PROIECT

Să descoperim principalele medii geografice şi hazarde din Asia!

Grupa nr. 2
Membrii grupei: Butilă Alexandra, Culda Mira Teodora, Hurubă Teodora,
Molnàr Dàniel şi Vlad Riana

PARTEA I. Caracterizarea  fizico-geografică a continentului: 

1. Suprafaţa continentului.
44.579.000 km²
2. Poziţia continentului faţă de Ecuator şi Meridianul 0°.
Faţă de Meridianul de 0°, Continentul Asia se află
în Emisfera Estică (între aproximativ 25°-150°E) şi se află
de o parte şi de alta a Ecuatorului (în toată Emisfera
Nordică şi între aproximativ 0°-11°S).

3. Poziţia continentului faţă de alte continente.

E europei (delimitare prin Munţii Ural)
SE Europei (delimitare prin Munţii Caucaz) Imagine 1

NE Africii (Canalul de Suez, Marea Roşie şi Golful Aden)

N-NV Australiei (prin Marea Arafura şi Marea Timor)
V Americii (Oceanul Pacific şi Strâmtoarea Bering)

4. Punctele extreme ale continentului şi coordonatele lor geografice.

În Nord: Insula Komsomolets, 81°17'N, este situată în Insulele Severnaya Zemlya,
Federația Rusă. (pe hartă reprezentat cu un punct roşu şi litera N)
În Sud: Insula Pamana, 11°00'36"S, 122°52'37"E, este situată în Insulele Sunda
Lesser, provincia Nusa Tenggara din Indonezia. (pe hartă reprezentat cu un punct roşu şi
litera S)
În Vest: Capul Baba, 39°28'47"N 26°03'50"E, este situat pe partea anatoliană a
Turciei. (pe hartă reprezentat cu un punct roşu şi litera V)
În Est: Insula Big Diomede, 65°46'52"N 169°03'25"V, o insulă din arhipelagul
Insulelor Diomede din Rusia, este cea mai estică parte din Asia. (pe hartă reprezentat cu un
punct roşu şi litera E)
Cel mai înalt punct: Muntele Everest, 27°59'17"N 86°55'31"E, este cel mai înalt
punct din Asia și din lume. Este de 8,848 metri deasupra nivelului mării. Acesta este situat
la granița dintre China și Nepal și o parte din lanțurile munților Himalaya. (pe hartă
reprezentat cu un punct galben şi o săgeată ↗)
Cel mai jos punct: Marea Moartă, 31°30'N 35°30'E, este cel mai de jos punct din
Asia și din lume. Este un lac de sare cu o altitudine de 1,401 metri sub nivelul mării. Este
mărginită de Iordania la Est și de Israel spre Vest. (pe hartă reprezentat cu un punct galben
şi o săgeată ↘)

5. Oceanele si mările ce scaldă continentul; curentii oceanici din apropiere.

 Oceanele la care Asia are acces: Oceanul Arctic (N), Oceanul Pacific (E), Oceanul
Indian (S – de partea continentală şi V- de partea insulară)
Mările la care Asia are deschidere: (numerotate pe hartă cu albastru)
 1-Marea Neagră (V de Georgia şi N de Turcia)
2-Marea Egee (V de Turcia)
3-Marea Mediterană (S-SV de Turcia, V de Orientul Mijlociu)
4-Marea Caspică (Kazahstan, Iran, Turkmenistan, Azerbaidjan)
 5-Marea Roşie (Arabia Saudită, Yemen)
6-Marea Arabiei (Yemen, Oman, Pakistan, India)
 7-Marea Andaman (Myanmar, Indonezia, Malaezia și Thailanda)
8-Marea Chinei de Sud (Cambodgia, China, Filipine, Indonezia, Malaezia,
Singapore, Thailanda și Vietnam)
9-Marea Sulu (Manila si Myanmar)
10-Marea Sulawesi (Indonezia)
11-Marea Timor (S Indoneziei)
12-Marea Arafura (S Indoneziei)
 13-Marea Chinei de Est (China, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan)
14-Marea Galbenă (China, Coreea de Nord, Coreea de Sud)
15-Marea Japoniei (Rusia, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud)
 16-Marea Ohotsk (Rusia)
17-Marea Bering (E Rusiei)
18-Marea Siberiei de Est (N Rusiei)
19-Marea Laptev (N Rusiei)
20-Marea Kara (N Rusiei).
Curenţii Oceanici:
 Curenţi Reci: Curentul Somaliei – iarna (Marea Arabiei, SE Omanului către Africa),
Curentul Musonic – iarna (Marea Arabiei, S şi V Indiei), Curentul Oya-Shiwo (E Rusiei –
E Japoniei)
 Curenţi Calzi: Curentul Somaliei – vara (dinspre Africa), Curentul Musonic (dinspre
Marea Arabiei, către Golful Bengal şi Marea Andaman), Curentul Ecuatorial de Sud,
Curentul Ecuator Contrar, Curentul Ecuator de Nord, Curentul Kuro-Shiwo (înspre
Japonia), Curentul Nord-Pacific (către America de N)

6. Configuraţia tărmurilor (insule, peninsule, golfuri)

 Insule: (numerotate pe hartă cu albastru)
1-Insula Bahrain, 2-Arhipelagul Baku, 3-Insula Cipru, 4-Insula Socotra, 5-Insula 6-Sri
Lanka, 7-Insulele Andaman şi Nicobar, 7-Arhipelagul Indonezian (I-le Sondele Mari –
Insula Sumatera, Insula Kalimantan, Insula Java, Insula Sulawesi - şi I-le Sondele Mici
– Insula Bali, Insula Timor, Insula Flores...), 8-Arhipelagul Filipine, 9-Insulele
Maluku, 10-Arhipelagul Mergui, 11-I-le Paracel, 12-Insula Hainan, 13-Insula Taiwan,
14-I-le Ryukyu, 15-Arhipelagul Japonez, 16-Insula Sakhalin, 17-I-le Kurile, 18-I-le
Aleutine, 19-Insula Sf. Laurenţiu, 20-Insula Wrangel, 21-I-le Noua Siberie, 22-I-le
Severnaya Zemlya
 Peninsule: (numerotate pe hartă cu portocaliu)
 1-Peninsula Asia Mică, 2-Peninsula Sinai, 3-Peninsula Arabia, 4-Peninsula Kathiava,
5-Peninsula India, 6-Peninsula Indochina, 7-Peninsula Malacca, 8-Peninsula
Coreea, 9-Peninsula Kamchatka, 10-Peninsula Chukchi, 11-Peninsula
Taymyr, 12-Peninsula Yamal
 Golfuri: (numerotate pe hartă cu verde)
1-Golful Aden, 2-Golful Persic, 3-Golful Oman, 4-Golful Bengal, 5-Golful Thailandei,
6-Golful Tonkin, 7-Golful Bohai, 8-Golful Shelikhov, 9-Golful Obi

7. Marile unităţi de relief

 Munţi: (numerotate pe hartă cu maro)
1-Munţii Pontici, 2-Munţii Taurus, 3-Munţii Caucaz, 4-Munţii Elburs, 5-Munţii
Zagros, 6-Munţii Ural, 7-Munţii Hindukus, 8-Munţii Sulaiman, 9-Munţii Sayan, 10-
Munţii Hangay, 11-Munţii Altai, 12-Munţii Tian-Shan, 13-Munţii Kunlun, 14-Munţii
Altun, 15-Munţii Quilian, 16-Munţii Karakorum, 17-Munţii Transhimalaya, 18-Munţii
Himalaya, 19-Munţii Sichuan, 20-Munţii Yablonovyy, 21-Munţii Hingganul Mare, 22-
Munţii Stanovoy, 23-Munţii, Djugdjur, 24-Munţii Sikhote-Alin', 25-Munţii
Bureya, 26-Munţii Verkhoyansk, 27-Munţii Cherski, 28-Munţii Kolyma, 29-Munţii
Chukchi, 30-Munţii Koryak, 31-Munţii Gatii de Vest, 32-Munţii Gatii de Est, 33-
Munţii Vietnamului
 Podişuri şi depresiuni: (numerotate pe hartă cu roşu)
1-Podişul Anatoliei, 2-Podişul Arabiei, 3-Podişul Iran, 4-Podişul Kazahstan, 5-
Depresiunea Djungariei, 6-Depresiunea Tarim, 7-Podişul Dekkan, 8-Podişul Yunnan,
9-Podişul Tibet, 10-Podişul Siberiei Centrale, 11-Podişul Stanovoy, 12-Podişul de
Loess, 13-Podişul Chinei de Sud
 Campii: (numerotate pe hartă cu verde)
1-Câmpia Mesopotamiei, 2-Câmpia Golfului Persic, 3-Câmpia Turanului, 4-
Câmpia Siberiei de Vest, 5-Câmpia Siberiei de Nord, 6-Câmpia Indusului, 7-Câmpia
Gangelui, 8-Câmpia Malabar, 9-Câmpia Coromandel, 10-Câmpia Chinei de Est, 11-
Câmpia Manciuriei
 Deşerturi: (numerotate pe hartă cu galben)
1-Deşertul Nefud, 2-Deşertul Rub al-Khali, 3-Deşertul Gobi, 4-Deşertul Karakum, 5-
Deşertul Kyzylkum, 6-Deşertul Taklimakan, 7-Deşertul Thar

8. Zonele climatice şi tipurile de climă

 Zona Arctică: Climatul Polar
 Zona Subarctică: Climatul continental de tundră (subpolar)
 Zona Temperată: Cimatul temperat cu ierni aspre, de nuanţă umedă, Climatul
temperat continental cu ierni aspre secetoase, Climatul temperat continental arid (de
deşert), Climatul Montan
 Zona Subtropicală: Climatul Subtropical cu ploi de vară
 Zona Tropicală: Climatul Tropical Semiarid, Climatul Tropical Arid (de deşert),
Climatul Musonic (Tropical Umed), Climatul Mediteranean, Climatul Montan
  Zona Ecuatorială: Clima Ecuatorială

Imagine 2

9. Marile fluvii, marile lacuri, prezenţa gheţarilor

 Marile Fluvii: Gange, Huang He, Yangtze, Mekong, Brahmaputra, Indus, Tigru,
Eufrat, Obi, Enisei, Kolyma, Lena, Amudarya, Syrdarya, Irawady, Amur
 Marile Lacuri: Lacul Aral, Lacul Balkhaş, Lacul Zaysan, Lacul Lop Nur, Lacul
Bratsk, Lacul Baikal, Lacul Poyang, Lacul Dongting
 Gheţari: Gheţarul Baltoro (Pakistanul de Nord)

10. Tipurile de vegetaţie, faună şi soluri

Întinderea mare a continentului, atât în latitudine cât și în longitudine, face ca aici să
întâlnim toate tipurile de vegetație: de la tundră la pădurea ecuatorială.

Astfel, dincolo de Cercul Polar de Nord, se întinde TUNDRA. Aici cresc mușchi,
licheni, salcia pitică, mesteacănul pitic. Fauna cuprinde specii de elan, urs polar, ren,
hermelina. Solurile sunt înghețate (permafrost). Evident aceste specii sunt adaptate la
condițiile polare aspre de aici: temperaturi scăzute, vânturi polare.
De la Munții Ural până la Oc. Pacific se dezvoltă TAIGAUA sau PĂDUREA DE
CONIFERE. Este cea mai întinsă pădure de conifere din lume. Aici cresc pinul, bradul,
molidul și mesteacănul. Dintre animale amintim: elanul, renul, ursul brun, vulpea, samurul.
Solul este acid, podzol.
PĂDUREA DE FOIOASE este specifică în E continentului și este formată din
stejar și fag asiatic. Tigrul de Amur, ursul, leopardul sunt câteva specii faunistice. solurile
sunt brune.
PĂDUREA SUBTROPICALĂ se întinde în SE Asiei și cuprinde: palmierul, laurul,
arborele de camfor, magnolii; fauna este formată din maimuțe, rinoceri. Solul este terra rosa.
PĂDUREA MEDITERANEANĂ, specifică în SV, pe țărmul mediteranean.
Vegetația: stejarul, pinul de Alep, cedrul, măslinul; maquis. Fauna: reptile (broasca țestoasă,
vipera cu corn). Solul este terra rosa.
 STEPA se dezvoltă în centrul Asiei și este formată în special din ierburi și arbuști.
Fauna: asinul sălbatic, calul sălbatic, reprtile, rozătoare. Cernoziomul este specific stepei.
DEȘERTURILE TEMPERATE (de ex. Gobi, Taklamakan, Kîzîlkum, Karakum)
au vegetația: pelin, rogoz; şi fauna: reptile, păsări, rozătoare. Soluri nisipoase, scheletice
(nedezvoltate).
DEȘERTURILE TROPICALE - SV Asiei (Peninsula Arabia cu deșerturile: Nafud,
Rub al Khali). Vegetația se dezvoltă în oaze (palmieri, arbuști, ierburi); fauna: antilope,
reptile, păsări, insecte. Soluri slab evoluate, nisipoase.
În SAVANĂ, fauna se remarcă prin rinoceri, papagali, pasărea rinoceri, tigri,
antilope, elefanți, bivoli indieni, mistreți. Vegetația este formată din accaci şi ierburi. Soluri:
roșii de savană.
PĂDUREA MUSONICĂ - (India-Indochina) – vegetaţia: teckul, palmierul,
santalul; fauna: elefantul indian, rinocerul, maimuțe; soluri brun-roșcate, laterite.
PĂDUREA ECUATORIALĂ - (arhipelagurile Indonezia, Filipine) - vegetaţia:
abanos, mahon, liane, arborele de cauciuc, orhidee, palmieri; fauna: tapirul, maimuțe,
rinocerul de Sumatra, jaguarul, reptile, păsări. Soluri roșii, laterite.
MANGROVELE se dezvoltă în zonele litorale din SE Asiei cuprind arbori adaptați
la oscilațiile apei. Fauna este formată din păsări și reptile. Solurile de mlaștină.
PĂDURILE MONTANE se dezvoltă pe munții înalți. Aici vegetația este etajată:
foioase, conifere, pajiști alpine. Fauna este adaptată la vegetație: ursul brun, cerbul etc.
Solurile brune de pădure.

11. Harta fizică a continentului pe care să poziţionaţi elementele de la subpunctele: 4, 5, 6, 7, 9

Imagine 3

Imagine 5
 Imagine 3
PARTEA a II-a
A. Localizarea tipurilor de medii geografice specifice continentului pe harta mediilor

Mediile geografice întalnite în Asia sunt:

 mediul polar glaciar
 mediul subpolar de tundră
 mediul temperat rece al pădurilor de conifere
 mediile etajelor montane
 medii de stepă şi silvostepă
 medii deşertice şi semideşertice
 medii temperat ocenice
 mediul pădurilor tropicale
 mediul pădurilor musonice
 mediul de savană
 mediul pădurilor ecuatoriale
 medii subtropicale mediteraneene

B. Caracterizarea a trei tipuri de medii geografice:

 mediul temperat rece al pădurilor de conifere
 medii deşertice şi semideşertice
 mediul pădurilor musonice
1. Mediul pădurilor musonice
a. Localizarea în cadrul continentului: pădurile musonice se întalnesc în special pe ţărmul
nordic al Oceanului Indian, subcontinentul Indian şi Peninsula Indochina, acolo unde bat
musonii. ( mai ales în Asia de Sud si Sud-Est )
b. Clima:
- tipul de climă: musonică
- valoarea temperaturilor medii anuale, maxime şi minime: temperatura medie a aerului
este mai mică decât la tropicalele umede: 20-25°C. Minimul absolut este de -25°,
maximul este de 35° cu semnul „+”. Diferența de temperatură este de la 8° la 12°. 
-cantitatea de precipitaţii medie anuală: 4000 mm/an si 12000 mm/an (maximă), în zona
Cherapundgi, India
-vânturile zonale, regionale şi locale: aceste vânturi musonice bat 6 luni pe an dinspre
Oceanul Indian către Sudul si Sud-Estul Asiei, şi 6 luni dinspre continent spre ocean.
Musonul de vară generează cantităţi mari de precipitaţii, provocând inundaţii. Musonul de
iarnă este un vânt rece şi uscat.
-sezoane/anotimpuri: într-un an, există doar două anotimpuri, unul ploios şi altul secetos.
Diferența dintre cele două anotimpuri opuse este uriașă.
-alte aspecte: pădurile musonice sunt cunoscute pentru ceaţa lor de dimineață și norii joși.
De aceea, aerul este atât de saturat de umiditate. Până la amiază, soarele strălucitor
evaporă complet umiditatea din vegetație. După-amiază, ceața de ceață se formează din
nou în păduri. Umiditatea ridicată și tulburarea mențin o perioadă lungă de timp.
c. Relieful: Munţii Gaţii de Est, Podişul Decan, Câmpia Indo-Gangetica, Câmpia Mekong;
Peninsula Indochina se află în cadrul mediului pădurilor musonice
d. Hidrografia: fluviile Gange, Godavari, Mekong se află în cadrul mediului pădurilor
musonice
e. Vegetaţia: pădurile musonice se deosebesc
de cele ecuatoriale
Vegetatia este reprezentată de paduri mai
deschise şi mai luminoase decat cele
ecuatoriale. De asemenea, padurea
 musonica este mai putin densa şi este intrerupta de portiuni de savana. Arborii cei mai
inalti nu depasesc 35 metri inaltime. Luminozitatea mai mare permite dezvoltarea unui
strat inferior de arbori mici şi arbusti denşi ce alcătuiesc jungla. Arborii au trunchiuri
masive, cu inele de creştere şi scoarţa aspră. Ca şi în pădurea ecuatoriala, pe trunchiurile
copacilor se caţără liane, dar ele sunt mai puţine şi au lungimi mai mici. Curios este că, în
anotimpul secetos odată cu pierderea frunzelor, arborii înfloresc. Arborii care alcătuiesc
pădurile musonice sunt: bambus, santal, palmier, abanos.
f. Fauna: giboni, macaci, tigru, elefantul
indian, cobra, piton, veveriţa zburătoare,
păun, crocodil, panteră, rinocer, papagal,
gaină sălbatica, fazan
g. Solurile: Solurile umede monoase se
caracterizează printr-o nuanță roșie,
structură granulară și un conținut ușor de
humus. Solul este bogat în oligoelemente
utile, precum fier și siliciu. Sodiu, potasiu,
magneziu, calciu în solul umed este foarte
mic. Pe teritoriul Asiei de Sud-Est
predomină solurile galbene și roșii. Asia de Imagine 6
Sud este caracterizată de cernoziom uscat.
Interesant este că, odată cu încetarea ploilor, crește concentrația de humus în pădurile
musonice. Rezervația este una dintre formele de conservare a vieții sălbatice pe teritoriul
bogat în plante și animale valoroase. În pădurile umede se găsesc multe specii de orhidee.
Se întâlnesc şi solurile de tip lateritic (lateritice).
h. Activitatea antropică: Asia de Sud şi Oceanul Indian cultura orezului şi a grâului, în
creşterea cantitativă în ultimii ani, reprezintă baza alimentară a unei populaţii numeroase,
aflate de asemenea într-o creştere numerică accentuată. India, deşi are un nivel de
dezvoltare economică relativ redus, are o poziţie ridicată la unele produse agricole: locul 2
pentru producţia de grâu, orez şi zahăr, locul 3 mondial pentru bumbac şi 5 pentru soia. În
privinţa producţiei de ceai ocupă primul loc pe mapamond.

2. Mediul temperat rece al pădurilor de conifere

a. Localizarea în cadrul continentului: 50°-60° latitudine Nordică şi Sudică. Aceste păduri
sunt caracterizate zonei temperate din emisfera boreală, ocupând suprafeţe întinse la
altitudini mai joase ori pe versanţii munţilor. Se întâlnesc în zonele reci precum nordul
Asiei, din Scandinavia până în Rusia, în Nordul Chinei, pe lanţul muntos Himalayan şi în
Georgia.
b. Clima:
-tipul de climă: climat boreal continental
extrem
-valoarea temperaturilor medii anuale,
maxime şi minime: climatul rece de iarnă,
cu geruri puternice şi zăpezi de lungă
durată, alternează cu veri relativ calde, mai
scurte, ale căror temperaturi variază între
12° şi 20°C. Temperatura medie anuală
situându-se sub 7,5°C. Temperatura medie
a lunii celei mai reci coboară sub -40°C, în
Imagine 7
 timp ce minimele absolute au coborât până la -78°C la Oimeakon, în Siberia. Îngheţul este
posibil şi în sezonul cald. Dezgheţul afectează doar pătura superioară a solului, întrucât
substratul este îngheţat până la 300-400m adâncime.
-cantitatea de precipitaţii medie anuală: precipitaţii reduse (oscilează între 400-1000 mm ),
cad frecvent la schimbarea anotimpurilor.
-vânturile zonale, regionale şi locale: cele mai reprezentative vânturi sunt vânturile polare
şi vânturile de vest
-sezoane/anotimpuri: sezon de iarna foarte rece (predominant) şi sezon de vară relativ cald
(scurt)
-alte aspecte: în această zonă se
întâlneşte Aurora Boreală. Locul
în care se vede cel mai bine este
Peninsula Kola.
c. Relieful: Podişul Siberiei
Centrale, Câmpia Siberiei de
Vest se află în cadrul mediului
temperat rece al pădurilor de
conifere
d. Hidrografia: fluviile Lena, Imagine 8
Angara, Obi, Enisei; râurile Tunguska Pietroasă, Tunguska Inferioară, Aldan, Tobol se
află în cadrul mediului temperat rece al pădurilor de conifere
e. Vegetaţia: este reprezentată de taiga, fiind dominată de pădurile de răşinoase (molid, pin,
brad) caracteristice emisferei boreale, această zonă fiind cuprinsă între pădurea de foioase
(sud) şi tundră (nord). În emisfera nordică, trecerea de la taiga la tundră se face printr-o
fâşie de tranzitie numită silvotundra, în care apar păduri izolate de mesteacăn, pin şi
molid, alături de vegetaţia ierboasă. Arborii se clasifică dupa felul acelor lor. Există doua
feluri de păduri de conifere; boreale şi montane (Munţii Stancosi şi Himalaya). Cei mai
reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile
de conifere), tuia (numit şi arborele vieţii), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia şi sequoia
roşie.
f. Fauna: este reprezentată de animale cu blană preţioasă, carnivore (râs, lup, vultur,
bufniţă), ierbivore (cerb, elan, iepure polar, gâscă, veveriţă) şi omnivore (urs).
g. Solurile: tind să fie acide, deoarece răşina cazută pe pămant împiedică descompunerea şi
reciclarea substanţelor nutritive. Solul de sub copaci este foarte acid şi infertil. Solul este
îngheţat în adânc (permafrost), dezgheţul atingând vara numai o pătura superficială,
favorizând formarea mlaşitinilor şi contribuind la revărsarea cursurilor de apă. Solurile
sunt, în majoritate, umede, datorită pânzei freatice aflate în apropierea suprafeţei
terenurilor, predominând solurile podzolice.
h. Activitatea antropică: Din punct de vedere economic pădurile de conifere sunt valorificate
intens, fiind utile omului: produsele sale vegetale şi animale pe care le poate valorifica sub
formă de materii prime în diferite industrii. Omul a distrus echilibrul din aceste păduri;
defrişarea iraţională a dus la reducerea semnificativă a suprafeţei cu păduri de conifere din
zona boreală.

3. Medii deşertice şi semideşertice

a. Localizarea în cadrul continentului: în centrul continentului asiatic, la mare distantă de
apele oceanelor, despărţite de obicei de lanţuri muntoase. Cuprinde deşerturile Asiei
Centrale (Kara-Kum,Kîzîl-Kum), ale Chinei, Mongoliei (Deşertul Gobi)
b. Clima:
-tipul de climă: climat temperat de stepă
şi de deşerturi cu precipitatii moderate/
slabe şi neregulate/ foarte slabe
-valoarea temperaturilor medii anuale,
maxime şi minime: Clima se
caracterizează prin veri lungi, calde şi
uscate şi ierni reci, geroase. În august au
Imagine 9
loc furtuni de nisip. Clima este temperat
uscată cu: temperaturi medii anuale 20° -30° C şi amplitudini termice diurne ridicate.
-cantitatea de precipitaţii medie anuală: între anotimpuri sunt precipitaţii reduse (sub 100
mm/an).
-vânturile zonale, regionale şi locale: Vânturile nu prezintă valori mai ridicate decât în alte
regiuni, dar importanța lor în regiunile aride capătă o valoare mai mare prin consecințele
asupra creșterii gradului de uscăciune (mărirea evaporației) și prin acțiunea lor
morfogenetică (spulberarea solurilor și nisipurilor lipsite de un covor vegetal protector,
formarea dunelor).
-sezoane/anotimpuri: ierni reci cu temperaturi negative şi veri lungi, calde şi uscate
-alte aspecte: O trăsătură caracteristică peisajului regiunilor aride și semiaride este
existența unor suprafețe slab înclinate (în general sub 5º) presărate cu aluviuni, care fac
trecerea între reliefurile montane înalte și depresiunile endoreice. Acestea au fost numite
pedimente, glacis de eroziune sau glacis de denudație.
c. Relieful: Podişul Arabiei, Câmpia Golfului Persic, Deşertul Rub-al-Khali, Deşertul Nefud,
Podişul Iran, Câmpia Indului, Deşertul Thar, Deşertul Karakum, Câmpia Turanului,
Podişul Gobi se află în cadrul mediilor deşertice şi semideşertice
d. Hidrografia: fluviile Indus, Amudarya, Syrdarya, Lacul Aral, Lacul Balhaş se află în
cadrul mediilor deşertice şi semideşertice
e. Vegetaţia: Cuprinde o
vegetaţie de tip ierbos, în
care domină gramineele, la
care se adauga leguminoase,
compozite, umbelifere etc.
Ca urmare, perioada
vegetativă durează 1-2 luni
(martie-mai), când se
dezvoltă un numar restrâns
de plante xerofite (rogoz,
ierburi ţepoase, saxaulul alb
şi negru) cu adaptări Imagine 10
numeroase. Vegetaţia este
concentrată în semideşerturi unde sunt întâlnite ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi,
agave), care s-au adaptat la uscăciune acumulând rezerve de apă. In deşerturi există
suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este
localizată pe văi şi în oaze (specii de palmier).
f. Fauna: Fauna este reprezentată prin reptile (şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări
(struţul, nandu), mamifere (antilopa, hiena, şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert)
şi insecte (lăcuste şi gândaci).
 g. Solurile: Solurile întâlnite în deşerturi sunt cele cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în
deşerturi acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi foarte sărace în humus.
h. Activitatea antropică: Tinuţurile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi
timpuri marile terenuri de păşunat ale lumii. Aşezările şi culturile agricole sunt
importante. Cele mai importante oraşe se află în lungul văilor cu scurgere permanentă, dar
şi la contactul deşerturilor cu Munţii, unde există izvoare bogate ca debit. Localităţile sunt
legate prin drumuri, unul avand o folosinţă istorică (Drumul Mătăsii: Shanghai/Beijing –
Lanz Hou – Anxi - Oraşul Oază Kashar – Samarkand – Bukhara – Merw - Teheran –
Antakia - Veneţia).

PARTEA  a III-a 
C. Hazardele Naturale
1. Cutremurul din Ludian, China
- acest cutremur s-a produs în 3 august 2014 avand epicentrul în provincia Ludian,
provincie situată într-o zonă de podiş.
- a fost un cutremur cu magnitudine de 6,1 grade pe Scara Richter, iar seismul a fost urmat
de peste 40 de replici; În Ludian cutremurul a distrus peste 12.000 de case şi s-a soldat cu
526 de morţi, 1713 răniţi şi 109 dispăruţi;
- din punct de vedere al efectelor , seismul s-a transmis în final în 763 de replici şi a fost
nevoie de donaţii continând sume uriaşe pentru ca provincia să recupereze daunele
materiale suferite;

Imagine 11

2. Inundaţia Fluviului Yangtze, China

- inundaţiile au fost înregistrate în centrul şi estul Chinei în 14 iulie 2020, fluviul şerpuieşte
prin tară mai mult de 6000km preferenţiat prin zone de câmpie
 -ploile abundente specifice în China în perioada de vară au afectat bazinul fluviului,
provocând o creştere considerabilă a nivelului apei;
- în primele zile, inundaţiile deja se soldaseră cu 140 de morţi şi dispăruţi şi 28.000 de case
avariate. Totodată, Metropola Wuhan se află în pericol.

Imagine 12

3. Alunecările de teren din Rangamati, Bangladesh

- în 14 iunie 2017 statul Bangladesh se confruntă cu alunecări grave de teren, cea mai
afectată regiune fiind Rangamati; aceste aluncări sunt situate pe treapta de relief câmpie;
- alunecările s-au produs ca urmare a abundenţei de ploi musonice, fiind unele dintre cele
mai grave cu care statul s-a confruntat;
- bilantul provizoriu indică cel puţin 150 de persoane decedate şi câteva zeci disparute.
Totodată au fost îngropate sute de case, iar recuperarea cadavrelor din noroi de către
echipele de salvare era aproape imposibilă.

Imagine 13

D. Hazardele tehnologice şi antropice

1. Catastrofa de la Bhopal, India
- s-a întamplat în noaptea din 2 spre 3 decembire 1984 în apropierea oraşului Bhopal,
situate pe treapta de relief podiş;
- a constat în eliberarea în atmosferă a 45 de tone de derivat gazos de cianură din incinta
Uzinei Carbide Indias;
 - efectele hazardului au fost toxicitatea ridicată a aerului imediat dupa accident, dar chiar şi
pe termen lung, după ani de la întamplare efectele continuă să se manifeste născandu-se
sute de copii cu deficienţe neuro-motorii, orbi sau cu alte dizabilităţi şi malformaţii, mai
ales la nivelul sistemului osos sau muscular.

Imagine 14

2. Bombardamentul de la Hiroshima, Japonia

- în 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca ,,Little Boy” a fost lansată asupra orasului
Hiroshima din Japonia, aflat pe treapta de relief podiş;
- declasarea a generat o ciupercă de fum toxic pe termen scurt, iar pe termen lung s-au
observant efecte precum leucemia, creşterea riscului apariţiei cancerului de tip tiroidal, de
plamâni şi cancerul la sân;
- cu toate că se spune că numarul de victime real este mult mai mare, s-au estimat între
129.000 şi 240.000 de morţi;

Imagine 15

BIBLIOGRAFIE
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia, accesat în 21 noiembrie 2021
 Constantina Trufas si colab. (2014), Atlas Geografic Scolar (Editie Noua), Editura
Cartographia Studium, Cluj Napoca.
 https://ro.ripleybelieves.com/most-extreme-points-of-asia-7257, accesat în 21 noiembrie
2021
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Sulu, accesat în 21 noiembrie 2021
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Sulawesi, accesat în 21 noiembrie 2021
 Atlasul Lumii, Editura Editions Atlas, printat în EU (2011), AO 030 401-01/02/11/
15/20/21/27/28
 https://en.wikipedia.org/wiki/Lists_of_islands#Asia, accesat în 21 noiembrie 2021
 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_mountain_ranges#Asia, accesat în 21 noiembrie 2021
 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_deserts_by_area, accesat în 21 noiembrie 2021
 https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Plateaus_of_Asia_by_country, accesat în 21
noiembrie 2021
 https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Plains_of_Asia_by_country, accesat în 21 noiembrie
2021
 https://hogaseii.files.wordpress.com/2016/10/clima_asiei.pdf, accesat în 21 noiembrie 2021
 https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_fluvii_din_Asia, accesat în 21 noiembrie
2021
 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_lakes#Asia, accesat în 21 noiembrie 2021
 http://lectiidegeografie.blogspot.com/2018/10/vegetatia-fauna-si-solurile-asiei.html, accesat
în 21 noiembrie 2021

 Riana Vlad (2021), Caietul de la clasă, Târgu-Mureş

 Silviu Neguţ, Mihei Ielenicz, Dan Bălteanu, Marius-Cristian Neacşu, Alexandru Bărbulescu
(2012), Manual pentru clasa a XI-a Geografie, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti
 Octavian Mândruţ (2013), Atlas geografic scolar, Editura Corint Educaţional, Bucureşti
 https://prezi.com/bhq3ncr9jwjj/mediul-geografic-al-padurilor-musonice/, accesat în 30
noiembrie 2021
 https://rum.agromassidayu.com/mussonnie-lesa-opisanie-klimat-fauna-i-interesnie-fakti-
news-307235, accesat în 30 noiembrie 2021
 https://www.scribd.com/document/398787454/MEDIUL-P%C4%82DURILOR-
MUSONICE, accesat în 30 noiembrie 2021
 https://ionutzpetre.wordpress.com/2010/11/22/climatul-temperat-rece-taigaua/, accesat în 30
noiembrie 2021
 https://www.colegiu.info/mediul-padurilor-de-conifere-clima-solurile-speciile-vegetale-si-
animale-impactul-antropic, accesat în 30 noiembrie 2021
 https://prezi.com/wy7rdnumkf1c/mediul-temperat-rece-al-padurilor-de-conifere/, accesat în
30 noiembrie 2021
 https://prezi.com/mq3ztkxcubtw/deserturile-si-semideserturile-zonei-temperate/, accesat în
30 noiembrie 2021
 http://www.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/liceu%20fr/Geografie_11fr_sem1.pdf,
accesat în 30 noiembrie 2021
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Relief_de%C8%99ertic#V%C3%A2ntul, accesat în 30
noiembrie 2021
 Howgh, William (2006). "A Brief History Of The Bhopal Principality In Central India".
 Burr, William (Editor) (2005).„The Atomic Bomb and the End of World War II: A
Collection of Primary Sources”, accesat în 3 decembrie 2021
 https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/inundatii-pe-cel-mai-lung-rau-din-asia-140-
de-morti-in-china-metropola-wuhan-este-in-pericol-1337942, accesat în 3 decembrie 2021
 https://www.europafm.ro/asia-statul-bangladesh-se-confrunta-cu-cele-mai-grave-alunecari-
de-teren-din-istorie/, accesat în 3 decembrie 2021
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_Ludian_(2014) , accesat în 3 decembrie 2021

IMAGINI
1. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Asia_
%28orthographic_projection%29.svg/1920pxAsia_%28orthographic_projection
%29.svg.png
2. https://www.art-educational.ro/other/file_show/20151
3. Poză din atlasul de Editura Cartographia, editat de noi
4. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Asia-blank_map.png harta muta
Link Hartă mută şi numere editate de noi
5. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Asia-blank_map.png harta muta
Link Hartă mută şi numere editate de noi
6. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Asia-blank_map.png harta muta
Link Hartă mută şi numere editate de noi
7. https://i.pinimg.com/originals/72/a6/f7/72a6f71bacc92bd5cfc44e80b388f1cf.pngLink Hartă
mută şi denumiri editate de noi
8. Poză din manualul de Geografie, editată de noi
9. https://images.app.goo.gl/TJuTutT5vyCJhAb36
10. https://www.qdidactic.com/files/geografie/169_poze/image002.jpg
11. http://www.enciclopedie.info/wp-content/uploads/P%C4%83un-albastru-%C5%9Fez
%C3%A2nd.jpg
12. https://www.oddizzi.com/wp-content/uploads/2012/08/img-eco-tiagaforest_big.jpg
13. https://exclusiveluxurytravel.ro/wp-content/uploads/2020/02/aurora-boreala-murmansk-ID-
129243066-%C2%A9-Thawatchai-Thanapanitsakul-Dreamstime.com_.jpg
14. https://minunileplanetei.com/wp-content/uploads/2018/06/de%C5%9Fertul-gobi.jpg
15. https://vid.alarabiya.net/images/2018/05/31/8c55a2a8-de9e-4a7d-981e-
23d1958d7524/8c55a2a8-de9e-4a7d-981e-23d1958d7524_16x9_1200x676.jpg
16. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/00/
Zhoujiaping_after_Ludian_earthquake.jpg
17. https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/
c3RvcmFnZTA2dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjAl/
MkYwNyUyRjE0JTJGMTIwNjIwMV8xMjA2/
MjAxX2ludW5kYXRpaS13dWhhbi1jaGlu/
YS1HZXR0eUltYWdlcy0xMjU1OTUzOTMz/
LmpwZyZoYXNoPWYzMTZlMDE3YTA5ZDM4Y2RjYzMyMmI5Njc3MDA1NjU1.jpg
18. https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2017/06/alunecare-teren-asia.jpg
19. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Atomic_bombing_of_Japan.jpg