AMERICA

Continentul american este format din doua mari subcontinente ce despart oceanele
Atlantic si Pacific: America de Nord si America de Sud legate intre ele printr-un
istm. Acesta impreuna cu insulele din estul sau formeaza America Centrala. Luat ca
un intreg, America se intinde intre cei doi Poli, punctul cel mai nordic fiind la 71
grade lat. N-Capul Barrow, iar punctul cel mai sudic la 55 grade lat. S-Capul Horn.
Intre cele doua puncte sunt 16000 km. Latimea maxima este de 5000 km.
Ecuatorul intretaie America de Sud,Tropicul Racului trece prin sudul Americii de
Nord, iar Tropicul Capricornului traverseaza centrul Americii de Sud.
Suprafata totala este de aprox. 41 mil. km patrati, America fiind al doilea continent
ca marime dupa Asia.
Limitele sunt date de oceanul Atlantic in est, de Pacific in vest, de Antarctica in sud
si de oceanul Arctic in nord.
In nord se formeaza 2 mari peninsule,Labrador si Alaska si un imens arhipelag,
Arhipelagul Arctic Canadian, principalele insule fiind Baffin, Victoria si Ellesmere.O
alta insula importanta Newfoundland se afla in sud-estul peninsulei Labrador.Dar
cea mai mare insula din regiune si totodata de pe intreaga planeta este Groenlanda
care are o suprafata de peste 2000000 kmp
Tarmurile au o lungime totala de 103700 km si difera ca aspect de la un ocean la
altul.Tarmurile nordice sunt cele mai fragmentate cu multe fiorduri, golfuri, canale
si insule.Golfuri: Beaufort, Baffin si Hudson
Insule: Tara lui Baffin, Victoria si Groenlanda
Peninsule: Alaska si Labrador
Tarmurile atlantice: Golfuri: Mexic, Sf. Laurentiu, Fundy
Insule: Antilele Mari, Antilele Mici, Bahamas,Terra Nova, Falkland
Peninsule: Florida, Yutacan
Tarmurile Pacificului: Insule: Vancouver, Regina Charllote, Galapagos
Peninsule: California
Elementul comun ce leaga cele doua subcontinente, il constituie un lung lant alpin,
paralel cu Oceanul Pacific format din Muntii Cordilieri In America de Nord si Muntii
Anzi in America de Sud. America Centrala constituie de fapt o legatura istmica si
insulara intre America de Nord si America de Sud.Insulele din America Centrala sunt
in general muntoase si vulcanice si grupate in 2 arhipelaguri: Antilele Mari (Cuba,
Haiti, Puerto Rico, Jamaica) si Antilele Mici (Virgine, Dominica, Grenada, Barbados,
Trinidad,etc).

America de Nord: In ceea ce priveste cadrul natural,se disting 3 zone

paralele, orientate nord-sud : doua lanturi muntoase care inchid in centru o zona de
platouri si campii. In vest se afla marele zid muntos al Cordilierilor format din Muntii
Coastei,Cascadelor, Sierra Nevada, Sierra Madre de Vest, in lungul tarmului Pacific
si Muntii Stancosi cu altitudini ridicate, culminand la peste 6000m.Muntii Stancosi
inchid podisuri intinse si inalte (Yukon,Columbia,Marele Bazin,Colorado,etc.) si se
continua in America Centrala istmica sub forma unui singur sir muntos care inchide
platouri. In est, paralel cu tarmul Atlanticului se desfasoara Muntii Apalasi, munti
vechi si erodati cu inaltime redusa culminand la numai 2000 m. In partea centrala
intre cele 2 mari lanturi muntoase se desfasoara o zona mai joasa formata din
Scutul Canadian cel mai vechi nucleu al Americii de Nord si Marile Campii cu un
relief jos si monoton.
America de Nord este o regiune foarte bogata in ape.Se remarca prezenta celui mai
mare sistem lacustru, Marile Lacuri si a uneia dintre principalele sisteme fluviale de
pe glob: Mississippi-Missouri (peste 6000 km lungime), precum si alte cursuri
importante de apa: Mackenzie, Yukon, Sf. Laurentiu in nord, Columbia, Colorada si
Rio Grande in vest, fiind alimentate, atat de apa ploilor, cat si de cea a zapezilor si
ghetarilor care acopera masivele inalte.
Scurgerea raurilor este dirijata de relief, in cateva directii principale, una spre sud,
spre golful Mexic, in care se varsa Mississippi si Rio Grande, si alta spre nord, spre
Oceanul Arctic, in care se varsa Mackenzie si Nelson. In Oceanul Atlantic isi duc
apele fluviile Sf. Laurentiu si Hudson, iar in Oceanul Pacific, fluviile Yukon, Colorado
si Columbia.
Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de doua ori si
jumatate mai lung decat Dunarea. Se varsa in golful Mexic printr-o delta
mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca
volum de apa ocupa locul al treilea din lume, fiind intrecut de Amazon si Zair.
Vegetatia naturala a Americii de Nord si Centrala a fost foarte mult modificata de
activitatea umana dar caracterele generale se mentin in cea mai mare parte a
continentului.Cea mai intinsa padure este Taigaua sau Padurea Boreala, o enorma
intindere de conifere care ocupa cea mai mare parte a Canadei de Sud si Centrala
apoi se extinde in Alaska. In S.U.A se gasesc paduri amestecate dominate de cateva
specii de pini galbeni in sud. In partea vestica a continentului padurile sunt dispuse
pe inaltime si coniferele sunt dominante. Se mai gaseste si o mare varietate de
specii adaptata la climatul variat de pe platourile din zonele de coasta caracterizand
atmosfera tropicala a Mexicului. In vasta campie Mississippi formatiunea vegetala
caracteristica, preeria, a fost inlocuita in cea mai mare parte de terenuri cultivate.
In vest indeosebi, unele platouri sunt acoperite de o vegetatie semidesertica si
desertica in care predomina cactusii, agavele si yucca.
Fauna este bogata si variata. In padurile de conifere caracteristice sunt elanul, ursul

grizzly, zibelina, hermelina, lupul, vulpea, jderul, veverita, castorul si altele. Mai
spre nord,in tundra, traiesc renul,boul moscat,ursul alb, vulpea polara, iepurele alb
si altele. In regiunea subtropicala specifice sunt mamiferele ca: jaguarul, puma,
tapirul, opossum, furnicarul maimutele s.a., reptile (caiman,iguane,serpi), pasari
(papagali,tucani,pelicani s.a.).
America de Nord detine numeroase depozite de minereuri importante. Petrolul si
gazele naturale se gasesc in cantitate mare in partea nordica a Alaskai, vestul
Canadei, sud-estul si vestul Statelor Unite (Umiat, Barrow, Baibow Lake, Oklahoma
City, Ciudad Pemex) si deasemenea in estul Mexicului. Uriase depozite de carbune
gasim in vestul si estul Canadei si al Statelor Unite (Foar Corners, Black Bute). Estul
Canadei, nordul Statelor Unite si partea centrala a Mexicului dispun de depozite
importante de minereu de fier (Wabana, Birmirngham, Adirondack). In Canada
gasim de asemenea si zacaminte de cupru (Kennicott, Butte, Morenci), nichel (Lynn
Lucky Sodbury), uraniu (Echo Bay, Blind River, Blue Water), zinc, azbest si potasiu.
Statele Unite dispun de mari cantitati de cupru, nichel, roci de fosfat si uraniu. Ca si
celelalte, Mexicul dispune de rezerve importante de bariu, cupru, fluor, zinc,
magneziu si sulf. Mentionam ca toate cele trei state detin depozite importante de
aur si argint.
Extractia minereurilor reprezinta o crestere importanta a activitatii economice din
Statele Unite, Canada si Mexico. Statele Unite a reprezentat unul dintre cei mai
mari producatori de petrol ai lumii de-a lungul a multi ani, Canada a fost si ea un
producator insemnat inca din anii 1940, iar Mexicul a devenit leader mondial in
productia de petrol inca din 1970. Statele Unite este a doua tara din lume in
productia de gaze naturale si prima in extragerea carbunelui, produs in special in
minele din Muntii Appalasi. Minereul de fier a fost un produs major al Statelor Unite
si Canadei, extras din depozitele din vestul Lacului Superior.
Densitatea populatiei difera mult; in S.U.A si Canada sporul natural este redus in
timp ce in Mexic este foarte ridicat, ceea ce determina o migratie catre S.U.A.
Regiuni intens populate sunt regiunea Marilor Lacuri, litoralul Atlantic intre Boston si
Washington, litoralul Californiei de la San Francisco pana la granita cu
Mexicul.Populatia este formata din bastinasi si colonizatori. Asezarile sunt dominate
de orase prin fenomenul de atractie a populatiei rurale.
Agricultura este foarte diversificata regional, ca urmare a factorilor naturali, sociali
si politici. In America de Nord se cultiva porumb, grau, bumbac, batate, zahar,
tutun, citrice si legume. Marile productii de aici se datoreaza conditilor prielnice de
mediu care sunt folosite la potetialul lor maxim. In America Centarala si de Sud
predomina plantatile de cacao, cafea, trestie de zahar, bumbac si citrice, toate
pentru export.Se practica monocultura pe spatii foarte largi folosindu-se forte de
munca ieftina, muncitori denumiti "Peones" sau "Campesinos". In zootehnie primul
loc este ocupat de bovine (32%.) Se mai cresc cabaline (30%) ,ovine (12%),
caprine (4%), animale pentru blana (bizoni, vidre), porcine (4%).Pescuitul se

practica pe aproape toata coasta pacifica si atlantica

Industria prezinta mari discrepante intre America Latina si cea Anglo-Saxona. In
Nord se gasesc concentrate sediile marilor societati industriale ale lumii. In America
de Sud potentialul industrial este redus si difera de la o tara la alta.
America de Nord are cel mai modern sistem de comunicatii din lume. Caile ferate
masoara peste 400000 km si sunt dispuse dominant E-V. America de Sud are cca.
112000 km cale ferata. Soselele detin 7000000 km in America de Nord si 2500000
km In America de Sud. Caile fluviale si porturile sunt importante in toata America
Sf.Laurentiu-Marile Lacuri si Missouri-Mississippi. In America de Sud portiunile
navigabile apartin fluviilor Amazon, Orinoco si Parana. Aeroporturi sunt circa 6 mii
in America de Nord iar in America de Sud aeroporturi mari se gasesc in principalele
orase din Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela etc.

America de Sud

are o suprafata de 17.820.900 kmp si ocupa 12% din

suprafata Terrei se intinde de-o parte si de alta a Ecuatorului si a tropicului

Capricornului pe o lungime N-S de 7.400 km, incepand din Nord, de la Mare
Caraibelor si pana in Sud, la capul Horn si este legata prin istmul Panama de
America Centrala si America de Nord. Latimea maxima de 5.160 km, este atinsa
intre Ponta do Seixas, pe coasta braziliana a Atlanticului, si Punta Parinas, pe coasta
peruana a Pacificului.
Relieful este variat, cu munti, podisuri, dealuri si campii.Este dispus sub forma unor
fasii aproximativ paralele, cu munti in Vest, podisuri in Est si campii in Centru.
Principala ramura muntoasa a Americii de Sud o constitue Muntii Anzi. Altitudinea
maxima se afla in varful Aconcagua (6960m). Din Muntii Anzi izvorasc numeroase
rauri: Marafion, Rio Salado, Rio Colorado, Rio Negro, Pilcomayo, Mamore.
In zona muntilor Anzi, putem gasi si cativa vulcani cum ar fi: Chimborazo(6310m),
Cotopaxi(5897m).
Campiile din America de Sud: Campia Amazonului, Campia La Plata, mai extinsa
fiind cea a Amazonului.
Campia Amazonului este cea mai mare campie din America de Sud, si se extinde
in:Peru, Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Guyana Franceza si Brazilia. Este
strabatuta de Amazon si multi dintre afluentii sai:Rio Negro, Rio Blanco, Japura,
Madeira, Putumayo.
Campia La Plata este situata pe locul 2 in topul celor mai intinse campii ale Americii
de Sud, si se intinde pe suprafata Argentinei, Paraguay-ului, Uruguay-ului si a
Braziliei. Este strabatuta de urmatoarele rauri: Paraguay, Rio Negro, Rio Colorado,
Rio Salado.

In America de Sud, podisurile se gasesc in partea Central-Estica si mai importante

sunt doua:Podisul Braziliei si Podisul Guyanelor.
Podisul Braziliei este cel mai mare podis din America de Sud, ce se intinde in
Brazilia, pe aproximativ 90% din suprafata acestei tari. Podisul Braziliei este
strabatut de: Parana, Guapore, Xingu, Sao Fran Cisco.
Podisul Guyanelor este al doilea podis ca intindere din America de Sud.Este extins
in: Venezuela, Guyana, Guyana Franceza si in Suriname.Podisul Guyanelor este
strabatut decatre: Rio Branco, Essequibo, Orinoco.
In Nordul continentului se gaseste un climat intertropical cu caldura vara si ploi
iarna,un climat montan, dar si un climat ecuatorial. Pe masura ce ne indepartam de
nordul continentului, intalnim mai multe tipuri de clima. In centrul Americii de Sud
se gaseste un climat intertropical,ecuatorial,montan dar si un climat al deserturilor
tropicale. In sudul continentului se gasesc climaturi subtropicale,temperatoceanice,montane.
Hidrografia Americii de Sud este foarte bogata,in nord,in centru si mai putin in
sudul tarii. Cel mai mare fluviu ca intindere dar si ca debit este fara nicio indoiala
Amazonul, urmat de Parana,Tocanins, Madeira, Ucayali, Orinoco, Pilcomayo,
Uruguay. Principalul loc de varsare a fluviilor si raurilor este Oceanul Atlantic, dar si
Marea Antilelor.
Clasamentul privind suprafata tarilor componente Americii de Sud este
urmatorul:pe primul loc se afla Brazilia urmata de Argentina,Peru,Columbia, Bolivia,
Venezuela, Chile, Paraguay, Ecuador, Guayana, Uruguay, Suriname si codasa
clasamentului Guyana Franceza.
Clasamentul continentului privind numarul de locuitori este:pe primul loc este
Brazilia urmata de Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile, Ecuador, Bolivia,
Paraguay, Uruguay, Guayana, Suriname si ultima clasata Guyana Franceza.
In anul 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 348 milioane,
echivalentul unui procent de 6% din intreaga populatie a lumii. Desi populatia
Americii de Sud are o mostenire etnica variata, principalele ei elemente sunt
constituite de nativii americani si de descendentii spaniolilor, portughezilor si a
negrilor africani. Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri Este larga.
Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii, o combinatie intre iberici si nativii
americani. Mai putin numerosi sunt cei proveniti din amestecul ibericilor si negrilor,
iar cei mai putini sunt nativii americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi
americani se afla in zonele inalte din republicile andene. Populatia de origine
spaniola este mai numeroasa in Argentina si Uruguay. In Brazilia, portughezii sunt
elementul iberic predominant iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici decat in
orice alta tara din America de Sud. In Guyane si pe coasta Columbiei si Ecuatorului
numarul negrilor este de-asemenea mare.Valul continuu dar relativ moderat al
ibericilor care au venit in America de Sud in perioada coloniala si in secolul ce a

urmat proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si pana in

1930 prin venirea a milioane de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si
Uruguay. Germani, polonezi si alte nationalitati europene au venit de-asemenea,
dar intr-un numar incomparabil mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeni
erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia,mai multi germanii si
italienii au format colonii agricole. Colonistii germani, de exemplu,s-au stabilit
partea sud centrala a statului Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras, unde au
contribuit substantial la forta de munca. Cateva grupuri non-europene, cum ar fi
sirienii si libanezii, au venit in numar mare. Valul cel mai mare de imigranti asiatici
a venit in secolul 19 din India, Indonezia si China. Multi dintre ei au ajuns in Guiana
Engleza si Guiana Olandeza ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa
1900, un numar mare de japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar mai putini
in Paraguay, Bolivia si in nordul si nord-estul Braziliei.
Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000. Aproape jumatate din
populatia de pe continent locuieste in Brazilia. 45% din restul populatiei se afla
localizata in Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile si Ecuator. Cresterea
populatiei este datorata in mare parte cresterii naturale , rata natalitatii fiind de 221
per 1000 oameni, iar rata mortalitatii de 8 per 1000 oameni in anul 2000.in multe
regiuni rata mortalitatii a suferit un declin substantial de-a lungul multor decade, pe
cand rata natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de scadere.
Spaniola este limba oficiala in 9 din 13 entitati politice de pe continent. Portugheza
este limba oficiala in Brazilia, engleza in Guyana, olandeza in Suriname si frnaceza
in Guiana franceza. Printre limbile nativilor americani, Quechua, Aymara si Guarani
sunt cele mai frecvent folosite.
America de Sud este un continent putin neobisnuit datorita omogenitatii sale
religioase. Aproximativ 90% din populatie este de origine romano-catolica.
Majoritatea protestantilor se afla in Brazilia si Chile; cei ramsi sunt imprastiati mai
ales in centrele urbane, la fel ca si evreii. Credinta romano-catolica a fost adusa pe
continent de spanioli si portughezi in timpul cuceririi spaniole. Protestantismul este
o reflectie a imigratiei europene de mai tarziu si a activitatii misionare inceputa in
secolul 19.
Majoritatea productie din recolte este destinata pentru consumul intern si pentru
piete. totusi veniturile din exportul agricol sunt foarte importante in multe din tarile
sud americane. Marketingul intern si exportul produselor agricole justifica o parte
substantiala din activitatea comerciala si de productie.
Formele cele mai intensive ale agriculturii comerciale sunt concentrate in jurul
oraselor. Produsele agricole perisabile,ca legume, fructe si produse lactate sunt cele
mai intensive. Producti de recolte radacinoase, fasole si porumb este mult mai
dispersata. Industria animaliera este dispersata; cresterea bovinelor pentru export
este de-o mare importanta pentru Argentina, Uruguay, Paraguay si Columbia.
Agricultura orientata spre export se practica cu precadere in zonele tropicale si
temperate unde pamantul arabil si accesul la porturi sunt optime. Printre recoltele

tropicale cafeaua este cea mai importanta, aceasta fiind produsa in special in SE
Braziliei si in vestul si centrul Ecuatorului. Zaharul este produs pentru export pe
coasta statului Suriname, a Perului si a Guyanei. Bumbacul e produs pentru export
de multe decenii, pe coasta Perului. Acesta din urma alaturi de trestia de zahar sunt
cultivate atat pentru interior cat si pentru exterior in NE si SE Braziliei. Graul,
porumbul, carnea de vita, de oaie si lana sunt produse importante pentru comertul
international.
Desi continentul este in procent de 50% impadurit si inconjurat de mari cu o viata
marina foarte bogata, industria forestiera si cea piscicola sunt de mici proportii si
sunt orientate spre pietele interne. Cea mai mare parte a lemnului provine din
bazinul amazonian unde mari intinderi de padure sunt defrisate pentru a fi
transformate in pasuni si terenuri arabile. Din sudul Braziliei si sudul si centrul
statului Chile se exporta cheresteaua de rasinoase. Zone semnificative de paduri
destinate comertului au fost cultivate in Chile si Brazilia.
In ceea ce priveste comertul cu peste apele din jurul Pacificului sunt cele mai
importante. Tonul este pescuit din apele din jurul coastei ecuatoriale si peruviene.
Apele braziliene si chiliene sunt foarte renumite pentru crustacee.
Mineritul pentru export se practica pe scara larga. Petrolul, bauxita, cuprul si fierul
sunt principalele marfuri in ceea ce priveste valoarea si volumul, dar exportul de
minerale este foarte diversificat. America de sUd este un important producator
mondial de plumb, zinc si mangan.. desi toate tarile sud-americane sunt
producatoare de minerale, gazul si petrolul justifica mai mult de jumatate din
totalul productiei externe.
Productia de minerale este de mare importanta pentru economia nationala a unor
tari sud-americane. Exporturile Venezuelei sunt dominate de petrol si derivatele lui,
pe cand dependenta de exportul de minerale este mai mica in Suriname, Bolivia si
Chile. Peru, si in ultimii ani Ecuatorul s-au bazat foarte mult pe vanzarea
mineralelor. Asemenea exporturi asigura venit pentru guvern, dar mineritul
contribuie prea putin la produsul domestic brut si la angajare. Totusi produsele
minerale sunt importante la diversificarea industriala a continentului, care se afla in
continua crestere.
Totusi prelucrarea produselor agricole ramane cea mai importanta si cea mai
raspandita industrie , chiar si-n Argentina si Brazilia, tarile cele mai puternic
industrializate. Rafinarea mineralelor estre de-asemenea importanta dar tinde a fi
localizata in apropierea zacamintelor de minerale. Alte industrii care se ocupa cu
rafinarea petrolului, producerea fierului, otelului si cimentului, producerea bunurilor
de consum ca textilele, bauturile, vehiculele etc., sunt concentrate in apropierea
marilor orase.
Dezvoltarea industriala pe continent continua sa infrunte cateva probleme: mica
dimensiune a pietelor nationale, tehnologia necorespunzatoare si slabe retele de
distributie si transport.Petrolul si gazele naturale sunt principalele surse de energie

in America de Sud. Surse mai primitive cum ar fi lemnul si manganul sunt folosite
pe larg in industrie, in producerea fierului si otelului sau in procesul de rafinare a
zaharului. Carbunele, ale carui rezerve sunt relativ mici, a fost important de la
inceputul dezvoltarii transporturilor de cale ferata in Chile, Argentina, Brazilia si
Columbia, dar acum a fost inlocuit. Alcoolul provenit din trestia de zahar este un
important combustibil pentru masini in Brazilia.
Desi exista o larga varietate de mijloace de transport, retelele de cale ferata si
sosele sunt cele mai frecvent utilizate. Traficul autovehiculelor este cel ce domina
intreg continentul. Caile ferate si transporturile maritime sunt mai importante in
Argentina, Brazilia si Chile, dar chiar si aici autobuzele, camioanele si automobilele
sunt principale atunci cand vorbim de transportul de pasageri si marfuri. Dupa cel
de-al doilea Razboi Mondial transporturile aeriene s-au dezvoltat foarte mult si
exista o importanta retea in America de Sud.
Comertul sud-american este intercontinental, Statele Unite, Europa de Vest si
Japonia fiind principalii parteneri. Petrolul si derivatele lui sunt obiectul comertului
strain. Brazilia si Venezuela domina comertul pentru export al
continentului.Produsele cum ar fi graul, vitele, vinul si bananele fac obiectul
comertului intercontinental, iar bunurile prelucrate cresc in importanta. Totusi,
comertul extern al continentului cu produse din agricultura si din minerit ramane
mai important decat comertul intern cu acestea. America de Sud contribuie in mod
semnificativ la comertul mondial cu petrol, cafea, cupru, bauxita si peste. Comertul
cu aceste bunuri si nu numai,este esential pentru dezvoltarea economica a
continentului.

Portofoliu

AMERICA
LUPESCU ANDREI
Clasa a VII-a B