GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

LECȚIA NR 6

HIDROGRAFIA ROMÂNIEI

Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt cât

de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin
Geografie, la clasa a XII-a. Haide să pornim
împreună pe drumul cunoașterii hidrografiei
României.

1. EXPLOREAZĂ:
Upper Basin=Bazinul
superior (izvor-
Bratislava)

Middle Basin=Bazinul
mijlociu (Bratislava-
Baziaș)

Lower Basin=Bazinul
inferior (Baziaș-Delta
Dunării)

Bazinul
hidrografic al
Dunării

https://www.mdpi.com/2073-4441/7/11/6139/htm
Analizați harta de mai sus cu bazinul hidrografic al Dunării și precizați:
- Unitatea de relief din România drenată de râuri ce nu se varsă în Dunăre;
- Bazinele hidrografice dunărene în care se regăsesc râurile din România;
- Două râuri afluente ale Dunării ale căror curs se desfășoară doar prin România.

2. APROFUNDEAZĂ:
Hidrografia României

În România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi

maritime.
Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), având patru
sectoare:
- de defileu, între Baziaş şi Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin), in sudul muntilor
Banat, unde fluviul străbate o zonă montană având o vale îngustă. Cele mai înguste

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

sectoare(ingustare in calcare) se numesc cazane; Dunarea formeaza aici cel mai lung defileu
din Europa, 144 km . Orase: Orsova, DTS
- de luncă, între Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin) şi Călăraşi, in sudul campiei
Romane, sector în care Dunărea are o albie largă cu mai multe ostroave (insule) şi o luncă
bine dezvoltată; aici primeste ca afluenti pe Jiu, Olt, Arges; orase:DTS,Zimnicea,
Giurgiu,Oltenita, Calarasi. La Giurgiu-Russe s-a construit podul rutier si feroviar catre
Bulgaria.
- bălţilor, între Călăraşi şi Brăila, unde fluviul se desparte de două ori în câte două braţe.
La Călăraşi se separă în braţele Dunărea(E) şi Borcea(V), care se unesc la Giurgeni-Vadu
Oii,se desparte imediat in braţele Dunărea Veche(E) şi Cremenea(V), care se unesc la Brăila.
Între aceste braţe se formează Insula (Balta) Ialomiţei, în sud, şi Insula (Balta) Mare a Brăilei,
în nord; aici primeste ca afluent pe raul Ialomita.
- Dunărea maritimă, între Brăila şi Marea Neagră, sector în care se poate naviga cu
nave de mare tonaj (maritime). Între Brăila şi Pătlăgeanca(langa Tulcea), Dunărea are un
singur braţ, foarte larg. Între Pătlăgeanca şi Marea Neagră se dezvoltă sectorul de deltă.
Iniţial, fluviul se desparte în două braţe: Chilia şi Tulcea, după care braţul Tulcea se desparte
în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe. Debitul mediu anual variază între 5 600 m3/s, la Baziaş,
şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca. Afluenti: Siret, Prut. Orase:Braila, Galati, Tulcea, Sulina.
>debite maxime=primavara, datprita ploilor si topirii zapezilor
>debite minime=toamna, iarna
>aluviuni= 60 mil. tone/an
>importanta:transport,energie electrica(hidrocentrale), apa potabila,resursa
piscicola, turism.
Râurile interioare
>in interior, raurile au scurgere radiara(din centru spre margini,
>pe margine, reteaua hidrografica este circulara(Dunare, Prut, Tisa).
>in Baragan si Dobrogea sunt rauri care pot seca in timpul verii.
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:
- de vest, care are colector râul Tisa care formeaza granita dintre Romania si Ucraina pe
62 km lungime, se varsa in Dunare in apropiere de Belgrad.
Primeste ca afluenti pe: >Vişeu,
> Iza(Sighetu Marmatiei),
> Someş(Satu Mare)-se formeaza din unirea Somesului Mare cu
Somesul Mic(Cluj) in dreptul loc. Dej.
> Barcau, Crişul Repede(Oradea), Crişul Negru, Crişul Alb se
unesc in Ungaria, formeaza Crisul si se varsa in Tisa; strabat m-tii Apuseni, dl. si cp. de Vest
>Mureş-izvoraste din muntii Hasmasu Mare, trece prin orasele
Tg. Mures, Alba Iulia, Deva, Arad; afluenţi: Târnava Mică si Târnava Mare(Sighisoara,
Medias) care se unesc in dreptul loc. Blaj, Arieş, Ampoi, Sebeş, Strei),
Bega(Timisoara)=canal navigabil.
- de sud, care are colector direct Dunărea.
Principalii afluenti sunt:> Timiş,
>Cerna(Orsova),
> Jiu ( Tg. Jiu, Craiova)-se formeaza prin unirea Jiului de
Est(Petrosani) cu Jiul de Vest,primeste afluenţi pe Motru şi Gilort,
>Olt (Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe,Rm.Valcea, Slatina),izvoraste
din muntii Hasmasu Mare, cu afluenţii Râul Negru, Cibin, Lotru, Olteţ,
>Argeş(Curtea de Arges,Pitesti),cu afluentul Dâmboviţa(Bucuresti)
>Ialomiţa(Targoviste,Slobozia), cu afluentul Prahova(Predeal,
Azuga, Busteni, Sinaia, Campina)

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut. Raul Prut formeaza granita cu Rep.
Moldova.
Principalele râuri care se varsă în Siret(Roman, Bacau) sunt:
> Suceava(Suceava),
>Moldova,
> Bistriţa(Piatra Neamt),
>Trotuş(Onesti),
>Buzău(Buzau) (pe dreapta) şi Bârlad(Vaslui, Barlad, Tecuci)(pe stânga)
Principalele rauri care se varsa în Prut: Başeu şi Jijia (cu afluentul Bahului>Iasi);
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în
lacurile de pe ţărmul Mării Negre:> Taiţa si Teliţa(se varsa in lacul Babadag),
> Casimcea se varsa in lacul Tasaul
> Carasu- de-a lungul lui s-a construit canalul Dunare-Marea
Neagra, intre Cernavoda si Marea Neagra.

Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş,
Gâlcescu, în Munţii Parâng, Bucura(10 ha,cel mai intins lac glaciar), Zănoaga(29m, cel mai
adanc lac glaciar), în Munţii Retezat etc.;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu, din Munţii
Harghita;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare.(format prin bararea raului
Bicaz)
- carstice: in muntii Apuseni.
-foste ocne de sare: Lacul Costiui, Ocna Sugatag, Ocna Mures, Ocna Dej, Turda,
Ocnele Mari-langa Rm. Valcea.
- de crov: Lacul Sărat(langa Braila), Amara(langa Slobozia) (cu apă sărată), Ianca,
Plopu, Movila Miresii, în Câmpia Română etc.;
- limanuri fluviatile: Căldăruşani, Snagov, în Câmpia Română, Mostiştea, în Lunca
Dunării etc.;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol(namol terapeutic), Mangalia(ape sulfuroase),
Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier pe Dunare, Ostrovul Mare pe Dunăre,
Vidraru pe Argeş, Vidra pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistriţa, Stanca Costesti pe Prut etc.),
pentru agrement (Herăstrău, Cişmigiu, Tei, în Bucureşti etc.). În Câmpia Transilvaniei şi
Câmpia Moldovei s-au construit iazuri.
Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km² şi o adâncime maximă
de 2 211 m (2 235 m după alte surse). Include şi Marea Azov, în nord. Ţările riverane sunt:
România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina. Lungimea litoralului românesc este de
244 km. Caracterul semi-închis, lipsa curenţilor verticali şi aportul mare de apă dulce, adus de
fluvii, determină existenţa a două straturi de apă cu proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă
(până la 180-200 m adâncime) are o salinitate mai mică, 10-18 ‰, fiind aerisit şi populat de
vieţuitoare. Stratul de adâncime este mai sărat (22‰), neaerisit, cu hidrogen sulfurat şi fără
vieţuitoare.
3. APLICĂ
I. Rezolvă corect în mai puțin de 8 minute jocul asociat link-ului de mai jos: 4 puncte
https://www.geogra.ro/joc/rauri/rauri.php
II. Asociază imaginile de mai jos cu sectoarele Dunării: 1 punct

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

.............de defileu; ............de luncă; ............. al bălților; ............. maritim.

1 2

3 4

III. Urmăriți știrea asociată link-ului de mai jos și precizați: 2 puncte

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/marea-neagra-devine-verde-explicatia-pe-care-au-dat-o-
specialistii-romani-pozelor-facute-de-nasa.html
- Cauza care a determinat schimbarea culorii Mării Negre;
- O activitate economică influențată de culoarea apei Mării Negre;
- Doua cauze care fac ca la Mamaia, în nordul litoralului românesc, să nu se producă
fenomenul de schimbare a culorii apei Mării Negre;

IV. Urmăriți filmulețul asociat link-ului de mai jos și precizați activitatea umană în
urma căreia a apărut Lacul Iacobdeal: 1 punct
http://surprisingromania.com/video-lacul-iacobdeal-_-filmare-aeriana-4k-_-turcoaia-_-jud-
tulcea/

V. Pe baza imaginilor de mai jos, identificați patru tipuri de lacuri. 1 punct

1 2

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

3 4

5 6

4. SCHIȚA LECȚIEI

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Hidrografia României

În România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi

maritime.
Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), debitul mediu
anual variază între 5 600 m3/s, la Baziaş, şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca, având patru sectoare:
- de defileu,
- de luncă,
- bălţilor,
- Dunărea maritimă.
Râurile interioare
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:
- de vest, care are colector râul Tisa,
- de sud, care are colector Dunărea,
- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut,
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în
lacurile de pe ţărmul Mării Negre.
Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare, Lacul Balătău, în M. Nemira;
- de crov: Sărat, Amara (cu apă sărată);
- limanuri fluviatile: Căldăruşani, Snagov;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier).
Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km² şi o adâncime maximă
de 2 211 m (2 235 m după alte surse). Include şi Marea Azov, în nord.
Ţările riverane sunt: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina.
Lungimea litoralului românesc este de 244 km.
Caracterul semi-închis, lipsa curenţilor verticali şi aportul mare de apă dulce, adus de
fluvii, determină existenţa a două straturi de apă cu proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă
(până la 180-200 m adâncime) are o salinitate mai mică, 10-18 ‰, fiind aerisit şi populat de
vieţuitoare. Stratul de adâncime este mai sărat (22‰), neaerisit, cu hidrogen sulfurat şi fără
vieţuitoare.

BIBLIOGRAFIE
1. Caietul elevului clasa a XII-a, Dumitru Rus, Ed. CD Press, 2016
2. Geografie-Ghid de pregătire pentru bacalaureat, Gheoghe Matei, Editura Andreas,
2020
3. Geografie-Bacalaureat 2018, Albinița Costescu, Dumitru Iarca, Editura Gimnasium,
2016

Autori: prof. Veronica Onica și prof. Daniel Șoitu