1

ROMÂNIA – râuri interioare

[ reşedința de județ, situată pe un anumit râu sau pe Dunăre ]

A) Grupa râurilor nord-vestice (râuri principale şi afluenţi):

* TISA (principalul colector):- 60 km lungime pe teritoriul românesc
→ (afluenţi) → Vişeu
→ Iza
* Tur
* Someş [...]
→ Someşul Mare (izv. din Munţii Suhard)
→ Someşul Mic [...] (izv. din Munţii Apuseni, cuprinde 3 lacuri
de acumulare, cele mai importante fiind Tarniţa şi Mărişelu) → Someşul
Cald
→ Someşul Rece
Someşul Mare şi Someşul Mic se unesc în dreptul localităţiii Dej rezultând Someşul.
După loc. Dej, Someşul străbate “jugul intracarpatic”, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest.
Debitul la ieşirea din ţară: 120 m³/s. În anul 1970 debitul maxim a fost jumătate din cel al
Dunării la Baziaş.
* Someş (se formează după loc. Dej) :
* Crasna
* Barcău

B) Grupa râurilor vestice (râuri principale şi afluenţi):

* Crişurile → Crişul Repede [...]

→ Crişul Negru
→ Crişul Alb
* Mureşul [......................................................]
→(afluenţii de pe stânga)
→ Târnava (lungimea 23 km, se formează în dreptul loc. Blaj,
prin unirea celor 2 Târnave) → Târnava Mare
→ Târnava Mică
→ Sebeş ( cuprinde 4 hidrocentrale: Gâlceag, Şugag,
Săsciori, Petreşti )
→ Strei → Râul Mare ( + hidrocentrala Gura Apei,
din Munţii Retezat)
→(afluenţii de pe dreapta)→ Arieş
Mureşul izv. din Munţii Giurgeului, străbate Depresiunea Giurgeului - Defileul Topliţa-Deda –
Depresiunea Colinară a Transilvaniei – sudul Munţilor Apuseni – Dealurile de Vest – Câmpia de Vest
şi se varsă în Tisa în dreptul localităţii Szeged (Ungaria).
Debitul la ieşirea din ţară: 178 m³/s.

C) Grupa râurilor sud-vestice (râuri principale şi afluenţi) :

* Bega [..........................] : izvorăşte din munţii Poiana Ruscă, străbate Dealurile de
Vest şi Câmpia de Vest. Canalizat (peste 100 ani); singurul port interior din țara noastră -
Timişoara.

* Timiş (izv. din Munţii Semenic):

 2

→(afluenţi pe stânga)
→ Bârzava [........................] ( + lacul de acumulare de la Văliug)

* Caraş
* Nera
* Cerna

D) Grupa râurilor sudice (râuri principale şi afluenţi):

* Jiu [ ..........................]
(izv. din Munţii Parâng cu Jiul de Est şi din Munţii
Retezat+Godeanu cu Jiul de Vest, cele două râuri se unesc în dreptul loc. Livezeni, unde va
rezulta Jiul):
→ Motru (afluent pe dreapta)
Jiul străbate Depresiunea Petroşani+defileul Lainici (calea ferată Bumbeşti+Livezeni)- Subcarpaţii
Getici-Podişul Getic- Câmpia Română, se varsă în Dunăre în dreptul loc. Bechet.
* Oltul [ .................................... ] (izv. din Munţii Hăşmaşu Mare)
→(afluenţi pe stânga) → Topolog
→(afluenţi pe dreapta) → Cibin [ ..................... ]
→ Lotru ( + lacul Vidra: hidrocentrala Lotru+Ciunget)
→ Olteţ
Oltul străbate Depresiunea Ciucului – pasul Tuşnad (1301 m) – Depresiunea Braşov – pasul
Racoş – Depresiunea Transilvaniei – Carpaţii Meridionali (defileul Turnu Roşu-Cozia)-Subcarpaţii
Getici-Podişul Getic- Câmpia Română. Se varsă în Dunăre în apropierea loc. Turnu Măgurele. Debit
la vărsare: 180 m³/s). Pe Olt sunt amenajate 30 de lacuri.
* Vedea [ ............................ ]→ Sadu (+lacul Negovanu)
→ Teleorman (afluent )
→ Cotmeana (afluent)
* Argeş [ ............ ] (izv. din Munţii Făgăraş. Străbate apoi Subcarpaţii Getici-Podişul Getic- Câmpia
Română):
La sud de Bucureşti primeşte: → Dâmboviţa [ .. ] → Colentina [ ...]
. Pe Argeş se află lacul Vidraru +14 lacuri în aval (până la Piteşti).
* Ialomiţa [ ... ] (izv. din Munţii Bucegi, străbate Subcarpaţii Curburii apoi Câmpia Română):
→ Prahova (afluent principal)

C) Grupa râurilor estice (râuri principale şi afluenţi):

Siret [ .....]→(afluenţi pe stânga)→ Bârlad [ ... ]

→(afluenţi pe dreapta)→ Suceava [ ...]
→ Moldova
→ Bistriţa [... ] (izv. din Munţii Rodnei,
cu Bistriţa Aurie
Pe Bistriţa se află lacul Izvorul Muntelui +
+ alte 12 lacuri în aval
→ Trotuş
→ Buzău [ ...]
Siretul izv. din Ucraina, străbate Pod. Sucevei-Culoarul Siretului-Câmpia Siretului Inferior.
La vărsare are cel mai mare debit dintre toate râurile României: 222 m³/s.
 3

* Prutul → cu afluentul (principal) Jijia →cu afuentul Bahlui [ ... ]

Pe Prut se află lacul Stânca-Costeşti

Grupa râurilor dobrogene:

 Teliţa se varsă în lacul Babadag
 Taiţa se varsă în lacul Babadag
 Slava se varsă în lacul Goloviţa
 Casimcea se varsă în lacul Taşaul
 Topolog se varsă în Dunăre
Dunărea (sectoare româneşti) :
a) Baziaş - Gura Văii / Porțile de Fier ;
- Defileul Dunării de la Cazane ;
- hidrocentrala Porțile de Fier (în colaborare cu Serbia) ;
b) Porțile de Fier - Călăraşi [ ...... ]:
- luncă largă (20-40 km), în sectorul Câmpiei Române ;
c) Călăraşi - Brăila [ .... ]:
- Dunărea se desparte în două brațe mari, care închid
două incinte (Balta Ialomiței ; Insula Mare a Brăilei).
Dunărea are un curs unitar doar pe porțiunea Giurgeni -
Vadu Oii.
d) Dunărea Maritimă (Brăila → Marea Neagră ) ;
- [ ... , ... - cel mai mare port dunărean românesc , ... ] : porturi fluvio-
maritime ;
- şenal navigabil mai adânc ;
- curs unitar între Brăila şi Pătlăgeanca ;
- la Pătlăgeanca , Dunărea se desparte în 2 brațe (Chilia
şi Tulcea) iar la Tulcea, brațul Tulcea se desparte în
brațele Sulina (navigabil) şi Sfântu Gheorghe. Brațul
Chilia transportă cel mai mare volum de apă din cadrul
Deltei Dunării.
______________________________________________________________________

Râuri care nu curg în totalitate pe teritoriul României

* Tisa (curge doar pe cca. 60 km din cadrul frontierei nordice ; cu Ucraina).
* Someş ; * Timiş ;
* Barcău ; * Siret ;
* Crişurile (Repede, Negru şi Alb) ; * Prut .
* Mureş ; * Caraş .
 4

* Bega ;
ROMÂNIA – lacuri
A) Naturale
Tipul genetic Mod de formare Exemple Unitatea /
de lac subunitatea de
relief, în care se
află (TEMĂ !)
Mioarele, Bâlea,
Urlea, Podragul
în cadrul Mare , Iezerul
circurilor Mare
glaciare, ca Gâlcescu
GLACIAR urmare a acțiunii Zănoaga (cel mai
ghețarilor adânc lac natural din

cuaternari România) , Bucura

(cel mai întins lac glaciar
, Galeş,
din România)
Tăul Negru, Tăul
Pietrele
Lala , Buhăescu,
Iezerul Rodnei
VULCANIC În crater Sfânta Ana
Vărăşoaia ; Ighiu
În doline Zăton
CARSTIC
Snagov ,
Căldăruşani ,
În urma barării Fundata,
cu aluviuni a Strachina (în
LIMANE gurii de vărsare lungul Ialomiței)
a unor afluenți Jirlău, Balta
FLUVIATILE mai mici, de Albă , Amara ( în
către ape ape lungul Buzăului )
colectoare mai Oltina, Bugeac,
mari Vederoasa,
Ivrinezu ,
Dunăreni (în lungul
Dunării)
Jijila , Crapina
În urma surpării unui
pinten de munte (în
BARAJ anul 1837) , care a barat Roşu
valea Bicazului, în
NATURAL amonte de chei

Tipul genetic Mod de formare Exemple Unitatea /

de lac subunitatea de
relief, în care
 5

se află
Ianca, Lacul Câmpia Română
În crovuri Sărat, Movila -Câmpia
TASARE Bărăganului
Miresii, Plaşcu,
Plopu, Batogu
efemere ; formate Câmpia Română
între dune, în - -Câmpia Olteniei ;
EOLIENE perioadele Câmpia de Vest -
ploioase Câmpia Carei
LIMANE În urma barării Limanu, Podişul Dobrogei -
gurii de vărsare Tatlageac, Podişul Dobrogei
FLUVIO- a unor râuri mici de Sud
Mangalia,
MARITIME mai mici, de Techirghiol ,
către curenții Agigea ,
maritimi , care au
Siutghiol
format cordoane
Taşaul , Podişul Dobrogei -
litorale
Babadag , Masivul Dobrogei
Agighiol de Nord
În urma Lagura RAZIM-
închiderii treptate SINOIE (lacurile Podişul Dobrogei -
a unor golfuri, de Razim - cel mai întins Masivul Dobrogei
LAGUNE către curenții lac natural din România de Nord
maritimi , care au ; Golovița,
format cordoane Zmeica, Sinoie)
litorale

B) Antropice (artificiale)

Tipul genetic de lac Mod de Exemple Unitatea /

 6

formare subunitatea
de relief, în
care se află
Apărute pe Coştiui,
locul unor Şugatag
LACURI SĂRATE foste în loc. Ocnele
exploatări de Mari
sare, ca în loc. Slănic
urmare a Prahova şi
prăbuşirii Telega
tavanului
minei
respective, în
timp

Dracşani
Soleşti,
Construite Puşcaşi
pentru
Cefa
piscicultură ,
alimentarea cu Zau de
IAZURI şi apă a unor Câmpie.
localități Țaga, Geaca,
HELEŞTEIE Cătina
LACURI PENTRU amenajate mai Herăstrău,
ales în unele Floreasca,
AGREMENT oraşe Tei, Băneasa,
Pantelimon
(amenajate pe râul
Colentina)

Tipul genetic de lac Mod de Exemple Unitatea /

formare subunitatea
de relief, în
care se află
Izvorul Carpații Orientali
Muntelui ( 33 - Grupa
 7

km² ; pe Bistrița) Centrală

Siriu (pe Buzău) Carpații Orientali
- Grupa Sudică
(Carpații de Curbură)
Paltinu (pe Carpații
Doftana), Meridionali -
Scropoasa şi Grupa Bucegi
Bolboci (pe
Ialomița)
Vidraru (pe Carpații
Argeş) Meridionali -
Grupa Făgăraş
Vidra (pe Lotru) Carpații
HIDROENERGETIC Gâlceag, Meridionali -
construite pe
E / DE BARAJ principalele
Şugag, Grupa Parâng
Săsciori,
ANTROPIC / DE râuri Petreşti (pe
ACUMULARE Sebeş)
Carpații
Gura Apelor
(pe Râu Mare) Meridionali -
Grupa Retezat-
Godeanu)
Porțile de
Fier I şi II
(pe Dunăre)
pe Olt (cel mai
mare număr de
lacuri de
acumulare; cca. 30)
Văliug / Trei Carpații
Ape (pe Bârzava) Occidentali -
Munții Banatului
Tarnița , Mărişel
(pe Someşul Cald , Carpații
afluentul
Someşului Mic) ;
Occidentali -
Iada , Drăgan (pe Munții Apuseni
Crişul Repede)
Stânca-Costeşti Podişul Moldovei
(pe Prut) - Câmpia
Moldovei (Jijiei)
Galbeni,
Răcăciuni , Culoarul Siretului
Bereşti ,
Călimăneşti (pe
Siret)