HIDROGRAFIA ROMÂNIEI
Hidrografia României se referă la totalitatea apelor de pe teritoriul acestei
țări. România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri,
lacuri, ape subterane, ape marine. Particulariltățile hidrografice și hidrologice ale
României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona
climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic
a contribuit la unele modificări ale acestor particularități.
RÂURILE:
- Rețeaua de râuri are caracter radiar și divergent pe unele locuri.
- Râurile cu excepția celor din podișul Dobrogei se varsă direct sau indirect
in Dunăre.
- Râurile mari izvorăsc din regiunea muntoasă și străbat mai multe trepte de
relief.
- Sunt râuri care străbat o singura treaptă de relief: Bicaz, Bârlad, Casimcea
După direcția de curgere si colector râurile se împart in următoarele grupe
hidrografice:
1. Grupa de V si SV:
a) De V: Tisa(colector): - Iza, Vișeu, Someș, Barcău;
- Crișul Repede, Negru si Alb;
- Mureș(Târnava Mare, Târnava Mică, Arieș...)
b) De SV: Dunărea(colector): Timiș, Cerna, Nera, Caraș;
2. Grupa de S Dunărea(colector): -Jiu(Tismana, Șușița, Motru, Gilort...)
2
-Argeș(Dâmbovița)
-Ialomița(Prahova)
3. Grupa de E: Siret(cel mai mare debit) cu afluenții: Suceava, Moldova,
Bistrița, Trotuș, Buzău, Bârlad;
!APLICATIE!
Caracterizați râul care trece prin localitatea voastră precizând:
-locul de unde Carpații Meridionali: Gr Retezat- Jiul de V izvorăște:
Gr Parâng- Jiul de E
- Dunărea( se varsă în apropiere de Bechet) colectorul:
- 339 km lungimea:
-unități si subunități Carpații Meridionali( Depresiunea Petroșani si Defileul Jiului),
Subcarpații Getici( Depresiunea Târgu Jiu- Câmpul Mare), Podișul
de relief străbătute: Getic( Platforma Jiului), Câmpia Română( Câmpia Olteniei)
-aflunți: Tismana, Șușița, Bistrița, Jaleș, Gilort, Motru, Amaradia
- Târgu Jiu, Craiova reședințe de județ:
C:\Users\dnegh\ Downloads\Joc - Râurile
României_files
LACURILE SI APELE STĂTĂTOARE:
Lacurile = este o întindere de apă stătătoare, mai mare decât balta, închisă
între maluri, uneori cu scurgere la o mare sau la un râu, dar nefiind alimentată
sau conectată cu apa oceanelor.
2
Lacurile se întâlnesc pe toate treptele de relief și au forme, mărimi și origini
foarte variate. Deși în numar mare (3500) sunt, în general, reduse ca suprafață
(1,1% din teritoriul țării). Cele mai mari sunt cele din sistemul lagunar Razim,
sau unele limane maritime (Tașaul, Siutghiol, Techirghiol), ori fluviale (Lacul
Oltina în sudul Dobrogei, Snagov la nord de București).
1. Lacuri in zonă de munte:
a) Naturale: - glaciare: Munții Făgăraș( L. Bâlea, Iezer), Munții
Parâng( L. Gâlcescu), Munții Retezat( L. Bucura- cel mai întins, L.
Zănoaga- cel mai adânc).
- vulcanice: L. Roșu, Sfânta Ana.
- în masive de sare: în depresiunea Maramureș( [Link] Sugatag,
Coștiui)
- lacuri de baraj natural: L. Roșu în Carpații Orientali.
b) Antropice: l. hidroenergetice( Porțile de Fier, Vidra, Vidraru)
2. Lacuri în zona de deal și podiș:
a) Naturale: -în masive de sare( Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Ursu, Turda)
- în depresiuni carstice: în doline: L. Zăton.
- limane fluviatile: L. Oltina, L. Bugeac.
b) Artificiale: -de acumulare: pe Olt, pe Prut(L. Stânca- Costești)
- iazuri: Drăgășani, Sulița, Geaca.
3. Lacuri din zona de câmpie:
a) Naturale: -limane fluviatile: L. Snagov.
- în crovuri( formate in loess): L. Plopu, L. Ianca.
b) Artificiale: -de acumulare: L. Ostrovu Mare
- iazuri: L. Floreasca, L. Cișmigiu
4. Lacuri de pe țărmul Mării Negre si Delta Dunarii:
- lagune: L. Razim, L. Zmeica, L. Siutghiol
- maritime: L. Techirghiol, L. Mangalia, L. Tașaul.
