Sunteți pe pagina 1din 27

America de Nord si Centrala

Capitolul I
I.Cadru general.

Tara Argentina Bolovia Brazilia Chile Columbia Ecuador Guyana Paraguay Peru Surinam Trinidad Tobago Uruguay Venezuela

Suprafata( km) 2 780 400 1 098 600 8 514 900 756 600 1 138 900 283 600 215 000 406 800 1 285 200 163 300 5 100 176 200 912 100

Populatia(mil.loc) 38,7 9,2 186,4 16,3 45,6 13,2 0,8 6,2 28,0 0,4 1,3 3,5 26,6

Capitala Buenos Aires La Paz Brasilia Santiago Bogota Quito Georgetown Asuncion Lima Paramaribo Port of Spain Montevideo Caracas

1.Specific geografic Limitele regiunii geografice

Sursa:www.infoturism.ro Cea mai mare parte din teritoriul sau se extinde in latitudini medii cu o remarcabila parte in Oceanul Arctic. Continentul se extinde de la est spre vest pe aproape 176o longitudine si de la nord la sud pe 69o latitudine.America de Nord este scaldata la nord de Oceanul Arctic, la est de Oceanul Atlantic, la sud de Golful Mexic si la vest de Oceanul Pacific. Suprafata continentului e de aproape 23,5 mil km2 .Conturul Americii de nord si centrala este extrem de neregulat.Continentul are 3 mari golfuri : Hudson Bay, Golful Mexic, Golful Alaska. In nord se formeaza 2 mari peninsule,Labrador si Alaska si un imens arhipelag, Arhipelagul Arctic Canadian, principalele insule fiind Baffin, Victoria si Ellesmere.O alta insula importanta Newfoundland se afla in sud-estul peninsulei Labrador.Dar cea mai mare insula din regiune si totodata de pe intreaga planeta este Groenlanda care are o suprafata de peste 2000000 km2 .

Relieful-caracteristici de ansamblu
America Centrala constituie de fapt o legatura istmica si insulara intre America de Nord si America de Sud.Insulele din America Centrala sunt in

general muntoase si vulcanice si grupate in 2 arhipelaguri : Antilele Mari(Cuba,Haiti,Puerto Rico,Jamaica) si Antilele Mici (Virgine, Dominica, Grenada, Barbados,Trinidad, etc).

In ceea ce priveste cadrul natural,se disting 3 zone paralele, orientate nordsud : doua lanturi muntoase care inchid in centru o zona de platouri si campii.In vest se afla marele zid muntos al Cordilierilor format din Muntii Coastei,Cascadelor,Sierra Nevada,Sierra Madre de Vest, in lungul tarmului Pacific si Muntii Stancosi cu altitudini ridicate, culminand la peste 6000 m. Muntii Stancosi inchid podisuri intinse si inalte (Yukon, Columbia, Marele Bazin,Colorado,etc.) si se continua in America Centrala istmica sub forma unui singur sir muntos care inchide platouri.In est, paralel cu tarmul Atlanticului se desfasoara Muntii Apalasi,munti vechi si erodati cu inaltime redusa culminand la numai 2000m.In partea centrala intre cele 2 mari lanturi muntoase se desfasoara o zona mai joasa formata din Scutul Canadian cel mai vechi nucleu al Americii de Nord si Marile Campii cu un relief jos si monoton.

Sursa:www.calatorie-in-jurul-lumii.blogspot.com Tara a tuturor posibilitatilor, asa cum este cunoscuta, SUA ofera o gama larga de atractii turistice: fascinatia marilor metropole ca New York si Washington, eleganta vechilor orase cu arhitectura coloniala din sud, stralucirea Las Vegas-ului, dar si frumusetea salbatica a Marelui Canion sau a cascadei Niagara.

Sursa: www.topsejur.ro Geografic, unul dintre cele mai intinse state din lume, prezinta o coplesitoare varietate si un mare contrast al conditiilor naturale. O destinatie fascinanta pentru orice turist, datorita pitorestilor obiective mexicane, a insulelor caraibiene, a stralucitoarelor orase americane si canadiene. De asemenea, plajele la Pacific si Atlantic, peisajele impunatoare americane si canadiene, dar si Alaska cea inghetata fac acest continent foarte interesant.

Alte atractii sunt Marile Lacuri, cascada Niagara, dar si una dintre minunile lumii, Marele Canion.

Sursa: www.funtur.ro/gallery/126 Salba de insule caraibiene face din aceasta zona una dintre cele mai frecventate din lume, la fel ca si Mexicul, care, pe langa plaje superbe, ofera si vestigii ale civilizatiei anterioare venirii spaniolilor. Sudul Statelor Unite este uscat, calduros si desertic, ceea ce nu i-a impiedicat pe americani sa construiasca o oaza de distractie care este Las Vegas. Los Angeles, New York, Chicago, New Orleans, Washington, Pittsburgh ori Hollywood sunt doar cateva orase in care s-a scris istorie de toate felurile, de la politica sau arta, pana la sport sau stiinta.

Aspecte climatice
Datorita marii desfasurari in latitudine,in aceasta regiune se intalnesc cu exceptia celui ecuatorial toate tipurile climatice.In ansamblu America de Nord si Centrala este o regiune foarte bogata in ape.Se remarca prezenta celui mai mare sistem lacustru, Marile Lacuri si a uneia dintre principalele sisteme fluviale de pe glob : Mississippi-Missouri (peste 6000 km lungime),precum si alte cursuri importante de apa : Mackenzie,Yukon,Sf. Laurentiu in nord, Columbia,Colorada si Rio Grande in vest. Zonele climatice din America de Nord sunt de la nord la sud: climatul rece arctic si subarctic (Peninsula Alaska, Arhipeleagul Nord-Canadian, Groenlanda si partea nordica a Canadei), temperat continental cu doua variante,

temperat rece (Canada central-sudica)si temperat moderat (S.U.A), climat subtropical si tropical (Texas, Florida, Mexic si America Istmica).

Sursa: www.scritube.ro Lantul muntos pacific impune pe litoral un climat temperat umed, apoi un climat montan mai rece, avand in partea superioara un etaj periglaciar si chiar glaciar. In interiorul muntilor insa, climatul devine secetos pana la desertic. Pe de alta parte, in est, Muntii Apalasi, mult mai josi, dar dispusi tot nord-sud, impun la Atlantic un climat temperat oceanic, ceva mai rece. Motivul: in Atlantic "coboara" curentul rece al Labradorului, in timp ce pe coasta pacifica "urca" un curent cald, Curentul Alaska. Etajarea cea mai expresivaa climatului se intalneste in Mexic la Tropicul Racului: tierras calientes (pana la 1000 m), tierras templdes (intre 1000 si 2500 m), tierras frias (la peste 2500m). Climatul continental (rece si temperat) se extinde intre Muntii Stancosi si Apalasi. In America Centrala, la altitudini sub 1000 m, exista un climat tropical umed cu ploi abundente, dupa care urmeaza etajele amintite anterior.

Clima influenteaza in mare masura turismul. Astfel, nu putem afirma ca exista un anotimp in care acesta este dezvoltata mai mult, caci datorita multitudinii tipurilor climatice, orice perioada este propice unui sezonului turistic.

Resurse naturale
America de Nord detine numeroase depozite de minereuri importante. Petrolul si gazele naturale se gasesc in cantitate mare in partea nordica a Alaskai, vestul Canadei, sud-estul si vestul Statelor Unite (Umiat, Barrow, Baibow Lake, Oklahoma City, Ciudad Pemex) si deasemenea in estul Mexicului. Uriase depozite de carbune gasim in vestul si estul Canadei si al Statelor Unite (Foar Corners, Black Bute). Estul Canadei, nordul Statelor Unite si partea centrala a Mexicului dispun de depozite importante de minereu de fier (Wabana, Birmirngham, Adirondack). In Canada gasim de asemenea si zacaminte de cupru (Kennicott, Butte, Morenci), nichel (Lynn Lucky Sodbury), uraniu (Echo Bay, Blind River, Blue Water), zinc, azbest si potasiu. Statele Unite dispun de mari cantitati de cupru, nichel, roci de fosfat si uraniu. Ca si celelalte, Mexicul dispune de rezerve importante de bariu, cupru, fluor, zinc, magneziu si sulf. Mentionam ca toate cele trei state detin depozite importante de aur si argint.

Sursa: www.marcaj-ce.ro Extractia minereurilor reprezinta o crestere importanta a activitatii economice din Statele Unite, Canada si Mexico. Statele Unite a reprezentat unul dintre cei mai mari producatori de petrol ai lumii de-a lungul a multi ani, Canada a fost si ea un producator insemnat inca din anii 1940, iar Mexicul a devenit leader mondial in productia de petrol inca din 1970. Statele Unite este a doua tara din lume in productia de gaze naturale si prima in extragerea carbunelui, produs in special in minele din Muntii Appalasi. Minereul de fier a fost un produs major al Statelor Unite si Canadei, extras din depozitele din vestul Lacului Superior.

Elemente biopedogeografice
Vegetatia naturala a Americii de Nord si Centrala a fost foarte mult modificata de activitatea umana dar caracterele generale se mentin in cea mai mare parte a continentului.Cea mai intinsa padute este Taigaua sau Padurea Boreala, o enorma intindere de conifere care ocupa cea mai mare parte a Canadei de Sud si Centrala apo se extinde in Alaska.

In S.U.A se gasesc paduri amestecate dominate de cateva specii de pini galbeni in sud.In partea vestica a continentului padurile sunt dispuse pe inaltime si coniferele sunt dominante.Se mai gaseste si o mare varietate de specii adaptata la climatul variat de pe platourile din zonele de coasta caracterizand atmosfera tropicala a Mexicului.In vasta campie Mississippi formatiunea vegetala caracteristica si anume preria a fost inlocuita in cea mai mare parte de terenuri cultivate.In vest,indeosebi, unele platouri sunt acoperite de o vegetatie semidesertica si desertica in care predomina cactusii,agavele si yucca.

Sursa: www.ecosapiens.ro Fauna este bogata si variata. In padurile de conifere caracteristice sunt elanul,ursul grizzly, zibelina, hermelina, lupul, vulpea, jderul, veverita, castorul si altele.

Sursa: www.ecosapiens.ro Mai spre nord, in tundra, traiesc renul,boul moscat,ursul alb,vulpea polara,iepurele alb si altele.In regiunea subtropicala specifice sunt mamiferele ca :jaguarul,puma,tapirul, opossum,furnicarul maimutele s.a.,reptilev(caiman,iguane,serpi),pasari (papagali,tucani,pelicani s.a.).

Sursa: www.imperatortravel.ro

1.2 Indicatorii cadru ai dezvoltarii politico sociale


1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.2.4 1.2.5

Tara Canada SUA Mexic Costa Rica Guatemala Honduras Nicaragua Panama Salvador

ran g 16 13 33 17 18 37 39 31 9

scor ran g 5,5 19 5,5 23 5,1 47 5,4 35 5,4 79 5,1 87 5,0 99 5,2 70 5,6 63

scor rang scor rang scor rang scor 5,4 5,2 4,3 4,6 3,7 3,5 3,3 3,8 4,0 21 45 104 67 114 113 68 59 118 5,4 4,8 3,5 4,4 3,2 3,2 4,4 4,6 3,1 38 32 49 50 76 83 97 65 73 5,7 5,7 5,0 5,0 4,2 4,1 3,8 4,6 4,3 32 47 29 34 38 70 88 62 100 4,6 4,1 4,7 4,5 4,2 3,7 3,4 3,9 3,1

Indicatori ai cadrului politic

In ceea ce priveste indicatorii cadrului politic, putem afirma ca frecventa companiilor detinute de cetateni straini cunoaste cea mai mare dezvoltare in Salvador, dar si in state ca SUA sau Mexic. Alte state cum ar fi Costa Rica sau Guatemala se situeaza undeva la mijloc in ierarhie.

Salvadorul este una dintre tarile care detine suprematia si la definirea si protejarea prin lege a dreptului de proprietate, dar si investitiile straine directe, alaturi de Canada si SUA, influentand in mod pozitiv turismul, la o valoare destul de apropiata situand-se su Costa Rica si Guatemala.

Indicatori de mediu

In privinta indicatorilor de mediu observam o strictete a legilor privind mediul inconjurator, mai ales in Slavador, Canada, SUA, dar si Costa Rica sau Guatemala. Acest lucru are o influenta benefica asupra turismului, deoarece orice persoana cauta un loc propice in care sa isi petreaca vacantele si care sa fie in acelasi timp si curat, dar si distractiv. In tarile care nu acorda o importanta mare acestui lucru se constata o valoare mai scazuta aactivitatilor turistice. Guvernul acorda o importanta deosebita protejarii si conservarii mediului pentru ca turismul sa cunoasca o dezvoltare durabila si stabila. Astfel se evidentiaza tari precum Salvador, Canada sau SUA care beneficiaza de acest avantaj.

Indicatori privind siguranta si securitatea

In ceea ce priveste siguranta si securitatea niciuna dintre tarile componente nu este amenintata in cel mai inalt grad de atacurile teroriste si astfel nu este afectata economia si implicit turismul. Sunt insa tari care se confrunta intr-o oarecare masura cu aceasta problema, cum ar fi Guatemala sau Nicaragua. Una dintre tarile care ofera o siguranta mai mare este Canada, cunoscand astfel si o dezvoltare mai mare a turismului. De asemnea, Canada detine suprematia la eficienta fortelor de ordine, oferind o siguranta mai mare decat celelalte tari. In general, toate celelate tari detin organe eficiente care sa asigure paza si protectia, atat a afacerilor, dar si a turistilor si vizitatorilor acestori locuri.

Indicatori ai starii de sanatate si igiena

Majoritatea tarilor incearca sa ia cat mai multe masuri pentru a minimaliza riscurile de sanatate ale turistilor sau calatorilor datorate unor eventuale pandemii. Astfel, Canada si SUA detin suprematia incercand sa previna cat mai mult orice pericole ar putea aparea. Guvernul acorda o importanta deosebita reducerii riscului de pandemii si de asemenea cresterii numarului de doctori la numarul de locuitori. Se urmareste si ca populatia sa aiba acces la instalatiile de apa potabila si la unitati sanitare imbunatatite. Se observa ca statele mai dezvoltate, inclusiv cele din America de Nord au acces foarte bun (100%) la instalatiile imbunatatite de apa potabila si la instalatiile sanitare.

Indicatori privind turismul ca prioritate

Datorita faptului ca America de Nord si Centrala dispune de forme de relief variate, de deschidere la ocean si de tipuri variate de clima, sezonul turistic se intinde pe toata durata anului. Turismul cunoaste o dezvoltare importanta datorita structurilor de primire si conditiilor moderne de servire (se accepta plata cu cardul). Localnicii sunt deschisi spre a primi un numar cat mai mare de turisti si spre extinderea afacerilor privind calatoriile. Un alt factor care contriubuie la dezvoltarea turismului este prezenta numeroaselor companii care inchiriaza masini.

Infrastructura si mediul de afaceri


2.1 rang 2 1 32 44 55 74 73 39 57 2.2 scor rang 5,7 13 6,8 11 3,9 62 3,5 3,2 2,8 2,8 3,7 3,2 93 73 75 112 42 63 2.3 scor rang 5,7 16 5,8 3 3,6 47 2,6 3,1 3,1 2,2 4,0 3,5 36 76 82 77 57 78 2.4 scor rang 5,3 4 6,5 7 3,6 60 4,1 2,6 2,4 2,6 3,2 2,6 45 71 90 103 62 66 2.5 scor rang 5,8 110 5,6 99 2,7 85 3,3 2,5 2,0 1,8 2,6 2,5 42 74 68 76 44 36

Tara Canada SUA Mexic Costa Rica Guatemala Honduras Nicaragua Panama Salvador

scor 3,7 4,1 4,2 4,8 4,4 4,5 4,4 4,8 4,9

Indicatori ai infrastructurii de transport aerian

Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

Indicatori privind structura de primire turistica

Indicatori IT-utilizatori si tranzactii pe Internet

Indicatori privind pretul actiunilor turistice

Fluxuri turistice/densitatea circulatiei turistice


Tara Populatia (mil.loc) Sosiri turistice internationale (mil.) 32,3 19,125 296,5 46,085 103,1 20, 617 4,3 1,453 12,6 1,182 7,2 0,672 D.C.T. (%)

Canada SUA Mexic Costa Rica Guatemala Honduras

59,21 15,54 19,99 33,79 9,38 9,33

Nicaragua Panama Salvador

5,5 3,2 6,9

0,615 0,621 0,996

11,18 19,40 14,43

Resurse turistice-indicatori de calitate si de valorificare


Tara Canada SUA Mexic Costa Rica Guatemala Honduras Nicaragua Panama Salvador 4.1. Rang Scor 12 5,7 5 6,0 50 5,2 28 5,5 78 4,9 82 4,9 59 5,2 88 4,8 41 5,3 4.2. Rang 76 112 91 39 74 63 84 61 102 Scor 4,7 4,1 4,5 5,3 4,7 4,8 4,6 4,9 4,4 Rang 11 3 29 28 56 97 83 48 103 4.3 Scor 5,9 6,4 5,2 5,2 4,5 3,6 3,9 4,6 3,4

Indicatori privind resursele umane din turism

In ceea ce priveste resursele umane in turismul Americii de Nord si Centrale putem spune ca Statele Unite ale Americii detine primul loc fiind urmata de Canada,caracterizandu-se printr-un sistem de educatie primar,speranta de viata ridicata,extinderea domeniilor de pregatire pentru anumite servicii,disponibilitate locala pentru cercetare si pregatire profesionala.

Indicatori privind turismul intern

Prin regiunile muntoase,dar si prin turismul litoral bine dezvoltat,America de Nord si Centrala dispune de un turism intern bine dezvoltat,se remarca Costa Rica,o regiune vizitata anual de un numar important de turisti,Canada relevand foarte bine turismul montan practicat in Calgary,de asemenea acest tip de turism dispune si de conditii moderne,de cazare de servire influentand in mod pozitiv turismul cunoscand o mare amploare,Statele Unite ale Americii devenind prima tara a lumii ca venturi obtinute din turism.

Indicatori cantitativi si calitativi ai resurselor turistice

America Centrala si de Nord cuprinde o larga varietate de resurse turistice avand un potential ridicat,infrastructura moderna,calitatea remarcandu-se prin multitudinea de produse turistice,obiective cu o importanta aparte.Statele Unite ale Americii si Canada detin primele locuri in ceea ce priveste indicatorii calitativi si cantitativi ai turismului,turistii beneficiaza de o varietate de servicii,structuri de primire si de cazare dezvoltate,parteneriate cu diverse firme menite sa satisfaca cererea turistilor.

Lista monumentelor inscrise in patrimoniul mondial U.N.E.S.C.O


Honduras- Rio Platano este o una dintre zonele tropicale ramase intacte in America Centrala. Ea acopera o suprafata de 5250 km patrati in regiunea La Mosquitia, pe coasta Caraibelor. Aceasta este una dintre cele mai mari suprafete impadurite din Honduras, cu o biodiversitate bogata. Se spune ca Rio Platano contine aproximativ 200 de situri arheologice, inclusiv site-ul in care Cristofor Columb a pus pentru prima oara piciorul in America.Rio Platano a fost inscrisa in Patrimoniul Unesco in timpul celei de-a 6-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial la sediul UNESCO din Paris, la 17 decembrie 1982. Golful California (cunoscut istoric i ca Marea Cortez ori Marea lui Corts; n spaniol, Mar de Corts sau, rareori, Mar Bermejo sau Golfo de California) este o poriune de ap srat conectat de Oceanul Pacific, care separ Peninsula Baja California de Mexicul continental. ncepnd de la sud, din extremitatea sudic a Peninsulei Baja California, n sens orar, este mrginit de statele mexicane Baja California Sur, Baja California, Sonora i Sinaloa.

Numele de "Golful California" este cel mai adesea folosit n hri din diferite limbi, chiar dac localnicii prefer "Mar de Corts", pentru motive istorice. Golful s-a deschis aproximativ 5,3 milioane de ani n urm, deschiderea sa fiind legat i de vrsarea fluviului Colorado n ocean. Golful California conine mai multe insule, dintre care doar dou sunt semnificativ de mari, Isla ngel de la Guarda i Isla Tiburn. El Vizcaino este o rezervatie a balenelor situata in partea centrala a Peninsulei Baja California, sanctuar ce contine unele ecosisteme extrem de interesante. Lagunele de coasta sunt locuri importante de iernat pentru specii ca balena gri, leul de mare sau balena albastra. Lagunele sunt de asemenea casa pentru patru specii de broasca testoasa marine pe cale de disparitie. Parcul National Coiba este un laborator de cercetare pe ape de adancime, care vizeaza specii cum ar fi pestele, mamifere marine, dar sunt cercetate si padurile tropicale unde exista un numar mare de mamifere, pasari si plante. Pe lista UNESCO a intrat ca parc national in anul 2005. Hawaii este al 50-lea stat al Statelor Unite ale Americii care este localizat n arhipelagul insulelor Hawaii n Oceanul Pacific, Admis n Uniune la 21 august 1959, ca al 50-lea stat al acesteia, Hawai se gsete geografic la 3.700 km deprtare de Statele Unite. Un arhipelag situat la 2,000 mi (3,200 km) sud-vest de pe continentul nord-american, Hawaii este statul sudic al Statelor Unite i al doilea stat vestic, dup Alaska. Numai Hawaii i Alaska, nu mprtesc o grani cu un alt stat al SUA. Cel mai nalt munte Hawaii, Mauna Kea se ridic la 13796 ft (4205 m) [16], mai inalt decat Muntele Everest dac este masurat de la baza muntelui, de pe fundul Oceanului Pacific, cu nlimea total de 10200 m. Cele opt insule principale, Hawaii, Maui, Oahu, Kahoolawe, Lanai, Molokai, Kauai i Niihau sunt nsoite de multe altele. Kaala este o mic insul n apropierea Niihau, care este adesea trecut cu vederea. Insulele Hawaii de Nord-Vest sunt o serie de 9 insule mici, insule mai mari situate la nord-vest de Kauai care se extind de la Nihoa la Kure care sunt rmie de munti vulcanici. Exist, de asemenea ceva mai mult de 100 de stnci mici i insulie, cum ar fi Molokini care sunt fie vulcanice,depuneri sedimentare marine sau eroziune la origine, in numr de 130.

Parcul Naional Yellowstone a fost ntemeiat la data de 1 martie 1872 fiind primul parc naional din lume. El se afl pe teritoriul a trei state federale nord americane iar 96 % din suprafaa parcului se afl pe teritoriul statului Wyoming, 3 % pe teritoriul statului Montana i numai 1 % pe teritoriul statului

Idaho. Yellowstone National Park este cel mai mare parc naional din Statele Unite i unul dintre cele mai mari din lume, avnd suprafaa de 8.987 km, ceea ce corespunde aproximativ cu suprafaa insulei Corsica. Pe direcia nord-sud parcul are o lungime de 102 km, iar pe direcia est-vest 87 km. Parcul cuprinde i o parte din munii Rocky Mountain, motiv pentru care are o altitudine medie de 2.440 m, punctul cel mai nalt fiind Eagle Peak cu altitudinea de 3462 m deasupra n.m., iar punctul cel de cea mai joas altitudine fiind n nord cu altitudinea de 1620 m deasupra n.m.. Numele parcului provine de la numele fluviului omonim, Yellowstone, care este apa curgtoare cea mai important de pe teritoriul parcului. Printre caracteristicile faimoase ale parcului Yellowstone se pot enumera, prezena frecvent izvoarelor termale i a geysirelor, precum i existena unor animale ca bizonul, uri grizzli, lupi. n anul 1978 a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

Alberta este una din provinciile Canadei, avnd o suprafa de 661.190 km i o populaie total de 3.236.906 de locuitori (2005). Capitala este oraul Edmonton, care este simultan i capitala provincial cea mai nordic din Canada. Cel mai mare ora este Calgary, important centru economic, se afl n sudul provinciei. Geografic, provincia se ntinde ntre Munii Stncoi, aflai n vest, la preeria canadian din est, respectiv a zonei subarctice a taigalei din nord. Teritoriile care fac parte din provincia Alberta au fost locuite din cele mai ndeprtate timpuri. Cu 10.000 de ani n urm, stpnii acestor inuturi erau amerindienii. Pn la sfritul secolului al XIX-lea, provincia nu a fost practic administrat n nici un fel. Regiunea i atrgea mai ales pe vntorii de bizoni i pe negustorii care, n schimbul blnurilor, i plteau pe amerindieni nu cu dolari ci cu whisky. Parcurile naionale Banff i Jasper din Munii Stncoi sunt considerate unele dintre cele mai spectaculoase rezervaii naturale din America de Nord. n aceasta zon Munii Stncoi ating peste 3000 m nlime. Spre est de muni, dealurile piedmontului adpostesc o faun divers (cprioare, cerbi - elk,elani moose, urs negru i grizzly, lupi, coioti, puma), precum i ferme pentru cresterea vitelor. n continuare spre est, preeria cu clima uscat temperat continental excesiv este cultivat cu cereale, rapi - canola i fn pentru industria de cretere a bovinelor. Nordul Albertei este acoperit de pduri boreale de conifere. ntreg peisajul Albertei este punctat de sonde de petrol i gaze naturale. Pe lng resursele tradiionale de petrol si gaze, n nordul provinciei, n apropierea oraului Fort McMurray, au nceput s fie exploatate imensele rezerve de nisipuri petrolifere (oil sands). Rezervele de petrol aflate n aceste zcminte sunt comparabile cu cele ale Arabiei Saudite. Calgary, centrul industriei

petroliere, este de asemenea oraul cu al doilea numr de sedii de companii n Canada, dupa Toronto. Astzi oraul este un important centru n transporturi i distribuie de mrfuri, precum i n industria high-tech. Alberta este locul cu cea mai mare cretere economic anual din America de Nord (4%), precum i locul cu cea mai educat for de munc din Canada. Joya de Ceren este considerat ca un Pompei al Americii latine: ctre anul 600 e.n., erupia vulcanului Lomo Caldera l-a acoperit cu un strat gros de cenu. Sub acesta, satul a fost protejat i, de la descoperirea sa n 1978, au fost scoase la lumina zilei zeci de cldiri, ct i rezerve de grne, esturi i acoperiuri din paie, ns niciun rest uman. Un cutremur de pmnt care a precedat erupiei a dat alerta i a lsat timp stenilor de a fugi, abandonnd totul n urma lor. Dar n iunie 2006, o echip de la University of Colorado at Boulder, SUA, Payson Sheets, a combinat ravarele i forarea pentru a sonda solul sitului de la Joya de Ceren. Arheologii au pus astfel n eviden resturile unei plantaii, cu poziiile i gurile unde erau plantate tijele. Cenua a acoperit spaiile lsate de plantele n descompunere. Cercettorii au putut realiza mulaje i au descoperit c era vorba de planta numit manioc, plantat n aa fel nct frunzele puteau s fie n aer liber i mai multe rdcini s se dezvolte sub pmnt. Acest cmp de manioc vechi de 1400 de ani tocmai fusese replantat atunci cnd vulcanul a intrat n erupie. Situat in Izibal, Guatemala, la 2 kilometri de la soseaua principala la Puertos Barrios, se afla Quirigua, un oras Maya. Fondatorul site-ului a fost Tutum Yol Kinichm si construirea a durat intre anii 550-850 AD. In aceasta perioada de timp, Quirigua controla schimburile comerciale de la coasta Caraibelor si zonele munotoase din regiune. Aceasta a fost pe parcursul anilor cand orasul a avut o rivalitate acerba cu vecinul sau Copan, pe care la- cucerit in 738 d. Hr. Copan (Copan Ruinas) este situat in departamentul cu acelasi nume din apropierea frontierei cu Guatemala. Ridicat intr-o vale fertila, orasul propriu zis construit pe una dintre fostele asezari mayase se gaseste la circa 1,6 km de situl arheologic. Stravechiul oras mayas Copan a fost un centru de influenta in partea de vest si centrala a teritoriului de astazi al Hondurasului influentand dezvoltarea religioasa, sociala si economica din aceasta zona pentru mai bine de 2000 de ani. Copan a fost abandonat dupa colonizarea spaniola din secolul al XVI-lea, ramanand doar o zona agricola. Primele marturii scrise despre Copan apar incepad cu 1576 insa primele cercetari arheologice au fost facute la inceputul secolului al XIX-lea de Jean Frederic Waldeck si mai apoi de Juan Galindo. Situl contine numeroase temple, alte constructii de cult, dar si amenajari urbane extrem de elaborate pentru acea vreme.

Xochimilco este o suburbie a capitalei Mexicului, Ciudad de Mexico, loc care se afl la distana de 25 de km de interiorul oraului. El este cunoscut azi sub denumirea de Grdinile plutitoare. Numele locului provine din limba nahuati:xochi(tl) = floare; mil(li) = cmp ceace tradus ar fi Locul florilor de cmp. Grdinile plutitoare sunt pentru locuitori ca i pentru turiti un loc atractiv. Grdinile constau de fapt dintr-o mpletitur de canale artificiale cu ap, ntre care se afl insulie cu flori care se ntind pe o lungime de 150 de km. Azi grdinile servesc ca loc de recreaie pentru locuitori sau turiti, mlul roditor de aici este ns utilizat i de agricultur care obine recolte bogate tot timpul anului. Locul este renumit i prin piaa de flori sau brcile colorate (trajineras), care pot fi nchiriate.

Sierra de San Francisco De la C. 100 .Hr. n AD 1300, Sierra de San Francisco (n rezerv El Vizcaino, n Baja California) a fost acas la un popor care acum au disprut, dar care a prsit una dintre cele mai remarcabile colectii de picturi de rock din lume. Ei sunt deosebit de bine conservate, din cauza climei uscate i inaccesibilitatea a site-ului. Rezultate cifre umane i multe specii de animale i care ilustreaz relaia dintre om i mediul lor, picturi dezvluie o cultur extrem de sofisticat. Compoziia i mrimea lor, precum i de precizie a contururilor si varietatea de culori, dar mai ales numrul de site-uri, fac din aceasta o mrturie impresionant la o traditie artistica unica. San Juan este capitala i un port din Caraibe insula Puerto Rico. Orasul este situat n partea de nord a insulei, coasta atlantic i n acelai Golful San Juan. Orasul este culturale, comerciale i de centru turistic al rii. Teritoriul de azi al oraului a fost stabilit in 1508. n 1521 a fost construit n oraul spaniol. City i insula s-au numit San Juan Bautista Puerto Rico. Avnd n vedere acelai nume a oraului i de pe insula a fost mprit n 1746 numele. Orasul a fost numit San Juan Bautista i insula din Puerto Rico numai. San Juan este cel mai vechi oras din Puerto Rico. Orasul a fost un important port i centru de afaceri. Datorit poziiei sale n ora cu care se confrunt o serie de atacuri de la mare si de coasta au fost construite de aparare putere. Fort San Felipe Fortrea delta Morro n data de 16 Fort-lea San Cristobal n a 17 - lea, i El Palacio de Santa Catalina sau La Fortaleza n data de 16 lea. La Fortaleza, guvernatorul a servit ca loc. n plus fa de puterea n San Juan conservate i alte monumente istorice din perioada colonial. Istorice de o parte din ora sau veche San Juan este situat in partea de vest a insulei mici deSan Juan ostrov. Insula este legat de continent prin dou poduri i baraje. n jur de centrul istoric al perete s-au pstrat. Miercuri, istorice sunt parte a oraului cu strzi

nguste cobbled frumoase cladiri coloniale de la data de 16 i 17 lea. Am gsit, guvernul a cldirilor, Primria Alcaldiu, Biserica din San Jos de la 1523, de Covent hotel, casa, numit Casa Blanca, Teatrul Teatro Tapia, fostul spaniol barci azi Muzeul de Ballaj, fosta inchisoare, azi oraul istoric muzeu La Princesa, CatedralaSan Juan Bautista mormnt a fondator al oraului spaniol, etc istoric parte a oraului i a cetii sunt nscrise n lista de monumente UNESCO. La est de San Juan veche este de preferat i popular Condado Beach. De cartier este un interesant ocean plaja parc. n partea de sud a orasului se afla licee i universiti. n aceast parte a oraului este, de asemenea, o grdin botanic. n oraul denumit Rio Piedras este cea mai veche universitate pe insula de la Universitatea din Puerto Rico a creat n 1903. n San Juan, exist o serie de muzee si galerii.

Popocatpetl, uneori numit El Popo sau Don Goyo mpreun cu aa numitul frate mai mic vulcanul Iztacchuatl 5.286 m alctuiesc vulcanii gemeni din Mexic. Cu nlimea actual de 5.462 m, este n America de Nord vulcanul al doilea ca nllime, iar n Mexic al doilea munte dup Citlaltpetl. Ultima erupie 21 decembrie 1994 a avut loc dup o pauz de ca. 50 de ani. Pe limba indian a aztecilor denumirea vulcanului tradus ar fi muntele ce fumeg. Dup o legend aztec, vulcanul a fost soldat n slujba regelui, care se ndrgostete de prinesa Iztacchuatl. Popocatpetl nu se mai rentoarce dintr-o incursiune militar, Iztacchuatl se sinucide, crezndu-l czut pe cmpul de lupt. Rentors victorios din incursiune gsete corpul nensufleit al iubitei sale. n durerea lui aeaz corpul iubitei sale pe un munte i vegheaz lng ea cu o fclie fumegnd. Sierra Gorda este o regiune ecologica care contine mai multe formatiuni datorate eroziunii in calcar, mai ales pesteri groapa cunoscute local sub numele de sotanos. Zona este de apreciat pentru diversitatea sa larga de plante si animale, care se datoreaza micromediilor diverse create devariatia larga de precipitatii.

Edzna ora fost Mayan cunoscut pentru sistemul su inteligent de irigare si apeducte. Situat in Mexic, peninsula Yucatan, n Campechce de azi. Edzna a fost fondat n 400 .Hr. n timp, a devenit centrul economic al acestei zone. n 1500 d.Hr., oraul a fost deja pustiu. Pn n prezent, doar un ptrat a fost conservat cu cteva cldiri. Este cel mai impresionant templu construit la 40 m pe un piedestal nalt de la care se admira panorama a ntregului domeniu.

Fortificatiile din Caraibe Panama Portobelo-San Lorenzo este un exemplu de arhitectura militara spaniol datad din secolele 17 -18 si evidentiaza fora de a proteja comerul transatlantic. Pe lista UNESCO de fortificatii au fost nregistrate n 1980. Statul Virginia, conform originalului din englez, Commonwealth of Virginia (numit astfel dup regina Elisabeta I, care a fost cunoscut sub numele de Regina virgin, Virgin Queen) este unul din cele 13 state originare ale Statelor Unite ale Americii care s-au revoltat n 1775 - 1776 contra regimului britanic. Virginia se gsete n partea zonei cunoscut ca Sudul Statelor Unite (conform, Southern United States), dei este uneori inclus n rndul statelor care formeaz zona Mid-Atlantic. Este unul din cele patru state ale Statelor Unite care utilizeaz denumirea de commonwealth. Virginia a fost prima zon a Americii de Nord care a fost permanent colonizat de Anglia. Statul Virginia mai este cunoscut i sub denumirea de alint de Mam al Preedinilor (conform originalului din limba englez, "Mother of Presidents") ntruct este locul de natere a opt din cei 43 de preedini ai Statelor Unite: George Washington, Thomas Jefferson, James Madison, James Monroe, William Henry Harrison, John Tyler, Zachary Taylor, i Woodrow Wilson, mai mult dect oricare din celelalte 49 de state. Virginia mai este de asemenea cunoscut i sub numele de Mam a Statelor ntruct poriunii ale coloniei originale, numit Colony and Dominion of Virginia, au stat la baza formrii altor state ale Statelor Unite, Virginia de Vest i Kentucky, mpreun cu poriuni din statele Ohio i Indiana. Statuia Libertii din New York este un monument n portul Liberty Island din oraul New York. A fost plasat n anul 1886 la intrarea portului de pe insul cu scopul de a transmite cltorilor sosii salutul de bun venit pe pmnt american. Statuia este un cadou al Franei fcut Statelor Unite ale Americii cu ocazia aniversrii a 100 de ani de la declararea independenei Statelor Unite. Statuia are o nlime fr soclu de 46,5 m, iar cu soclu 93 m. Ea are un nveli de cupru care acoper un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o form de stea fiind construit din piatr. n interiorul su se afl un muzeu. Statuia reprezint zeia libertii care st cu un picior pe lanul rupt al sclaviei. Zeita ine n mna stng o tabl cu inscripia "JULY IV MDCCLXXVI" (adic, 4 iulie 1776) data declarrii independenei Statelor Unite. In mna dreapt zeia are o fclie cu flacra aurit. Pe capul zeiei se afl o coroan mpodobit cu apte fascicole de lumin care simbolizeaz cele apte mri i continente, cele 25 de ferestre simbolizeaz cele 25 de nestemate ale lumii.

Inveliul de cupru al statuii a fost proiectat de Frdric Auguste Bartholdi din Alsacia, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect, inginer structural i constructor al Turnului Eiffel. Statuia libertatii a fost un cadou oferit Statelor Unite de ctre Franta, la sfritul secolului al 19-lea, fiind plasat pe fluviul Hudson, la gura de vrsare a acestuia n portul oraului New York. Statuia este un simbol de bun venit pentru toata lumea: americani care se intorc in tara, vizitatori si imigranti. Antigua Guatemala este cel mai vizitat oras din Guatemala. Antigua a fost iniial capitala rii. Oraul este situat ntr-o vale adanca, inconjurata de trei vulcani: Agua vulcan (3800 m), Fuego (3760 m) i Acatenango (3970 m). Antigua Guatemala a fost fondat n 1527 i 1541 Orasul este dezvoltat cu succes nefiind insa construite noi coli, biserici, manastiri si frumoase palate. n jumtate a18-lea lea a fost construit Universitatea. n 1773 cea mai mare parte a oraului a fost distrusa de o serie de cutremure. Astzi, Antigua este un panic ora mic, cu o cantitate considerabil de monumente in stil baroc. Oraul a meninut vechile strzi nguste.. Un important monument este fosta mnstire Casa Santo Domingo. Manastirea a fost aproape distrus de cutremure. A fost refacuta si azi e deschis publicului gradina cu papagalii. Pueblo de Taos este un vechi oras care apartine unor triburi de amerindieni, fiind situat la aproximativ 2 kilometri de orasul modern Taos. Prin mijlocul satului trece Rio de Taos Pueblo, un flux mic care dreneaza orasul. In acest oras traiesc aproximativ 1900 de persoane. Se crede ca a fost contruit intre 1000 si 1450 A.D.