MEDII GEOGRAFICE ALE TERREI – Vasile Popa

CURS 1- 24.02.2016
MEDII GEOGRAFICE
Mediul geografic reprezinta un ansamblu de component natural si antropice.

1. MEDIUL POLAR
Predomina componentele naturale:
LOCALIZARE:
-intre cercurile polare si poli
-in emisfera sudica: Antractica si unele insule, in emisfera nordica: Groenlanda, N Siberiei, N
Canadei, N Pen. Labrador si NV Alaska
CLIMA:
-temperatura minima absoluta -90ºC in Antarctica la statia de cercetare Volstok, -70ºC in NE
Siberiei, in localitatea Verhoiansk.
-cele mai calde ierni sunt in N Scandinaviei: -10ºC si -15ºC datorita curentului cald.
-vara: maxim 10ºC in N Canadei, N Siberiei, in Antractica temperature negative de -30/-40ºC, -
2ºC in Pen. Antractica.
PRECIPITATII:
-200-400 mm/an, sub forma de zapada (gradul de evaporare este foarte reus. Iarna dureaza 8-9
luni.
-ZIUA POLARA-> (VARA)- soarele este permanent pe cer, nu apune;
-NOAPTEA POLARA->(IARNA)- soarele nu rasare, este mereu intuneric
VANTUL:
-sunt puternice, +300 km/h
HIDROGRAFIE:
-ghetarii de calota, ghetarii de self (cotinuarea ghetarilor de calota in mediul oceanic), banchiza
(gheata marina);
-GHETARII DE CALOTA CEI MAI CUNOSCUTI SUNT:

 GHETARUL ANTARCTIC
 acopera 99% din continetul Antarctica, cu grosime medie de ~ 1800m si
grosime masima de ~4800m;
 cuprinde ~90% din intreaga masa de gheata a planetei;
  daca s-ar topi ar creste nivelul Oc. Planetar cu 60m;
 in prezent, rata de crestere anuala a nivelului Oc. Planetar este de ~2,5-3 mm.
 GHETARUL GROENLANDEZ
 Acopera 80% din suprafata insulei Groenlanda;
 Daca s-ar topi, nivelul Oc. Planetar ar creste cu 7m;
 +9% din masa de gheata a planetei
!!! Cei doi ghetari reprezinta 99% din masa de gheata a planetei.

 GHETARII DE SELF
 In Antarctica sunt cei mai extinsi; EX. Ross
 BANCHIZA
 Permanenta in jurul Polului Nord – 4-5m grosime si sezoniera in zonele
marginale, se topeste in timpul verii si apare din nou iarna – 1-2m grosime.
 RAURI CARE SE VARSA IN Oc. Arctic
 in Siberia: Obi, Enisei, Lena
 in Canada: Mackenzie
VEGETATIA:
-este doar in regiunile lipsite de ghetari;
-tundra arctica in N Siberiei, N Canadei, Alaska- este alcatuita din muschi, licheni, ierburi,
arbusti+subarbusti (mesteacanul pitic,salcia polara, merisorul, afin spre limita sudica a tundrei);
-exista putine specii de plante;
-ciclul de vegetatie este foarte scurt (~3 luni), favorizate de ziua polara.
FAUNA:
-specii reduse in special in Antarctica;
-mamifere marine si pasari: in zona Arctica, organisme tipice: urs polar, vulpe polara, bufnita
polara, foci, ren, boul moscat, iepurii polari, pasari;
-in emisfera sudica, tipice sunt pasarile: pinguinii (regal, imperial, adeli), iar in domeniul marin:
foci, baleen, pesti, crustacee (krill).
SOLURILE:
-in zona de tundra, characteristic este permafrostul (sol permanent inghetat in profunzime), se
dezgheata doar la suprafata in timpul verii.
GRADUL DE ANTROPIZARE:
-in Antarctica sunt doar baze de cercetare si nu asezari permanente (Amended Kott)
-Amused- primul cercetator ajuns la Polul Sud, Robert Skodd fiind al doilea.
-populatie mai permanenta este in zona Arctica, N Canadei, N Siberiei, Groenlanda, inclusive
asezari permanente cu densitate foarte mica;
-cei mai cunoscuti locuitori sunt eschimosii (Groenlanda, Canada, Alaska), iacutii (Siberia,
regiunea Iacutia), dolganii (crescatori de reni);
-ACTIVITATI: vanatoarea balenelor, pescuitul la copca, cresterea renilor, exloatarea resurselor
minerale (petrol-Alaska, minereuri-Canada, Siberia);
-Orase in N Siberiei: Norilsk – prelucrarea minereurilor

CURS 2- 2.03.2016
2. MEDIUL BOREAL
LOCALIZARE:
-intre 50-60º lat. N
-America de Nord: Canada (M-tii Stancosi->Insula Newfoundland (Terra Nova), Alaska;
-Asia: Rusia (M-tii Ural->Insula Kamceatka)- zone vulcanice
CLIMA:
-cea mai rece dupa cea polara;
-mase de aer arctice;
-2 anotimpuri: iarna (lunga, 6 luni), vara (3 luni);
-temperaturi intre -30/-40ºC, iarna este uscata, cu precipitatii putine si vanturi;
-in N temperature de 9-10ºC, in S 18-19ºC, vara precipitatii mai multe -400-500 mm/an.
VEGETATIA:
-padure de conifer: Siberia (taigaua siberiana), Canada (padurea boreala canadiana);
-paduri permanent verzi, cu exceptia laricelui;
-genuri: molid, brad, pin, larice, specii foioase in lungul raurilor-mesteacan, plop, arin;
-la baza specii putine, sunt mult mai curate;
-in N- silvotundra, in S- padure de amestec;
-muschi si licheni in special pe copaci;
-adaptari: Frunze aciculare, cerate inchise la culoare (reduce evapotranspiratia).
FAUNA:
-redomina mamifere, pasari si insect;
-mamifere:
 ierbivore: elan, cerb, bizon de padure (doar in Canada);
 pradatori: ras, urs grizly in Alaska, lupi cenusii, vulpi rosii, castor, helmelina,
zibeline.
SOLUL:
-podzol; in N permafrost;
-foarte slab fertil: se practica silvicultura si pasunat;
-acide, putin dezvoltate cu un strat subtire de humus;
-descompunere lenta;
-sol mlastinos in Campia Siberiei de Vest -> TURBARII
HIDROGRAFIA:
-fluvii:
 Canada- Mackenzi



Alaska- Yukan
Sf. Laurentiu } America de Nord

}
Obi
 Enisei (Angara)
Asia
 Lena
-iarna sunt inghetate, produc inundatii primavera si inceutul verii;
-vara sunt folosite pentru navigatie, pescuit, au importanta hidroenergetica.
-lacuri:
 Rusia – Baikal (cea mai mare adancime ~1700m, importanta bigeografica (foca
de Baikal);
 Canada – Ursilor, Sclavilor (de origine glaciara), Superior, Michigan, Huron
(tectono-glaciare, comunica prin canale navigabile).
RELIEF:
-Campia Siberiei de Vest (cea mai joasa);
-Podisul Central Siberian (intens erodat);
-Podisurile Canadiene (relief structural, glaciar);
-Zone montane : Ural, Stancosi – relief glaciar
-Peninsula Kamceatka – relief volcanic
GRAD DE ANTROPIZARE:
-zona este slab umanizata, densitte redusa, asezari putine;
-activitati: vanatoare (hrana+comert), silvicultura (exploatarea lemnului), exploatarea resurselor
minerale (hidrocarburi – Campia Siberiei de Vest, minereuri nemetalifere, sisturi bituminase –
Canada)

CURS 3- 9.03.2016
3. MEDIUL TEMPERAT
LOCALIZARE:
-40-60º lat. N si S;
-2 subtipuri:
 Paduri temperat umede
 Paduri de foioase cu frunza cazatoare + zona de tranzitie – paduri de amestec.
a.PADURI TEMPERAT UMEDE
LOCALIZARE:
-pe coastele de vest;
-America de N – N Californiei ->S Alaska
-America de S – S Statului Chile
-Insula Tasmania, SE Australiei, Noua Zeelanda (insula sudica-versantii vestici);
CLIMA:
-temperat umeda – ploua foarte mult, aer umed, +2000-3000 mm/an;
-temperaturi moderate, ierni blande, valori positive, very racoroase, temperature medii sub 20ºC,
umiditate ridicata;
VEGETATIE SI FAUNA:
-arbori de talie inalta
-conifere, foioase
-vegetatia este complexa
-3 specii (arborele rosu – N Californiei, bradul Douglas, molidul Sitka)
-Parcul National Olimpic (Washington)
-muschi, licheni, ferigi
-animale: ursul grizly, somnul de Pacific, lupul cenusiu, cerbi
-fagul sudic (Chile, Noua Zeelanda, Tasmania)
-animale: ornitorinc, echidna (Tasmania)
b. PADURI DE FOIOASE
LOCALIZARE:
-in estul continentelor;
-America de Nord: M-tii Appalachi- Campia Atlantica- Mississippi
-Asia de Est: Japonia, Pen. Coreea, N/ NE Chinei
CLIMA:
-4 anotimpuri;
-amplitudini termice mai mari;
-ierni friguroase, temperature negative;
-veri calde (+20-30ºC)
-precipitatii putine (700-1000 mm/an)
VEGETATIA SI FAUNA:
-stejar, fag, carpen, artar, ulm, frasin, teiul de amur;
-padurea este mai luminoasa, la baza sunt arbusti, plante ierboase, muschi, licheni;
-adaptare la ierni mai reci: isi pierd frunza;
- mamifere: ursul negru-America, raton, pisica salbatica, vulpe rosie, cerb), Japonia: maimuta-
Mackacul Japonez;
-pasari.
b.1. ZONA DE TRANZITIE
LOCALIZARE:
-America de N – Sf. Laurentiu < - > Marile Lacuri) – padure de amestec
-Amur (curs inferior < - > M-tii Sihote)

a+b+b.1.
HIDROGRAFIA:
-America de Nord : Columbia, Mississippi, Ohio, Sf. Laurentiu, lacuri: Superior, Huron, Ontario,
Michigan, Erie;
-China- Huang-He;
GRAD DE ANTROPIZARE:
-grad ridicat, factori de favorabilitate (clima relief, resurse de apa, soluri fertile);
-datorita antropizarii intinse surafete de padure au fost defrisate;
-regiuni de mare concentrare urbana si industriala:
 Megalopolis :
 Bos-Wash (Boston, New-York, Washington D.C., Campia
Philadelphia)
 Ci-Pits (Detroit, Chicago, Climbat, Phitsbourg)
 Sf. Laurentiu-Marile Lacuri (Toronto, Ottawa, Montreal, Kebeg)-
Canada
 Wancover, Seattle, Portland
 Japonez (Tokyo, Osaka, Nogoya)
 Coreea (Seul-Incheon)
 Chile (Valdivia)
 Tasmania (Hobart)

CURS 4- 16.03.2016
4. MEDIUL MEDITERANEAN – SUBTROPICAL CU CARA
USCATA –
LOCALIZARE:
-30-40º lat. N si S;
-Asia - SV- Turcia (coastele de V si S), coasta Siriei, Libanului, Israelului;
-Africa – Marco (Magrebiana), Algeria, Tunisia, la N de M-tii Atlas, coasta Egiptului, Libiei;
-America de Nord - California (Los Angeles -> Dep. Californiei- M-tii Sierra Nevada);
-America de Sud – Chile (partea central- Santiago- Paralela Anzilor);
-Africa de Sud – coltul SV (orasul Capetown);
-Australia – coltul SV (orasul Perth), zona SV (orasul Adelaide);
CLIMA:
-2 sezoane clar evidentiate: o vara uscata si calduroasa (35-40ºC) cu cer senin, o iarna ploioasa,
blanda (TMA pozitiva 5-10ºC), cer innorat;
-precipitatiile medii anuale 500 mm/an in Los Angeles pana la 1000 mm/an in Antalia, Perth;
-vanturi: sirocco (coasta N Africana), mistral (S Frantei), bora (Croatia), hamsin (Egipt).
VEGETATIA:
-prezinta adaptari (tepi, frunze mici, cerate, inchise la culoare, scunde);
-tufisuri (arbusti, subarbusti, plante puternic mirositoare : levantica, mirn, leandru, rozmarin);
-maquis, garriga, frigana –Europa
-chaparral- California
-matorral- Chile
-fynbos – Africa de Sud
-eucalipt, casuriana – Australia
-protea – Africa de Sud
-palmierul de vin chilian, cactee –Chile
-stejarul pitic Californian, chiparosi, pini – California
-bazinul M. Mediterane : maslin European, smochin, arbori: cedrul de Liban, stejarul de pluta,
pinul de Allep
-incendii frecvente -> prezenta plantelor pirofite (iubitoare de foc): coji groase, radacini adanci,
seminte rezistente;
-plante permanent verzi.
FAUNA:
-animale de talie mica, rozatoare, reptile, pasari, mamifere (putine), magot- Gibraltar, makacul
de padure- Africa, linxul Iberian, muflon (oaie salbatica), coiot, puma – California, canguri –
Australia, serpi veninosi, vipere, scorpioni;
-multe sunt nocturne.
HIDROGRAFIA:
-regim de scurere influentat de clima: debite mari iarna, mici vara (seaca);
-California – Sacramenti (izvoraste din M-tii Sierra Nevada), Swan (Perth)- raul Lebedelor
GRAD DE UMANIZARE:
-zona puternic antropizata;
-soluri putin fertile (EX. Terra rossa)
-bazinul M. Mediterane – nivel ridicat de umanizare inca din Antichitate;
-cea mai veche civilizatie – Creta (minoica), apoi greaca si romana;
-fenicieni – zona Liban;
-arii urbane industriale :
 Megalopolisul Sun-Sun (California) – San Francisco – Los Angeles – San Diego-
Sacramento- Dep. Californiei
 Australia : Perth – portul Fremantle, aria industriala Kwianana
 V V a del Mar
(statiune litorala)
 Israel: Telaviv (centru administrative), Ierusalim (centru religios:crestinism, iudaism,
musulmana), Haifa 9centru industrial portuar)
 Africa de Nord: Alexandria (Egipt), Tripoli (Libia), Tunisul (Tunisia), Algor, Oran (Algeria),
Tetuan (Maroc), Tangor.

CURS 5 – 23.03.2016
5. MEDIUL DE STEPA – ZONA TEMPERTA CONTINENTAL
SEMIARIDA –

LOCALIZARE:
-Asia – central (S Campiei Siberiei de Vest-> N Kazahstanului)-> stepa kazaha, M-tii Altai
(Rusia-Monholia-Kazahstan), la E de M-tii Hangai(Mongolia)- stepa mongola; partea central si
de est a Mongoliei; platoul Mongoliei (podis); China de Nord (podisul de loess)- fluvial Gallben,
M-tii Qin- X’ z .
-America de Nord- zona central, Podisul Preeriilor (Canada->Texas), dispunere NS, la poalele
M-tilor Stancosi, provincial Alberta.
-America de Sud- pampas(Argetina)- estuary Rio de la Plata
-Africa- veld (Africa de Sud)- desertul Kalahari-> M-tii Scorpiei
CLIMA:
-in stepa asiatica si Americana este clima temperat continental;
-semiarida;
-Pp.M.A. 400-500 mm/an;
-deficit de apa in sol (evapotranspiratie);
-veri calde +20-30ºC, ierni cu temperature negative (Mongolia, Kazahstan -20ºC)
-pampasul Argentinia, velvul African ->clima subtropicala, ierni blande, temperature medii
positive.
HIDROGRAFIA:
-Kazaha- Obi-I âş Selegna (Rongolla), se varsa in lacul Baikal;
-Huang-He- (Fluviul Galben)- culoarea galbena de la loess, strabate Podisul de Loess, se varsa in
M. Galbena;
-Parana(Pampas)- al doilea ca importanta dupa Amazon, se varsa in estuarul Rio de la Pleta;
numerosi afuenti din Pod. Braziliei, amenajari hidroenergetice (baraje, hidrocentrale); affluent
Iguaçu (Iguazứ)- Cascada Iguaçu – una dintre cele mai mari si spectaculoase din lume, aici se
gasea cea mai mare hidrocentrala din lume.
VEGETATIA:
-ierburi joase, graminee: stipe (kazah), festuca, andropogon;
-stepa din Mongolia este cea mai putin alterata;
FAUNA:
-rozatoare: harciog, popandau, soarece;
-pasari: dropie, pasarea alergatoare din pampasul Argentinian- nandu
-ierbivore: bizon – preeria nord Americana, antilopa Saiga-Kazahstan.
GRAD DE ANTROPIZARE:
-fertilitate deosebita a solului-> zona de strepa transformata in teren arabil (EX. Preeria
Americana, Podisul de Loess, Stepa Kazaha – cereale: grau, porumb); ->zona de stepa
transformata in zone de pasunat pentru cresterea animalelor (Stepa Mongola, pampasul
Argentinian, veldul African: bovine, ovine);
-Mongolia- activitati agricole exclusive legate de cresterea animalelor: ovie, bovine, cai, camile;
-aici s-a pastrat stilul de viata din sec. XIII-> corturi (puste)- bazinul raului Selegna; este inclus
in UNESCO;
-grad de antropizare si industrializare relative redus;
-orase cu functii agricole: Omaha, Oklahoma, Buenos Aires-cel mai important, este la marginea
pampasului Argentinian, este oras port, al doilea ca marime din America de Sud, capital
Argentinei.
6. MEDIUL SUBTROPICAL CU VARA UMEDA
LOCALIZARE:
-30-40º latitudine
-latura estica, sud-estica a continentelor
-America de Nord- SE SUA (S Campiei Atlantica, Campia Mississippi, Florida->Texas)
-America de Sud- S Pod. Braziliei (Orasul Puerto Allegre)
-Africa- poalele M-tilor Scorpiei, orasul Hurban-> oras port, statiune litorala
-Australia- SE- orasul Sydnei
-Asia- S Japoniei, S Coreei de Sud, China (partea central sudica- Chang-Jiang=Fluviul Albastru)
CLIMA:
-ploi predominante vara, +1000 mm/an – Texas, Sydnei
-temperaturi ridicate, veri calduroase, +25ºC, ierni blande (Sydnei ~12ºC)
BIODIVERSITATE:
-paduri subropicale permanent verzi: foioase, conifer
-SUA – stejarul de Virginia chiparosul, cariya
-America de Sud- pinul de Parana (Arancaria)
-Australia- eucalypti de talie mare
-China Japonia: arborele pagodelor (Ginkgo Biloba), magnolia, lauri, arbore de camphor, ursul
Panda (N Dep. Bazinului Rosu)
HIDROGRAFIA:
-Chang-Jiang- cel mai lung fluviu al Asiei, izvoraste din Tibet, se varsa in Marea Chinei de Est->
Hanhai- cel mai mare oras, cel mai mare port al lumii, importanta axa de navigatie: orasele
Nanjing, Huhan; cea mai mare hidrocentrala din lume – “3 f ” depresiunea
Suhuan + 20 000MW
-Mississippi- cel mai important, navigabil, formeaza delta
GRAD DE ANTROPOZARE:
-America de Nord- prelucrarea petrolului (Golful Mexic, Texas)- regiune Agricola unde se
cultiva bumbac;
-Australia- in jurul orasului Sydnei (cel mai mare si mai vechi oras al Australiei).
CURS 6- 6.04.2016
7. MEDIUL DE SAVANA
LOCALIZARE:
-zona intertropicala
-Africa- incercuieste padurea tropical, regiunea Sudan (de la S de Sahara pana la padurea
ecuatoriala); Senegal, Mali, Niger, Ciad, Sudan, Etiopia, Kenya, Tanzania, Namibia, Botswana;
in jurul bazinului Congo, este cel mai putin modificat de activitatile antropice, cea mai
diversificata savanna;
-America de Sud- Pod. Braziliei (partea centrl vestica)- numite CAMPOS, in N Campiei
Orinoco, V Pod. Guianelor (grand sobana);
-Asia- zona central Nordica a Indiei (Pod. Decan); partea central a Indochinei: Campia Central
Birmaneza, Campia Centralla Thailandeza, Pod. Shan Pod. Khorat- NE Thailandei;
-Australia- partea N Pod. Kimberliny
CLIMA:
-calda;
-2 anotimpuri ( unul ploios vara, unul secetos iarna);
-T.M.A. – 25-30ºC
-Pp.M.A. 800-1500 mm/an
-circulatia musonica este importanta in Asia.
HIDROGRAFIA:
-rauri: - Africa: Senegal, Niger, Nil (Alb), Zambezi, Limpopo
- America de sud: Orinoco, Parana
- Asia: Gange, Mekong
-au debite mari in perioada ploioasa, mici in perioada uscata;
-importante pentru comunicatii, asigura apa pentru irigatii, navigatie, hidroenergie, pescuit;
-lacuri: - Africa (in E): Victoria, Tanganica, Malawi, Ciad
BIODIVERSITATEA
-vegetatia: ierburi inalte (graminee), arbori, arbusti; Africa – acacia, baobab, Australia- eucalipt,
casuarina, America de Sud – palmieri; in zonele cu precipitatii mai multe apar savanele
parc(arbori desi, numerosi) si paduri calerii (de-a lungul raurilor); aspect diferit in cele 2
sezoane: in sezoul secetos: ierburi uscate, arborii isi pierd frunza, soluri uscate, crapate, debite
mici, chiar secate, deplasari de animale, frecvente incendii, specii adaptate.
-fauna: Africa: ierbivore (elefanti, zebra, antelope, gazelle, giraffe, rinoceri, bivoli), carnivore
(lei, leoparzi, hiene, crocodile, hipopotani – de-a lungul raurilor), pasari (structi, vulture);
Australia: canguri, cainele Dingo, pasari (emu, casuar); Asia: elefantul indian, tigrii (bengalez-
India, malaezian) rinoceri, Parcul National GIR- singurii lei asiatici, leoparzi, bivoli, antelope.
GRAD DE ANTROPIZARE:
-activitati traditionale: cresterea animalelor: bovine- America, ovine-Austalia, caprine- Africa;
cultura plantelor: bumbac, mei- India, orez- Indochina, arahide-Africa;
-activitati modern: exploatarea si valorificarea resurselor minerale.

CURS 7 – 13.04.2016
8. MEDIUL TROPICAL UMED
-specific padurilor tropical umede
LOCALIZARE
-intre tropice si Ecuator
-America de Sud- Campia Amazoului, E Pog. Guyanelor, Columbia- Coasta Pacifica, Valea
Magdalena, SE Braziliei;
-America Centrala- continental, Pen. Yukatan, Belize, Honduras, Costa Rica, Salvador, Panama,
Cuba, Haity, Rep. Dominicana;
-Africa- zona central, Dep. Congo, Guineea Superioara, N de Golful Guineei, Gongo, Benine,
Togo, Gana, Nigeria, Liberia, Sierra Leone, Gabon, Camerun, E Madagascarului;
-Asia- SE, Indonezia (Borneo), Philipine, Malayesia, Indochina (regiuni muntoase), Thailanda,
Myanmar, Laos, S extreme al Chinei- Insula Hainan; India- SV Campiei litorala Coasta Malabar;
NV- Bangladesh- polul ploilor Cherra Punji +11 000 mm/pp/an.
-Australia – NE
-Oceania- Noua Guinee, Solomon, Toga, Voalatu, Fiji, Micronesia.
CLIMA:
-calda si umeda (tropical-umeda);
-T.M.A. 25-30ºC, amplitudini mici, temperature constant, ~5ºC noaptea;
-Aer foarte umed 70-90%;
-precipitatii bogate- 2000-3000 mm/an, relative uniform distribuite;
-un sezon cu mai putine ploi – vara.
HIDROGRAFIA:
-retea hidrografica foarte bogata;
-numeroase fluvii mari ca debite si lungime;
-foarte multe rauri ca densitate in Indonezia;
-Amazon- cel mai important, cel mai mare debit din lume +200.000 m³/s, bazin hidrografic
f 7.000.000 z - z 2 on si Vkayale, se
varsa in Oc. Atlantic printr-un foartee mare estuary, in zona de varsare este o mare foarte
puternica => “ ” (Un fenomen ce s f ă f z
f ă ȋ ăţ 45 ş z 16-24 / ă
ă - ă z â ă 970 ȋ
continentului. Apare un efe z f ă
z z . N b „T ” ş
„ z ”. F f b b e ȋ F b –
Martie.); este utilizat pentru navigatie si pescuit;
-Congo- strabate Dep .Congo, cel mai mare debit din Africa, ~ 45.000 m³/s, folosit in navigatie;
-Niger- sectoul inferior, Golful Guineei;
-Brahmaputra- cursul inferior, formeaza delta Gange-Brahmaputra- apele sunt utilizate in irigatii
(Indochina, Philipine, Indonezia).
BIODIVERSITATE:
-vegetatie: padure tropical-umeda, vesnic verde, foarte deasa, character de jungle; stratificata:
muschi, ierburi scunde, arbori +70m; luminozitate redusa la baza; cea mai mare biodiversitate a
Terrei (mai mult de jumatate din toate speciile de plante si animale); predomina arborii (200
specii diferite/ ha)- arborele de cauciuc (Amazonia), liane, epifite, ferigi, plante insectivore,
raflesia- cea mai mare floare din lume (1m diametru)- Indonezia;
-fauna: pasari viu colorate (papagali, tucani, colibri), maimute, pasarea paradisului – dansuri
faimoase in Noua Guinee, cimpanzei, gorile, leoparzi- Africa; Asia SE- Indonezia: giboni,
urangutani, Borneo- maimuta nasoasa, Sumatra, Amazonia: maimuta urlatoare, paianjen,
tamarin; reptile, serpi constructori: Anaconda, Boa-Amazonia, Piton reticulat in Asia de Sud Est;
crocodile, broaste testoase, feline: jaguar- Amazonia, leopard- Asia, pantera- Asia, tigru- Asia,
okapi(antilopa)- Congo, tapir (mamifer) in America de Suds i Asia, elefant de padure in Congo.
SOLURI:
-ferosoluri (laterifice) rosiatice;
-strat de humus foarte subtire -> resturi rapid descompuse de microorganism sau spalate de ploi;
-isi pier rapid fertilitatea dup ace sunt utilizate agricol.
GRAD DE ANTROPIZARE
-cel mai mare impact il are defrisarea padurilor;
-cele mai importante paduri se gasesc in state in curs de dezvoltare;
Efectele defrisarii:
9. Reducerea funtiilor vitale de mentinere a echilibrului ecologic al planetei (functie climatica,
antierozionala, materii prime, hrana)- Amazonia- “ ”
10. Disparitia multor specii- din anumite plante se fac medicamente
11. Multe comunitati tribal in aceste paduri -> vanatoare, pescuit; ei pot fi afectati de diminuarea
padurii

AMAZONIA- Studiu de caz

-padurea ocupa Campia Amazonului – campie de acumulare cu altitudini sub 100 m;
-Campia Amazon:
 O parte permanent uscata- terrafirme (case direct pe sol)
 O alta parte este inundata la debite mari- varzeas (pe piloni)
 O parte inundata in mare parte a anului, uscata doar la cele mai
mici debite
-padurea este inundata in verioada verii din emirsfera sudica (octombrie-ianuarie)
-in ultimele decenii au fost defrisari semnificative de ordinal sutelor de mii/ milioane la/ pe an
(tehnica – prin incendiere)
-cauza defrisarilor:
 Extinderea pasunilor pentru cresterea vitelor
 Agricultura de subsidenta
 Exploatarea lemnului
 Drumuri
 Hidrocentrale
-cel mai mare oras din centrul padurii: Manaus (+ 1 milion locuitori)
CURS 8- 20.04.2016
9. MEDIUL DESERTIC SI SEMIDESERTIC
LOCALIZARE:
-America de Nord: SV continentului – SUA; N,NV Mexicului
DESERTURI: Mojave, Sarderon, Valea Mortii
-America de Sud: Desertul Atacama (N Chile); Coasta Perului (cel mai al globului); Pod.
Patagoniei (S Argentinei)- semidesertic; partea de V a pampasului
-Africa: Desertul Sahara (N Africii- cel mai intins desert), Namib, Kalahari (Botswana)
-Australia-partea central vestica este desertica
DESERTURI: Marele Desert Victoria, Desertul Gigsen, Marele Desert de Nisip
-Asia- Pen. Araba- toata este desert
DESERTURI: Nefud, Sirian (Siria, Irak), Rub Al Khali (S Pen. Arabe); centrul Iranului, Desertul
Kavir (saraturos). Desertul Lut, Desertul Thar (granite Pakistan-India); Asia Centrala
(Turkmenistan, Kazakstan, Uzbekistan); Desertul Karakum, Desertul Kyzylkum;
-China+ Mongolia – Desertul Gobi la granite
-NV Chinei – Desertul Tatlamakan
CLIMA:
-element comun- precipitatii reduse (sub 100 mm/an); variabile, pod cadea in urma unei singure
ploi, variaza de la un an la altul;
-temperaturile sunt variabile de la un desert la altul in timpul anului si al zilei;
-temperaturi ridicate in deserturile tropicale (Sahara, Australia) +40-50ºC ziua, deserturi
temperate (Gobi) 40ºC ziua – vara;
-iarna temperaturile se modifica:
 Deserturi tropicale 15-20ºC
 Deserturi temperate – temperature negative – Gobi -15ºC
-diurne tropicale: ziua 50ºC, noaptea sub 10ºC;
-ceata (importanta) : Desertul Atakama, Namib – datorita curentului rece de pe coasta, prezinta
sursa importanta de apa pentru organismele desertului.
HIDROGRAFIA:
-resurse reduse;
-ape subterane bogate;
-Australia – marele bazin artesian
-raurile sunt alohtoe = provin din alte regiuni ploioase
-Sahara- fluvial Nil
Nilul Alb din Lacul Victoriei
}
Nilul Albastru din Pod. Etiopiei se unesc si formeaza Nilul

-Asia Centrala - Amur Daria

- Sâr Daria
-America de Nord- Colorado
} Desertul Karakum, Desertul Kyzylkum } Lacul Aral

-Mesopotamia – Tigru si Eufrat (Irak)

LACURI
-putine si cu apa sarata;
-Lacul Eyre – Campia Australiei
-Lacul Sarat – America de Nord -> Pod. Marelui Bazin
-in ariile desertice cursurile sunt temporale;
-vaile au apa doar o perioasa de timp
-“UED” = f
FAUNA:
-animale nocturne (reptile, amfibieni)
-specii si indivizi reduse
-animale mici (serpi, soparle, rozatoare, insect); mamifere: camile- D. Gobi, dromaderul;
ierbivore: antilopa Oryx; coiot in deserturile Americii; vicunia (ruda lamei)- Pod. Patagoniei;
canguri, caini Dingo- Australia; vulpea Fenek.

VEGETATIA:
-foarte putina, au anumite adaptari: radacini infipte adanc, frunze mici sau spini; plante ierboase,
arbusti mici; vegetatie discontinua; apare in lungul vailor, in depresiuni; arbusti: Saxaul,
Tamarix, Calligon; cacteele- America (D. Sonora); agave (Iuka, Spinifex – Australia)
RELIEFUL:
-prezenta unor mari acumulari nisipoase; dune de nisip = erguri; platouri pietroase= hamade;
crustele de sare.
GRADUL DE ANTROPIZARE
-populatie in oaze (apa subterana a fost captata);
-densitate redusa;
-cultura pomilor fructiferi si a legumelor in oaze; Sahara, Arabia- cereal, piersici, caisi;
-cresterea nomada a animalelor- camile;
-comert, mestesuguri;
-beduinii (Arabia), nomazi, tuaregi – “ b ati de zei” (Sahara);
-asezari modern: valorificarea resurselor de subsol -> petrol (Pen. Araba, N Saharei – Algeria
Libia, Egipt), resurse minerale din deserturile australiene (fier, nichel, cupru, aur, opal).