Munții Apuseni

Munții Apuseni sunt situat la Nord de Valea Mureșului,reprezintă sectorul cel mai întins ,complex si
diversificat al Carpatilor Occidentali

Sunt delimitați în Sud și Sud-Est de Culoarul și Defileul Mureșului ,în Nord Văile Someșului și Barcăului , , în
Est de Depresiunea Colinară Transilvaniei ,iar în Vest de Dealurile de Vest și Câmpia de Vest

Relieful Munților Apuseni

Acest lanț muntos a fost format prin încrețirea scoarței terestre,sunt alcătuiți dintr-un mozaic petrografic :șisturi
cristline în prtea centrală,roci sedimentare(calcare,gresii), roci eruptive.

Altitudinea maximă este de 1849m în munții Bihorului ,iar caracteristică princplă este discontnuitate culmilor
montane care sunt separate de culoare largi de văi.Muntii Apuseni sunt puternc fragmentați de numeroase văi,
depresiuni intramontane și depresiuni de tip golf.

Tipuri de relief

Relieful este format pe roci vulcance în munții Metaliferi (Coloanele de bazalt de la Detunata). Relieful
caracteristic este alcătuit din peșteri, chei, cursuri subterane, și izbucuri.

Diviziuni
Muntii : Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali.
Au altitudini de peste 1800 m. in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000
m.
Cuprind in partea centrala Munții Bihor cu cea mai mare desfasurare, ocupand partea centrala,
alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate si inaltimi mari (Bihor
1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m.) si la nord in Muntii Vladeasa formati din
granite care ating in varful omonim 1836m. In prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla Muntele
Gaina (1467 m.), iar in nord-est se afla Muntii Gilau alcatuiti din sisturi cristaline, cu inaltimi de
1000-1250m ; In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului amplasati intre Aries
si Ampoi, formati din calcare, cu varfuri semete si chei (Cheile Turzii, Rameti), iar in vest Muntii
Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea-836 m.) cu altitudini intre 400-800m au roci cristaline si
magmatice, paduri bogate si sate la marginea muntilor, Muntii Codru-Moma (Varful Plesu-1112
m.), Muntii Padurea Craiului aflati de-a lungul Crisului Repede si Crisului Alb, alcatuiti din calcare,
cu altitudini sub 1000m, platouri si depresiuni carstice, pesteri (Meziad, Vantului- cea mai mare din
tara) si chei si Muntii Plopis (776 m.).

Pasurile: Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:

Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Mure șului);
Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad – Borod);
Bucium (leaga culoarele vailor Ampoi si Aries).

Clima
Clima este una temperat-continentală moderată cu nuanțe de tranziție, având și influențe oceanice.
Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Hidrografie
Hidrografia: Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul
Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma conflueaza la Gilau.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia – lac format intr-un tinut calcaros), si lacuri
artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).

In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane (Moneasa- bicarbonate
si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si peșteri.

Vegetatia
Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:

Etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan);

Etajul padurilor de amestec;
Etajul coniferelor.

In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina
pajistile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.

Fauna
Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte (specifice
padurilor) si acvila de munte (in zonele alpine).
Dintre pesti caracteristic este păstrăvul.
Solurile: In cea mai mare parte a acestor locuri sunt intalnite argiluviosolurile (cenusii si brun-roscate), care
apar in etajul padurii, brune si brune-acide (climat umed si racoros), solurile podzolice si spodosolurile.
Solurile
În cea mai mare parte a acestor locuri sunt întâlnite argiluvisolurile (cenuşii şi brunroşcate) care apar în etajul
pădurii,brune şi brune-acide(climat umed şi răcoros),solurile podzolice şi spodosolurile

Aşezările umane
Munţii Apuseni au cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii Romaneşti. Caracterul lor esenţial
sunt masivele muntoase joase, încadrate de depresiuni largi, care permit o bună cultivaţie şi o circulaţie
lesnicioasă. Trecerea de pe un versant pe un versant pe altul se face cu relativă uşurinţă.

Populatia si asezarile: - cu toate ca este zona montana, densitatea populatiei ramane ridicata, fiind cei mai
umanizati din Carpatii Romanesti. Aici se afla si localitatea situata la cea mai mare altitudine: Casa de Piatra , la
1400 m, in Muntii Bihor.

sate risipite caracteristic Tarii Motilor din bazinul Ariesului si rasfirate in depresiuni

orasele sunt in general mici, sub 25 000 locuitori, majoritatea fiind orase recent recunoscute: Huedin, la poalele
M-tilor Gilau, Alesd in depresiunea Vad-Borod, Beius, Stei, Nucet si Vascau in Depr. Beiusului, Brad in
depresiunea omonima, Campeni, Abrud si Baia de Aries in bazinul Ariesului si Zlatna situat in valea Ampoiului

Industria
Industria: ind. energiei electrice in hidrocentrale, pe valea Somesului Mic, pe Iada

industria metalurgica neferoasa prelucreaza in special minereurile auro-argintifere la Zlatna

industria chimica este reprezentata tot la Zlatna prin producerea acidului sulfuric

ind. materialelor de constructii in special prin productia de ciment

industria lemnului este raspandita in intreg spatiul montan

industria alimentara la Stei

Agrcultura
Agricultura: - sunt raspandite fanetele naturale, astfel se remarca cresterea animalelor

culturile agricole sunt prezente in depresiuni, in special Depr. Zarandului, unde se cultiva
porumb.

Resurse naturale
Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat într-o formă sau alta neatinse de
activităţile umane.Prin specificul,conţinutul şi valoarea lor ,resursele turistice naturale reprezintă ,pe de o
parte ,atracţii turistice,pretabile pentru vizitare ,iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de
turism ca “materie primă”. Munţii Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate
de :relief,climă,râuri,lacuri,ape subterane ,vegetaţie ,faună,ş.a. Teritoriul acestor munţi dispune de un fond bogat
şi foarte variat de resurse naturale ,componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de
număr şi densitate relativă mare şi de valenţe estetice,ştiinţifice,recreative şi educative superioare.Aceste valenţe
au făcut ca zestrea naturală a teritoriului să reprezinte principalele elemente de atragere a sa şi de reţinere a
turiştilor.

Obiective Turistice
Potentialul turistic al reliefului este determinat de varietatea petrografica, relevand astfel un deosebit mozaic
peisagistic si petrografic de mare importanta turistica.

Se impune, mai ales, relieful carstic, aceasta zona prezentand cel mai spectaculos relief carstic din Romania. Se
intrunesc cele mai reprezentative formatiuni endocarstice (pesteri si avene) si exocarstice (doline, lapiezuri, vai
carstice, chei, defilee, izbucuri, ponoare etc.). Carstul de adancime sau endocarstul este una dintre componentele
morfopeisagistice cu impact maxim in dezvoltarea turismului. Muntii Apuseni sunt cei mai reprezentativi din
punct de vedere al bogatiilor endocarstice, considerandu-se ca aici se afla peste 2500 de pesteri. Dintre acestea
doar un numar de 10-12 sunt obiective turistice de importanta deosebita. Printre acestea se remarca: Pestera
Ghetarul de la Scarisoara (adaposteste un ghetar fosil cu o varsta de peste 3000 ani), Pestera Vartop (s-a
descoperit o amprenta plantara apartinand Omului de Neanderthal, de acum 62000 ani), Pestera Ursilor
(descoperirea unor vestigii paleontologice ale ursului de pestera), Pestera Altarului (cu cele mai renumite
speleoteme din Europa), Pestera Ghetarul de la Focul Viu, Pestera Poarta lui Ionele, Pestera Vadul Crisului,
Pestera Meziad etc. Zona Cetatilor Ponorului si a Platoului Padis este una dintre zonele cu cel mai important
potential speologic al Muntilor Apuseni. Muntii Apuseni detin foarte multe sectoare de chei, printre care se
remarca Cheile Turzii pe valea Hasdate, Cheile Galbenei pe Crisul Negru, Cheile Rosiei (cele mai lungi chei din
tara). Muntii Apuseni prezinta pe sectoarele montane ale raurilor, defilee precum: Defileul Crisului Repede,
Defileul Ariesului, Defileul de pe Crisul Alb si Defileul Somesului. Diversitatea peisagistica este amplificata si
de prezenta ,,depresiunilor golf" ale Vad-Borodului, Beiusului si Zarand - Gurahont - Brad, precum si a
depresiunii marginale a Huedinului.