Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.

org/wiki/Munții_Carpați

Munții Carpați
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Carpați (dezambiguizare).
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos
central al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul
Munții Carpați
alpin) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula
Balcanică) formează un arc cu o lungime de circa 1.700 km și lățimea maximă de
130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine.
Munții Carpați se întind pe teritoriul a șapte state: Cehia (3%), Slovacia (17%),
Polonia (10%), Ungaria (4%), Ucraina (11%), România (51%) și Serbia (4%).[2]
[3][4][5]

Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare
depășind 2000 de metri în altitudine.

Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Carpații românești văzuți din avion.
Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), Altitudine 2.655 m (Tatra Mare)
în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 m, Localizare România,
în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar în România este vârful Ucraina,
Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali.
Slovacia,
Polonia,
Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor Ungaria,
Republica Cehă
se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le
Serbia[1]
aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și
Suprafață 190.000 km²
eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante
Hartă
domoale.

Clima Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar

vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe
pante și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa,
Prutul, Siretul, Mureșul, Oltul ș.a.

Cuprins
Etimologie
Geografie
Carpații românești
Clima Harta fizică a lanțului carpatic
Apele Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org
Orașe /w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi&
action=edit&section=0)
Geologia
Diviziunile munților Carpați
Carpații Vestici
Carpații Sud-Estici

Munții Carpați în media

Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Legături externe
Vezi și

1 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

Etimologie
Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută, pentru elucidarea ei propunându-se mai multe variante. Două din cele mai
cunoscute fiind:

Stâncoșii, dintr-un cuvânt dacic cu rădăcina în Proto Indo-Europeanul *sker-/*ker, înrudit, sau identic, cu albanezul karpë(stâncă);
din proto indo-europeanul *kwerp (a întoarce, a îndoi), care a dat grecul karpós (încheietură), englezul vechi hweorfan (a întoarce),
luându-se în considerare forma munților. Numele a dat și denumirea Carpilor, trib dacic care trăia în Moldova secolelor II-IV.
Denumirea le-a fost atribuită de romani sau era una nativă; fie pentru că locuiau dincolo de Carpați, fie prentru că au adoptat-o ei ca
locuitori ai zonei.

Geografie
Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est , și
se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lungimea totală a Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între
12 km și 500 km. Cea mai mare lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul muntos are cea mai mare lățime în
Depresiunea colinară a Transilvaniei, și la poalele Munților Tatra (cea mai mare înălțime din Carpați, cu Gerlachovský štít, care are 2 655
m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița cu Polonia. Se întinde pe o suprafață de 190.000 km2 și, după Alpi, e cel mai extins lanț
muntos din Europa.

Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un lanț neîntrerupt de munți. Mai degrabă,
constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpații, care doar în rare locuri depășesc
altitudinea de 2500 m, nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt
comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este inzăpezită tot anul și nu prezintă niciun ghețar. Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la
fel de înalți ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat și floră comună.

Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Muntii Leitha la
Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpații de lanțul Munților Balcani, la Orșova.

Carpații românești
Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos
alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale,
prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse
le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre
sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic
dobrogean.

Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime

depășind rar 2500 m (în Bucegi, Munții Făgărașului, Parângului,
Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile culmilor coboară
frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului,
Banatului etc). Lățimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul
României variază între 120 km (în Munții Rodnei) și 70 km (în Munții
După Emmanuel de Martonne[6], Carpații României
Parângului).
acoperă aproximativ o treime din suprafața României.

Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni

intramontane și văi transversale, totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.) Ei au o vechime de
204 milioane ani.

Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice, lanțul carpatic românesc se împarte în trei mari unități morfotectonice:

Carpații Orientali - cu 3 grupe mai mari și 40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic, geofizic și geografic:

Carpații Maramureșului și Bucovinei

Carpații Moldo-Transilvani
Carpații de Curbură

Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 24 de grupe montane, ce sunt distincte geografic:

Munții Bucegi
Munții Făgăraș
Munții Parâng

2 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

Munții Retezat-Godeanu

Carpații Occidentali Românești- cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul lor în 18 grupe montane distincte morfologic, geofizic și
geografic:

Munții Banatului
Munții Poiana Ruscă
Munții Apuseni

Cele mai înalte 12 vârfuri ale Carpaților românești sunt:

1. Moldoveanu (Munții Făgăraș) - 2.544 m.

2. Negoiu (Munții Făgăraș) - 2.535 m.
3. Viștea Mare (Munții Făgăraș) - 2.527 m.
4. Parângul Mare (Munții Parâng) - 2.519 m.
5. Lespezi (Munții Făgăraș) - 2.517 m.
6. Peleaga (Munții Retezat) - 2.509 m.
7. Pǎpușa Mare (Munții Retezat) - 2.508 m.
8. Vânǎtoarea lui Buteanu (Munții Făgăraș) - 2.507 m.
9. Cǎlțun (Munții Făgăraș) - 2.505 m.
10. Omu (Munții Bucegi) - 2.505 m.
11. Bucura (Munții Bucegi) - 2.503 m.
12. Dara (Munții Făgăraș) - 2.500 m. Imagine din satelit a Munților Carpați

Clima
Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanțe diferite, ca urmare a
desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a
cantității de precipitații, pe măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe
culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m,
precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.

În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate,
iarna), iar în sud mediteraneene.

Apele
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții săi Bodo,
Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și
Nistru.

Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se
adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.

Orașe
Orașe importante care se regăsesc în interiorul sau apropierea Carpaților, sunt ordonate
descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-Napoca (România, 310 243),
Brașov (România, 284 596), Košice (Slovacia, 234 596), Oradea (România, 206 614), Miskolc
(Ungaria, 178 950), Sibiu (România, 154 892), Târgu Mureș (România, 146 000), Baia Mare
(România, 137 976), Tarnów (Poland, 117 109), Râmnicu Vâlcea (România, 111 497),
Uzhhorod (Ucraina, 111 300), Piatra Neamț (România, 105 865), Suceava (România, 104
914), Drobeta-Turnu Severin (România, 104 557), Reșița (România, 86 383), Žilina (Slovacia,
85 477), Bistrița (România, 81 467), Banská Bystrica (Slovacia, 80 730), Deva (România, 80
000), Zlín (Republica Cehă, 79 538), Hunedoara (România, 79 235), Zalău (România, 71 Lacul Bucura
326), Przemyśl (Polonia, 66 715), Alba Iulia (România, 66 369), Zaječar (Serbia, 65 969),
Sfântu Gheorghe (România, 61 543), Turda (România, 57 381), Bor (Serbia, 55 817), Mediaș
(România, 55 153), Poprad (Slovacia, 55 042), Petroșani (România, 45 194), Negotin (Serbia, 43 551), Miercurea Ciuc (România 42,029),
Sighișoara (România, 32 287), Făgăraș (România, 40 126), Petrila (România, 33 123) , Zakopane (Polonia, 27 486), Câmpulung
Moldovenesc (România, 20 076), Vatra Dornei (România, 17 864), și Rakhiv (Ucraina, 15 241).

3 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

Zakopane este un oraș mic, situat la 850 de metri altitudine, pe flancul nordic al Munților Tatra Mare. Este una dintre cele mai renumite
stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din Europa.

Geologia
Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-
hercinic (în vest) și scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de
înălțare, aparținând orogenezei alpine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci
magmatice și roci sedimentare).

Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief
glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat.

Diviziunile munților Carpați

Munții Tatra, parte a lanțului Munților Carpați

Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra.

O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina și Slovacia sunt tradițional numiți Beskids.

Granița geologică dintre Carpații Vestici și cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre orașele Michalovce - Bardejov -
Nowy Sącz - Tarnów. În harțile vechi granița era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de râurile Sanna și Osława (Polonia) –
orașul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuși, mută granița și mai la est.

Granița dintre Carpații Estici și cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Brașovului și Valea Prahovei.

Ucrainenii folosesc termenul de „Carpații Estici” doar pentru Carpații Ucrainei (sau Carpații Păduroși), în principal pentru zona aflată pe
teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpații Estici (Carpații Orientali) pentru a face referire la
zona cuprinsă de la granița cu Ucraina spre sud.

Panoramă din Munții Tatra

Acesta sunt subdiviziunile munților Carpați (în sens orar, de la vest, numerele se referă la hartă):

Carpații Vestici

1 Carpații Occidentali Exteriori:

Carpații austrieci ai Moraviei de Sud

Capații Moraviei Centrale
Carpații Moraviei slovace

4 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

Piemontul Vest-Beșkidian
Beșkizii de Vest
Beșkizii Centrali
Beșkizii Estici
Zona Podhale-Magura

2 Carpații Occidentali Interiori:

Munții Metaliferi Slovaci

Regiunea Fatra-Tatra
Munșii Medii Slovaci
Depresiunea Lučenec-Košice
Regiunea Mátra-Slanec

Carpații Sud-Estici
Harta subdiviziunilor munților Carpați.
Carpații Orientali:

3 Carpații Orientali Exteriori:

Piemontul Central Beșkidian

Beșkizii Joși
Beșkizii Estici
Carpații Moldo-Transilvani
Subcarpații Estici
4 Carpații Orientali Interiori:

Regiunea Vihorlat-Gutin
Munții Bistriței
Munții Călimani-Harghita
Depresiunea Giurgeu-Brașov
Carpații de Vest, Tatra Mare, Polonia
Masivul Rakhiv și Munții Maramureșului
Depresiunea Maramureș
Munții Rodnei
5 Carpații Meridionali (cunoscuți și sub denumirea de Alpii transilvăneni):

Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului

Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș
Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului
Grupa muntoasă Retezat-Godeanu
6 Carpații Occidentali Românești:

Munții Apuseni
Munții Poiana Ruscă (uneori considerat drept parte a Carpaților Sudici)
Munții Banatului (uneori considerat drept parte a Carpaților Sudici)
7 Platoul Transilvan (Uneori neconsiderat a fi parte a Carpaților):

Podișul Transilvaniei
Depresiunea Mureș-Turda
Depresiunea Făgăraș
Depresiunea Sibiu
8 Carpații Sârbești (uneori considerat drept parte a Carpaților Sudici, sau de alții ca fiind în afara lanțului carpatic)
Depresiunea Carpatică Exterioară (înconjoară Munții Carpați și în mod normal sunt considerați parte a grupurilor muntoase la care
aderă)

Munții Carpați în media

„Wild Carpathia” este un serial documentar britanic despre Munții Carpați.[7]

Note
1. ^ Despre Munții Carpați - Carpathian Heritage Society (http://www.carpathians.pl/carpathians01.html)
2. ^ en [1] (http://www.visiteurope.com/en/region/carpathians) "The Carpathians" European Travel Commission, in The Official Travel
Portal of Europe, accesat la 31 octombrie 2017
3. ^ en [2] (http://www.carpathianconvention.org/tl_files/carpathiancon/Downloads/03%20Meetings%20and%20Events
/Working%20Groups/Spatial%20Planning/200805_Strategic%20Workshop%20on%20Spatial%20Planning/15BS.pdf) The
Carpathian Project: Carpathian Mountains in Serbia, Institute for Spatial Planning, Faculty of Geography, University of Belgrade

5 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

(2008), accesat la 31 octombrie 2017

4. ^ en [3] (http://www.nhmbeo.rs/upload/documents/casopisi/Glasnik/Vol03/Maran%20(2010).pdf) Bulletin of the Natural History
Museum, pg. 54, Valuing the geological heritage of Serbia (UDC: 502.171:55(497.11), Aleksandra Maran (2010), accesat la 31
octombrie 2017
5. ^ en [4] (https://books.google.rs/books?id=6HYogayZpdUC&pg=PA7&lpg=PA7&dq=homolje+carpathian+serbia&source=bl&
ots=rxwfZJq3aP&sig=fWJIiHRvFlywDMOlYAghK-755Qs&hl=en&sa=X&
ved=0ahUKEwiVh5Oil7PQAhUGjywKHTcxDDo4ChDoAQg1MAU#v=onepage&q=homolje%20carpathian%20serbia&f=false)
"Sacred Language of the Vlach Bread", Paun es Durlic, Balkankult (2011), accesat la 31 octombrie 2017
6. ^ Emmanuel de Martonne, Géographie universelle, dir. Vidal de la Blache, vol. IV : Europe centrale, Paris, Armand Colin, 1930 &
1931).
7. ^ TVR va difuza în premieră Wild Carpathia – Anotimpurile schimbării, ultima parte a seriei (http://www.descopera.ro/natura
/15767469-tvr-va-difuza-in-premiera-wild-carpathia-anotimpurile-schimbarii-ultima-parte-a-seriei), 5 octombrie 2016, Descoperă,
accesat la 6 octombrie 2016

Bibliografie
Urs-Beat Brändli, Jaroslaw Dowhanytsch (Red.): Urwälder im Zentrum Europas. Ein Naturführer durch das Karpaten-
Biosphärenreservat in der Ukraine. Eidgenössische Forschungsanstalt WSL, Birmensdorf. Karpaten-Biosphärenreservat Rachiw.
Verlag Haupt, Bern/Stuttgart/Wien 2003. ISBN 3-258-06695-7
Bernhard Hänsel: Die Steppe und das Karpatenbecken im Spannungsfeld zwischen nomadischen und seßhaften Lebensformen. in:
Prähistorische Archäologie Südosteuropa. Das Karpatenbecken und die osteuropäische Steppe. Bad Bramstedt 12.1998, 7-18.
ISSN 0723-1725 (http://worldcat.org/issn/0723-1725)
Ioan Mărculeț, Bogdan Rusu: Impactul lacurilor de acumulare din Munții Teleajenului și Buzăului asupra reliefului – observații
preliminare, Comunicări de Geografie, Vol. IX, Edit. Univ. București, 2005, p 103-106, 3 fig.
Kurt Scharr (Hrsg.): Die Karpaten. Balthasar Hacquet und das "vergessene" Gebirge in Europa. Studien-Verlag, Innsbruck/Wien
/Bozen 2005. ISBN 3-7065-1952-6
Henning Schwarz: Rumänische Karpaten. Wanderführer. Aragon, Moers 1995. ISBN 3-89535-043-5
Michael Schneeberger, Frank-Michael Lange: Die rumänischen Waldkarpaten. Maramures, Viseu de Sus und ein Abstecher in die
Bukowina. Schelzky & Jeep, Berlin 1998. ISBN 3-89541-139-6
Rainer Slotta, Volker Wollmann, Ion Dordea: Das Gold der Karpaten - Roșia Montană und sein Bergbau zur Ausstellung im
Deutschen Bergbau-Museum vom 27. Oktober 2002 bis zum 5. Mai 2003. Deutsches Bergbau-Museum, Bochum 2003. ISBN
3-921533-95-3
Uwe Hartmann: Steinbachs Naturführer: Süßwasserfische. Mosaik Verlag, 2002

Lectură suplimentară
Walter Kargel: Trasee alpine în Carpați, Editura Sport-Turism, 1976

Legături externe
Sanctuare din Muntii Carpati (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/sanctuare-din-muntii-carpati-117406.html), 7 februarie 2008,
Adrian Bucurescu, România liberă
Fotoreportaj în Munții Carpați: Alături de urși – episodul 1 (http://www.descopera.ro/natura/8526175-fotoreportaj-in-muntii-carpati-
alaturi-de-ursi-episodul-1), 27 iulie 2011, Silviu Matei, Descoperă
Fotoreportaj în Munții Carpați: Alături de urși – episodul 2 (http://www.descopera.ro/natura/8542760-fotoreportaj-in-muntii-carpati-
alaturi-de-ursi-episodul-2), 30 iulie 2011, Silviu Matei, Descoperă
Imagini din Carpații românești (http://www.peisaje-montane.ro/)
Resursele economice și umane ale Carpaților Românești, unibuc.ro

Vezi și
Lista munților din România
Lista grupelor muntoase din Carpații Orientali
Lista grupelor muntoase din Carpații Meridionali
Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali
Munții Dobrogei
Huda lui Papara. PAGINA OFICIALA (http://www.hudaluipapara.com)
Orogeneza alpină

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Munții_Carpați&oldid=12686916

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 19 martie 2019, ora 17:20.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare.

6 din 7 29.03.2019, 15:15

Munții Carpați - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Carpați

Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

7 din 7 29.03.2019, 15:15