Câmpia de Vest

Limite

N – granița cu Ucraina;

V – granița cu Ungaria;

SV – granița cu Serbia;

NE/E – Munții Oaș, Dealurile de Vest și M. Apuseni

Caracteristici

 face parte din Depresiunea Panonică ce prezintă un fundament cristalin scufundat

acoperit de o cuvertură sedimentară cu o grosime între 300-3000m; sedimentele pliocene
s-au depus la sfârșitul neozoicului odată cu retragerea lacului Panonic, sedimentele
depuse sunt formate din nisipuri, pietrișuri și argile. După retragerea lacului, râurile
depun sedimente cuaternare. În pleistocenul superior se depun leossul și aluviunile
holocene;
 dpdv geologic întâlnim: argile, nisipuri lacustre, nisipuri eoliene, pietrișuri și leoss;
 lățimea câmpiei variază între 20 km în zona Munților Zarand și până la 60 km în zona
montană în dreptul pătrunderilor golfurilor spre zona montană;
 altitudinile sunt relativ uniforme de la N la S și de la V la E, oscilând între 80-180m,
ajungând până la 200m la contactul cu dealurile;
 are aspect de fâșie de bordură cu o structură longitudinală de la N la S întreruptă la E de
către luncile râurilor care au compartimentat câmpia înaltă în unități mai mici, separate de
golfuri de câmpie joasă ce pătrund până în zona deluroasă;
 râurile și golfurile au legat strâns câmpia de deal, unele râuri determinând 3 diviziuni
complexe: Câmpia Someșelor, Crișurilor, Banatului, având o structură transversală;
 se întâlnesc 2 tipuri principale de câmpie la care se mai adaugă unul intermediar:
câmpiile înalte cu glacisuri, piemonturi, terase, ating înălțimi între 100-180m, se mai
numesc și subcolinare: Nădlac, Carei; câmpiile joase altitudini de până în 5m, se dezvoltă
la nivelul albiilor râurilor sau sub nivelul acestora, altitudinile maxime pot fi de 140m în
Câmpia Crișurilor și Banatului;
 dpdv genetic sunt câmpii de subsidență unde procesele de colmatare sunt frecvente,
râurile divaghează puternic și depun pânze aluviale sau conuri de dejecție, iar apele
freatice fiind aproape de suprafață produc înmlăștiniri; se mai numesc și câmpii de
divagare sau câmpii aluviale recente; câmpiile intermediare se plasează între cele 2 cu
altitudini între 100-140m având un grad ridicat de divagare mai ales a râurilor autohtone:
 o câmpia înaltă este formată din următoarele subtipuri:
 câmpii de glacis – apar sub rama deluroasă (glacisul Ardudului și
Tășnadului,
 câmpii piemontane – C. Vingăi și E. C. Cigher;
 câmpii de glacis piemontane - C. Buziaș. C. Bârzavei:
 câmpii de terase – se dezvoltă pe rama golfurilor – C. Bocsig (pe dreapta
râului Bega), C. Timișului și o parte din C. Cigherului;
 tipul piemontan terminal sau tabulare – acoperite cu leoss, reprezentând
resturi ale unor conuri de dejecție cu aspect piemontan și care au rămas
mai înălțate, în cadrul câmpiilor joase, subsidente – C. Carei, C. Nădlac,
C. Jimboliei, C. Aradului;
o câmpiile joase: sunt mai puțin diversificate, fiind afectate de colmatare;
 câmpii de subsidență aflate la nivelul albiilor principale ale râurilor Crișul
Alb, Crișul Negru – C. Salontei, C. Timișului Inferior;
 câmpii de lunci uneori joase, alteori înalte – C. Ierului Inferior și Superior;
 câmpii de conuri dezvoltate la nivelul terminal al terasei 1, pe dreapta
Someșului și pe strânga Crasnei;
 relieful minor dezvoltat în cadrul acestor câmpii este altcătuit din rigole, ravene, ogașe,
glacisuri în cadrul câmpiilor înalte și dune de nisip specifice atât câmpiilor înalte, cât și în
anumite zone mai joase; în zona luncilor se dezvoltă grinduri, meandre părăsite, popine,
conuri de albie.

Subdiviziuni

 Câmpia Someșului – cuprinde

 câmpiile subcolinare: Câmpia Ardudului; Câmpia Tășnad; Câmpia
Buduzlău; Câmpia Carei – 140-150m;
 câmpiile joase aluviale: Câmpia Joasă a Someșului; Câmpia Ierului;
 Câmpia Crișurilor – cuprinde
 câmpiile înalte: Câmpia Barcăului; Câmpia Miersig; Câmpia Cermei;
Câmpia Bocsig;
 câmpii joase: Câmpia Salontei; Câmpia Crișului Alb; Câmpia
Crișului Negru;
 Câmpia Banatului – cuprinde
 Câmpia Mureșului care cuprinde câmpii piemontane de terase (Câmpia
Vingăi), câmpii piemontane tabulare (Nădlac);
 Câmpia Timișului, câmpie de subsidență, cuprinde C. Timișoarei, C.
Begăi, C. Moraviței;
 Câmpia Lugojului este un golf de câmpie care se prelungește spre Timiș
și Bega și cuprinde câmpii joase de lunci și câmpii de glacisuri și terase;
 Câmpia Bârzavei este o câmpie complexă de glacis piemontan formată
din C. Buziaș și C. Gătaiei.