensitati interioare. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. (un sinonim pentru repulsie este scârba. . pe plan real. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. Hoarde de duhuri. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. Ei sunt traversati de o unda nefasta. amaraciune). dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat. în cugetul eului liric. 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar).

5. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. menite comunicarii cotidiene . redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 3. 9. în textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite.´ Roi =multitudine Necuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului ÄPamânturi´. 8.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 7. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate.Varianta 25 1. poetul le transforma . tema filozofica. Titlul este un substantiv comun.comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe.Blaga este si filosof si potrivit lui. tema iubirii.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".3. rima alba si fara un ritm stabil 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii.Varianta 21 1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor Äroi´ si Änecuprinse. 9.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. al comorii 4. icoana.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. 4. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 7.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.tema timpului infinit 5. In ultima strofa apar: . Enumeratia in general.imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.

pers I. însusesc.forma neaccentuata 6. desfasur. este enumeratie 3.Varianta 22 1. port.pe acestea în semne cu putere absoluta. în cuvinte înnobilate. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal. De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. elan si integrare în unitatea panteista a naturii. dar din care rasar o multitudine de existente. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit. aici gasiti voi 8. îmi însusesc. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Eul liric se substituie acestei verigi fragile. de noi vieti. alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare. ca un fior subtil. Golurile ar corespunde mortii. croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa. În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. cu unitate pieritoare. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. adevaratul sau nume este ondulare.sg. în care moartea este exprimata explicit Äadevaratul´ ei nume fiind unduire ± termen preluat din fizica. îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit. adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. stoluri "fara numar" 4. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. iar culmile ± vietii. Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor. scumpa=draga arunca=trimite 2. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte. Viata este actiune. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp). respectiv nume sa aiba sens conotativ. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. -este o mica descriere.in care fulgii sunt personificati .

În prima strofa remarcam o comparatie.din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. blestemata. Separati de imensitati interioare. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului Ämai´ în versul ÄNici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde´ Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare. sufletesc. care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced. Structura Äcât de rar´ constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric. în cugetul eului liric. Adverbul Ämai´ potenteaza aceasta stare. ei se opresc Äca doi arbori singuratici si desfrunziti´ (comparatie). unsuros. pe plan real. a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului Äa sta´ (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de o unda nefasta. de confuzie sufleteasca. atât la nivel verbal. 8) Îndragostitii se zbat fantomatici. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate.Varianta 23 1)Transcrie din textul dat. timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) de tristeti. O alta figura de stil este metafora Äo bura de-nnoptate tristete´ care întareste aceasta senzatie de cleios. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. între sufletele îndragostite. (un sinonim pentru repulsie este scârba.-apar epitetele: "fulgii sovaielnici". Momentul acesta de repaus este o cumpana. iar acesta din urma are si semnificatia de Ätristete´.din modificarile semantice induse. care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). sugerându-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase. o precizare a acestuia. o raspântie. "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. cleioase. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric. 7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat. într-o lume tulbure si imprecisa. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse «/În gândul meu si-n tine) Bléstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura. si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul Äpravalise´ care exprima o actiune în forta a elementelor naturii) dar si în interior. amaraciune). 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa. dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta. doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa. cât si la nivel mai subtil. . cade neîntrerupt (verbul a cadea este la imperfect. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte.

pamant. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". rima alba si fara un ritm stabil 6. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera. 3. 9. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 . 8. al comorii 4. 8. 5. 7.are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 3. punând în lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa.respectiv punerea in evidenta a eului liric. 4.cer 2. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. stoluri de destine îsi împletesc zborul într-un ritual înfricosat.tema timpului infinit 5.Varianta 25 1. tema iubirii. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. icoana.9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie ±Faurar). care scurma nelinistit ca un imens animal iritat.procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. Enumeratia in general. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi. Hoarde de duhuri. tema filozofica. In ultima strofa apar: . E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava ± personificare) încât pasii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Deosebit de expresiva este personificarea : ÄBiruitor pustiul scurma´ desigur e vorba despre un pustiu sufletesc. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2.Varianta 24 1.

Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe. surasul-zambetul palpaire-miscare 2.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) **** . redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.Blaga este si filosof si potrivit lui.existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii. sarut .metafore. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar.idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.adun 4.stare generata de raceala fiintei iubite.imag artistice:o gama variata de fig de stil.simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana.si tehnica ingambamentului 6. 3.dar si spre implinirea sentimentului de iubire.strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut.comparatii **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .. cultivarea versului alb. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale. 9.Varianta 27 1.. Titlul este un substantiv comun. tema naturii. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.tema filozofica a tristetii metafizice 5. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte. 4..singular 6. soarta=destin. 9. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii.a accede 2. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.etc 8.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a. vb si pron la pers I :isi.gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens. 8. tema filozofica.persoana a I a.accentuand dramatismul trairii locutorului 3.ursita a creste=a se inalta. rima alba si ritm liber 7.Varianta 26 1.

frunza. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.Varianta 28 1.clipele 2.gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi.etc.plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent..timpul:ceasul.Limba si literatura romana ± Subiectul 1 ."lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala". iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. Expresivitatea este data de figurile de stil.tema toamnei. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6. 8.anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".plural 5. 9. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ.ramura.Varianta 29 1.pers I singular. 4. "mi-am plamadit"=pronume personal.a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor.Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.a colinda 2.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii.pamant 2.in jurul caruia este concentrata intreaga poezie. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .. 8.cu bune si cu rele. rima alba. **** Limba si literatura romana ± Subiectul 1 .impetuoasa a cutreiera= a hoinari. 3.pers a I a.cuvantul il . toamna.ritm instabil 7. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii.pers a I a. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai. 4. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.durata. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. nestavilita= navalnica.Septembre constituie un fel de "protagonist". 3. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.etc. 6.de imaginile vizuale si auditive.Varianta 30 1.

sugestie. devine asemenea Divinitatii. minute. Aruncat simbolic în apa sau în foc. Indicativul.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. . fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei. 4. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului. dupa cum se stie. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric. reflexivitate). apoi în ipostaza de piatra. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) ± stânga fiind partea din corp în care e asezata inima ± daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. poate o noua lume supusa altor legi. pregatit sa creeze lumea de la început. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde. Exista trei situatii pentru actiunea de Äascultare´ a ceasului. iar omul devine Cuvânt. ambiguitate. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei.Motivul timpului. elemente de baza ale Universului. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. apoi cu un os al craniului ± fruntea ± simbol al fiintei gânditoare. si alte trei pentru actiunea de Äaruncare´ a acestuia. 3. Aruncat în neant. Aruncat în neant. ceasul întâlneste memoria mortilor. în text. 5. omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. de la organic la anorganic.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii.diferentiaza de celelatle regnuri. trece de la organic la anorganic. iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin. el devine pe rând copac sau piatra. asupra ireversibilitatii acestuia. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului. ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. prezente în textul dat. infinit. timpul este ascultat cu memoria mortilor.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent. în conceptia vechilor greci. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie. exprima o actiune sigura si considerata ca reala. enumerativ. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real. Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului. expresivitate. ca timpul nu are decât o realitate ± clipa ± poetul foloseste indicativul prezent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful